LICEUL TEHNOLOGIC LUDOVIC MRAZEK,

PLOIESTI
DOMENIUL SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA
SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA

PACIENTILOR CU BOALA DIAREICA
ACUTA (B.D.A.)

COORDONATOR ABSOLVENT
Paul Daniela Pana (Pantazi) Alina
Giorgiana

2017
 Notiuni de anatomie si fiziologie a Aparatului Digestiv

Aparatul digestiv este alcatuit din:

-Tubul digestiv;
-Glandele anexe.
1. Tractul gastrointestinal superior (tubul
digestiv) este format din: cavitatea bucala;
faringe; esofag si stomac.
2. Tractul gastrointestinal inferior este
format din:
-intestinul subtire si este format din 3
parti: duoden; jejunul si ileonul.
-intestinul gros, este format din cecum,
colon, rect si anus.
3. Organe anexe:
-glandele salivare;
-glande salivare mici ale mucoasei
bucale (10 % din secretie);
-glande salivare mari perechi:
-sublinguale;
-submandibulare;
-parotide.
-ficat;
-vezica biliara (colecistul);
-pancreas.
 Notiuni de anatomie si fiziologie a Aparatului Digestiv

Stomacul reprezinta un organ intraperitoneal cu proiectie abdominala si toracica situat in etajul

supramezocolic al cavitatii peritoneale si deasemenea un organ mobil cavitar in forma de cimpoi sau
litera j, zona cea mai dilatata a tubului digestiv cu rol de depozitare si digestie a alimentelor.
Asigura predigestia bolului alimentar, in special al proteinelor, care este continuata la nivel
intestinal. Stomacul se afla in cavitatea abdominala, in partea stanga, in loja gastrica, imediat sub
diafragma.
Stomacul este mentinut in locul sau datorita tubului digestiv, conexiunilor cu ficatul, intestinul
gros, splina si peretelui posterior al abdomenului.
Din punct de vedere structural, in stomac se pot distinge 4 tunici: tunica seroasa; tunica musculara;
tunica submucoasa si tunica mucoasa.
Digestia reprezinta decompunerea alimentelor si transformarea lor in elemente in stare de a fi
absorbite. Poate fi:
1. Digestia bucala - prelucrarea mecanica prin actul masticatiei; impregnarea alimentelor cu saliva
si deglutitia, ce cuprinde 3 timpi: bucal, faringian si esofagian.
2. Digestia gastrica - functia secretorie a stomacului (secretiile gastrice contin procesele digestive
incepute in cavitatea bucala; cantitatea secretata zilnic este de aproximativ 2 l); functia motorie a
stomacului (mecanism intragastric).
Fazele secretei gastrice sunt urmatoarele: faza cefalica, faza gastrica si faza intestinala.
3. Digestia intestinala si functia de absorbtie - secretia pancreatica; secretia biliara; secretia
intestinala; functia motorie a intestinului.
 Ingrijiri specifice asistentei medicale acordate pacientilor cu
boala diareica acuta (BDA)

Definitie
Sindromul diareic, defineste emisiunea frecventa de fecale, de consistenta redusa, abundente (peste
300g/zi), cu aspect patologic (apos, mucos, purulent sau grunjos, muco-pio-sangvinolent sau steatoreic),
la care se asociaza si alte manifestari clinice digestive sau extradigestive.

Simptomatologie
a. diareea este simptomul constant, scaun diareic de consistenta scazuta si cresterea numarului de
scaune; apare mucus, puroi, sange. Mucusul indica implicarea colonului;
b. varsaturi: preced scaunele diareice (varsaturi inaugurale) sau au loc concomitent;
c. anorexia: contribuie prin lipsa de aport la agravarea deshidratarii acute;
d. febra: in infectii cu bacterii enteroinvazive si enterovirusuri;
e. dureri abdominale: usoare/moderate (infectii cu Salmonella, rotavirusuri) sau colicative;
f. tenesme;
g. semne de deshidratarea acuta, persistenta pliului cutanat, deprimarea fontanelei anterioare,
incalecarea oaselor craniene;
h. in malabsorbtie, apare eritem fesier.
 Ingrijiri specifice asistentei medicale acordate pacientilor cu
boala diareica acuta (BDA)

Cauze
Diareea reprezinta situatia anormala, in care pacientul elimina frecvent scaune neformate, insotite
de digestia incompleta a alimentelor ingerate. Este gresita opinia conform carei, scaunele frecvente sunt
considerate a fi diaree; hotarator pentru stabilirea diagnosticului de diaree este prezenta unor scaune
neformate ce contin alimente nedigerate sau incomplet digerate.
Aparitia diareei se poate datora unor cauze digestive sau extradigestive:
- cauze digestive de diaree: boli infectioase si parazitare, pancreatopatii, malabsorbtie;
- cauze extradigestive de diaree: emotiile puternice, cauze endocrine sau renale.

Clasificare
Dupa mecanismul patogenic
Neinflamatorii si neinvazive:
bacterii (vibrionul holeric, Escherichia coli, enterotoxigen, Clostridium perfringens, Bacillus
cereus, Aeromonas, stafilococul auriu, etc);
virusuri (rotavirusuri, calicivirusuri, coronavirusuri, enterovirusuri);
paraziti (giardia, Crypto-sporidium).
Invazive:
bacterii (Shigella, Escherichia coli enteroinvaziv, Salmonella enteritidis, Campylobacter jejuni);
paraziti (Entamoeba histolitica).
penetrante ale mucoasei, produse de Salmonella typhi, Yersinia enterocolitica.
 Ingrijiri specifice asistentei medicale acordate pacientilor cu
boala diareica acuta (BDA)
Diagnostic, Complicatii
Diagnostic clinic:
Principalele sindroame clinice in infectiile digestive sunt:
Sindrom digestiv dispeptic: inapetenta, greturi, varsaturi, dureri abdominale, scaune diareice;
Sindrom febril: constant in infectiile sistemice, frecvent in enterocolitele de model invaziv, rar
sau absent in diareile neinvazive;
Sindrom acut de deshidratare: sete, uscaciunea tegumentelor si mucoaselor, facies teros cu
ochii infundati in orbite, nas ascutit, turgor cutanat diminuat cu pliu cutanat lenes sau
persistent.
Tulburari hidro-electrolitice si acido-bazice: astenie musculara, adinamie, crampe musculare,
tulburari de ritm cardiac datorat pierderilor de K-Ca;
Sindrom nervos: cefalee, somnolenta, adinamie, meningism.

Diagnostic de laborator:
La toti bolnavii cu boala diareica acuta se recomanda cautarea leucocitelor in scaun.
In cazul in care PMN sunt absente:
La pacientii cu boala diareica mai lunga de 4 zile, la copiii din centre de minori, adulti din spitale
cronice, calatorii recente, infectie HIV, diagnosticul se face etapizat:
- in prima etapa se face examenul coproparazitologic si coprocultura. Daca acestea sunt negative:
- se fac investigatii pentru determinarea etiologiei virale. Daca si acestea sunt negative:
- se efectueaza coprocultura pe mediul Sabouraud;
- se investigheaza cauze extrainfectioase.
 Ingrijiri specifice asistentei medicale acordate pacientilor cu
boala diareica acuta (BDA)
Diagnostic, Complicatii
Diagnostic de laborator:
In cazul in care PMN sunt prezente:
- se efectueaza coproculturi repetate;
- daca sunt negative se investigheaza bacteriile cu crestere dificila pe mediile de cultura;
- la toate cazurile cu semne clinice de deshidratare se efectueaza: ionograma serica, ASTRUP,
creatinina, ureea, glicemia, hemoleucograma.

Complicatii:
Severitatea complicatiilor depinde de varsta pacientului, cele mai comune fiind:
- deshidratarea;
- tulburari ale echilibrului acidobazic (acidoza);
- bacteriemie;
- formarea abceselor in tractul gastro-intestinal;
- meningita si osteomielita;
- sindrom hemolitic-uremic;
- enteropatie exudativa.
 Ingrijiri specifice asistentei medicale acordate pacientilor cu
boala diareica acuta (BDA)
Tratament

La pacientii care prezinta scaune diareice apoase, cu un debut sub 4 zile sau in cazul toxiinfectiilor
alimentare, tratamentul consta in:
- reechilibrare hidro-electrolitica si acido-bazica;
- Smecta, Flonivin, Ultralevure.

La pacientii cu boala diareica mai lunga de 4 zile, la copiii din centre de minori, adultii din spitale
cronice, calatorii recente, infectie HIV, tratamentul consta in:
- Smecta sau un antiseptic intestinal (Saprosan).

Tratament etiotrop in functie de agentul patogen identificat, dupa testarea chimiosensibilitatii;

- Tratament de reechilibrare hidro-electrolitica si acido-bazica la toate cazurile care-l necesita;

Medicamentele antidiareice sunt recomandate la copiii cu varste peste 2-3 ani, iar antibioticele sunt
administrate in cazurile de diaree bacteriana.
 Ingrijiri specifice asistentei medicale acordate pacientilor cu
boala diareica acuta (BDA)
Metode de prevenire
Metodele de prevenire sint simple si la indemina oricui:
- evitarea prepararii alimentelor cu mai mult de 2-3 ore inaintea consumului, in cazul in care nu se
pot asigura conditiile de temperatura necesare pastrarii alimentelor preparate;
- asigurarea pastrarii alimentelor la temperaturi de 4 - 8 C, in cazul alimentelor ce vor fi consumate
la mai mult de 2 - 3 ore de la preparare (refrigerare);
- consumarea alimentelor pregatite pentru sugari imediat dupa prepararea lor, fara a fi reincalzite
sau pastrate la frigider;
- in cazul alimentelor gatite, asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 70 C;
- evitarea contactului intre alimentele nepreparate si cele preparate;
- spalarea repetata a miinilor, nu numai dupa utilizarea toaletei si inainte de masa;
- intretinerea curateniei tuturor suprafetelor bucatariei (paviment, mese de lucru);
- evitarea prepararii alimentelor de catre persoane care prezinta vreo leziune sau infectie (panaritiu)
la nivelul mainilor/degetelor;
- spalarea atenta a fructelor, zarzavaturilor si verdeturilor inainte de consumarea lor;
- pastrarea in conditii de maxima igiena a tuturor suprafetelor destinate prepararii alimentelor;
- folosirea doar a surselor de apa potabila pentru preparea alimentelor si consumul uman. O atentie
deosebita trebuie acordata apei folosite la prepararea alimentelor pentru copii;
- fierberea apei este obligatorie, in cazul in care exista indoieli asupra calitatii surselor de apa
potabila ce sunt folosite pentru consumul uman si prepararea alimentelor;
- evitarea consumarii alimentelor vindute pe strada, precum inghetata, prajituri, produse de
patiserie, hot-dog, mici, hamburger, etc.;
- fierberea laptelui, in cazul in care acesta nu este pasteurizat.
 Ingrijiri specifice asistentei medicale acordate pacientilor cu
enterocolita

Definitie
Enterocolita acuta este o inflamatie acuta a intestinului subtire.

Etiopatologie
Boala este frecventa si se intalneste la orice varsta, putand sa aiba cauze infectioase, chimice sau
fizice. Cel mai frecvent este de natura infectioasa, iar germenii care o provoaca sunt: enterobacteriacele
(bacili coli patogeni enterococi, Proteus, jioceanici), stafilococii si streptococii sunt introdusi in intestin
odata cu alimentele contaminate, care contin toxinele microbiene.
Enterocolitele acute cu caracter epidemic sunt provocate de diferite specii de Salmonella, Shighella si
Escherichia si fac obiectul de studiu al bolilor contagioase. Cauzele toxico - chimice sunt de natura
accidentala sau profesionala: arsenul, fosforul, mercurul, uleiurile volatile, toxinele unor ciuperci,
medicamente (abuzul de laxative, salicilate, antibiotice).
Enterocolitele cronice - sunt inflamatii cronice ale intestinului sau sunt urmari ale unor procese
patologice intestinale anterioare.
Enteropatia glutenica - rezulta dintr-o eroare biochimica: deficit eritrocitar de L glutamine -
peptidaza.
 Ingrijiri specifice asistentei medicale acordate pacientilor cu
enterocolita
Semne, simptome ale pacientilor cu enterocolita

Enterocolita acuta
Circumstante de aparitie (semne) - persoane care au consumat alimente alterate sau au ingerat
substante toxice.
Simptome: inapetenta; greata; cefalee; stare de neliniste; dureri abdominale progresive pana la
colici; balonare (zgomote hidro - aerice); varsaturi alimentare si bilioase; scaune subtiri - la inceput de 5-
10-30 ori/zi, explozive - cu eliminari de gaze urat mirositoare; febra; frisoane.
Problemele pacientului:
- oligurie;
- piele uscata;
- ameteli.
Enterocolita cronica
Circumstante de aparitie (semne) - persoane emotive sau care au consumat lapte, dulciuri si
anumite produse celulozice sau bolnavii cu intoleranta alimentara.
Simptome: dureri periombilicale, in fosa iliaca dreapta sau generalizate; eructatii; balonari;
barborisme; eliminari de gaze; scaune neformate, lichide, galbene sau brune-galbui cu mucus si resturi
alimentare nedigerate 1- 3/zi sau 6-8/zi; poate aparea constipatia; febra; frisoane.
Problemele pacientului:
- deshidratare;
- disconfort abdominal;
- hipertermie;
- riscul raspandirii infectiei.
 Ingrijiri specifice asistentei medicale acordate pacientilor cu
enterocolita
Evolutie. Complicatii

Evolutie
Enterocolita acuta
Boala evolueaza in functie de agentul patogen. In mod obisnuit simptomele regreseaza in 2 - 3 zile.
Boala se poate vindeca spontan, sau rareori, daca este neingrijita, se poate croniciza.
Enterocolita cronica
Boala reuneste o succesiune de perioade de agravare si perioade de acalmie. Puseurile de exacerbare
sunt declansate in majoritatea cazurilor de alimente sau suportate prin experienta anterioara sau
binecunoscuta ca generatoare de diaree (fructe, zarzavaturi in exces, ciuperci, dulciuri, lichide reci, lapte,
iaurt, bere, must, etc).
Enterocolita glutenica
Boala evolueaza cronic, cu perioade de agravare si cu ameliorari partiale.

Complicatii
a. locale
- posibile leziuni inflamatorii, infiltrative, mai frecvent cantonate la nivelul cecului si sigmei;
- manifestari rectosigmoidiene;
- manifestari rectale.
b. generale
- sindromul de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale;
- neuroza secundara;
- deficiente pluriglandulare hipofizosuprarenale si tiroidiene si gonadice.
 Ingrijiri specifice asistentei medicale acordate pacientilor cu
enterocolita
Prognostic. Tratament

Prognostic
Prognosticul este in general bun, bolnavul pastrandu-si capacitatea de munca, cu exceptia
perioadelor de exacerbare diareica si a formelor complicate, cu stari pluricarentiale.
Sunt cazuri cand bolnavii redobandesc toleranta alimentara care declanseaza instalarea suferintei.
Marea majoritate a bolnavilor cu enterocolita sunt obligati sa respecte cu strictete unele norme
igieno - alimentare si utilizarea periodica a medicamentelor.
Susceptibilitatea la accidente diareice ramane definitiva.
Situatia este insa diferita atunci cand exista defecte fundamentale ireversibile, ca aclorofidria sau
carenta dizaharidica sau atunci cand exista inflamatia mucoasei enterale.
Intr-un spectru mai larg putem vorbi de vindecare daca bolnavul se simte bine, respectand evitarea
unor categorii de alimente. Restrictiile pe care trebuie sa le respecte nu reprezinta contramandari de
incapacitate, ci doar solutii adaptive fata de o situatie care este lipsita de progresivitate.

Tratament
Tratarea formelor grave de enterocolita necesita spitalizarea pacientului.
Aici medicul va administra medicamente intravenoase prin perfuzii. In schimb, pentru formele mai
usoare ale infectiei, medicul poate recomanda tratamentul la domiciliu, care consta in repaus la pat,
consum mare de lichide (apa plata, ceai fara zahar, etc.) si aplicatii calde la nivelul abdomenului.
In ceea ce priveste regimul alimentar, medicii recomanda ceai fara zahar, supe de legume, apa de
orez, paste fainoase cu branza de vaci, carne slaba (fiarta sau la gratar), piureuri de legume.
Nu sunt recomandate, pentru o perioada de aproximativ o luna, laptele, fructele si legumele
proaspete.
 Prezentarea cazurilor avute in observatie
Culegerea datelor

Date culese Pacientul 1 Pacientul 2

Nume si L.A.M. C-TIN.A.

prenume
Varsta 11 7

Sex M F

Motivele Scaune diareice multiple, paloare, Scaune diareice, adinamie, varsaturi, greata,
internarii usoara scadere ponderala, varsaturi, febra moderata T=38,6C, crampe
refuz alimentar, subfebrilitate abdominale, inapetenta.
T=37,9C, dureri abdominale.

Diagnostic la B.D.A Enterocolita acuta infectioasa

internare B.D.A
Data internarii 15 mai 2017, ora 19:40 16 mai 2017, ora 8:40
 Prezentarea cazurilor avute in observatie
Analiza si interpretarea nevoilor fundamentale afectate

Nevoia fundamentala afectata Diagnosticul nursing Grad de

dependenta
Comune 1) Nevoia de bea si a manca. 1) Alimentatia inadecvata in deficit din 3
celor 2 Problema actuala: Alimentatie cauza B.D.A. si a procesului infectios
pacienti inadecvata in deficit. manifestat prin greturi, varsaturi, refuz
alimentar, crampe abdominale.

2) Nevoia de a elimina. 2) Eliminare inadecvata din cauza 2

Problema actuala: alimentatiei necorespunzatoare
Eliminare inadecvata. manifestata prin scaune diareice multiple.

3) Nevoia de a pastra 3) Hipertermie din cauza procesului 2

temperatura in limite normale. infectios si al sindromului gastroenteritic
Problema actuala: manifestat prin T=37,9C, subfebrilitate
Hipertermie. si T=38,6C, febra moderata.

4) Nevoia de a evita pericolele. 4) Vulnerabilitate fata de pericole din 2

Problema actuala: cauza bolii aparute, manifestata prin
Vulnerabilitate fata de pericole. intregul tablou clinic si spitalizare.
 Prezentarea cazurilor avute in observatie
Stabilirea obiectivelor specifice si a interventiilor autonome, comune celor 2 pacienti

Obiectivul 1. Pacientii sa se poata alimenta conform varstei si a nevoilor calorice.

Termen spitalizare 3 zile.
Interventii:
- Asigur microclimat corespunzator, salon curat, aerisit, lenjerie pat schimbata.
- Ma asigur ca se respecta intreruperea alimentatiei pe cale orala si pana la incetarea varsaturilor se
vor administra lichide parenteral si ceai rece, neindulcit, in cantitati mici si dese.
- Recomand familiei sa nu aduca alimente pacientilor fara a fi verificate de medicul curant.
- Ofer tavita renala daca pacientii varsa, sustin fruntea, curat cavitatea bucala si fata.
- Asez comprese calde pe abdomen, acestea favorizeaza incetarea colicilor abdominale.
- Cantaresc pacientii zilnic, in aceleasi conditii, notez in F.O. valorile obtinute.
- Recoltez sange si urina pentru analize de laborator, dupa ce s-a efectuat o pregatire fizica si psihica
foarte minutioasa a pacientilor. Masor si notez functiile vitale zilnic.
Obiectivul 2. Pacientii sa prezinte scaun normal, eliminari fiziologice.
Termen spitalizare 3 zile.
Interventii:
- Observ numarul si aspectul scaunelor, le notez in F.O. si recoltez probe pentru examenul de
coprocultura si coproparazitologic.
- Efectuez toaleta regiunii anale, sfatuiesc apartinatorii sa aiba in vedere aspectul si integritatea
tegumentelor pentru prevenirea infectiilor locale, dupa spalare cu apa si sapun neutru, streg bine si
pudrez.
- Asigur o hidratare corespunzatoare si repaus la pat.
 Prezentarea cazurilor avute in observatie
Stabilirea obiectivelor specifice si a interventiilor autonome, comune celor 2 pacienti

Obiectivul 3. Pacientii sa pastreze temperatura in limitele normale. Termen spitalizare 2 zile.

Interventii:
- Masor si notez T ori de cate ori este necesar si calculez RC.
- Hidratez conform necesitatilor pacientilor, 2 l/zi.
- Sterg tegumentele transpirate, sporind confortul pacientilor si schimb lenjeria de pat si corp ori de
cate ori este nevoie.
Obiectivul 4. Pacientii sa fie ocrotiti fizic, psihic, emotional pe toata durata spitalizarii.
Interventii:
- Petrec diminetile alocate intocmirii planului cu pacientii, familiile lor, echipa medicala.
- Insotesc pacientii in micile plimbari prin curtea spitalului numai daca echipa medicala permite.
- Ofer sfaturile necesare familiei privind supravegherea alimentatiei copiilor la aceasta varsta si rolul
nefast asupra starii de sanatate al celor cu potential nesanatos.

Stabilirea interventiilor delegate

- Aplic tratamentul conform schemei din F.O. si regulilor cunoscute in administrarea
medicamentelor.
- Respect regulile de asepsie-antisepsie.
- Insotesc echipa medicala la vizita zilnica.
- Efectuez tratamentul numai in prezenta asistentei de salon, dupa care efectuez reorganizarea
locului de munca.
- Supraveghez pacientii dupa administrarea tratamentului pentru a observa unele efecte neplacute,
alergii sau alte manifestari si a le anunta medicului.
 Prezentarea cazurilor avute in observatie
Alimentatia pacientilor pe perioada de spitalizare

Alimente permise:
16.05.2017: - Dieta lichidiana, ceaiuri usor caldute, neincalzite, din menta, sunatoare, musetel,
administrate in cantitati mici si dese.
- Apa fiarta si racita.
- Supe de legume, strecurate, usor corectat gustul cu sare.
- Morcov fiert, orez fiert in apa cu ulei.
17.05.2017: - Se adauga piureuri de legume, carne fiarta bine, slaba, paine prajita.
18.05.2017: - Alimente bine fierte, carne slaba, legume.
- Branza slaba de vaci intinsa in strat subtire pe paine prajita.
- Supe de legume, ciorba de perisoare, carne de vita cu orez fiert.

Alimente interzise:
Laptele, alimentele greu digerabile, carne grasa, mezeluri, afumaturi, conserve, condimente, oua.

Calcularea ratiei calorice

Pacientul L.A.M.: 40 kg x 25% repaus + 13% calorii pentru T-38C = 1130cal/24h

Pacienta C-tin. A.: 30 kg x 25% repaus + 26% calorii pentru T-39C = 950cal/24h
 Prezentarea cazurilor avute in observatie
Externarea celor 2 pacienti
Data Starea la Bilantul autonomiei Recomandari la externare
externarii externare
Pacientul 19.05.2017 Ameliorata TA-110/60 mm Hg -Repaus fizic pana la dobandirea
L.A.M. P-80p/min unei stari de sanatate asemenea
R-22r/min celei anterioare;
T-36,7 C -Regim alimentar inca 5 zile;
G-38,400 kg -Continua tratamentul la
-Scaun normal, tegumente perianale curate, domiciliu conform retetei
integre; prescrise:
-Echilibrat fizic, psihic, nutritional, -Biseptol per os 2g/zi;
hidroeletrolitic; -Ampicilina per os 2g/zi;
-Somn odihnitor, fara dureri, stres, adinamie, -Hidratare corespunzatoare;
paloare; -Se va prezenta la M.F. pentru
-Poseda noi informatii despre boala, evolutie si dispensarizare;
complicatii; -Control la medicul curant dupa
-Pacientul este comunicativ, vesel. o luna.
Pacienta 19.05.2017 Ameliorata TA-100/60 mm Hg -Repaus fizic pana la
C-tin.A. P-84p/min insanatosirea completa;
R-23r/min -Regim alimentar inca 5 zile;
T-36,8C -Tratament conform retetei
G-28,300 kg prescrise inca 3 zile:
-Stare generala buna, scaun cu aspect normal, -Biseptol per os 1g/zi;
fiziologic; -Ampicilina per os 2g/zi;
-Tegumente curate, integre; -Clorpromozina I.M 1f/zi;
-Reechilibrata nutritional si hidroelectrolitic; -Dispensarizare prin M.F.;
-Somn odihnitor, dinamica, cooperanta; -Se va prezenta la control peste 3
-Familia poseda noi informatii despre saptamani cu examenul
alimentatia sanatoasa necesara unei dezvoltari coproparazitologic repetat.
normale.
Va multumesc pentru atentie!