Sistemul Endocrin la om

SISTEMUL ENDOCRIN
(GENERALITI)

Cuvantul endocrin provine din

limba greaca, in care endo
inseamna inauntru si krinein
inseamna secreie.

Sistemul endocrin reprezint

totalitatea glandelor endocrine, care
secret hormoni (ce ajung in mediul
intern al corpului (lichidele
corpului :snge , limfa si lichidul
interstiial) pentru a coordona
activitatea organismului .

 Glandele endocrine au n structura lor epitelii secretorii ale cror celule

i vars produii, numii hormoni (substante organice fie de natur
proteic,fie de natur lipidic) direct n snge.
Hormonii sunt substane active cu aciune specific-reglatoare a
metabolismului celular. Hormonii sunt produi de glandele endocrine i
de alte organe ne-endocrine ale organismului. Acetia controleaz
creterea, reproducerea i stabilesc reacia organismului la factorii de
stres fizici sau emoionali. Prin aciunea lor, la distan de locul
sintezei, hormonii contribuie la dezvoltarea i funcionarea normal a
organismului.
Sistemul endocrin poate fi considerat ca un sistem morfo-funcional
complex, coordonat de sistemul nervos, avnd rolul de a armoniza, pe
cale umoral (i nu pe cale nervoas, cum acioneaz creierul),
activitatea organelor interne.
ntre sistemele de coordonare nervoas i umoral exist o strns
interdependen. Astfel, se realizeaz integrarea activitii organelor
interne n ansamblul funciilor organismului.

Conditionare reciproca: Sistem

nervos-sistem endocrin
Sistemul nervos controleaza
sistemul endocrin,
in special adenohipofiza,
prin neurosecretiile hipotalamice, iar hormonii
adenohipofizari influenteaza
majoritatea glandelor
endocrine.

Hormonii glandelor endocrine

printr-un mecanism
de feed-back exercita o
influenta reglatoare asupra
sistemului nervos:
hipotalamusul este sensibil
la modificarea concen tratiei
hormonilor din sange.

Funciile sistemului endocrin

Particip la meninerea homeostaziei i a
echilibrului intern;
Particip la regularea umoral a organismului;
Particip la procesele metabolice ale
organismului;
Stimularea creterii organismului;
Particip n cadrul reproducerii ( prin stimularea
secreiei hormonilor sexuali);
Diferenierea caracterelor masculine saufeminine la
oameni n perioada adolescenei

Glandele endocrine principale

Desi exista si tesut endocrin difuz (ex. : epiteliul
gastrointestinal) sunt cateva glande endocrine majore sau centri
de control ai sistemului endocrin precum :

1.Hipofiza,
2.Hipotalamusul
3.Epifiza
4.Timus
4.Glandele suprarenale
5.Tiroida
6.Paratiroidele,
7.Pancreasul endocrin,
8.Testiculele,
9.Ovarele

Hipofiza-glanda centrala a sistemului

endocrin
Hipofiza este o gland mica (500 mg), situat median la baza
creierului ntr-o cavitate a osului sfenoid denumit aua
turceasc, posterior de chiasma optica.
Are trei lobi: anterior, intermediar i posterior. Lobul anterior
mpreun cu cel intermediar alc tuiesc Adenohipofiza, iar cel
posterior Neurohipofiza.
Adenohipofiza secret hormonii tropi: hormonul de
cretere(somatotrop) - STH, prolactina - LTH,
adrenocorticotropul - ACTH, tireotrop-TRH, gonadotropii FSH
(foliculostimulator) i LH (luteinizant), hormonul
melanocitostimulant(MSH), iar Neurohipofiza secret
vasopresina (antidiuretic) - ADH i oxitocina.
Prin hormonii sai hipofiza controleaza toate celelalte glande
endocrine.

Localizare:

Principalii hormoni hipofizari

STH=hormon de crestere=Prin intermediul factorilor insulinici de
cretere are aciune asupra cartilajelor de cretere, anabolismului
muscular i creterii celulare.Secretia lui este mai mare in perioada de
crestere dar nu inceteaza a fi secretat la adult unde are rolul de a
elibera sistemul nervos de informatia redundanta (in plus ,
inutila).Secretia maxima de STH are loc intre orele 22:00-24:00 de
unde si atitudinea corecta de a dormi cu cel putin o ora inainte de
miezul noptii.
De asemenea :Intensific oxidarea lipidelor, asigurnd energia necesar
sintezei proteice.
Are efect de cruare a glucidelor i, deci, rol hiperglicemiant.
Stimuleaz secreia glandelor mamare.

Prolactina LTH stimuleaza secretia lactata a glandelor mamare; este

secretata si la barbati dar are un rol necunoscut inca; Secretia
deprolactina este stimulata de sarcina , de somn sau de activitate fizica
fiind insa inhibata de stres.

Oxitocina-hormon produs de hipotalamus avand doar rolul de a a-l stoca

si a-l elibera de sange .Acest hormon declanseaza contractiile uterine
,adica nasterea.Un rol nou descoperit al acestui hormon la ambele sexe
este crearea unui confort psihic.

ACTH. Stimuleaz producia de hormoni din zona reticulat i fasciculat

la nivelul suprarenalei. UP = boala Cushing

FSH. Rol n recrutarea foliculilor primordiali la femeie, iar la brbat rol n

spermatogenez. UP = menopauza.

LH. Rol major n steroidogenez. Declaneaz ovulaia. Stimuleaz

producia de testosteron din celulele Leydig testiculare. LOW =
insuficiena gonadic secundar.

TSH. Rol n asigurarea secreiei adecvate de T3 i T4. Proliferarea i

hipertrofia celulelor tiroidiene. LOW = hipertiroidism i hipotiroidism
secundar (hipofizar) UP = hipotiroidismul primar.

Anomalii si maladii ale hipofizei

Nanismul sau nedezvoltarea statural este de obicei consecina secreiei

insuficiente de hormon somatotrop. Deficitul de hormon de cretere este
determinat de leziuni tumorale sau netumorale.Hiposecretia de STH =
(piticism cu dezvoltare fizic proporionat (talia nu depaseste 1.40 m) i
intelect normal). nanicii nu se maturizeaz sexual.Aspectul este cunoscut
sub denumirea de infantilism sexual. Exista peste 200 de tipuri diferite de
nanism, S.U.A este prima la nivel mondial in ceea ce priveste oamenii ce
sufera de nanism.

La adulti hiposecretia de HTH determina Caexia hipofizara .La

bolnavii care sufer de caexie se observ lipsa de apetit, tegumente
palide, fine, uscate, pilozitatea axilo-pubiana redus pn la dispariie,
unghii friabile,prul capului este rar, subire si cade.Din punct de vedere
neuropsihic bolnavii de caexie sunt astenici, cu ncetinire n vorbire,
anxiosi,depresivi, melancolici.Funciile endocrine ale acestora sunt
insuficiente,apare lipsa menstruaiei la femei, impotena la
brbai,hipotiroidism. La un moment dat se observa atrofierea organelor
interne ce duce la moarte .

Piticismul hipofizar

Gigantismul hipofizar si
acromegalia
Acromegalia este un dezechilibru hormonal care se produce datorita unei
hipersecretii de hormon de crestere (STH), produs de catre hipofiza.
Acromegalia este o afectiune rara, intalnita cu precadere la indivizii intre
30 si 40 ani, care se manifesta prin hipertrofia (dezvoltarea excesiva
a)capului,nasului ,urechilor, mainilor si picioarelor.Este insotita de
asemenea de hipertrofierea organelor interne care duce la moartea
organismul
La copiii care sunt inca in crestere, hipersecretia de hormon de crestere
provoaca o afectiune numita gigantism, care se caracterizeaza prin
dezvoltarea exagerata a oaselor si cresterea anormala in inaltime.
Astzi, la nivel mondial, gigantismul afecteaz intre 5 si 10 oameni la un
milion.
Acromegalia si gigantismul sunt disfunctii a glandei hipofize anterioare
determinate de sinteza in exces a GH (hormon secretat de hipofiza
anterioara care regleaza cresterea si are influente importante asupra
metabolismului intermediar)

Tumorile hipofizare

Tumorile hipofizare sunt procese patologice care apar la nivelul

glandei hipofizare, o structura cu activitate endocrina, localizata
la baza creierului. Desi dimensiunile sale sunt foarte reduse,
hipofiza are un rol foarte important in secretia unor hormoni ce
influenteaza diverse organe si sisteme si participa, in general, la
maturarea organismului.

Tumorile hipofizare reprezinta 10-25% din totalitatea tumorilor

cu localizare intracraniana (hipofiza, trebuie precizat, este o
glanda cu localizare endocraniana, fara a fi si endocerebrala,
deoarece nu apartine efectiv parenchimului cerebral).

Cauze :
Aparitia adenoamelor hipofizare
cauzele si mecanismul declansator
sunt intens studiate in acest moment.
Componenta ereditara se pare ca
este foarte importanta - adenoamele
apar in 3 sindroame importante cu
transmitere genetica:
- neoplazia endocrina multipla I (MEN
I)
- complexul Carney (caracterizat prin
dezvoltarea concomitenta de
mixoame atriale cardiace, pigmentari
maculare tegumentare si tumori
multiple de hipofiza anterioara si
corticosuprarenala)
- acromegalia familiala izolata.

Simptome:

cefalee;
diabet insipid (daca este comprimata tija hipofizara);

- tulburari de reglare a somnului, a ritmului nictemeral, a apetitului, a

temperaturii corporale (prin afectare hipotalamica);

- tulburari de vedere (prin comprimarea fibrelor optice);

palpitatii;

- scaderea in greutate;

- insomnie;

Infertilitate;

Tratament

Tratamentul si schemele
terapeutice ce pot fi aplicate
trebuie orientate in functie de:
- marimea tumorii si eventual
extensia ei;
- tipul histologic, caracterul
functional sau nonfunctional.
Scopul tratamentului este de a
distruge celulele tumorale si de a
inhiba producerea si secretia de
hormoni, iar metodele sunt
complexe, atat medicamentoase
(chimiostatice) cat si chirurgicale
(prin abordare transfenoidala sau
transfrontala).

Studiila nivel national

eful Seciei de neurochirurgie a Spitalului Universitar de Urgen

Militar Central Carol Davila, col. dr. Marian Mitric, doctor n tiin e
medicale, spune, ntr-un interviu acordat AGERPRES, c echipa pe care o
conduce poate face toat gama de intervenii chirurgicale din acest
domeniu, anual realizndu-se aici 1.500 1.600 de opera ii pe creier i la
coloana vertebral.

Potrivit acestuia, n ultimii cinci ani a crescut cu 30% inciden a

cancerelor cerebrale i a sczut vrsta la care acestea apar.
Nu gsim nc explicaie pentru aceast treab, dar ceea ce este
semnificativ este faptul c a crescut cel puin cu 30% inciden a. Vrstele la
care apar aceste tumori sunt din ce n ce mai mici. Vin oameni tot mai
tineri, lucru care poate era greu de conceput cel pu in pn n anii 90. Vin
oameni de 25 26 de ani, decada a treia i a patra de via . Ceea ce este
mai neplcut pentru noi c aproape 80 85% sunt tumori proaste, cu
evoluii extraordinar de imprevizibile, cu evolu ii foarte agresive, care se
termin n perioade foarte scurte cu toate eforturile noastre, afirm
medicul.