SISTEMUL ENDOCRIN

Glandele endocrine sunt glande cu secreţie internă ce secretă substanţe chimice numite
hormoni.

HIPOFIZA / GLANDA PITUITARĂ

Este situată la baza creierului , în şaua turcească. Este legată de encefal prin tija pituitară sau
hipofizară. Hipofiza reglează activitatea celorlalte glande endocrine , inclusiv glandele
sexuale, precum şi procesele metabolice. Este formată din trei părţi: anterioară/adenohipofiza,
porţiune intermediară,o porţiune posterioară/ neurohipofiza.

Hormonii adenohipofizari

Hormonul somatotrop- STH / hormon de creştere

Acţionează asupra crşterii armonioase a organismului , dar creşte şi imunitatea . STH

acţionează şi lactogog împreună cu estrogenii şi prolactina.

Hormonul sdrenocorticotrop/ ACTH

Influenţează activitatea glandelor suprarenale , regleză metabolismul lipidic şi implicit nivelul

de colesterol.

Hormonul tireotrop TSH /tireotropina, tireostimulina

Influenţează funcţionarea glandei tiroide, astfel: stressul şi expunerea la căldură scad secreţia,
emoţiile şi expunerea la frig creşte secreţia. În hipersecreţia tiroidiană se acumulează grăsime
retroorbital cu apariţia exoftalmiei.

Hormonii gonadotropi- hormonul stimulator folicular- FSH, hormonul luteinizant-LH,

hormonul luteotrop/prolactina- LTH

FSH- la femei determină maturarea foliculului ovarian şi secreţia de estrogeni

- stimulează secreţia de progesteron

- la bărbat stimulează spermatogeneza, dezvoltarea canalelor seminale

Lobul intermediar al hipofizei

Porţiunea intermediară secretă hormonul stimulator al melanocitelor-MSH, cu rol în formarea

melaninei, care pigmentează tegumentul la expunerea la soare.

1
 Hormonii neurohipofizari

Hormonul antidiuretic – ADH are acţiune antidiuretică şi acţiune vasopresoare când secreţia
este crescută. Are şi efecte metabolice- în doze mari produce hiperglicemie, dar stimulează şi
peristaltismul intestinal.

Ocitocina are următoarele acţiuni:

 contracţia muşchiului uterin în travaliu

 contracţia glandelor galactofore cu expulzia laptelui
 acţiune antidiuretică redusă
 în cantităţi mari produce hipertensiune arterială

GLANDA TIROIDĂ

Este aşezată pe trahee, inferior de cartilajul cricoid , are forma literei H şi prezintă doi şobi şi
un istm. Extremitatea inferioară vine în raport cu nervul recurent/laringeu inferior care
inervează corzile vocale. Hormonii tiroidieni sunt: tiroxină, tetraiodotironină-T4,
triiodotironină –T3. Acţiunea hormonilor tiroidieni este următoarea:

 influenţează creşterea organismului şi a viscerelor. Deficitul în perioada de dezvoltare

produce nanism, cretinism,hipogonadism
 influenţează activitatea SNC – hipersecreţia creşte capacitatea de ideaţie, creşte
emotivitatea, tremor, anxietate,creşte pulsul şi tensiunea arterială, dilată pupilele,
creşte secreţia sudorală

GLANDELE PARATIROIDE

Sunt situate posterior de glanda tiroidă. Principalul hormon secretat este parathormonul
esenţial în menţinerea echilibrului fosfocalcic.

GLANDELE SUPRARENALE

Sunt organe pereche , situate deasupra polului superior al fiecărui rinichi, fiind organe
retroperitoneale. Glanda suprarenală este alcătuită din două părţi distincte: una periferică
corticosuprarenala, una centrală medulosuprarenala. Medulosuprarenala secretă hormoni
catecolaminici – adrenalina, noradrenalina. În condiţii de stres sau teamă se eliberează nora-
drenalina care trece în torentul sanguin şi produce vasoconstricţie şi hipertensiune arterială. În
aceleaşi condiţii se eliberează şi adrenalina producând reacţia de apărare- midriază , paloare,
tahicardie, polipnee, inhibă peristaltismul şi dispare senzaţia de micţiune.

2
Corticosuprarenala secretă o serie de hormoni clasificaţi astfel: mineralocorticoizi, glicocorti-

coizi, androgeni. Dintre mineralocorticoizi cel mai important este aldosteronul care acţionează
asupra tubilor uriniferi , determinând retenţia de apă şi sodiu. Dintre glicocorticoizi ,
hidrocortizonul intervine în metabolismul proteic , stimulează ficatul în producerea de
glucoză, efect anti-insulinic, antiinflamator, antialergic.

EPIFIZA / GLANDA PINEALĂ

Este o glandă în formă de con de brad . Rolul acestei glande este de organizare circadiană şi
sezonieră a funcţiilor cerebrale şi endocrine , prin sincronizare cu lumina mediului exterior ,
dar şi a funcţiei de reproducre, echilibrul electrolitic. Hormonii eliberaţi sunt:

 melatonina –ritm de producţie circadian, în timpul nopţii

 serotonina- ritm de producţie circadian, în timpul zilei
 vasotocina asemănătoare vasopresinei

TIMUSUL

Este un organ limfoid cu dezvoltare maximă în copilărie până la pubertate apoi involuează.
Este învelit într-o capsulă de ţesut conjunctiv fibros , care trimite numeroase septuri ce
delimitează lobulii timici . Lobulul timic este alcătuit este alcătuit din celule specifice ,
timocite şi celule epiteliale. Timocitele migrează din timus şi vor popula organele periferice-
splină, ganglioni limfatici,apendice. Aceste celule antrenează limfocitele T, B în răspunsul
imun, deci au rol în imunitate.