HORMONII

Jeminschi Andreea
Alexandra
AMG IC
Hormonii sunt substante chimice care sunt produse in glandele In esenta,
endocrine sau alte organe, de unde sunt eliberati in sange.  hormonii sunt
mesageri care
Desi hormonii circula in tot corpul, fiecare tip de hormon controleaza si
influenteaza doar anumite organe denumite organe-tinta. Unii coordoneaza
hormoni afecteaza doar unul sau doua organe, in timp ce altii au procese in intreg
influenta in tot organismul. De exemplu, hormonul stimulator al corpul. Atunci
cand hormonii
tiroidei (TSH), produs in glanda pituitara, afecteaza doar glanda ajung la nivelul
tiroida. tesutului sau
organului tinta se
leaga selectiv de
un anumit
receptor.
Odata ce
hormonul se leaga
de receptor,
transmite celulei
mesajul care
determina o
actiune specifica.
Tipurile de hormoni si clasificarea acestora

1. Hormonii derivati din aminoacizi

Acestia sunt molecule mici ca dimensiuni si provin in principal din tirozina si triptofan.
Sunt hormoni hidrosolubili (solubili in apa) si nu pot strapunge membranele celulelor.
Numele acestora, pentru o identificare mai facila, se termina in „-ina”. Printre hormonii
derivati din amino-acizi, se numara epinefrina si norepinefrina, sintetizati in glandele
adrenale (situate deasupra rinichilor) si tiroxina, sintetizata de glanda tiroida. Glanda
pineala, localizata la nivelul creierului, sintetizeaza melatonina, un hormon menin sa
regleze ciclurile de somn.

2. Hormonii steroidieni derivati din lipide

Majoritatea hormonilor steoridieni sunt derivati din colesterol. Din punct de vedere
chimic, sunt fie alcooli, fie ketoni si sunt insolubili in apa. Estradiolul si testosteronul,
hormoni sexuali feminini respectiv masculini sunt exemple de hormoni steroidieni
derivati din lipide. Cortizolul intra si el in aceasta categorie. Spre deosebire de hormonii
derivati din aminoacizi si cei derivati din peptide, cei derivati din lipide pot strapunge
membrana plasmei si raman in circulatie pentru o perioada mai indelungata. Rolurile lor
sunt de regulatori ai apei in organism, ai dezvoltarii sexuale si ai raspunsului la stress.
3. Hormonii derivati din peptide
Peptidele sunt lanturi scurte de aminoacizi. Hormonii sintetizati din peptide sunt
stocati in veziculele celulelor si sunt eliberati ca raspuns la stimuli. Unul dintre cei
mai importanti hormoni din aceasta categorie este hormonul de crestere, sintetizat
de glanda pituitara.
Orice afectare glandulara poate determina o disfunctie - o hipofunctie (un deficit hormonal) sau o
hiperfunctie (un exces hormonal).
HIPOTALAMUSUL
Hipotalamusul este o structura care apartine sistemulului nervos central cu rol complex :
integrarea in mediu
homeostazia organismului
comportament alimentar si sexual
ingestia si excretia hidrica
bioritmurile
reactia la stres
reglarea starilor emotionale primare precum furia si frica
reglarea circulatiei si respiratiei, a temperaturii bazale
controleaza axele endocrine (prin secretia unor releasing hormoni)

Fiecare axa endocrina dispune la nivelul hipotalamusului de un releasing hormon pentru fiecare
trop hipofizar, care controleaza la randul lui o glanda periferica. In cadrului fiecarei axe hormoni
periferici controleaza la randul lor tropii hipofizari si hormonii hipotalamici prin mecanismul de
feedback.
Asadar hipotalamusul secreta:
TRH - hormon de stimulare (tyroid releasing hormone) pentru celulele
tireotrope hipofizare
CRH - hormon de stimulare (cortycotropin releasing hormone) pentru celulele
corticotrope hipofizare
GH-RH - hormon de stimulare (growth hormone releasing hormone) pentru
celulele hipofizare secretante de GH
Gn-RH - hormon de stimulare (gonadotropin releasing hormone) pentru celulele
hipofizare secretante de gondadotropi
GLANDA HIPOFIZA

Glanda hipofiza se mai numeste si glanda pituitara si este situata median intr-
o structura osoasa numita seaua turceasca (sella turcica). Glanda hipofiza este in
conexiune cu hipotalamusul prin tija pituitara prezinta 2 componente majore :
adenohipofiza sau hipofiza anterioara si neurohipofiza sau hipofiza posterioara;
intre cele doua parti exista lobul (pars) intermediar rudimentar la om.
Adenohipofiza este locul de secretie a hormonilor care controleaza functia glandelor periferice sa
actioneaza direct asupra diverselor aparate, sisteme si metabolisme. Acestia sunt reprezentati de TS
POMC (ACTH, αMSH, βlipoproteina, βendorfina, met-enkefaline) GH, FSH si LH, Prolactina.
TSH-ul este hormonul stimulant al glandei tiroidiene, determinand la acest nivel secretia hormon
tiroidieni (T3 si T4)
POMC (pro-opiomelanocortina) este un precursor polipeptidic, care ulterior va da nastere mai
multori hormoni peptidici: ACTH-ul care regleaza sinteza si secretia glucocorticoizilor la nivel
adrenal; αMSH-ul cu rol in reglarea apetitului, comportamentului sexual si a secretiei de melanina;
βendorfine si met-enkefaline reprezentand peptide opioide endogene
GH-ul este hormonul de crestere cu rol in diferite metabolisme si dezvoltarea organismului.
Actiunea sa este fie directa la nivel metabolic, fie prin intermediul IGF1 secretat la nivel hepatic - r
in crestere
Gonadotropii reprezentati de FSH si LH stimuleaza gonadele (ovarele si testiculele), avand rol in
hormonogeneza (estradiol, testosteron, progesteron) si in gametogeneza (ovulatie, spermatogeneza)
Prolactina stimuleaza secretia lactata; ea creste fiziologic in sarcina si alaptare, exercitiu fizic, str
stimulare mamelonara
La nivelul neurohipofizei regasim proiectiile axonale ale neuronilor magnocelulari
hipotalamici.
Practic hipofiza posterioara sau neurohipofiza este formata din tesut nervos, ca si
hipotalamusul, si nu din tesut glandular precum restul glandei hipofize.
Neurohipofiza este responsabila de eliberarea in circulatia a vasopresinei si
oxitocinei.
Vasopresina sau hormonul antidiuretic stimuleaza retentia hidrica la nivel renal,
determina cresterea presiunii arteriale prin contractia arteriolelor
Oxitocina are ca efect contractia uterina si stimularea lactatiei
GLANDA TIROIDA
Glanda tiroida are forma literei H, fiind formata din 2 lobi si istm.
Glanda tiroida se gaseste la baza gatului, corespunzand primelor inele
traheale.
Elementul caracteristic este foliculul tiroidian avand in centru coloidul,
inconjurat de tireocite. Acestea sunt cele care produc hormonii trioidieni
(T3 si T4). Celulele parafoliculare C produc Calcitonina.
Hormonii tiroidinei reprezentati de tiroxina (T4) si triiodotironina (T3)
sunt importanti pentru :
 cresterea si dezvoltarea normala si armonioasa a organismului, a
creierului la copil
 stimuleaza sistemul cardio-respirator (tahicardie/bradicardie)
 sistemului nervos - poate determina iritabilitate si neliniste
 controleaza buna functionare a gonadelor si fertilitatea
 metabolismul glucidelor, proteinelor si lipidelor
 producere de energie
Calcitonina are rol in homeostazia calciului in organsim.
Nivelul crescut al Calcitoninei ar putea sugera o dezvoltare anormala a
celulelor parafoliculare tiroide, intalnita in carcinomul medular tiroidian.
Deficitul de hormoni trioidieni se va numi hipotiroidism, in formele severe cu
debut perinatal ducand la cretinismul gusogen, iar daca este diagnosticat la adult
forma severa este cea de mixedem - crestere in greutate, bradilalie, bradipsihie,
infiltrarea tegumentelor, astenie fizica marcata, tulburari ale somnului,
bradicardie.
Excesul sau hiperproductia de hormoni tiroidieni este hipertiroidismul si duce la
scadere in greutate, agitatie psiho-motorie, tahicardie si cresterea valorilor
tensionale, hipersudoratie. Daca este determinata de o patologie autoimuna se va
numi Boala Basedow-Graves.
La nivelul glandei tiroide se dezvolta adesea noduli tiroidieni, ei putand fi
insotiti de modificari ale functiei, dar acest lucru nu este obligatoriu.

Boala Basedow-Graves
GLANDELE PARATIROIDE
Glandele paratiroide sunt in numar de 4, fiind situate de obicei in spatele lobilor tiroidieni.
Pot exista insa si paratiroide supranumerare, paratiroide situate ectopic - intratiroidian,
mediastin, pericard.
Glandele paratiroide contribuie la mentinerea echilibrului fosfo-calcic prin secretia de PTH
(parathormon). Actiunea PTH-ului este una complexa, avand receptori la nivel renal si osos.
Nivelul lui este reglat de nivelul seric de Calciu si Fosfor, alaturi de nivelul de vitamina D.
Deficitul de parathormon caracterizeaza hipoparatiroidismul; este mai rar intalnit, de obicei
secundar interventiilor chirurgicale in loja tiroidiana / paratiroidiana; foarte rar autoimun
sau alte cauze. Se caracterizeaza prin hipocalcemie importanta.
Excesul de parathormon, hiperparatiroidismul, poate fi primar - una sau mai multe glande
paratiroide produc in mod autonom PTH in exces determinand hipercalcemie si
osteoporoza, dar si numeroase alte semne si simptome sistemice; mai frecvent este
hiperparatrioidismul secundar deficitului de vitamina D si calciu.
GLANDELE SUPRARENALE
Glandele suprarenale sau adrenale, dupa cum sugereaza si numele, se regasesc
la polul superior al rinichiului. Sunt formate din zone cu embriologie si functie
distincta : corticosuprarenala are rol in productia de gluco- si mineralocorticoizi,
steroizi iar medulosuprarenala sintetizeaza catecolamine.
Corticosuprarenala cuprinde 3 zone :
zona glomerulara., situata imediat sub capsula glandei, importanta pentru
secretia de mineralocorticoizi - Aldosteron
zona fasciculata, cea mai bine reprezentata parte a corticosuprarenalei, bogata in
lipide, produce glucocorticoizi si androngeni
zona reticulata, adiacenta medularei, secreta predominant androgeni si in
cantitati mai mici glucocorticoizi Zonele fasciculata si reticulata functioneaza ca
un tot unitar fiind sub controlul ACTH-ului
GONADELE
Gonadele (testiculele si ovarele) guverneaza comportamentul reproductiv si sexual
uman prin productia de hormoni sexuali si gameti.
Testiculele contin doua compartimente : compatimenul germinativ reprezentat prin tubii
seminiferi si celulele Seryoli si compartimentul endocrin reprezentat de celulele Leydig.
Celulele testiculare sunt sub controlul FSH si LH, care stimuleaza spermatogeneza
(productia de spermatozoizi), secretia de Testosteron, Dehidrotestosteron, 17β;estradiol
in cantitati reduse si mici cantitati de progestogeni.
Androgenii determina dezvoltarea si mentinerea caracterelor secundare masculine
(pilozitate, aspect fizic, voce etc.), promoveaza cresterea, participa la formarea spermei,
determina caracterul agresiv si cresterea libidoului.
Ovarele sunt acoperite de un epiteliu germinativ si de o capsula conjunctiva subtire si
sunt formate din doua zone: corticala si medulara. Zona corticala contine foliculi
ovarieni in diferite stadii de maturatie si corpi albicans inclusi intr-o stroma conjunctiva.
Zona medulara contine pediculul vasculo-limfatic si nervii glandei.
Ovarul matur prezinta functie ciclica - la 28 - 30 zile are loc ovulatia cu eliberarea unui
ovocit (ovul); productia de hormoni steroizi (estrogeni, progesteron si mici cantitati de
androgeni) este perfect coordonata cu ovulatia si responsabila de inducerea carcaterelor
sexuale secundare feminine si de transformarile morfologice genitale destinate
reproducerii.
Deficitul de hormoni sexuali - in hipogonadismul feminin si masculin - duc la afectarea
fertilitatii, tulburari de ciclu mesntrual pana la lipsa completa a acestuia (amenoree) la
femei, regresia caracterelor sexuale secundare si pot avea impact sistemic asupra
sistemului cardiovascular si osos in special.
Excesul de hormoni sexuali este mai rar intalnit, la femei in chisturi ovariane cu
hiperestrogenism secundar, in tumori sau boli genetice la ambele sexe.
 Surse
www.reginaMaria.ro
www.Centrul Medical de
Diagnostic si Tratament
"Dr. Victor Babes“.ro
www.donna-medicalcenter.coom