HEMORAGIILE DIGESTIVE SUPERIOARE ( H.D.S.

Hemoragia digestiva superioara este sangerarea care are loc in esofag,

duoden, si jejunul proximal, exteriorizandu-se in special prin varsaturi
(hematemeza) si/sau prin scaun(melena).
Sangele eliminate din stomac(hematemeza) este rosu, cu cheaguri sau brun
inchis, asemanator drojdiei de cafea, eventual amestecat cu resturi alimentare.
Hematemeza apare brusc, fiind adesea precedata de greutate epigastrica,
greata, ameteli, slabiciune, transpiratii, anxietate.
Sangele eliminat prin intestine (melena) este negru ca pacura, fiind digerat pe
parcurs de sucurile digestive. Melena apare cand in intestinul superior patrund cel
putin 50-80 ml sange. Socul si moartea consecutive unei H.D.S. abundente si
rapide pot surveni inainte de exteriorizarea sangerarii.

Clasificare:
-H.D.S. este mica, daca se pierd pana la 250 ml sange si nu apar efecte sistemice.
-H.D.S este moderata , cand cantitatea de sange pierduta este intre 250 si 1000
ml, tensiunea arterial nu scade semnificativ, hemoglobina ramane peste 10%.
-H.D.S. este mare sau masiva, cand pierderea depaseste 1000 ml, sangerarea
determina soc , iar hemoglobin scade sub 8 g%.
Gravitatea unei hemoragii nu depinde numai de cantitatea de sange pierdut, ci
si de rapiditatea pierderii.
 Cauze:
Cele mai importante cauze ale H.D.S.
Boli ale esofagului:
- varice esofagiene
-ulcer peptic al esofagului
-tumori maligne si benigne
-sindromul Mallory-Weiss(fisura longitudinala a esofagului inferior dupa eforturi
repetate de varsatura)
-diverticul esofagian, hernie gastrica transhiatala, alte cauze.

Boli ale stomacului si duodenului:

-ulcerul gastric si duodenal( cauza principal si cea mai frecventa – 80%)
-ulcerul acut de stress
-gastrite hemoragice( corozive si medicamentoase): acizi puternici, hidrat de
sodiu, medicamente cu risc hemoragic (corticoterapie, aspirina, fenilbutazona etc.)
-tumori maligne si benigne ale stomacului si duodenului
-varice gastrice
-traumatisme

Boli ale intestinului subtire pana la unghiul Treitz

Hipertensiune portala de diverse cauze ( ciroza hepatica, tromboza a venei
porte etc.)

Cauze generale:
-boli ale vaselor ( hemangioame, telangiectasia Rendu-Osler)
-boli de sange ( sindroame prin trombocitopenie)
-soc grav

Boli ale organelor invecinate:

-sange inghitit( provenit din gura, faringe, epistaxis, hemoptizie);
-ruptura unui anevrism, abces, tumori etc.
Simptomatologie
-In hemoragiile digestive mici semnele clinice in general sunt absente. Pot
aparea uneori: slabiciune, transpiratii reci, hipotensiune arterial, eventual
lipotimie.
-In hemoragiile digestive moderate se observa: tahicardie, ameteli, vedere
ca prin ceata , hipotensiune arterial, lipotimie.
-In hemoragiile digestive masive apar uneori semen de soc hypovolemic,
paloare intense, polipnee , anxietate, extremitati reci, puls rapid si filiform, sudori
reci, sete intensa, greturi, adinamie, hipotensiune, tendinta de pierdere a
cunostintei.

Conduita de urgenta
In repaus strict la pat in decubit dorsal , fara perna ( in hemoragiile masive
pozitia Trendelenburg, pentru mentinerea unei circulatii cerebrale
corespunzatoare.)
Se interzice orice efort fizic( efortul fizic poate accentua hemoragia sau poate
agrava tabloul clinic.)
Asistenta medicala va linisti bolnavii si apartinatorii , recomandandu-le calm si
convingandu-I in acelasi timp si de necesitatea repausului.
Atentie!! Aceasta masura terapeutica trebuie aplicata atat la domiciliul
bolnavului, in timpul transportului catre spital, cat si in spital. Repausul la pat
dureaza cel putin 3 zile dupa oprirea hemoragiei.
Asistenta medicala va colecta intr-un vas sangele eliminate de bolnav si-l va
prezenta medicului.
Va curata gura bolnavului, cu capul asezat intr-o parte, fara sa deplaze
bolnavul.
Prevenirea socului hemoragic trebuie sa se faca imediat la orice esalon al
asistentei medicale, fie ca este vorba de dispensar rural, de dispensar comasat,
dispensar policlinic, camera de garda de spital etc.
Evolutia unei H.D.S. fiind imprevizibila, se recomanda ca medicul care vede prima
data bolnavul sa puna perfuzie cu solutii cristaloide, fie glucoza 5% , fie ser
fiziologic. Indicatia de transfuzie se face mai tarziu, la aprecierea medicului.
Bolnavul cu H.D.S. trebuie in mod obligatoriu sa fie internat, tocmai pentru a
evita evolutia fatala in caz de agravare a hemoragiei, eventualitate care este
imprevizibila.

Conduita in spital
Examinari de laborator
Supravegherea functiilor vitale. In hemoragiiile masive se face din ora in ora.
La indicatia medicului:
-Se recolteaza sange pentru determinarea hematocritului, numarului
hematiilor , hemoglobinei(hemograma)
-Se recolteaza scaunul pentru a-l trimite la laboratoe in vederrea punerii in
evidenta a sangelui din materiile fecale ( reactia Adler sau Gregersen.)

Aplicarea masurilor terapeutice indicate de medic

Asistenta medicala aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica.
Pregateste sange izogrup, izoRh si instaleaza transfuzia de sange.
Administreaza ( in caz ca se asociaza) medicatia hemostatica ( CaCl2, gluconat
de calciu, vitaminele K, C, venostat, trombina, adrenostazin.)
Instaleaza perfuzie cu substituenti de volum: macrodex( Dextran 70),
rheomacrodex ( Dextran 40). In lipsa de solutie macromoleculara se poate perfuza
ser fiziologic sau glucozat , dar acestea au actiune mai slaba pentru refacerea
volemiei.
Pregateste si administreaza, in cazurile indicate, sedative( fenobarbital,
diazepam) pentru calmarea starii de agitatie.
 Se recomanda aspiratie gastrica pentru evacuarea sangelui, deoarece
hemoragia se opreste mai usor daca stomacul este colabat.
In plus evacuarea stomacului, oprind greturile si varsaturile, il pune in repaus si
favorizeaza hemostaza. Se controleaza daca sangerarea gastrica este activa in
momentului examinarii. Se determina cantitatea de sange pierduta intr-un
interval de timp. Se apreciaza eficacitatea terapiei instituite.
Se pot efectua in scop hemostatic si spalaturi ( refrigeratie gastrica prin
spalatura continua) cu apa de la gheata. ( Asistenta medicala va avea pregatit
material steril necesar efectuarii tubajului gastric. )

Alimentatia
Se suprima alimentatia pe gura, bolnavul putand primi numai lichide reci cu
lingurita si bucatele de gheata in prima zi. Eventual lapte rece in cantitati mici (20-
30 ml), din ora in ora.
In functie de evolutie, a doua zi de la sangerare sunt premise 12-14 mese,
compuse din 150-200 ml lapte , regim hidrozaharat.
Incepand cu a treia zi regimul se imbogateste, adaugandu-se supe
mucilaginoase, gris cu lapte, piureuri de legume, budinci, creme, ou moale, carne
slaba de vita sau pasare, legume fierte, ajungandu-se in cateva zile (5-7) la o ratie
caloric de 1 500-2 000 calorii.

Particularitati terapeutice
Cand hemoragia este data de rupture varicelor esofagiene, se introduc in
esofag , pentru 24-36 ore , sonde special cu balonas esofagian compresiv ( tip
Sengstaken- Blackmore) sau se recurge
la scleroza vaselor esofagiene.
 Se recomanda evacuarea sangelui din intestin prin clisme, facandu-se apoi
spalatura intestinala ( in special in hemoragiile din ciroza hepatica pentru
prevenirea encefalopatiei portale) prin produsi azotati toxici.
In gastritele hemoragice se administreaza pansamente amestecate cu
trombina uscata sterila.
In hemoragiile de orice sursa se administreaza o fiola noratrinal peroral, cu 60
ml ceai.