Ingrijirea pacientilor cu hemoragie digestiva superioara si

inferioara(H.D.S. si H.D.I.)

Hemoragia digestiva superioara este sangerarea care are loc in esofag,

stomac, duoden, si jejunul proximal,exteriorizandu-se in special prin varsaturi
(hematemeza) si/sau prin scaun (melena).Sangele eliminat din stomac (hematemeza) ,
este rosu, cu cheaguri sau brun inchis, asemanator drojdiei de cafea.Hematemeza apare
brusc, fiind adesea precedata de greutate epigastrica, greata, ameteli, slabiciune,
transpiratii, anxietate.
Sangele eliminat prin intestin (melena) , este negru ca pacura, fiind digerat pe parcurs de
sucurile digestive.
Hemoragiiile digestive inferioare isi au originea in leziuni ale intestinului subtire, sub
unghiul duodeno-jejunal, colon si rect.

Cauzele H.D.S. sunt:

-ulcerul cronic gastric si duodenal;

-tumori benigne si maligne ale tubului digestiv, gastrite hemoragice , hipertensiune
portala de diverse cauze( ciroza hepatica);
-varice esofagiene,ulcer peptic al esofagului;
-varice gastrice, traumatisme.

Cauzele H.D.I. sunt:

-boli congenitale;
-leziuni anale( hemoroizi, fisuri anale);
-tumori benigne si maligne ale tubului digestiv;
-diverticuloza colorectala, boala Chron, rectocolita ulcero-hemoragica;
-cauze medicamentoase(anticoagulante, antiinflamatorii).

Simptomatologie:

In hemoragiile mici, bolnavii prezinta o stare de slabiciune, ameteli , paloare,transpiratii,

tahicardie.In hemoragiile mari, bolnavul prezinta anxietate, sete accentuata, transpiratii
reci, extremitati reci, puls mic si rapid, lipotimie, tensiunea arteriala scazuta pana la
colaps.

In orice hemoragie digestiva, internarea in spital este obligatorie.

Obiectivele asistentei medicale sunt:
1.Asigurarea repausului:

-repaus strict la pat in decubit dorsal, fara perna (in hemoragiile masive pozitia
Trendelenburg, pentru mentinerea unei circulatii cerebrale corespunzatoare);
-se interzice orice efort fizic(efortul fizic poate accentua hemoragia sau poate agrava
tabloul clinic);
-asistenta medicala va linisti bolnavii si apartinatorii, recomandandu-le calm si
convingandu-i in acelasi timp si de necesitatea repausului.Repausul la pat dureaza cel
putin trei zile dupa oprirea hemoragiei.
-asistenta medicala va colecta intr-un vas sangele eliminat de bolnav si-l va prezenta
medicului;
-va curata gura bolnavului, cu capul asezat intr-o parte, fara sa deplaseze bolnavul.

2. Supravegherea functiilor vitale si aprecierea clinica a gravitatii:

-asistenta va urmari si nota pulsul, T.A., diureza (in hemoragiile masive urmarirea
se va face din ora in ora);
-examenul clinic se face si prin efectuarea tuseului rectal ( care se face de catre
medic) , atat in cazul H.D.S. cat si in H.D.I.
-se va aprecia gravitatea hemoragiei dupa:
a) cantitatea de sange pierdut ( hemoragie masiva-pierderi de 1500-2000 ml. sange;
gravitate medie- pierderi de 500-1500ml; hemoragie usoara- pierderi de 50-250 ml
sange);
b) dupa modul cum s-a produs hemoragia( rapiditatea pierderii: brutal, repetat, moderat).

3. Examinari de laborator:

- se recolteaza sange pentru determinarea hematocritului, numarul hematiilor,

hemoglobina( hemoleucograma), grup sangvin;
-se recolteaza scaun pentru a-l trimite la laborator in vederea punerii in evidenta a
sangelui din materiile fecale( reactia Adler);
-in cazuri grave (stari de soc) , se determina azotermia, ionograma, rezerva
alcalina, coagulograma.

4. Aplicarea masurilor terapeutice:

Asistenta va aplica masurile indicate de catre medic:

-aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica;

-pregateste sange izogrup, izoRh si instaleaza transfuzia de sange;
-administreaza( in cazul ca se asociaza) medicatie hemostatica ( gluconat de Ca. ,
vitamina K si C, venostat, trombina, adrenostazin).
-instaleaza perfuzie cu substituenti: Macrodex (Dextran 70), Rheomacrodex
( Dextran 40).; in lipsa de solutie macromoleculara se poate perfuza ser fiziologic sau
glucozat, dar acestea au actiune mai slaba pentru refacerea volemiei.
 -pregateste si administreaza, in cazurile indicate, sedative ( fenobarbital,
diazepam) pentru calmarea starii de agitatie;
-uneori se recomanda aspiratie gastrica pentru evacuarea sangelui, intrucat
hemoragia se opreste mai usor daca stomacul este colabat; in plus , evacuarea stomacului,
oprind greturile si varsaturile, il pune in repaus si favorizeaza hemostaza;
-se pot efectua in scop hemostatic si spalaturi ( refrigeratie gastrica prin lavaj
continuu) cu apa de la gheata ( asistenta va avea pregatit material steril necesar efectuarii
tubajului gastric).

5. Alimentatia:

-se suprima alimentatia pe gura, bolnavul putand primi numai lichide reci cu
lingurita si bucatele de gheata in prima zi; eventual lapte rece in cantitati mici (20-30 ml)
din ora in ora;
- in functie de evolutie, a doua zi de la sangerare se da un regim hidrozaharat;
-inepand cu a treia zi regimul se imbogateste , adaugandu-se supe mucilaginoase,
gris cu lapte, pireuri de legume, budinci, crme, ou moale, carne slaba de vita sau pasare,
legume fierte, fructe crude, ajungandu-se in cateva zile (5-7) la o ratie calorica de 1500-
2000 calorii.

6. Particularitati terapeutice:

- cand hemoragia este produsa de ruptura varicelor esofagiene, se introduce in

esofag, pentru 24-30h., sonde speciale cu balonas (tip Sengstaken-Blackemore);
-uneori se recomanda evacuarea sangelui din intestin prin clisme, efectuandu-se
apoi si lavaj intestinal ( in special in ciroze hepatice pentru prevenirea encefalopatiei
portale);
-in gastritele hemoragice se administreaza pansamente gastrice amestecate cu
trombina uscata sterile.

In fata unei hemoragii, datoria medicului este dubla, el trebuie sa obtina prin
mijloace medicale sau chirurgicale oprirea imediata a sangerarii si sa reconstitute de
urgenta, masa sangelui prin perfuzia de sange.Perfuzia de sange ramane singura terapie
logica.
In cazul in care hemoragia nu cedeaza sau se repeta dupa incercarea metodei
terapeutice descrise, se recurge la interventia chirurgicala.
Diagnosticul cauzei de H.D.S. poate fi precizat ( in afara anamnezei si
examenului clinic) prin endoscopia digestiva, care trebuie sa se practice de urgenta dupa
ce bolnavul a iesit din socul hemoragic.Colonoscopia este importanta atat in diagnosticul
cat si in tratamentul H.D.I.