SISTEMUL RESPIRATOR

Aparatul respirator
 reprezintă suportul anatomic al respirației
 este format din căi aeriene și plămâni
Căi aieriene
 Cavitatea nazală - fosele nazale
 comunică:
o la exterior prin nări
o la interior cu faringele, prin două orificii numite coane
 comunică și cu niște cavități numite sinusuri, pline cu aer, săpate în oasele
din jur
 sunt captușite de o mucoasă nazală puternic vascularizată
 prezintă fire de păr și mucus cu rol în oprirea impurităților, iar mucusul
asigură și umiditate
 Faringele
 este locul unde se încrucișează calea digestivă cu cea respiratorie
 prezintă la nivelul mucoasei care-l căptușește excrescențe numite polipi,
care îngreunează circulația aerului, determinând respirația pe gură
 Laringele
 este și un organ fonator cu rol în vorbire, care permite legătura dintre faringe
și trahee
 prezintă mai multe cartilaje, cele mai proeminente fiind mărul lui Adam
 conține
o coarde vocale
 două superioare - cu rol în producerea sunetelor înalte, acute
 două inferioare - cu rol în producerea sunetelor joase
o între coarde, spațiul numit gloat, acoperită de epiglotă
o prezintă mușchi care, prin contracție, modifică tensiunea coardelor
vocale și diametrul glutei
 când coardele vocale se apropie, glota se îngustează și, la
ieșirea aerului, se produc sunete înalte
 când glota este larg deschisă se produc sunete joase
 sunetele produse sunt modificate de faringe, de cavitatea
bucală și de cea nazală
 Traheea
 este situată în fața esofagului, în continuarea laringelui, este căptușită la
interior de mucoasă traheală cu celule ciliate și glande ce secretă mucus;
mișcarea cililor trimite praful și microbii înapoi în faringe, împiedicând
pătrunderea lor în plămâni
 prezintă 15-20 de inele cartilaginoase, în formă de potcoavă; în partea
dinspre esofag este completată de o lamă musculară, care permite ca bolul
alimentar să înainteze nestingherit de-a lungul esofagului
  Bronhiile
 sunt ramificații ale traheei, ce pătrund în plămâni, unde se ramifică formând
arborele bronșic
 se clasifică în:
o branhii principale - două care pătrund în fiecare plămân
o branhii secundare - se ramifică în fiecare lob (două în plămânul
stâng și trei în plămânul drept)
o bronhiole
 ramificații la nivelul loburilor
 sunt formate din:
 acini pulmonari - în formă de ciorchine
 saci pulmonari - alcătuiți din numeroase alveole
pulmonare, unde se realizează schimbul de gaze
Afecțiuni patologice ale aparatului respirator:
 Pot fi - intoxicații, asfixie, silicoză, amigdalită, bronșită, pneumonie, tuberculoză.
 Măsuri de prevenție - evitarea locurilor aglomerate în cazul epidemiilor, aeriserea
regulată a încăprtilor, plimbările în aer liber.

SISTEMUL RESPIRATOR
Plămânii
 sunt organe moi, cu aspect buretos, de culoare roz, care nu au fibre musculare
 sunt așezate în cavitatea toracică, deasupra diafragmei și adăpostesc între ei inima
 sunt protejați de o peliculă, formată dintr-o foiță internă și una externă, între ele
fiind lichidul pleural - cu rol în mecanismul respirației
 sunt formați din unitați mai mici bine delimitate numite lobi
 trei lobi în plămânul drept
 doi lobi în plămânul stâng
 în lobi pătrund ramificațiile bronhiilor formând bronhiole
 se subîmpart în segmente și apoi în lobuli
 lobulul
o formă de piramidă, prezintă ramificații ale bronhiolelor,care-și pierd
scheletul cartilaginous
o sunt formați din mai mulți acini pulmonai, alcatuiți din alveole
pulmonare (unitatea structurală și funcțională a plămânilui)
 alveole pulmonare
 o reprezintă unitatea structural și funcțională a plămânului
o sunt în număr de 200 mil. pentru fiecare plămân, suprafața lor totală
fiind de peste 200 m2
o sunt așezate pe o membrană elastică, bine vascularizată; sunt
înconjurate de capilare
o au peretele foarte subțire, unistratificat, care vine direct în contact
cu peretele capilarlui
o alcătuiește cu peretele capilarului suprefața de schimb a gazelor
respiratorii
Respirația
 reprezintă schimbul de gaze dintre organism și mediu
 este favorizată de urmatorii factori: elesticitatea plămânilor, legătura funcțională
dintre torace și plămțni, contracția mușchiilor respiratori
 se realizează prin respirația - pulmonară, celulară
 Respirația pulmonară
 se realizează la nuvelul alveolelor pulmonare
 are două faze:
o inspirația
 constă în:
 mărirea volumului cutiei toracice
 contracția mușchilor respiratori
 diafragma se contract și coboaă
 mușchii intercostali ridică coastele,
împingând sternul înainte
 părunderea aerului în plămâni datorită diferenței de
presiune, care este mai mica în plămâni decât în
mediul extern
 este un process activ
o expirația
 este produs invers inspirației
 este un process pasiv de relaxare a mușchilor când aerul este
expulzat din plămâni, având presiune mai mare decât aerul
atmospheric.
 Ritmul respirator
o reprezintă succesiunea celor două faze
o este de 16 respirații pe minut la bărbați și de 18 respirații pe minut
la femei; se accelerează la efort, ajungând la 45 de respirații pe minut
 Respirația celulară - realizează schimbul de gaze la nivel celulelor, unde oxigenul
trece din sânge în cellule, prin desfacerea oxihemoglobinei, iar prin oxidare
dioxidul de carbon obținut formează carbohemoglobina, care trece din cellule în
sânge.