Sist.

Respirator

CAVITATEA NAZALĂ

FARINGE

EPIGLOTA:
acoperă glota în deglutiție

LARINGELE

TRAHEE

2 BRONHII PRIMARE (PRINCIPALE)

ARBORELE BRONȘIC PLĂMÂNII

Bronhii segmentare
PLEURĂ

arteriolă pulmonară
Bronhiola lobulara
venulă pulmonară
Bronhiola terminală

Bronhiole respiratorii
SĂCULEȚI ALVOLARI

capilare pulmonare (a + v)
ACINII PULMONARI
DUCTE ALVEOLARE de la bronhiolele respiratorii
la alveolele pulmonare
ALVEOLE PULMONARE
Sist. Respirator

asigură schimbul de O2 și CO2 între celule și mediu extern

procesele desfășurate = RESPIRAȚIE
sist. circulator transportă O2 și CO2 între celule și sist. respirator
sist. respirator compus din:
- sistem de tuburi ramificate = căile aeriene, rol în conducerea aerului
- terminații în săculeț cu aer = ALVEOLE = porțiunea respiratorie efectivă
(alveolele sunt microscopice și dispuse la finalul celor mai mici ramificații - bronhiolele)

CAVITATEA NAZALĂ:
calea normală de intrare a aerului (aerul poate intra și prin gură, deoarece faringele =
cale comună respiratorie și digestivă)
porțiune exterioară - cartilaj + piele
porțiuni interne = cavități nazale căptușite de mucoasă
deschidere cavități nazale la exterior = nări / narine externe
SEPTUL nazal împarte median cavitatea nazală
CORNETELE nazale superioare, mijlocii și inferioare = extensii osoase care subdivizează
cavitatea nazală în căi aeriene
SINUSURI = spații care se deschid în cavitățile nazale și se extind spre osul frontal,
sfenoid, etmoid și maxilar
mucoasa sinururilor este în continuitate cu mucoasa cavității nazale

!!! În cornete și sinusuri aerul este:

încălzit - de vasele de sânge din mucoasa nazală
umidificat - de mucusul secretat de mucoasa nazală
filtrat - de mucus, care captează particulele fine de praf și microorganismele
!!! celulele ciliate transportă mucusul contaminat în faringe pentru a fi înghițit
viteza lui este încetinită => particulele au timp să se precipite și să dea naștere
senzațiilor olfactive
=> cavitatea nazală are și rol în olfacție printr-o parte a mucoasei situată pe peretele
superior al cavităților nazale = REGIUNE OLFACTIVĂ

inflamația mucoasei nazale = RINITĂ

inflamații de natură alergică în fosele nazale = RINITĂ ALErGICĂ
ex factori alergeni: polen (provoacă febra fânului), pene, acarieni, păr de animale

FARINGE:
cunoscut și sub denumirea de gâtlej
se exinde de la cavitățile nazale până la laringe
cale comună pentru sist digestiv și sist respirator
NAZOFARINGE = porțiune a faringelui imediat posterior de cavitățile nazale și deasupra
vălului palatin
!!! În pereții laterali ai nazofaringelui se deschid trompele lui Eustachio
- pornesc de la urechea medie
- rol egalizare presiune aer între nazofaringe si urechea medie
- infecțiile urechii medii se datorează dese ori microorganismelor care pătrund din
nazofaringe în trompa lui Eustachio
 !!! Pe peretele posterior al nazofaringelui, medial, se află AMIGDALA FARINGIANĂ
- masă de țesut limfatic
- protejează sist. respirator prin producere de limfocite împotriva agenților infecțioși
captați din aer
- când este tumefiată = VEGETAȚII ADENOIDE => pot ]mpiedica trecerea aerului
!!! Pe peretele lateral al faringelui, în spatele gurii = AMIGDALE PALATINE
- mase de țesut limfatic de formă ovală
- inflamația lor = AMIGDALITĂ

OROFARINGE = porțiune de intersecție a căilor digestive și respiratorii, situat inferior de

nazofarige și în partea posterioară a cavității orale
LARINGOFARINGE = posterior de laringe
la capătul distal faringele se ramifică în 2 TUBURI:
- ESOFAGUL - se continuă cu stomacul
- LARINGELE - se contiună cu traheea

LARINGELE:
unește faringele cu traheea la vivelul vertebrelor cervicale
compus din țesut conjunctiv cu 11 structuri cartilaginoase aranjate similar unei cutii
cel mai mare cartilaj = cartilajul TIROID
- mărul lui Adam
- în porțiunea ventrală a gâtului
- mai dezvoltat la bărbați decât la femei
al doilea cartilaj important = cartilajul CRICOID
- fromă de inel cu pecete
- leagă laringele și traheea
al treilea cartilaj = cartilajul EPIGLOTIC = EPIGLOTA
- pliu ca un capac în formă de frunză
- situat la intrarea în laringe
- închide căile respiratorii cand alimentele sau lichidele trec din faringe în esofag
!!! Deschiderea către laringe = GLOTĂ
laringele are și funcție în producerea sunetelor (deoarece aerul trece prin el)
- pereții laterali ai laringelui au 2 seturi de FALDURI (cute) membranoase groase = CORZI VOCALE
- când aerul e expirat, corzile vocale vibrează => produc sunete => transformate în cuvinte de
mușchii gâtului, buze, limbă și obraji
- lungimea corvilor vocale determină tonalitatea
- femeile și copiii au corzi vocale scurte => au voci cu tonalitate mai ridicată

TRAHEE:
tub semirigid ce continuă laringele
lungime de aprox 10-12 cm
situată pe linia mediană a gâtului
susținută și menținută deschisă prin intermediul unor inele cartilaginoase în forma de "C",
așezate unul peste celălalt și deschise în porțiunea posterioară
între cartilajele adiacente și posterior intre captele inelelor există țesut conjunctiv și
muscular neted
cale de intrare și ieșire a aerului
căptușită de celule ciliate care filtrează aerul înainte ca acetsa să ajugă în bronhii
cilii celulelor împing mucusul cu particulele captate spre faringe pentru a fi înghițite
traheea se ramifică în 2 BRONHII PRIMARE
 BRONHIILE PRIMARE
au acceași structură ca traheea
bronhia dreaptă mai largă și mai verticală decât cea stângă

BRONHIILE se divid și devin tot mai mici => diametrul redus până la 1 mm
=> la acest nivel dispare cartilajul => BRONHIOLE cu perete de mușchi netezi susținut de
ț. conjunctiv
Bronhiolele se ramifică => BRONHIOLE TERMINALE = cele mai mici conducte aeriene
Bronhiolele terminale se continuă cu BRONHIOLE RESPIRATORII - se deschid în alveole

ARBORELE BRONȘIC = sistem de căi de transport format din ramificații

trahee + bronhii + bronhiole

BRONȘITĂ = inflamața arborelui bronșic

ASTMUL = 3 episoade periodice de respirație îngreunată și șuierătoare (wheezing)
cauzat de spasmul mușchilor netezi, provocat de alergeni din mediu

PLĂMÂNII
organe pereche ce ocupă cea mai mare parte a cavității toracice
au formă conică
alcătuiți din milioane de săculeți = ALVEOLE
au textură elastică și spongioasă (datorită alveolelor)
membranele alveolelor sunt o barieră extrem de subțire prin care trec gazele prin
difuziune
la adult plămânul are aprox 300 milioane alveole
plămânii sunt separați de o zonă mediană = MEDIASTIN
mediastinul conține: inima, timusul, o parte din esofag, vase mari de sânge, toate
fixate prin țesut conjunctiv

plămânul drept - 3 lobi

plămânul stâng - 2 lobi
fiecare LOB împărțit în LOBULI mai mici
fiecare LOBUL este deservit de o bronhiolă
fiecare plămân e înconjurat de o membrană dublă = PLEURĂ -> 2 foițe:
- strat intern - pleura VISCERALĂ- acoperă plămânii și pătrunde în fisurile dintre
lobi
- cavitate PLEURALĂ cu lichid pleural - păstrează cele 2 foițe în contact strâns și
permite
alunecarea ușoară una peste cealaltă
- strat extern - pleura PARIETALĂ - căptușește toracele pe interior

!!! Cele 2 foițe se continuă una cu cealaltă în zona în care pronhile primare + vasele de
sânge + nervii pătrund în plămâni = HIL pulmonar => cele 2 foițe formează un sac
dezumflat
VENTILAȚIA PULMONARĂ

procesul prin care aerul intră și iasă din alveole

principiul ventilației = aerul se deplaseaază dintr-o regiune cu presiune înaltă (densitate crescută) -> regiune cu
presiune joasă (densitate scăzută)
=> Pres alveolară în inspir < Pres atm => aerul intră în plămâni
=> Pres alveolară în expir > Pres atm => aerul iasă din plămâni
!!! Modificările de presiune din plămâni sunt generate de:
activitatea MUȘCHILOR RESPIRATORI (mușchi scheletici) ca răspuns la stimuli transmiși de NERVUL FRENIC
alinierea pleurei viscerale imediat lângă pleura parietală
Modificările de presiune depind de:
ELASTICITATEA plămânilor
relația anatomică a pleurei cu plămânii
prezența unui spațiu toracic închis în care se află plămânii

INSPIRAȚIA (proces ACTIV)

aerul intră în plămâni

aerul intră în plămâni

sternul coloană
proiectat proiectată
anterior posterior
diametrul supero-
inferior se mărește

diafragmul coboară

diametrul antero-
posterior se mărește

Mușchi inspiratori:
diafragmul (respirație de repaus și forțată)
mușchii intercostali externi (resp forțată)

coaste poziție normală coaste orizontalizate

EXPIRAȚIA (proces PASIV) aerul iasă din plămâni

aerul iasă din plămâni

diametrul supero-
inferior se micșorează

sternul coloană
revine la revine la
diafragmul urcă poziția de poziția
repaus inițială

diametrul antero-
posterior se micșorează

Relaxare mușchi inspiratori:

muschi intercostali externi și diafragma

coaste poziție normală coastele se curbează

VOLUME PULMONARE

1. VOLUMUL CURENT (VC) = volumul de aer inspirat / expirat într-o respirație de repaus / normale
2. VOLUMUL INSPIRATOR DE REZERVĂ (VIR) = vol. suplimentar, peste VC, car epoate fi inspirat
într-o inspirație maximală / forțată
3. VOLUMUL EXPIRATOR DE REZERVĂ (VER) = vol. suplimentar, peste VC, car epoate fi expirat
într-o expirație maximală / forțată
4. VOLUMUL REZIDUAL (VR) = vol. de aer care rămâne în plămâni chiar și după o expirație forțată

CAPACITATEA VITALĂ (CV) = vol. maxim de aer pe care o persoană îl poate scoate din plămâni
după o inspirație maximă și o expirație maximă

!!! Umplerea plămânilor la capacitate maximă NU poate fi menținută pentru o perioadă lungă

TRANSPORTUL O2 ȘI CO2

O2 - 2% în plasmă sau citoplasmă eritrocit

- 98% legat de Hb (4 molec de O2/ molec Hb) => OXIHEMOGLOBINA
CO2 - 7% plasmă sau citoplasmă eritrocit
- 25-30% jegat de Hb => CARBAMINOHEMOGLOBINĂ
!!! se leagă de Hb într-un loc diferit față de O2
- 70-75 % ioni de bicarbonat HCO3 în hematii

CO2 -> plasmă -> hematii unde CO2 + H2O -> sub acțiunea ANHIDRAZEI CARBONICE
(enzimă din eritrocit) => H2CO3 (acid carbonic) va disocia în ioni H + ioni HCO3
-> unii rămân în hematii
-> mulți difuzează în plasmă unde + Na => NaHCO3
!!! pentru ficare ion HCO3 difuzat în plasmă în hematie intră un ion Cl => când
pătrunde mult CO2 în sânge => mult Cl intră în hematie = fenomen transfer de clor
!!! Desenul conține mai multe
detalii decât manualul, dar sunt
esențiale în înțelegerea procesului
REGLAREA