HEMORAGIILE DIGESTIVE SUPERIOARE – HDS

H.D.S. = sângerare care are loc în esofag, duoden, şi jejunul proximal

exteriorizându-se prin vărsătură –hematemeză, şi/sau scaun – melenă.
Varsatura cu sange (hematemeza) are aspect asemanator zatului de
cafea, de sange negricios neaerat, amestecat cu resturi alimentare,
rareori are aspect rosu aprins.
Melena reprezinta eliminarea de sange prin scaun, care este negru ca
pacura, lucios si lipicios.
Hematemeza apare brusc, adesea precedata de durere în epigastru,
greaţă, ameţeli, slăbiciune,
transpiraţii, anxietate. Sg. eliminat prin scaun (melena) este negru ca
păcura, fiind digerat pe parcurs, de sucurile gastrice; ea apare cand in
intestinul superior patrund cel putin 50-80ml sange. Şocul si moartea
consecutive unei H.D.S. abundente si rapide pot surveni in ainte de
exteriorizarea sangerarii.
Hematemeza şi melena: culoarea sângelui poate fi roşie deschisă dacă
hemoragia este masivă şi fulgerătoare.
Clasificare:
-HDS mică – pierderea de sg. este < 250 ml sg;
-HDS moderată – cant de sg. între 250–1000ml sg. (Hb>10);
-HDS mare/masivă – pierderea sg.>1000ml sg.(Hb <8%).

Cauze:
-boli ale esofagului(varice esof., ulcer peptic al esofagului, tumori
benigne şi maligne ale esofagului, sindromul Mallory-Weiss = fisura
longitudinala a esofagului inferior dupa eforturi repetate de varsatura,
diverticul esofagian, hernie gastrica transhiatala); alte cauze.
-boli ale stomacului şi duodenului(ulcer gastric si duodenal -cauza cea
mai frecventa: 80% din cazuri, ulcer acut de stres, gastrite
hemoragice(corozive si medicamentoase): acizi puternici, hidrat de
sodiu, medicamente cu risc hemoragic(corticoterapie, aspirina,
fenilbutazona etc); tumori maligne şi benigne, varice gastrice,
traumatisme;
-boli ale intestinului subtire pana la unghiul Treitz;;
-hipertensiune portală(ciroza hepatică, tromboza a venei porte etc);

1
-cauze generale: boli ale vaselor(hemangioame, telangiectazia Rendu-
Osler), boli de sange(sindr. hemoragice prin trombocitopenie);
-boli ale altor org. învecinate: sg. înghiţit din gură, faringe, epistaxis,
hemoptizie, ruperea unui anevrism, abcese, tumori, etc.
Diagnostic diferential
- Hematemeza va fi diferentiata de: epistaxisul inghitit, hemoptizie,
hemoragia buco-faringiana;
Melena trebuie diferentiata de scaunul negru ce apare dupa:
- terapie orala cu fier, carbune, bismut
- consum de: cafea, masline, spanac.
* Se vor exclude si hemoragiile digestive inferioare(anorectoragii),
manifestate prin scaune sanguinolente.
CONDUITA DE URGENŢĂ
-internare de urgenţă;
* până ajunge la spital
– repaus la pat in decubit dorsal, fara perna(in hemoragiile masive
pozitia Trendelenburg, pt. mentinerea unei circulatii cerebrale
corespunzatoare).
-evitarea efortului fizic(poate accentua hemoragia sau poate agrava
tabloul clinic).
Atentie: repausul la pat dureaza cel putin 3 zile dupa oprirea
hemoragiei!
-colectarea sângelui eliminat
-igiena orală a pacientului(cu capul asezat intr-o parte, fara sa se
deplaseze bolnavul).
-prevenirea şocului hemoragic(la orice esalon al asistentei medicale)
Evolutia unei H.D.S. fiind imprevizibila se recomanda perfuzie cu
solutii cristaloide, fie de glucoza5%, fie S.F. Indicatia de
transfuzie se face mai tarziu, la aprecierea medicului(semne clinice
grave, exam. de laborator)
-se va efectua anamneza si examenul clinic mentionandu-se ora cand
s-a efectuat si cele constatate;
* în spital
– monitorizarea fct. vitale(se face din ora in ora)
- recoltarea de sânge pt. determinarea hematocritului, nr. hematiilor,
hemoglobinei (HG.)

2
- recoltarea de materii fecale(in vederea punerii in evidenta a sangelui
din materiile fecale(reactia Adler sau Gregersen)
- in cazuri grave(stari de soc) se determina azotemia, ionograma,
rezerva alcalina, testele de coagulare. In clinicile mari se face si
determinarea volumului sanguin cu metode izotopice.
Asistentul medical aplica:
- pungi cu gheaţă în regiunea epigastrică
- pregateste sange izogrup, izoRh si instaleaza transfuzia de sange.
- administrarea medicatiei prescrise(hemostatice i.m.: Adrenostazin,
etamsilat, trombina, CaCl2, gluconat de calciu, vitaminele K, C, sol
macromoleculare(macrodex -dextran 70, rheomacrodex -dextran 40.,
sol. cristaloide(S.F./ser glucozat 5%), dar acestea au actiune mai slaba
pt. refacerea volemiei.
- Pregateste si administreaza, in cazurile indicate,
sedative(fenobarbital, diazepam) pt. calmarea starii de agitatie.
- aspiraţie gastrică pt. evacuarea sg.(hemostaza reuseste mai bine pe
un stomac colabat).
De precizat: Dg. cauzei H.D.S. poate fi precizat(in afara anamnezei si
examenului clinic) prin endoscopia digestiva, care trebuie sa se
practice de urgenta -dupa ce bolnavul a iesit din socul hemoragic.
- alimentaţia se suprimă per oral, bolnavul putând primi doar lichide
f. reci/bucăţele de gheaţă;
- în fct. de evoluţie, a ll-a zi de la hematemeză sunt permise 12-14
mese compuse din 150- 200 ml lapte şi regim hidro-zaharat;
- din a 3-a zi regimul se îmbunătăţeşte: supe mucilaginoase, griş cu
lapte, piureuri de legume, budinci, creme, ouă moi, carne slabă;
- când hemoragia este prin ruperea varicelor esofagiene – se introduce
în esofag pt. 24-36 ore sonde speciale cu balonaş esofagian compresiv
(Blackemore) sau se recurge la scleroza vaselor esofagiene
(cauterizare);
- se recom. evacuarea sg. din intestin dacă este posibil prin clisme,
apoi cu spălături intestinale(in special in hemoragiile din ciroza
hepatica pentru prevenirea encefalopatiei portale -prin produsi azotati
toxici);
- în gastritele hemoragice se administrează pansament gastric
amestecat cu trombină uscată sterilă; in hemoragiile de orice sursa se
administreaza 1 fiola Noratrinal peroral, cu 60ml ceai.

3
- dacă hemoragia nu cedează – se intervine chirurgical în formele de
gravitate.
           * Ulcerul duodenal hemoragic la bolnavi de peste 45 de ani
este bine sa fie tratat chirurgical de la prima complicatie hemoragica,
deoarece posibilitatea de a repeta hemoragia este foarte mare, iar a 2-a
sangerare le poate pune viata in pericol.