Sunteți pe pagina 1din 58

Cuprins

Capitolul 1. Anatomia si fiziologia aparatului respirator


Capitolul 2. Date generale despre afectiune-Rinita
2.1 Definitie
2.2 Cauze
2.3 Factori de risc
2.4 Clasificare
2.5 Simptome
2.6 Diagnostic
2.7 Tratament
Capitolul 3. Ingrijiri generale acordate de asistentul medical
Capitolul 4. Prezentarea cazurilor clinice
#Caz clinic nr.1
#Caz clinic nr.2
#Caz clinic nr.3
Concluzii
Bibliografie

Capitolul 1. Anatomia si fiziologia aparatului respirator

Caile respiratorii

Aparatul respirator este alcatuit din :


-

caile respiratorii -organe care au rol in vehicularea aerului ;cavitatea nazala

si faringele formeaza caile respiratorii superioare, iar laringele trahea si bronhiile caile respiratorii inferioare.
-

plamanii ,organe la nivelul carora au loc schimbul de gaze (oxigen si dioxid

de carbon).

CAILE RESPIRATORII

CAVITATEA NAZALA primul segment al cailor respiratorii.


Ea este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose nazale.Fosele
nazale se afla partial in piramida nazala care are rol estetic si de protectie.

FARINGELE,al doilea organ al cailor respiratorii,este un organ cu dubla


functie, respiratorie si digestiva.

LARINGELE,este situat in partea anterioara a gatului,sub osul hioid,deasupra


traheei,proeminand sub piele.Are un schelet cartilaginos,format din trei cartilaje
neperechi (cartilajul tiroid,cricoid,epiglotic) si trei perechi (cartilajele
aritonoide,corniculate si cuneiforme) unite intre ele prin ligamente sau
articulatii.La interior este captusit de o mucoasa care determina in cavitatea
laringelui,patru plici numite corzi vocale,doua superioare si doua inferioare.

TRAHEEA este un conduct fibro cartilaginos,intins de la marginea anterioara a


laringelui pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale.Este situata anterior
de esofag.Are doua segmente;cervical si toracal.Inelele bifrocartilaginoase sunt
incomplete posterior,unde se afla o membrana musculabifroelastica care permite
dilatarea esofagului si inaintarea bolului alimentar in timpul deglutitiei.La exterior
se afla tesut conjunctiv,iar la interior mucoasa traheala,formata dintr-un epiteliu
pseudostratificat cilindric ciliat,avand si celule care secreta mucus.

BRONHIILE PRINCIPALE.Sunt doua conducte fibrocartilaginoase,rezultate


din bifurcarea traheei la locul de bifurcare,in interiorul traheei se afla pintenele
traheeal.Bron-hiile principale ajung la lobul pulmonar prin care patrund in
plaman ,ramnificandu-se si formand astfel arborele bronsic.Structura bronhiilor
este aceiasi cu a traheei.
PLAMANII
Plamanii reprezinta principalele organe ale aparatului respirator si sunt situati
in cavitatea toracica,deasupra diafragmului.Au forma unor jumatati de con
sectionat de la virf spre baza,masa medie a celor doi plamani este de 1300g.

Plamanii prezinta;baza usor concava asezata pe diafragma si care,prin intermediul difragmului,la dreapta este in raport cu lobul drept al ficatului,iar la stanga
cu lobul stang al ficatului,cu fundul stomacului si cu splina;
-

varful depaseste prima coasta si ajunge la baza gatului

fata externa (coastele),vine in raport cu coastele si spatiile intercostale si

prezinta la plamanul drept doua fisuri;una oblica si alta orizontala,iar plamanul


stang numai fisura oblica;
-

fata interna mediastinala este plana si prezinta hilul plamanului care este

locul de intrare si iesire al elementelor pediculului pulmonar(adica bronhia


principala,artera si venele pulmonare,arterele si venele bronsice,nervii vegetativi si
vase limfatice).

STRUCTURA PLAMANULUI este cea a unei glande tubuloacinoase, fiind


formate dintr-un sistem de canale aeriene si dintr-o multitudine de saci.
Lobii plamanului drept(superior,mijlociu,inferior)sunt delimitati de doua
fisuri,in timp ce lobii plamanului stang(superior si inferior),sunt delimitati de o
fisura.Fiecare lob este alcatuit din segmente,care reprezinta unitatiile
anatomice,functionale si clinice ale plamanului.Fiecare segment este format din
lobul,unitatiile morfofunctionale ale plamanilor care au forma piramidei,cu baza
spre suprafata plamanilor,iar varful suspendat de o bronhie supralobulara,indreptat spre hil.In jurul lobului se afla tesut conjunctiv bogat in fibre
elastice,celule conjunctive si celule macrofage.

ARBORELE BRONSIC. Dupa patrunderea bronhiilor principale prin hil in


plaman ele se ramifica in bronhii lobare,care la randul lor se ramifica in bronhii
segmentare.Bronhiile segmentare se divid de mai multe ori si dau nastere la
bronhiile supralobulare care patrund prin varful lobului pulmonar in interiorul
lobului,devenind bronhiile intralobilare.Bronhiile intra lobilare se ramifica,lal
randul lor dind nastere bronhiilor terminale,numite astfel deoarece sunt ultimile
ramificatii ale arborelui bronsic,cu rol de a conduce aerul.Bronhiile terminale dau
nastere bronhiilor respiratorii (acinoase) care se continua cu canalele alveolare,ai
caror pereti reprezinta dilatatii in forma de saci alveolari,in care se deschid
alveolele.Totalitatea elementelor care continua o bronhiala terminala formeaza
acinul pulmonar.
Epiteliul alveolar,membrana bazala a alveolei,tesuturile conjunctive de sub
ea ,membrana bazala a capilarului si endoteliului capilar formeaza bariera
hematoaeriana care este strabatuta de oxigen si dioxid de carbon.

VASCULARUZATIA PLAMANILOR,plamanul are o dubla vasculariza-tie ;


functionale si nutritive.

VASCULARIZATIA FUNCTIONALA realizeaza schimburile gazoase si este


reprezentata de trunchiul pulmonar si venele pulmonare care alcatuiesc mica
circulatie.
Trunchiul pulmonar incepe cu ventriculul drept,se imparte in artera pulmonara stanga si dreapta care patrund in plamani prin hilul pulmonar.Ajunsa in

plamin artera urmareste ramificatiile arborelui bronsic;patrunzand in lobul


pulmonar si se capilarizeaza in jurul alveolelor pulmonare.La nivelul acestei retele
capilare dioxidul de carbon este cedat alveolelor si din alveole patrunde oxigenul
care este preluat de venele pulmonare.Aceste vene parasesc plaminul prin hilul
pulmonar si duc sangele cu oxigen in atriul stang,de unde va trece in ventriculul
stang care il va impinge prin aorta in tot organismul.
Vascularizatia nutritiva face parte din marea circulatie si este reprezentata de
artarele si venele bronsice.Arterele bronsice provin prin aorta toracala ,iar venele
bronsice se deschid in sistemul azyges.
Pleura este o membrana seroasa formata din doua foite dintre care una
inveleste plamanii la exterior,patrunde in fisuri,iar cealalta captuseste peretii cutiei
toracice.Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul pediculului
pulmonar.Intre cele doua foite se afla cavitatea pleurala spatiuvirtual,in care
exista presiune negativa cu rol important in mecanica respiratiei.Intre cele doua
foite se gaseste foarte putin lichid seros,care mentine umeda suprafata lor ,usurind alunecarea plaminului in timpul miscarilor respiratorii. Cavitatea pleurala
poate devenii reala cand in cazuri de boala contine aer (pneumotorax) sange
(hemotorax) sau puroi (piotorax).

MEDIASTINUL este o regiune topografica limitata lateral de fetele interne ale


celor doi plamani,inferior si diafragm,anterior de stern iar posterior de coloana
vertebrala toracala si de catre extremitatiile posterioare ale coastelor.In mediastine
se gasesc;inima invelita de pericard , vasele mari ; venele cave superioare si
inferioare,cele patru vene pulmonare,artera aorta ,trunchiul pulmo-nar cu ramurile
lui,traheea si cele doua bronhii principale.

RESPIRATIA

RESPIRATIA reprezinta una din functiile esentiale ale organismelor vii in


general,functie prin care se realizeaza raportul de oxigen din aerul ambiant pana la
nivelul celular,in paralel cu eliminarea in atmosfera a dioxidului de carbon,realizat
din metabolismul celular.Aceasta functie complexa se realizeaza cu participarea
unor sisteme morfofunctionale in mai multe etape strans corelate,intr-o stricta
succesiune,acestea sunt : ventilatie pulmonara,difuziunea si schimbul de gaze la
nivelul membranei alveolo-capilare,transportul gazelor in sange si respiratie
celulara.

VENTILATIA PULMONARA

Este procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre mediu
ambiant si alveolele pulmonare,antrenand astfel patrunderea aerului bogat in
oxigen catre alveole si eliminarea dioxidului de carbon catre exterior.

MISCARILE VENTILATORII

Circulatia altrenativa a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale


volumului cutiei toracice urmate fidel de miscarea in acelasi sens a plamanului
care este solidarizat de aceasta prin intermediul foitelor pleurale.Variatiile ciclice
ale volumului aparatului toraco-pulmonar se realizea-za in cursul a doua miscari de
sens opus,definite ca miscarea inspiratorie si miscarea expiratorie.
In timpul miscarii inspiratorii are loc cresterea volumului cutiei toracice si o
crestere a volumului pulmonar.Cresterea volumului cutiei toracice se realizeaza ca
o consecinta a cresterii celor trei diametre ale sale anteroposterior,longitudi-nal si
transversal.
O data cu cresterea volumului cutiei toracice are loc o expansiune a plamanilor,favorizata de bogatia fibrelor elastice din structura parenchimului pulmonar si
determinata de existenta unei aderente functionale intre cutia toracica si plaman.
Expansiunea plamanilor si cresterea volumului lor in cursul inspiratiei au drept
consecinte o scadere a presiunii aerului din interiorul plamanului sub presiune
atmosferica (aproximativ cu 2-3 mm Hg) realizandu-se astfel un gradient de
presiune datorita caruia aerul atmosferic patrunde in interiorul plamanilor.Punerea
in miscare a aparatului toracopulmonar ca fortele ce iau nastere prin contractia
muschilor respiratorii sa depaseasca o serie de forte opozante de sens
contrar,generator de insasi particularitatile structurale ale aparatului toracopulmonar. Dintre fortele opozante o deosebita semnificatie functionala o prezinta
fortele elastice,vascoase,inertiale.

Miscarea expiratorie (expiratia) reprezinta miscarea de sens contrar


inspiratiei,in cursul careia are loc revenirea la volumul initial al cutiei toracice si al
plamanului.In conditii de repaus,expiratia este un act pasiv ce nu necesita
contractia musculaturii respiratorii.Revenirea cutiei toracice si a plamanului la
volumul initial este consecinta refractiei tesuturilor elastice ale aparatului toracopulmonar care au fost desprinse in cursul inspiratiei si care elibereaza sub forma de
energie cinetica,energia potentiala acumulata.Ca urmare a scaderii volumului
pulmonar in cursul respiratiei,presiunea aerului va creste peste presiunea
atmosferica (cu 2-3 mm Hg),ceea ce are drept consecinta crearea unui gradient de
presiune de-a lungul careia aerul din plamani iese catre exterior.

VOLUMELE SI CAPACIATIILE PULMONARE

In cursul miscarilor ventilatorii,patrund si ies din plamani cantitati de aer a caror


marime este in functie de talia persoanei de varsta,de sex,de postura,etc. si a caror
cuantificare poate aduce informatii asupra integritatii aparatului toracopulmonar.Evaluarea volumelor se face prin spirometrie si mai ales prin
spirografie.Spirometria se efectueaza cu ajutorul spirometrelor.Spirometrele sunt
de mai multe feluri : spirometre cu apa si spirometre uscate.
Metoda spirografica utilizeaza spirograful,un aparat care permite inregistra-rea
grafica a volumelor expirate si efectuarea unor succesiuni de miscari inspiratorii si
expiratorii.In alcatuirea spirografului exista o serie de sisteme:

sistemul inscriptor este reprezentat de o pernita care conectata cu

clopotul,per-mite inregistrarea variatiilor de pozitie ale acestuia in functie de


variatia volumului de aer introdus.
-

sistemul de pompe ce dirijeaza aerul in sens unic prin spirograf,permitand

efectuarea succesiva a mai multor miscarii respiratorii,fara ca subiectul sa inspire


sau sa expire atmosfera ambianta.
-

sistemul de absortie a dioxidului de carbon expirat reprezentat de o substanta

absorbanta a dioxidului de carbon.


In consecinta aerul pe care il respira subiectul va avea o compozitie relativ
constanta evitandu-se acumularea dioxidului de carbon in exces.
-

sistemul de introducere sub clopot al oxigenului cu un debit constant

inlocuind astfel oxigenul consumat.Se poate observa ca drept urmare a ventilatiei


volumului de aer curent,penita sistemului inscriptional va trasa un grafic in linii
ascendente (inspir) si descendente (expir).Prin inspirarea unui volum de aer
maximal,la sfarsitul unei inspiratii de repaus va inregistra volumul de rezerva
inspiratorie,iar prin efectuarea unei expiratii maximale la sfarsitul unei expiratii de
repaus vom inregistra volumul de rezerva expiratorie.

Volumul curent (VT) reprezinta volumul de aer care patrunde in plamani,in


cursul unei inspiratii si unei expiratii de repaus,valoarea lui medie la persoanele
adulte este de 500 ml.
Volumul inspirator de rezerva (VIR),reprezinta volumul maxim de aer ce poate
fi inspirat la sfarsitul unei inspiratii de repaus.

Valoarea lui medie la adulti este de 3000 ml. ceea ce reprezinta 60% din
capacitatea vitala.
Volumul expirator de rezerva (VER) reprezinta volumul maxim de aer care
poate fi expirat la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea lui medie la adulti este
de 1200ml.,adica aproximativ 25% din capacitatea vitala.
Volumul rezidual (VR) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la
sfarsitul unei expiratii maximale.Valoarea lui medie la adulti este de 1300ml. ceea
ce reprezinta aproximativ 25% din capacitatea vitala.
Capacitatiile pulmonare reprezinta valoarea sumei a doua ori mai multe volume
pulmonare astfel :
-

capacitatea pulmonara totala (CPT),reprezinta volumul de aer cuprins in

plaman la sfarsitul unei inspiratii maxime,insumand toate volumele pulmonare


mentionate.Valoarea ei variaza in functie de talie sex,varsta,in medie luandu-se in
consideratie o valoare de 6000ml.
Capacitatea vitala (CV) reprezinta volumul de aer ce poate fi scos din plaman
printr-o expiratie fortata efectuata dupa o inspiratie maxima.Ea este egala cu suma
a trei volume pulmonare (VRI) + (VER) +(VT) si are in medie o valoare de
aproximativ 4700ml. reprezentand in jur de 75% din CPT;
-

Capacitatea reziduala functionala (CRF) reprezinta volumul de aer care

ramane in plaman la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea ei,se poate obtine


prin insumarea VER + VR ,ea reprezentand aproximativ 50% din CPT;
-

Capacitatea inspiratorie (CI) reprezinta volumul de aer ce poate fi introdus

in plaman printr-o inspiratie maxima care incepe la sfarsitul unei expiratii de

repaus.Valoarea ei este echivalenta cu suma dintre VT si VER si reprezinta 50%


din CPT.
DEBITELE VENTILATORII. Daca masurarea volumelor pulmonare confera o
serie de parametrii statici ce caracterizeaza aparatul toraco-pulmonar,pentru
obtinerea unei informatii legate de functia ventilatorie se utilizeaza masura
debitelor ventilatorii.

Debitul ventilator de repaus (V) reprezinta cantitatea de aer ventilat in timp de


un minut in conditii de repaus si poate fi obtinut prin produsul dintre volumul
curent si frecventa oscilatiei.
Debitul ventilator maxim (Vmax) reprezinta cantitatea de aer maxima ce poate
fi ventilata ca urmare a cresterii maximale a frecventei si amplitudinii
respiratorii,el poate atinge valori de pana la 1501 /min. la persoanele antrenate.
VENTILATIA ALVEOLARA. La sfarsitul unei respiratii de repaus,in interiorul
plamanilor se afla aproximativ 2500 ml. aer din acestia doar in jur de 2350
ml.participa la schimbul de gaze,aflindu-se in interiorul alveolelor (aer alveolar)
restul de aproximativ 150 ml. este condus in caile respiratorii la nivelul carora nu
au loc schimburi de gaze,fapt pentru care acest spatiu a fost numit spatiu mort
anatomic.
Din cei 500 ml. ce patrund in plamani in cursul unei inspiratii de repaus,150ml.
vor primeni aerul din spatiul mort anatomic,iar restul de 350 ml.se adauga aerului
alveolar.Cu alte cuvinte ventilatia alveolara (Va) va exprima cantitatea de aer care
patrunde in plamani dupa scaderea volumului spatiului mort anatomic (Vsma) in
timp de un minut.

Va = V Vsma x f

DIFUZIUNEA SI SCHIMBARILE DE GAZE DE LA NIVELUL MEMBRANEI


ALVEOLO-CAPILARE.

La nivelul plamanului are loc, in permanenta, un schimb de gaze intre aerul


din alveole si gazele dizolvate in sangele venos ce ajunge la acest nivel pe calea
vaselor capilare.Schimbul de gaze se realizeaza la nmivelul membranei alveolocapilare prin procesul de difuziune; acest proces defineste tendinta unui gaz de a se
deplasa dintr-o zona in care concentratia lor este mai mare catre o zona in care
concentratia este mai mica, pina in momentul in care concentratia gazului se
uniformizeaza in ambele zone. Viteza cu care are loc procesul de difuziune a
dioxidului de carbon si oxigenului la nivelul plaminului este conditionata de o serie
de factori :
-

Gradientul de presiune partiala a gazelor din aerul alveolar si din singele

capilarelor venoase.
-

Suprafata de difuziune este reprezentata de marimea suprafetei prin care

aerul vine in contact cu membrana alveolo-capilara si este direct proportionala cu


viteza de difuziune.
-

Distanta de difuziune, foarte mica, pe care o au de parcurs gazele

favorizeaza procesul de difuziune crescindu-I viteza.

Coeficientul de difuziune este o valoare constanta care depinde de

solubilitatea gazului si de greutatea lui moleculara.

TRANSPORTUL GAZELOR IN SANGE

TRANSPORTUL OXIGENULUI. Oxigenul este transportat in sange sub


doua forme :
-

dizolvat in plasma; desi in cantitatea mica,oxigenul transportat subb aceasta

forma are un rol functional deosebit, reprezentindforma intermediara obligatorie in


transferul de oxigen intre aerul alveolar si hemoglobina din eritrocit sau intre
hemoglobina eritrocitara si celulele catre care oxigenul este eliberat.
-

legat de hemoglobina; reprezinta forma principala de transport a oxigenului,

sub aceasta forma sunt transportati aproximativ 20 ml. oxigen in fiecare ml. de
plasma, fiecare gram de hemoglobina legind 1,34 ml. oxigen. La fiecare atom de
Fe din structura moleculei de hemoglobina se leaga labil cite o molecula de
oxigen.
Capacitatea hemoglobinei de a lega oxigenul este conditionata nu numai de
presiunea partiala a oxigenului dizolvat ci si de concentratia ionilor de hidrogen
din plasma si de temperatura.Cresterea temperaturii si a concentratiei ionilor de
hidrogen scade capacitatea hemoglobinei de a lega oxigenul care este cedat
tesuturilor.
TRANSPORTUL DIOXIDULUI DE CARBON. Dioxidul de carbon format
la nivelul tesuturilor este transportat in diferite moduri;

dizolvat in plasma, ca si in cazul oxigenului, o parte din dioxidul de carbon,

care difuzeaza dinspre tesuturi prin lichidul interstitial, in singe este transportat
dizolvat in plasma.
-

legat de anumite grupuri ale anumitor proteine o cantitate de aproximativ de

dioxidd de carbon la 100ml.singe se leaga la nivel unor grupari ale proteinelor


plasmatice, inclusiv la nivelul hemoglobinei, fiind transportat sub aceasta forma.
-

sub forma de bicarbonat; sub aceasta forma se transporta restul de dioxid de

carbon din singe.Dioxidul de carbon difuzat de la nivelul tesuturilor in plasma,


patrunde in interiorul eritrocitelor unde sub influienta unor enzime anhidraza
carbonica, se hidrateaza dind nastere acidului carbonic. Acidul carbonic disociaza
rapid iar anionul bicarbonic rezultat difuzeaza din nou, in cea mai mare parte in
plasma unde leaga ionul Na pozitiv cu care formeaza bicarbonatul de sodiu.

RESPIRATIA CELULARA

Suma proceselor prin care oxigenul transportat in singe este cedat la nivelul
capilarelor din tesuturi catre sistemele enzimatice celulare unde este utilizat si prin
care dioxidul de carbon este produs in celula, ca urmare a proceselor metabolice
poarta denumirea de respiratie celulara.
Transportul oxigenului din singele capilar catre intracelulare de utilizare are loc
printr-un proces de difuziune.Difuziunea gazelor prin endoteliul capilar si prin
membranele celulare depinde de aceiasi factori care conditioneaza difuzarea gazelor la nivelul plaminului.

Pentru a se uni cu oxigenul, reactie in urma careia se formeaza apa, ionii de


hidrogen proveniti din degradarea diferitelor substraturi sunt in prealabil activati,
proces care se realizeaza in cursul unui sir

de reactii de ozidoreducere ce se

desfasoara in mitocondrii, cunoscute sub denumirea de lant respirator.In absenta


oxigenului reactiile de oxidoreducere ale lantului respirator nu mai au loc si in
consecinta, este anulata si producerea de energie, ceea ce face ca procesele vitale
sa nnu mai poata continua.
Dioxidul de carbon,care trece din tesuturi in sange,provine din reactiile de
degradare a substraturilor (reactii de carbonizare) ,el reprezentand alaturi de apa
unul din produsii finali ai reactiilor metabolice din organism.

Capitolul 2. Date generale despre afectiune-Rinita

2.1 Definitie

Inflamatia, care se produce in ochi, nas si gat, ca urmare a raspunsului exagerat al


organismului la contactul cu iritantii aerieni (alergeni) si eliberarea histaminei
(amina care se gaseste in tesuturile vii), poarta numele de rinita.

2.2 Cauze

Rinita infectioasa este cauzata de o infectia virala sau bacteriana, aici fiind incluse
si racelile comune, care sunt cauzate de Rinovirusuri si Coronavirusuri sau
sinuzitele bacteriene.
Rinita non-alergica se imparte la randul ei in rinita neinflamatorie si inflamatorie.
Forma neinflamatorie este determinata de factori non-alergici, cum ar fi: fumul,
mirosurile, schimbarile de temperatura.
Rinita alergica este determinata de polen, mucegai, blana animalelor, praf si alti
alergeni similari.

2.3 Factori de risc

Printre factorii favorizanti cei mai frecventi mentionam:


-oboseala
-subalimentatia
-respirarea unui aer viciat cu gaze si pulberi toxice

2.4 Clasificare
In functie de evolutia bolii, se cunosc 2 forme de rinita:
- acuta
-cronica.
La rindul ei, rinita cronica poate fi: -catarala (inflamatia, congestia mucoasei
nazale)
-hipertrofica (creste volumul mucoasei nazale )
-atrofica (scade volumul mucoasei nazale)

2.5 Simptome
-RINITA ACUTA, cunoscuta si sub numele de coriza acuta, apare mai frecvent
primavara si toamna, modificarile specifice acestor anotimpuri fiind propice
inflamatiei nasului. Boala incepe cu senzatia de infundare a nasului, usturime si
uscaciune la nivelul nasului si gitului, stranuturi dese insotite de secretie nazala

apoasa, abundenta , lacrimare, senzatia de infundare a urechilor. In zilele urmatoare


secretia devine galbena-purulenta, diminuind pina la disparitie dupa o saptamina.
Ca semne generale bolnavul prezinta dureri de cap, indispozitie, mici frisoane,
stare subfebrila, lipsa poftei de mincare, insomnie.
-RINITA CRONICA CATARALA se manifesta prin senzatie de nas infundat si
jena accentuata la respiratia pe nas, in special in pozitie culcat, scurgere nazala
mucoasa sau mucopurulenta ce poate ajunge si in git dind o senzatie de corp strain.
Bolnavul se mai plinge de scaderea mirosului, dureri de cap, oboseala, scaderea
auzului, somn neodihnitor, inflamatii repetate faringiene, amigdaliene si bronsice.
-RINITA CRONICA HIPERTROFICA se caracterizeaza printr-o degenerare a
mucoasei nazale insotita de edem si polipi ( de tip edematos polipoid). Mucoasa
nazala, in special la nivelul cornetelor (capul si coada mai ales a cornetului
inferior) se ingroasa, devine edematoasa, albicioasa albastruie, neregulata,
acoperind, obstruind fosele nazale. Bolnavul se plinge de uscaciunea gurii, are
mirosul si auzul scazute, sforaie in somn, somnul este neodihnitor. La inceput,
obstructia nazala apare la o singura nara, alternativ, in special in pozitie culcat (la
nara situata dedesubt), apoi devine bilaterala si permanenta. -RINITA CRONICA
--ATROFICA cunoscuta si sub numele de ozena, se caracterizeaza prin atrofia
nasului si prezenta de cruste nazale cu miros respingator. Crustele nazale de
culoare galbena-verzuie rezulta din uscarea secretiei si prezinta un miros
respingator ce provoaca repulsia celor din jur.

2.6 Diagnostic
Diagnosticul se bazeaza pe simptomatologia mentionata si pe examenul medical
clinic, care pune in evidenta modificarile prezente la nivelul mucoasei nazale.
Medicul de familie si medicul specialist ORL vor recomanda examene medicale
suplimentare cind este cazul.
In cazul unei infectii a cailor respiratorii superioare prin examenul sputei se vor
depista microbii care cauzeaza boala. Daca se efectueaza antibiograma se vor putea
cunoaste cu exactitate antibioticele la care microbii sunt rezistenti si respectiv
sensibili, evitindu-se astfel folosirea inadecvata a antibioticelor.
Tratamentul va fi tintit si va creste astfel eficacitatea lui.

2.7 Tratament

In cazul RINITEI ACUTE, tratamentul la inceput consta in instilarea in nas de


picaturi de genul Rinofug (2-3 picaturi). Medicamentele antihistaminice
(Romergan) se folosesc cu rezultale bune. In perioada de stare se instileaza in nas
substante antiseptice si vasoconstrictoare (Fedrocaina, Rinofug), se fac instilatii cu
alcool mentolat 4% (1 lingurita la 1 litru apa fierbinte). Vaporii se vor aspira pe nas
10 minute prin intermediul unui cornet aplicat deasupra vasului cu medicament.
Instilatiiile se vor repeta de 2-3 ori pe zi. Tratamentul medicamentos general consta
in antitermice (paracetamol, aspirina), vitamina C si Calciu. Se recomanda , de
asemenea si bai calde la picioare. Odihna si repausul la pat sint foarte benefice.
In cazul RINITEI CRONICE CATARALE, tratamentul consta in instilatii
nazale cu substante antiseptice (colargol, protargol) solutii uleioase sau Fedrocaina,
Septazol cite 5-6 picaturi in fiecare nara, repetat de 3-4 ori pe zi. Inhalatiile sint de
asemenea utile. Dupa inhalatii, bolnavul nu va parasi camera timp de aproximativ

20 de minute. Pentru cresterea rezistentei organismului se recomanda vitamine (A,


B, C, D) preparate de calciu, fosfor, fier, alimentatie bogata in proteine (lapte,
carne, oua), cu excluderea condimentelor.
Se vor inlatura toate focarele infectioase din vecinatate (sinuzite, amigdalite)
si cauzele de obstructie nazala (vegetatii adenoide, deviatiile de sept nazal). In
cazul RINITEI CRONICE HIPERTROFICE, in afara de masurile amintite se
repermeabilizeaza fosele nazale prin provocarea unor cicatrici retractile la nivelul
cornetelor (prin galvanocauterizari, injectii cu substante sclerozante), iar la nevoie
extirparea mucoasei nazale in exces (extirparea cozii de cornet hipertrofiate). In
cazul RINITEI CRONICE ATROFICE, tratamentul consta in spalaturi nazale
zilnice cu ser fiziologi caldut (la 1 litru de apa clocotita se pune o lingurita de sare
de bucatarie, se lasa sa se raceasca si se toarna in pumn, aspirindu-se solutia pe
nas) care inmoaie crustele si usureaza deslipirea lor. Se picura apoi in nas vitamina
A uleioasa. Se mai pot face badijonari ale mucoase nazale cu untura de peste.
Inhalatiile cu ape sulfuroase (Caciulata, Govora) sint si ele utile.
Ca tratament general se administreaza vitamine si calciu. Tratamentul
chirurgical urmareste combaterea uscaciunii nazale prin devierea lacrimilor in
meatul mijlociu nazal, sau a secretiei parotidiene in sinusul maxilar, precum si
reducerea calibrului foselor nazale prin apropierea peretilor laterali ai foselor de
septul nazal. Rezultatele sint in general satisfacatoare.

Capitolul 3. Ingrijiri generale acordate de asistentul medical

- Internarea bolnavului
Internarea n spital constituie un eveniment important n via bolnavului; el se
desparte de mediul sau obinuit i este nevoit s recurg la ajutorul unor oameni
strini.
Internarea se face pe baza biletelor de trimitere de la medicul de familie. Bolnavii
internai sunt nscrii la Biroul serviciului de primire n registrul de internri, unde
se completeaz i foaia de observaie clinic cu datele de identitate ale bolnavului.
Bolnavii vor fi examinai la internare de medicul de garda, care va culege datele
anamnetice de la bolnav sau nsoitor i le va not n foaia de observaie, stabilind
diagnosticul prezumtiv necesar i din punctul de vedere al dirijrii bonavului n
seciile de spital. n vederea examinrii clinice, efectuat de medicul de garda,
asisten medical ajut bolnavul s se dezbrace.
Dup stabilirea diagnosticului prezumtiv i repartizarea bolnavului n secie,
asisten medical nsoete bolnavul la baie, l ajut s se dezbrace, observ
tegumentele i fanerele (la nevoie deparaziteaz bolnavul), l ajut s-i fac baie
(dac acesta nu poate), apoi l conduce n camera de mbrcare unde l ajut s se
mbrace cu hainele de spital (pijama, ciorapi, papuci, halat).
Hainele bolnavului vor fi preluate i nregistrate cu grij n vederea nmagazinrii,
eliberndu-se bolnavului sau nsoitorului un bon de preluri (la nevoie i hainele
vor fi supuse deparazitrii).

Astfel pregtit, asisten conduce bolnavul la salon unde l prezint celorlali


pacieni, l informeaz asupra regulamentului de ordine interioar a spitalului i l
ajut s se aeze n patul pregtit cu lenjerie curat.
Dup ce a fost culcat bolnavul n pat, asisten medical ntocmete foaia de
temperatura, determina greutatea bolnavului, msoar T0, pulsul, T.A., iar datele
obinute le noteaz n foaie de observaie.
Asisten medical va liniti i membrii familiei pacientului, asigurndu-i asupra
ngrijirii de calitate de care bolnavul va beneficia n spital, comunicandu-le
numrul salonului n care a fost internat bolnavul i orarul vizitelor.
Primirea bolnavilor n secie i iniierea lor n obiceiurile seciei, reprezint un
moment hotrtor n ctigarea ncrederii bolnavului n personalul medico-sanitar.
- Asigurarea conditiilor de mediu
-Confortul
Regimul terapeutic de protecie urmrete s creeze condiii de spitalizare care s
le asigure bolnavilor maximum de confort, de bunstare psihic i fizic. Seciile
cu paturi, cu ceea ce intr n dotarea lor: saloane, coridoare, trebuie s aib un
aspect plcut. Salonul bolnavilor, va ndeplini pe lng cerinele de igien,
cerinele estetice i de confort.
Orientarea camerelor de spital este indicat s se fac spre sud-est, sud sau sud-vest.
Paturile distantate, astfel c bolnavii s nu se deranjeze unii pe alii.

-Aerisirea
Se face prin deschiderea ferestrelor diminea dup toalet bolnavului, dup
tratamente, vizit medicului, dup mese, vizitatori i ori de cte ori este cazul.
Pentru confortul olfactiv se vor pulveriza substane odorizante.
Umidificarea aerului din ncpere, ntr-un procent de 55-60%, este absolut
obligatoriu s se fac, pentru c o atmosfera prea uscat, irit cile respiratorii
superioare.
Iluminatul natural este asigurat de ferestre largi, care trebuie s prezinte cel puin
din suprafa salonului.
nclzirea se realizeaz prin nclzire central. Temperatura se controleaz
continuu cu termometre de camera, pentru a se realiza: n saloanele de aduli o
temperatura de 18-19 C i n saloanele de copii 20-23 C.
Linitea este o alt condiie care trebuie asigurat bolnavilor internai, pentru c
pacientul poate fi iritat cu uurin de zgomot. Somnul este un factor terapeutic
foarte important, trebuind s fie profund i mai ndelungat, dect cel obinuit.

-Asigurarea igienei
Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile acordate
de asistenta medicala cu scopul de a asigura confortul si igiena bolnavului.
Const n meninerea pielii n stare de curenie perfect i n prevenirea apariiei
leziunilor cutanate, fiind o condiie esenial a vindecrii .
Toalet pacientului poate fi :

- zilnic pe regiuni ;
- sptmnal sau baia general
n funcie de tipul pacientului acesta :
- nu are nevoie de ajutor ;
- are nevoie de sprijin fizic i psihic ;
- are nevoie de ajutor parial ;
- necesit ajutor complet .
Obiective :

ndeprtarea de pe suprafa pielii a stratului cornos descuamat i impregnat cu


secreiile glandelor sebacee i sudoripare;
deschiderea orificilor de escretie ale glandelor pielii ;
nviorarea circulaiei cutanate i a ntregului organism ;
producerea unei hiperemii active a pieli, care favorizeaz mobilizarea
anticorpilor ;
linitirea bolnavului, crearea unei stri plcute de confort ;
se verific temperatura ambiana, pentru a evita rcirea bolnavului ;
se evita cureni de aer prin nchiderea geamurilor i a uilor
se izoleaz bolnavul de anturajul sau ;

se pregtesc n apropriere materialele necesare toaletei, schimbrii lenjeriei, a


patului i a bolnavului pentru a preveni escarele ;
bolnavul va fi dezbrcat complet i se va acoperi cu cearaf i ptur ;
se descoper progresiv numai partea care se va spal ;
se stoarce corect buretele sau mnu de baie, pentru a nu se scurge ap n pat
sau pe bolnav ;
se spunete i se cltete cu o mna ferm, fr brutalitate pentru a favoriza
circulaia sanguin ;
ap cald trebuie s fie din abunden, schimbat ori de cte ori este nevoie, fr
a se las spunul n ap ;
se insist la pliuri, sub sni, la mini i n spaiile interdigitale, la coate i axile
se imobilizeaz articulaiile n toat amplitudinea lor i se maseaz zonele
predispuse escarelor;
ordinea n care se face toalet pe regiuni: splat, cltit, uscat ;
se mut musamaua i alez de protecie n funcie de regiunea pe care o splm .

-Alimentatia bolnavului
Regimul alimentar va fi nceput numai cu lichid, apoi de consistent moale pentru
a putea fi nghiit de bolnav, adesea el avnd probleme de deglutitie i de
masticaie. n funcie de starea bolnavului ,alimentarea lui se face:
activ

pasiv
Alimentaia pasiv
se aeaz pacientul n poziie semisezand cu ajutorul rezematorului de pat sau n
decubit dorsal cu capul uor ridicat i aplecat nainte pentru a uura deglutitia;
i se protejeaz lenjeria cu un prosop curat ;
se aranjeaz un prosop n jurul gtului ;
se adapteaz msu la pat i i se aeaz mncarea astfel nct s vad ce i se
introduce n gur ;
asisten se aeaz n dreapta pacientului i i ridic uor capul cu pern ;
verific temperatura alimentelor ;
i servete sup cu lingur sau din can cu cioc, taie alimentele solide ;
supravegheaz debitul lichidului pentru a evita ncrcarea peste puterile de
deglutitie ale pacientului ;
este ters la gur, i se aranjeaz patul ;
se ndeprteaz eventualele resturi alimetare care ajunse sub bolnav pot
contribui la eventualele escare ;
acoper pacientul i aerisete salonul;

-Pregtirea bolnavului pentru explorri


-Pregtirea psihic a bolnavului:
Atitudinea fa de bolnav trebuie s reflecte dorina permanent de a-l ajut;
crearea climatului favorabil; atitudinea apropiat constituie factorii importani ai
unei bune pregtiri psihice.
n preajma examinrilor de orice natur, asisten medical trebuie s lmureasc
bolnavul asupra caracterului inofensiv al examinrilor, cutnd s reduc la
minimum durerile.
Bolnavul nu trebuie indus niciodat n eroare, cci altfel i va pierde ncrederea n
noi.
Dezbrcarea i mbrcarea pacientului:
Bolnavul nu trebuie s stea complet dezvelit n fa oricrei examinri, ns
dezvelirea parial a suprafeelor de examinat prin tragerea i rsucirea cmii la
gtul bolnavului nu trebuie practicat cci aceast poate ascunde o serie de
simptome importante.
Dup terminarea examenului clinic bolnavul trebuie mbrcat n lenjeria de spital.
mbrcarea i dezbrcarea trebuie efectuate cu foarte mult tact i finee pentru a nu
provoca dureri.
-Supravegherea bolnavului
-asisten va vizit bolnavul ct mai des, chiar fr solicitare;
-va urmri i not manifestrile patologice cum sunt: hemoragii, manifestri de
comportament, contracii sau convulsii i le va raporta medicului;

-va not volumetric eliminrile de lichide;


-asisten va determina densitatea fiecrei emisii de urin i o va not n F.O.;
-va urmrii TA, P, R, T, iar n cazurile de constipaie va face clism evacuatoare.

-Administrarea tratamentului
Administrarea tratamentului se face respectnd condiiile de igien, doz
recomandat de medic i orarul. Pentru o administrare lejer se utilizeaz calea
intravenoas cu ajutorul unei branule,aceast scutind pacientul de multiple
nepturi.De asemenea,asisten medical va educa pacientul s evite
automedicaia.

Monitorizarea funciilor vitale i vegetative

a. Pulsul
Poate fi luat pe orice arter accesibil palprii care poate fi comprimat pe un plan
osos(arter radial,temporal,carotid,femural,humeral,pedioasa posterioar).
Pacientul va fi n repaus fizic i psihic timp de 10-15 minute nainte de
numrare.Se repereaz anul radial la extremitatea distal a antebraului n
continuarea policelui.
Palparea pulsului se face cu vrful degetelor index,mediu i inelar de la mn
dreapta. Se execut o uoar presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete
pn la perceperea zvicniturilor pline ale pulsului.Fixarea degetelor se realizeaz cu

ajutorul policelui care mbrieaz antebraul la nivelul respectiv.Numrarea se


face timp de un minut cu ajutorul unui ceas cu secundar.
Notarea n foaia de temperatura se face cu pix rou, pentru fiecare linie orizontal
socotindu-se patru pulsaii.
Valorile normale la adult fiind ntre 60-80 pulsaii/minut.
b. Tensiunea arterial
Pentru msurarea tensiunii arteriale pacientul va fi pregtit fizic i psihic.
Se aplic manet sprijinit i n extensie cu braul,se fixeaz membran
stetoscopului pe arter humeral sub marginea interioar a mansetei.Se introduc
olivele stetoscopului n urechi, se pompeaz aer n manet pneumatic cu ajutorul
parei de cauciuc pn la dispariia zgomotelor pulsatile. Se decomprim progresiv
aerul din manet prin deschiderea supapei pn cnd se percepe primul zgomot
arterial care reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime. Se reine valoarea
indicat de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi consemnat. Se
continu decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice, se reine
valoarea indicat de coloana de mercur sau de acul manometrului n momentul n
care zgomotele dispar,aceast valoare reprezentnd tensiunea arterial minim.
Se noteaz n foaia de temperatura valorile obinute cu linie orizontal de culoare
roie,socotind pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de mercur. Se unesc
liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat.
Valorile normale la adult fiind de: tensiune arterial maxim 115-140 mmHg iar
tensiunea arterial minim 75-90 mmHg.

c. Respiraia
n timpul msurrii respiraiei pacientul va fi aezat n decubit dorsal fr a explic
tehnic ce urmeaz s fie efectuat cu palm minii pe suprafa palmar pe
torace.Se numr inspiraiile timp de un minut.Aprecierea respiraiei se poate face
prin simpl observare a micrilor respiratorii prin ridicarea i revenirea toracelui la
normal.
Pe foaia de temperatura se noteaz cu verde,fiecare linie orizontal reprezentnd
dou respiraii.
Valorile normale la adult: sear 20 respiraii/minut, diminea 18 respiraii/minut.
d. Diureza
Pentru determinarea cantitii de urin emis n 24 de ore se va instrui pacientul s
urineze numai n urinar timp de 24 de ore..Vasele cilindrice gradate vor fi bine
acoperite i inute la rcoare pentru a mpiedic procesele de fermentaie.
Alturi de nregistrarea valorii diurezei se va not i cantitatea de lichide
ingerate.Raportul dintre cantitatea de lichide ingerate i cele eliminate reflect
bilanul circulaiei apei n organism.
Valoarea normal este circa 1500 ml/24 de ore.La brbai este de 1200-1800 ml/24
de ore, la femei 1000-1400 ml/24 de ore.
Externarea pacientului
Pentru asistentul medical specialist, externarea bolnavului din spital, trebuie s fie
o preocupare, aa cum s-a artat c trebuie s fie i primirea acestuia.

Un segment mare al bolnavilor nu ridic probleme la externare, ei cunosc dat


externrii, se pot deplasa singuri ns cu dificultate din cauza parezelor a diferite
poriuni ale corpului.
n aceste situaii, asistentul medical specialist trebuie s se ocupe c formele de
externare efectuate de medic s ajung la bolnavi la timp, s dea unele lmuriri
suplimentare, dac bolnavul nu a neles perfect lmuririle date i scrise de medic
i, prin atitudinea s, s arate bolnavului preocuparea pe care o are fa de el pn
n momentul cnd acesta prsete spitalul.

Capitolul 4. Prezentarea cazurilor clinice

CAZUL I
Culegera datelor :
Pacienta A. R. n vrst de 16 ani, cu domiciliul n Rm. Vlcea, se interneaz
la Spitalul Judeean de Urgen, secia O.R.L., pe data de

04.02.2014 cu

diagnosticul de rinita.
Antecedente heredocolaterale :
Mama pacientei neag existena acestora n familia lor.

Condiii de via :
Copilul provine dintr-o familie bun, organizat, fr probleme socioeconomice i locuiete cu prinii i sora ei ntr-un apartament confortabil cu trei
camere. Mama acesteia este nvtoare, iar tatl inginer. Pacienta, , are o nl ime
de 1,60 m, greutatea de 42 kg, rasa este alb i este de religie ortodox. Aude i
vede bine, nu este alergic la alergenii obinuii din mediu i nici la medicamente.
Istoricul bolii :

Din discuiile avute cu mama pacientei, dar i cu aceasta, am aflat c boala a


debutat n urm cu dou zile cu febr ridicat ( 39,5 0C ), stare generala alterata,
stare de agitaie , congestive nazala, motive pentru care s-au prezentat de urgen
la spital.
Motivele internrii :
agitaie;
temperatur ridicat ( 39,50C ), frisoane;
diaforez;
stare general alterat;
inflamarea cornetelor nazale
congestive nazala

Examen clinic pe aparate :


sistemul osteo-articular: este integru, cu articulaii mobile i
nedureroase;
sistemul ganglionar: amigdale hipertrofice;
aparatul cardio-vascular: cord n limite normale;
aparat digestiv: abdomen suplu, ficat, splin n limite
normale;
aparat respirator: torace normal conformat;

S.N.C.: clinic normal.


Examen O.R.L. :
Congestie nazala
Respiratie greoaie
Faringe hipersensibil la palpare.

CAZUL II
Culegerea datelor :
Pacientul B. R. , n vrst de 13 ani, cu domiciliul n Bucuresti, se interneaz
la Spitalul de Urgen, secia O.R.L., pe data de 07.03.2014, cu diagnosticul de
rinita
Antecedente heredocolaterale :
Mama pacientului neag existena acestora n familia lor.

Condiii de via :
Pacientul provine dintr-o familie modest, organizat, fr probleme socioeconomice. Este singur la prini i locuiete cu acetia ntr-o cas cu patru camere.
Mama acestuia este casnic, iar tatl este contabil la o societate comercial.
Pacientul, elev n clasa a VII-a, are o nl ime de 1,60 m, greutatea de 52 kg,
rasa este alb i este de religie ortodox. Aude i vede bine i, nu este alergic la
alergeni obinuii din mediu i nici la medicamente.

Istoricul bolii :
n urma discuiilor purtate cu familia, ct i cu pacientul, am aflat c boala a
debutat n urm cu trei zile, cu febr ridicat, 39 0C, mancarimi la nivelul nasului,
gatului, ochilor si urechilor.

Pe lng acestea s-a constatat :, agitaie, congestive nazala.


Motivele internri :
agitaie ;
temperatur ridicat, 390C ;
cefalee ;
rinoree ;
mancarimi la nivelul nasului si urechilor ;
stare general alterat ;
slbiciune, oboseal.
Examen clinic pe aparate :
Tegumente: umede roii;
Sistemul osteo-articular: este integru, cu articulaii mobile i
nedureroase;
Sistemul ganglionar: ganglioni uor mrii, dureroi;
Aparatul respirator: torace normal conformat;
Aparat cardio-vascular: matitate cardiac n limite normale;
Aparat digestiv: abdomen nedureros la palpare, ficat i splin
n limite normale, tranzit intestinal prezent, apetit diminuat;
Aparat excretor: loje renale libere, miciuni cantitativ nor-

male;
Sistemul nervos: orientat temporo-spaial.

CAZUL III
Culegerea datelor :
Pacienta D.S., n vrst de 15 ani, cu domiciliul n Bucuresto, se interneaz
la Spitalul de Urgen, secia O.R.L., pe data de 05.04.2014, cu diagnosticul de
rinita.
Antecedente heredocolaterale :
Mama pacientei neag existena acestora n familia lor.
Mod de via :
Pacienta provine dintr-o familie modest, organizat, fr probleme socioeconomice. Locuiete cu prinii i cu fratele su ntr-un apartament confortabil cu
trei camere. Prinii acesteia sunt amndoi salariai la o societate comercial.
Pacienta, elev, are o nline de 1,65 m , greutatea de 47 kg, rasa este alb i
este de religie ortodox. Nu este alergic la alergenii obinui din mediu i nici la
medicamente, aude i vede bine.

Istoricul bolii :
n urma discuiilor purtate cu familia, ct i cu pacienta, am aflat c boala a
debutat n urm cu dou zile, cu febr ridicat, 39,80C, durere la nivelul nasului si
urecholor, agitaie, tuse.
Motivele internrii :
temperatur ridicat 39,80C;
cefalee;
difalgie;
stare general alterat.
Inflamarea tesutului conjunctiv

Examen clinic pe aparate :


Tegumente: umede, roii;
Sistemul osteo-articular: este integru, cu articulaii mobile i
nedureroase;
Aparatul respirator: torace normal conformat;
Aparat cardio-vasculator: matitate cardiac n limite normale;
Aparat digestiv: abdomen nedureros la palpare, ficat i splin
n limite normale, tranzit intestinal prezent, apetit diminuat;
Aparat excretor: loje normale libere, miciuni cantitativ

normale;
Sistemul nervos: orientat temporo-spaial.

Plan 1.

PLAN DE NGRIJIRE

DATA

DIAGNOSTIN
G DE
NURSING

OBIECTIVE

INTERVENII

EVALUARE

20.03.201
4

Imobilitate

Pacienta s
aib tonusul
muscular i
fora muscular
pstrate

-am efectuat un program


de exer-ciii fizice n
funcie de cauza imo-

-mama a neles
impor-

Cauza
Stare de boala
Manifestri
Diminuarea
micrilor
normale

bilizrii i de capacitatea
pacientei
(exerciii fizice de
extensie, flexie,
rotaie, ncruciarea
membrelor superioare i
inferioare, de ridicare i
coborre a copilului n
ezut, apoi culcat pe
spate);
-am schimbat poziia
pacientului la
fiecare 2 ore

tana efecturii
programului de exerciii;

20.03.201
4

Hipertermie

Pacienta s-i
meni-n
temperatura
cor-

-am aerisit ncperea;

Manifestri

pului n limite
fiziologi-

decvat pentru a
permite schim-

Tegumente i
mucoa-se
uscate,
inapeten,

ce, s fie
echilibrat

burile de cldur cu
mediul exterior;

hidroelectrolitic
i s

-am aplicat comprese


reci i

aib o stare de
bine

mpachetri reci;

Cauza
Sindrom febril

facies vultuos

fizic i psihic.

-am asigurat lenjerie


lejer, a-

-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
pacientei canti-tate
mare de lichide pentru
a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
pat i de corp pentru
meninerea
igienei tegumentelor;
-am nregistrat
temperatura n F.O.

Pacienta nc
mai prezint
febr,valoarea
temperaturii
scznd la
37,9 grade C.

20.03.201
4

Eliminare
urinar
inadecvat
cantitativ
i calitativ
Cauza
Proces infecios
Manifestri
Urina n
cantitate mic

Pacienta s fie
echili-brat
hidroelectrolitic
i acido-bazic,
s nu prezinte
complicaii
urinare, diureza
s fie
n limite
normale i s
fie echilibrat
psihic.

-am efectuat zilnic


bilanul hidric

-urina pacientei
este de

corectnd dezechilibrul
acido-

culoare
galben,dar

bazic n funcie de
rezerva alcalin, la
indicaia medicului;

cantitatea nu
este n limite
normale.

-am cntrit zilnic


pacienta;
-am asigurat igiena
corporal,
schimbnd lenjeria de
pat i de
corp ori de cte ori
este nevoie;
-am notat diureza n
F.O.

20.03.201
4

Dificultate n
respi-

Pacienta s
respire li-

raie

ber, pe nas; s
pre-

Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie
nazal, rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal
i puls

zinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica

-am umezit aerul din


ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n prima zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respirato-

Pacienta respir
mai
bine, dar nc
mai pre-zint
tuse, rinoree, secreii nazale,
tahicardie, iar
ritmul respirator
se apropie de
valori normale.

tahicardic.

secreiile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.

rii superioare prin


instilaii nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV
conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si batista
de unic folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.

20.03.201
4

Dificultate de
a se odihni

Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.

Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vr-

Manifestri

stei

Cauza

Calitatea
somnului
Somn agitat

-am aerisit salonul


pentru renprosptarea aerului
nainte de culcare i
am efectuat exercitii
respiratorii;

linititor, dormind
4 ore, dar nc
mai prezint

-am asigurat linitea i


am nl-

treziri repetate n
timpul

turat sursele
luminoase pe tim-pul
nopii;

nopii

-am efectuat pacientei


o baie cald nainte de
culcare;
-am observat i am
notat toate
schimbrile care survin
n starea
pacientei;

Pacienta are un
somn

-am observat somnul,


calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.

Plan 2.
20.03.201
4

Dificultate n
alimen-taie
Cauza
Lipsa poftei de
mncare, durere la
nivelul nasului,
gatului si urechilor
Manifestri

Paicenta s-i
reia a-petitul,
s nghit fr
dificultate i s
fie echilibrat
hidroelectrolitic,
nutriional i
psihic

-am explorat
preferinele pacientei asupra alimentelor,
lsnd-o s aleag
dup gusturile sale,
respectnd
contraindicaia regimului,n vederea
nlocuirii unui

Pacienta a primit
bine tratamentul
i regimul igienodietetic, dar nc
mai prezint
dificultate n a se
alimenta prin
lipsa poftei de
mncare

aliment cu altul;

Refuz alimentaia

-am administrat
tratamentul pre-scris
de madic;
-am administrat regim
hidroza-harat;
-am administrat
lichide (ceaiuri) la
temperatura camerei,
n canti-tate mic, la
intervale egale de
timp;
-am alimentat
pacienta cu linguria,stimulnd-o s
mnnce;
-am asigurat
pacientei un climat
cald si confortabil;
-educ mama cum
trebuie s continue
alimentarea pacientei.
20.03.201
4

Vulnerabilitate fa
de pericole

Pacienta s
benefici-eze de
un mediu de

-am asigurat condiii


de mediu a
decvat pentru a evita

Pacienta este n
siguran, find
supravegheat

Cauza
Vrsta mic
Manifestri

siguran, fr
acci-dente si
infcii i s fie
echilibrat
psihic.

Predispoziie la
accidente, rniri,
cderi si infecii.

pericolele;
-am plasat pacienta
n salon n funcie de
starea sa, afeciune i

permanent de
mam.

receptivitate;
-am luat msuri
sporite de evitare a transmiterii
infeciilor n ca-zul
mbolnvirilor cu boli
trans-misibile;
-prin izolarea
pacientei respec-tnd
circuitele, msurile de
igie-n spitaliceti
(sterilizare, curenie, dezinfecie);
-am favorizat
adaptarea pacientului cu noul mediu.

20.03.201
4

Comunicare
inefici-ent
Cauza
Speriat, prezint
tea-m fa de
personalul medical.
Manifestri
Comunic puin

Pcienta s
poat folosi
mijloacele de
comunicare
adecvate strii
i vrstei sale,
s co-munice
ct mai mult cu
personalul
medical
i s fie bine
echilibra-t
psihic si fizic.

-am familiarizat
pacienta cu me-diul
sau ambiant;
-am asigurat un
mediu de secu-ritate
linitit;
-am administrat
tratamentul pre-scris
de medic;
-am cercetat
posibilitatea de comunicare cu pacienta,
furnizn-du-i
mijloacele de
comunicare, avnd o
atitudine prietenoas,
abordnd-o in diferite

Pacienta nu mai
este speriat, nu
mai prezint
team fa de
personalul
medical,
devenind prietenoas i
comunic cu
acesta.

jocuri;
-am nvat mama s
utilizeze mijloacele de
comunicare con-form
posibilitii copilului.
20.03.201
4

Dificultate de a
nde-

Pacienta s
prezinte o stare
de bun
dispozi-ie i
s-i
amelioreze
condiiile fizice.

plini activiti
recre-ative
Cauza
Oboseal,slbiciun
e
Manifestri

-am explorat ce
activiti recreative i
produc plcere
pacientei;
-am analizat i am
stabilit dac acestea
sunt n concordan
cu starea sa fizic i
psihic adec-vat
vrstei;
-am organizat
activiti recreati-ve
specifice pacientei
care s nu o
suprasolicite, s nu o
obo-seasc, ci s-i
creeze o stare de
buna dispoziie;

Inactivitate

Pacienta s-a
antrenat n
activitile
recreative, buna
dispoziie
revenin-du-i i
captnd
ncrederea n
personalul medical, ct i a
persoanelor din
jurul su.

-am notat reaciile i


manifestrile
pacientei cu referire
la sta-rea de
plictiseal i tristee.

21.03.201
4

Dificultate n
respiraie
Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobron-

Pacienta s
respire liber, pe
nas; s pre-

-am umezit aerul din


ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse

zinte mucoase
respi-

pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;

ratorii umede i
inte-

-am administrat
profilactic n pri-

gre, s nghit
fr di-

ma zi oxigen naintea

Pacienta respir
mai
bine, dar nc mai
pre-zint tuse,
secreii nazale,
tahicardie, iar
ritmul respirator
se apropie de
valori normale.

ice
Manifestri
obstrucie
nazal, rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal
i puls
tahicardic.

ficultate, s
prezinte ci
permeabile i o

sevirii meselor i dup mese;

bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secre-

-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;

iile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.

-am dezobstrurat cile


respiratorii superioare prin
instilaii nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat pacientei
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV
conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si batista
de unic folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.

Plan 3.

21.03.201
4

Dificultate de
a se odihni

Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.

Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vr-

Manifestri

stei

Cauza

Calitatea
somnului

-am aerisit salonul


pentru renprosptarea aerului
nainte de culcare i
am efectuat exercitii
respiratorii;

Pacienta are un
somn
linititor, dormind
6 ore, dar nc
mai prezint

-am asigurat linitea i


am nl-

treziri repetate n
timpul

turat sursele
luminoase pe tim-pul
nopii;

nopii

-am efectuat pacientei


o baie cald nainte de
culcare;

Somn agitat

-am observat i am
notat toate
schimbrile care survin
n starea
pacientei;
-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observnd
efectul
acestuia;
-am observat somnul,
calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.
21.03.201
4

Dificultate n
alimen-taie
Cauza
Lipsa poftei de
mncare,
disfagie

Paicenta s-i
reia a-petitul,
s nghit fr
dificultate i s
fie echilibrat
hidroelec-

-am explorat
preferinele pacientei asupra alimentelor,
lsnd-o s aleag
dup gusturile sale,
respectnd

Pacienta a primit
bine tratamentul
i regimul igienodietetic i se poate alimenta
calitativ i
cantitativ

Manifestri
Refuz
alimentaia

trolitic,
nutriional i
psihic

contraindicaia regimului,n vederea


nlocuirii unui

corespunztor.

aliment cu altul;
-am administrat
tratamentul pre-scris
de madic;
-am administrat regim
hidroza-harat;
-am administrat lichide
(ceaiuri) la
temperatura camerei,
n canti-tate mic, la
intervale egale de
timp;
-am alimentat pacienta
cu linguria,stimulnd-o s
mnnce;
-am asigurat pacientei
un climat cald si
confortabil;
-educ mama cum
trebuie s continue
alimentarea pacientei.

22.03.201
4

Hipertermie

Pacienta s-i
meni-n
temperatura
cor-

-am aerisit ncperea;

Manifestri

pului n limite
fiziologi-

decvat pentru a
permite schim-

Tegumente i
mucoa-se
uscate,
inapeten,

ce, s fie
echilibrat

burile de cldur cu
mediul exterior;

hidroelectrolitic

-am aplicat comprese

Cauza
Sindrom febril

-am asigurat lenjerie


lejer, a-

Pacienta nu mai
prezint febr,
temperatura corpului fiind la valori
nor-male.

facies vultuos

i s

reci i

aib o stare de
bine

mpachetri reci;

fizic i psihic.

-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
pacientei canti-tate
mare de lichide pentru
a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
pat i de corp pentru
meninerea
igienei tegumentelor;
-am nregistrat
temperatura n F.O.

22.03.201
4

Dificultate de a
se odihni

Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.

Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vr-

Manifestri

stei

Cauza

Calitatea
somnului
Somn agitat

-am aerisit salonul


pentru renprosptarea aerului
nainte de culcare i
am efectuat exercitii
respiratorii;
-am asigurat linitea i
am nlturat sursele luminoase
pe tim-pul nopii;
-am efectuat pacientei
o baie cald nainte de

Pacienta are un
somn
linititor, dormind
8 ore, dar nc
mai prezint
treziri repetate.

culcare;
-am observat i am
notat toate
schimbrile care survin
n starea
pacientei;
-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observnd
efectul
acestuia;
-am observat somnul,
calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.

Concluzii

Pentru ntocmirea acestei lucrri de diplom am luat n studiul practic i


teoretic trei cazuri cu Rinita, la trei persoane cu vrste diferite i pozi ie social
medie.
n toate cele trei cazuri, n urma investiga iilor clinice i paraclinice au fost
prezente simptomele specifice acestui diagnostic.
Cu toate c fiecare pacient este o persoan unic, un individ cu ngrijiri
particularizate, numeroase aspecte comune legate de nevoile acestora m-au
determinat s le analizez i s le tratez n particular.
Cele trei cazuri le-am studiat n paralel i am constatat c boala are o
evoluie diferit, pe fiecare caz n parte n funcie de: etiopatogenie, vrst, sex,
condiii materiale i sociale, ct i de stadiul bolii, de aceea fiecare caz n parte are
particularitile lui.
ngrijirile nurssing sunt structurate pe cele 14 nevoi fundamentale ale
persoanei umane, subliniate n conceptul Virginiei Henderson, care permit
abordarea celor cinci dimensiuni(bio-fizio-psiho-socio-culturale i spirituale)
pentru fiecare nevoie afectat.

Bibliografie

1.IFRIM M. et al. Atlas de anatomie uman Vol III, Sistemul nervos organele
de simt.

Editura Stiintific si Enciclopedic, Bucuresti 1985

2.R.ALBU Anatomia si fiziologia omului,Editura Corint-Bucuresti 1998

3.C.BORUNDEL-Manual de medicina interna,Editura Corint-Bucuresti 1996

4.FL.CHIRU SI COLAB.-Ingrijirea omului sanatos si bolnav,Editura CisonBucuresti 2001

5.L.MORARIU SI COLAB.-Bazele teoretice si practice ale omului sanatos si


bolnav,Editura Universul-2002