FEBRA TIFOID

ETIOLOGIE
Salmonella typhi este un BGN aerob, nesporulat,
mobil prin cilii peritrihi; creste pe medii uzuale.
Posed un antigen somatic O, antigen H si
antigen Vi (de virulent).
EPIDEMIOLOGIE
Este rspndit pe tot globul: sporadic,
endemo-epidemic, cu incident maxim vara
si toamna. Rata cazurilor este mai mare la
pacientii HIV-pozitivi
Rezervorul de inIectie: exclusiv uman (bolnavi
si purttori). Bolnavii elimin bacilii prin
scaun, urin si vrsturi. Purttorii sunt:
temporali (convalescenti) si cronici (2-5); ei
excret bacilul prin scaun si urin.
Cale de transmitere: Iecal-oral, prin contact
direct sau indirect cu sursa de inIectie. Sunt
posibile epidemii hidrice, cu caracter exploziv.
Mustele joac rol de vector al inIectiei.
Receptivitatea este general ncepnd de la
sugari. Frecventa bolii scade cu vrsta.
Imunitatea dup boal este puternic si
durabil, dar nu absolut.
TABLOUL CLINIC
Incuba(ia: n medie de 14 zile
P. prodromal (primul septenar:7 zile) se
instaleaz n 4/5 din cazuri insidios cu Iebr
(care creste treptat), ceIalee, astenie, mialgii,
anorexie.
P. de stare: (septenarele II si III).
- Iebra se mentine "n platou", la 39-40
0
C, cu
oscilatii mici
Se instaleaz starea tiIic (insomnie, adinamie,
bradipsihie Fobnubilare, delir, miscri carIologice
(agit minile dup obiecte imaginare) Fpsihoz
schizoid (n cazuri rare).
n 60-70 din cazuri apare o eruptie speciIic "petele
lenticulare" maculo-papule rozate de mrimea unui
bob de linte pe abdomen, Ilancuri si baza toracelui
anterior.
ManiIestri digestive:
- limba este uscat, prjit ("limb de papagal")
- Iaringele diIuz hiperemic, pe pilierii anteriori pot
apare ulceratii ("angina Duguet") ovalare,
nedureroase, cenusii
- abdomenul este balonat, dureros diIuz, mai
ales n Iosa iliac dreapt (staz ileocecal)
- scaunele pot Ii normale, diareice verzui ("piure
de mazre") sau se poate instala constipatia
- hepatosplenomegalie
ManiIestri cardio-vasculare: hTA, puls relativ
bradicardic (80 bti/min la o temperatur de
39-40
0
C); tahicardie n cazul complicatiilor
ModiIicri sanguine: anemie hipocrom usoar,
leucopenie cu limIocitoz relativ prin
neutropenie si aneozinoIilie. Trombocitopenie
cu CIVD.
P de declin (septenarul 4): scderea treptat a
Iebrei, remiterea strii tiIice, senzatie de Ioame,
criz poliuric.
P de convalescen( Frevenirea treptat la
normal.
Mortalitatea 1 (n prezent).
Complica(ii
Digestive: angin, Ilegmon al planseului bucal,
parotidit septic, apendicit tiIic, hemoragie
intestinal si perIoratia intestinal
PerIoratia intestinal:
- Iorma "stenic": la bolnavii Ir stare tiIic:
durere violent, localizat mai ales n Iosa iliac
dreapt, Falterarea strii generale, contractur
muscular
- Iorma "astenic" la bolnavii cu stare tiIic, cu
simptomatologie stears
Cardio-vasculare: miocardit tiIic, Ilebit.
Hepato-biliare: hepatite toxice, angiocolit si
colecistit tiIic (Iavorizeaz starea de purttor
de bacili tiIici)
Respiratorii: bronhopneumonie, laringit,
pleurezie cu b. t.
Nervoase: enceIalit, mielit, nevrite,
poliradiculonevrite.
Urinare: pieloneIrit si prostatit (urmate de
stare de excretor cronic urinar de b.t.).
DIAGNOSTIC
Date epidemiologice clinice ex. laborator.
a. Ex. bacteriologice
Izolarea bacilului tiIic prin hemoculturi, care
se poate eIectua n orice stadiu al bolii
Rezultatele pozitive n 90 din cazuri n
primul septenar F90-70 n urmtoarele
septenare
Medulocultura util n perioada tardiv a bolii
Coprocultura si urocultura (sept 2) pot Ii pozitive si la
purttorii cronici; nu au valoare absolut; se interpreteaz
n context clinic.
Bilicultura doar n convalescent pentru decelarea
strii de purttor.
Culturi din pete lenticulare, alte colectii purulente
(pleur, osteite).
b. Ex. serologice
Reac(ia de aglutinare Widal pune n evident
aglutininele anti-O si anti-H, avnd semniIicatie
diagnostic prin cresterea important si n dinamic a
titrului de anticorpi. Anticorpi anti-Vi nu cresc n Iaza de
stare ci trziu, dup cel putin 3-4 sptmni si numai la
cei cu inIectie persistent.
c. evidentierea ADN-ului bacterian- rareori Iolosite.
TRATAMENT
Spitalizarea si izolarea bolnavilor: obligatorii
Repaus la pat; dezinIectie permanent si
terminal
Dieta: hidric si semilichid (lapte si derivate,
ceaiuri, compot, supe, ou) Fmbogtit n
convalescent (carne tocat, cartoIi). Se aduc
2000-2500 calorii/zi
Terapia antimicrobian:
Cotrimoxazol: 2 cpx2/zi 21 zile
CeIalosporine din generatia a III-a:
ceItriaxon (cure de 3 zile), ceIoperazon
F10-14 zile
Fluorchinolone: ciproIloxacina: 1g/zi po F
10-14 zile (se recomand astzi n cure
scurte de 3 zile), oIloxacina, norIloxacina
Terapia cu glucocorticoizi n Iormele severe:
dexametazon: 3mg/kgiv, apoi 8 doze de
1mg/kg la 6 ore.
n caz de hemoragie intestinal: diet
restrictiv absolut, hemostatice, transIuzii de
snge.
PerIoratia intestinal FIie chirurgical, Iie
conservator cu antibiotice.
Pentru portajul cronic: amoxicilin, CTX,
ciproIloxacin (4-6 sptmni) F
colecistectomie (rezolv partial; este inIectat
arborele hepato-biliar).
Profilaxie:
Surse de inIectie: depistare si tratare;
Msuri Iat de cile de transmitere:
supravegherea surselor de ap potabil, lupta
contra mustelor, igiena sectorului alimentar
Protectia masei receptive cu vaccin tiIic:
- vaccin cu germeni total omorti, de
administrare parenteral; eIicient relativ
moderat (70-80)
- vaccin pe baz de antigen puriIicat Vi Fo
singur administrare im (eIicient 64-72)
a noi se recomand vaccinarea n zone
restrnse, la nivelul colectivittilor expuse prin
aparitia unor Iocare recente de boal (5-55 ani),
cu exceptia gravidelor.