GLANDELE ENDOCRINE

În corpul uman există 3 tipuri de glande:

- Glande cu secreție internă/ EXOCRINE- au canale prin care își varsă produșii
Ex: lacrimale, salivare, mamare, sudoripare, gastrice, ficatul etc.
- Glande cu secreție internă/ ENDOCRINE- își varsă produșii numiți HORMONI direct în
sânge.
Ex: hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroide, timus, suprarenale.
- Glande MIXTE- au funcție exocrină și endocrină.
Ex: pancreas, gonade (ovar, testicule).

Localizarea glandelor endocrine:

a) în cutia craniana: hipofiza (la baza encefalului), epifiza (secretă melatonina)
b) în regiunea gatului: tiroida (partea anterioară a gâtului), paratiroidele (pe fața posterioară a
tiroidei- sunt în număr de 4).
c) În cutia toracică: timusul (glanda copilăriei) involuează la pubertate.
d) în cavitatea abdominala: suprarenale (la polul superior al rinichilor) si pancreasul endocrin
(înapoia stomacului).
e) în pelvis: ovarele (de-o parte si alta a uterului) si testiculele (in scrot, regiunea inghinala).
 Sistemul endocrin cuprinde totalitatea glandelor endocrine din organism.
Glandele endocrine secretă cantitățile de hormoni necesare pentru adaptarea
organismului la diferite modificări externe și interne.
Dacă un hormon este secretat în cantitate mai mare sau mai mică decât este necesar, pot să
apară boli endocrine.
Secreția excesivă a unui hormon este numită hipersecreție, iar secreția insuficientă a unui
hormon este numită hiposecreție.
Știința medicală care se ocupă cu diagnosticarea și tratarea bolilor endocrine se
numește endocrinologie.
Organismul uman are dublă reglare: Sistemul nervos- reglaje rapide, sistemul
endocrin- reglaje lente dar de lungă durată.

HIPOFIZĂ (glanda pituitară)

Se numeste și glanda pituitara sau creier endocrin, fiind una din cele mai importante glande
endocrine datorită legaturii sale cu SNC si cu celelalte glande endocrine (ea controlând secretia
celorlalte glande endocrine).
Este localizata la baza encefalului, în șaua turceasca a osului sfenoid (os component al
craniului).
Are formă elipsoidală, o greutate de 0.5-0.6 grame, fiind mai mare la femeie decât la bărbat.
Are 3 lobi:
- lobul anterior – 75% din masa glandei
-lob intermediar -2% din masa glandei = adenohipofiza
-lobul posterior = neurohipofiza - 23% din masa glandei ( de natură nervoasă).
 Hipofiza este legata de hipotalamus prin TIJA PITUITARĂ, care conține legături
nervoase și vasculare.
Prin aceste legaturi vasculare si nervoase si prin produsii de neurosecretie, hipotalamusul
controleaza si regleaza secretia hipofizei iar prin intermediul acesteia coordoneaza activitatea
intregului sistem endocrin.

LOBUL ANTERIOR = ADENOHIPOFIZA

Hormonii adenohipofizari sunt de 2 feluri:
- glandulotropi (glandulari tropi), având ca organe-tinta alte glande endocrine
(controlandu-le astfel activitatea):
➢ ACTH- adrenocorticotrop
➢ TSH- tireotrop
➢ Gonadotropi
- non-glandulotropi ( actioneaza asupra altor structuri ale corpului):
➢ STH- somatotrop
➢ prolactina
 Hormonii glandulotropi:
1.Hormonul adrenocorticotrop (ACTH - corticotropina)
→ controlează cresterea și dezvoltarea glandelor suprarenale
→ stimuleaza secreția hormonilor steroizi ai glandelor suprarenale
2.Hormonul tireotrop (tirotropina - TSH)
→ controlează cresterea și dezvoltarea glandei tiroide
→ stimuleaza secreția de hormoni ai glandei tiroide
3.Hormonii gonadotropi
→ controleaza functia gonadelor și dezvoltarea acestora, creșterea glandelor mamare și secreția
laptelui.

Hormonii non-glandulotropi:
1. Hormonul somatotrop (STH) = hormon de crestere. Roluri:
→ cresterea și dezvoltarea organismului, prin creșterea în lungime și grosime a oaselor
→ stimulează creșterea mușchilor și a organelor interne.

2.Prolactina sau luteotrop (LTH/PRL)stimulează:

→ dezvoltarea și secretia lactata a glandelor mamare

LOBUL INTERMEDIAR (MIJLOCIU) produce:

→ hormonul melanocitostimulant (MSH), care stimulează sinteza de melanină din
melanocite, cu rol pigmentarea pielii si a parului;
 In lipsa ereditara a acestui hormon organismul este albinos.

LOBUL POSTERIOR =NEUROHIPIFIZA

-depozitează hormoni produși de hipotalamus=neurohormoni/neurosecretii, care ajung în
hipofiză prin tractul hipotalamo-hipofizar. Acești hormoni sunt:
a) Vasopresina = hormonul antidiuretic (ADH)
→ reține apa în organism iar în cantități mari determină hipertensiune, de aceea se numește și
vasopresină.
b)Ocitocina/ Oxitocina
→ favorizeaza nasterea stimuland contractia uterului gravid, in preajma travaliului
→eliberarea laptelui din glanda mamara in timpul suptului,
→ sterge memoria dureroasa legata de actul nasterii

DISFUNCȚII ALE HIPOFIZEI:

Hipersecretia de STH determină:
- la copil- GIGANTISMUL - individul atinge talii de peste 2 metri, prin cresterea exagerata in
înălțime ( peste 2 metri), forță fizică scăzută, intelect normal.
- la adult- ACROMEGALIA = cresterea exagerata a mâinilor, picioarelor, a oaselor fetei, a
mandibulei, a limbii și buzelor, a unor viscere (inima, ficat, rinichi, limba)

Gigantism Acromegalie

Hiposecretia de STH determină:

→la copil PITICISM (NANISM) HIPOFIZAR – caracterizat prin talie redusă (1.20-1.30m),
dezvoltare fizică redusă, dar armonioasă, intelect normal.
→la adult - CAȘEXIA HIPOFIZARĂ (îmbătrânire prematură )
 Progeria sau îmbătrânirea prematură. Este o boală foarte rară care
constă în accelerarea peste măsură a unor simptome ale bătrâneţii şi
atinge aproximativ 1 din 4 milioane de nou născuţi. Îmbătrânirea începe
cam la vârsta de patru ani, şi la 10-12 ani copilul are toate
caracteristicile externe ale îmbătrânirii, cum ar fi părul cărunt, chelia,
lipsa grăsimii din corp. Foarte puţini copii atinşi de această boală gravă
ajung la vârsta de 13 ani. Persoana care a trăit cel mai mult cu această
Piticism boală a fost Leon Botha, care a decedat la vârsta de 26 de ani, în 2011.

Hiposecretia de ADH determina:

→ DIABET INSIPID (nezaharat) –bolnavii nu mai pot reține apa în organism și elimină până
la 20 litri de urină pe zi. Pentru a compensa pierderile, aceștia beau foarte multă apă.
Manifestari:
- poliurie- eliminarea unei cantități mari de urină
- polidipsie: sete exagerata, ingestie mare de apa care sa acopere pierderea de apa.
- Hipotensiune (scăderea tensiunii arteriale)
- dezechilibru ionic (mineral)