Glandele endocrine

= gl cu secreție internă, formate din epitelii secretorii, ale căror celule produc substanțe active
= hormoni
- hormonii sunt eliberați direct în sange
- hormonii = substante chimice specifice care actionează la distanță de locul sintezei și
produc efecte caracteristice
- glandele endocrine sunt: hipofiza, epifiza, tiroida, timusul, glande suprarenale,
pancreasul endocrin, gonadele (ovarul și testiculul) și temporar placenta.
- Există organe care, în afara functiei principale, au și funcție endocrină: antrul piloric –
secretă gastrină, duodenul – secretă 6-8 hormoni cu rol în reglarea activității secretorii
și motorii a aparatului digestiv, rinichiul secretă eritropoetina și renina (enzimă cu rol
de hormon).
= sistemul endocrin este controlat de sistemul nervos și are rolul de regla și coordona pe
cale umorală activitatea diferitelor organe
= principalul rol al gl endocrine este de a regla metabolismul celular.

Glicogenogeneză – sinteza de glicogen din glucoză – INSULINA

Gluconeogeneza – sinteza de glucoza din produși neglucidici (aminoacizi, lipide = acizi

grași) – CORTIZOL (Glucocorticoizi), GLUCAGON

Glicogenoliza – desfacerea glicogenului în glucoza – (în ficat sau în muschi doar adrenalina
în condiții neobișnuite) – STH, TIROXINA (T4), TRIIODOTIRONINA (T3), GLUCAGON,
ADRENALINA + NORADRENALINA (CATECOLAMINE)

Glicoliza = desfacerea glucozei in acid piruvic - INSULINA

Lipogeneză – sinteza de lipide – se formează depozite de lipide (TG - trigliceride) –

INSULINA

Lipoliză – desfacerea TG, din depozite, și eliberarea AG (acizi grași) în sânge - STH,
CORTIZOL, TIROXINA (T4), TRIIODOTIRONINA (T3), ADRENALINA +
NORADRENALINA (CATECOLAMINE), GLUCAGON

Proteogeneza (anabolism proteic) – sinteza de proteine din AA – INSULINA, STH, H.

SEXUALI, CORTIZOL in ficat, (H. Tiroidieni DOAR in perioada de crestere),

Proteoliza (catabolism proteic) – desfacerea proteinelor (in AA) – CORTIZOL in muschi,

T3, T4, GLUCAGON

Hipofiza
- este localizată la baza encefalului, inapoia chiasmei optice, pe șaua turceasca a osului
sfenoid
- = glanda pituitară
- 500 mg
- Este alcătuită din trei lobi: - anterior = 75%
- > = adenohipofiza
- - mijlociu (intermediar) = 2%
- - posterior = neurohipofiza
- Între hipofiză și hipotalamus există relații anatomice și funcționale;
- Anatomic – hipofiza este legată de hipotalamus prin tija pituitară formată din:
– tractul hipotalamo-hipofizar = legătură nervoasă – leagă lobul anterior al
hipotalamusului de neurohipofiză
1
 - sistemul port-hipotalamohipofizar = legătură vasculară ce leagă lobul mijlociu al
hipotalamusului de adenohipofiză
- Funcțional – prin legăturile nervoase și vasculare hipotalamusul controlează și
reglează secreția hipofizei și prin intermediul ei, reglează activitatea altor glande
endocrine

Lobul anterior
Hormoni adenohipofizari

Hipofiza secretă hormoni: * glandulotropi prin care controlează activitatea secretorie și

dezvoltarea altor glande endocrine (TSH – care controlează activitatea tiroidei, ACTH –
care controlează activitatea corticosuprarenalelor, gonadotropine (FSH și LH – care
controlează activitatea gonadelor).
* non-glandulotropi – STH, prolactină

Hormoni non-glandulotropi
STH – efecte metabolice
Glucidic – hiperglicemiant – glicogenoliza hepatică
Lipidic – lipoliza => AG liberi în sânge
Protidic – sinteza de proteine din AA

Alte efecte
- este numit și hormonul de creștere – stimulează creșterea organismului împreună cu
hormonii tiroidineni, gonadali, insulină
- stimulează condrogeneza la nivelul articulațiilor metafizare (cartilaje de creștere) =>
stimulează creșterea în lungime a oaselor
- efectele se realizează prin intermediul unor factori de creștere = somatomedine
- stimulează dezvoltarea, masei musculare viscerelor, cu exceptia creierului
- după pubertate stimulează îngroșarea oaselor

Hiposecreție Hipersecreție
- la copil - la copil
piticismul (nanism hipofizar)– dezvoltare gigantismul – creștere exagerată – copilul
fizică redusă dar armonioasă și dezvoltare atinge peste 2 m
psihică normală
- la adult
- la adult - acromegalia – dezvoltarea viscerelor,
cașexia hipofizară - îmbătrînire prematură a oaselor feței, a oaselor late in
general

Prolactina = numit și hormon mamotrop sau luteotrop (LTH)

= efectele la bărbat nu sunt cunoscute
= la femeie – stimulează secreția lactată
- inhibă activitatea gonadotropă
- previne ovulația
= în afara sarcinii secreția este stimulată de : stresul chirurgical și psihic, efort fizic,
hipoglicemie
= în timpul sarcinii secreția crește, atinge un maxim la naștere și revine la nivelul
normal la opt zile după naștere
= suptul produce o secreție temporară de prolactină

2
Hormonii glandulodotropi
TSH – tireostimulină, tireotrop
- stimulează secreția de hormoni tiroidieni + creșterea și dezvoltarea glandei tiroide

ACTH – corticotropină, adenocorticotrop

- Stimulează secreția glandei corticosuprarenale și anume crește concentrația sangvină a
hormonilor glucocorticoizi și sexosteroizi și în măsură mai mică secreția hormonilor
mineralocorticoizi
- Stimulează dezvoltarea și creșterea gl corticosuprarenale
- Are și acțiune directă asupra melanogenezei, pe care o stimulează producînd
închiderea culorii pielii (în hipersecreție determină diabet bronzat) – efect datorat
faptului ca are precusrsor comun cu MSH-ul

Hormonii gonadotropi (FSH și LH)

FSH – h. foliculostimulant
La femeie La bărbat
- stimulează dezvoltarea foliculului de - stimulează dezvoltarea tubilor seminiferi
Graaf contorți și spermatogeneza
- stimulează secreția de estrogeni

LH – h. luteinizant
La femeie La bărbat
- stimulează ovulația - stimulează secreția de androgeni de către
- stimulează apariția corpului galben și celulele interstițiale testiculare Leydig
secreția de estrogeni și progesteron a
acestuia

Lobul intermediar (mijlociu)

- reprezintă 2 % din masa hipofizei.
- anatomic, face parte din adenohipofiză
- secretă un hormon de stimulare a pigmentogenezei = hormon melanocitostimulant (MSH),
care are același precursor ca și ACTH-ul.
- hipotalamusul secretă un hormon de inhibarea secreției de MSH.

Lobul posterior (neurohipofiza)

Hormonii eliberați în circulație de către neurohipofiză sunt:
- vasopresina (sau hormonul antidiuretic ADH)
- oxitocina
- sunt secretați în hipotalamusul anterior

Vasopresina = hormonul antidiuretic (ADH)

- acțiune principală creșterea absorbției facultative a apei la nivelul tubilor distali și colectori
ai nefronului
- determină reducerea volumului și concentrarea urinei,
- produce reducerea secrețiilor tuturor glandelor exocrine contribuind la menținerea
volumului lichidelor organismului.
- în doze mari, produce vasoconstricție => diabetul insipid: - poliurie
- polidipsie

Oxitocina (ocitocina)
- stimulează contracția musculaturii netede a uterului gravid, favorizând nașterea
- expulzia laptelui din glanda mamară
3
Glandele suprarenale
- sunt situate la polus superior al rinichiului
- fiecare este formată - dintr-o porțiune periferică = corticală = corticosuprarenala
- - o porțiune centrală = medulară = medulosuprarenala
- Cele două porțiuni sunt diferite din punct de vedere embriologic – corticala are origine
mezodermică iar medulara are origine ectodermică, anatomic și funcțional

Corticosuprarenala (CSR)
- prezintă trei zone – 1. zona glomerularaă – secretă mineralocorticoizi
- 2. zona fasciculată – secretă glucocorticoizi
- 3. zona reticulată – secretă sexosteroizi

- hormonii secretați de corticosuprarenale derivă din colesterol (sunt de natură lipidică)

- rolul lor este vital

1. Mineralocorticoizii
- reprezentatul principal = aldosteronul
- are rol important în metabolismul mineral
- stimulează reabsorbția Na+ în schimbul K+ sau H+, pe care ii secretă, la nivelul
tubilor distali ai nefronului și ai celor colectori => kaliurie și acidurie
- reabsorbția Na+ este însoțită de raeabsorbția Cl- => reabsorbția apei => aldosteronul
are rolul de a menține presiunea osmotică a mediului intern și a volumului sanguin
- are rolul de a menține și echilibrul acido-bazic al organismului
- aldosteronul actionează și la nivelul colonului unde stimulează reabsorbția Na+ la
schimb cu K+
- celule tintă pt aldosteron sunt colice, salivare și sudoripare

Hiposecreție (boala Addison) Hipersecreție (boala Conn)

= insuficiență globală a CSR - retenție de apă și sare => edeme +
= pierdere de apă și sare => hipotensiune hipertensiune
+ adinamie (scaderea capacității la efort)

2. Glucocotricoizii
- sunt reprezentați de cortizon și hidrocortizon (cortizol)
- circulă în sânge legași de o proteină plasmatică
- o mică parte este liberă și exercită efecte metabolice
– efecte metabolice
Glucidic – hiperglicemiant – gluconeogeneză hepatică
Lipidic – lipoliza => ↑concentrația AG liberi în sânge
Protidic – ↑ catabolismul în mușchi scheletici
↑ anabolismul în ficat

Alte efecte – pe organe și țesuturi

- sistem osos – catabolism - scade/inhibă sinteza matricei organice
- - absorbția intestinală a calciului
- Organe hematopoetice si sistem imun - ↓ nr de eozinofile și bazofile circulante
(apartin leucocitelor)
- - ↑ nr de neutrofile (apartin leucocitelor),
plachete (trombocite) și hematii
- - ↑ stabilitatea mb lizozomale
- - ↓ nr de limfocite circulante (limfopenie)
- SNC - prezența hormonilor este necesarăpentru integritatea funcțiilor SNC
- - ↓ cantității de hormoni determină: * modificări EEG
- * alterarea personalității
4
 - * modificări senzoriale

Hiposecreție (boala Addison) Hipersecreție (sindromul Cusching)

- predomină semnele dereglărilor metab
intermediar
- obezitate
- diabet
- hipertensiune

3. Hormonii sexosteroizi
- sunt reprezentați de două grupe de hormoni – androgeni (asemănători cu cei secretați
de testicul)
- - estrogeni (asemănători celor secretați de
ovare)
- Acțiunea acestor hormoni o completează pe cea a hormonilor sexuali
- Contribuie la apariția caracterelor sexuale secundare
- La băieți: creșterea bărbii + mustață, îngroșarea vocii, dezvoltarea scheletului și a
masei musculare
- La fete: dezvoltarea gl mamare, lepunerea lipidelor pe coapse și șolduri

Medulosuprarenala (MSR)
- Reprezintă porțiunea de mijloc a gl suprarenale
- Anatomic și funcțional este un ggl simpatic
- Neuronii ei nu prezintă prelungiri
- Hormonii secretați = catecolamine = adrenalina (epinefrină) în proporție de 80%
- noradrenalina (norepinefrina) - 20%
- = h. proteici
- Efecte metabolice:
Glucidic – hiperglicemiant – glicogenoliză hepatică + musculară
Lipidic – lipoliza => ↑concentrația AG liberi în sânge (catabolismul AG)
Protidic – NU ARE EFECT
Adrenalina are predominant efecte metabolice + energetice

Alte efecte:
- Aparat cardiovascular: - tahicardie
- - vasoconstricție
- - hipertensiune
- - creste excitabilitatea inimii
- - adrenalina – vasodilatație pe vasele musculare
- - vasoconstricție pe vasele din piele, mucoase,
viscere
- Noradrenalina are predominant efecte vasoconstrictoare
- Aparatul respirator – relaxarea musculaturii netede+dilatarea bronhiilor
- Aparat digestiv – relaxarea musculaturii netede a pereților
- - constricția sficterelor
- - inhibă majoritatea secrețiilor digestive
- - contractă splina + ficatul
- Alte acțiuni: - dilată pupila (midriază)
- - contractă fibrele netede ale mușchilor erectori ai firelor de păr
- - - produl alertă corticală
- - stimulează SRAA (sistem reticulat activator ascendent)
- - produc anxietate și frică

Actiunea acestor hormoni este asemănătoare cu cea a SNV simpatic

5
Acesti hormoni sunt și mediatori chimici

! Secreția corticosuprarenalei și cea a medulosuprarenalei este stimulată ăn condiții de stress

Hormonii secretați de suprarenale au rol important în reacția de adaptare a organismului în
fața agresiunilor interne și externe.