TULBURARILE DE RITM ALE INIMII (Aritmii)

In grosimea miocardului exista un tesut specific,

autoexcitabil si bun conducator al impulsurilor. Se mai
numeste si sistemul de comanda al inimii(asigura
automatismul cardiac). Acest tesut specific care formeaza
tesutul excitoconductor al inimii este alcatuit din nodul sino-
atrial(Keith-Flack) situat in peretele atriului drept si nodul
atrio-ventricular(Aschoff-Tawara) situat in grosimea septului
interatrial. De la acest ultim nod pleaca fasciculul Hiss, care
patrunde in septul interventricular, de unde se ramifica
alcatuind reteaua Purkinje.
In mod normal impulsul pt. asigurarea contractiilor
cardiace(care actveaza atriile si ventriculii) ia nastere in nodul
sinusal(Keith si Flack), care emite stimuli cu o frecventa de
60-80/min. Astfel, scematc amintit, de la nodul sinusal Keith-
Flack stimulul pleaca la nodul atrio-ventricular Aschoff, de
unde trece prin fascicolul Hiss si reteaua Purkinje la intrega
masa ventriculara. In acest caz stimulul determina ritmul
sinusal.
In cazuri patologice impulsurile ppot porni din alte locuri
ale sistemului excitoconductor si anume din nodul Aschoff-
Tawara sau fascicolul Hiss, sau chiar din diferite zone ale
miocardului, determinand aparitia aritmiilor.
Aceste ritmuri de origine extrasinusala sunt denumite
ritmuri ectopice.

Etiologia tulburarilor de ritm:

 Boli cardiace-cardiovasculare:
-cardiomiopatii ischemice
-cardiopatii hipertensive
-cardiomiopatii
-leziuni valvulare
-boli congenitale

1
-boli ale pericardului
-tumori si traumatisme ale inimii
 Boli extracardiace:
-boli infectioase
-digestive
-pulmonare
-neuropsihice
-endocrine(hipertiroidism)
-in intoxicatii medicamentoase(digitalice)
-in mari dezechilibre functionale(hidroelectrolitice, acido-
bazice, respiratorii, circulatorii)
 La subiectii sanatosi:
-intoxicatii cu cafea, tutun, alcool si la cei supusi factorilor de
stres.
Tulburari functionale in aritmii:
Tulb. fct. care pot sa apara sunt:
-palpitatii
-dispnee
-ameteli, lipotimii
-dureri precordiale, jena retrosternala
-tulburari de vedere, mioza, midriaza
-tulburari de auz
-semne de excitatie neuro-psihica
-alte semne necaracteristice(cefalee, greturi, varsaturi, diaree,
transpiratii, sughit)
De retinut: Masura in care se manifestatulburarile functionale
din aritmii depinde de natura si severitatea aritmiei, de gradul
tulburarilor hemodinamice, de durata accesului, starea
vaselor, varsta si sensibilitatea bolnavului, astfel ca
simptomele si semnele pe care le provoaca aritmiile atriale
variaza de la simple palpitatii pana la sincopa si sindrom
Adams-Stokes(ischemie cerebrala ac. ajungand pana la
pierderea cunostintei). In general pot sa apara:

2
-tulburari de irigatie cerebrala(anxietate, ameteli, lipotimie,
sincopa)
-tulburari de irigatie coronariana(dureri anginoase)
-tulburari de irigatie mezenterica(greturi, varsaturi, distensie
abdominala)
-tulburari de irigatie renala(oligurie, poliurie)
Pot sa apara si semne de insuf. circulatorie ac.
periferica(hipotensiune arteriala, stare de soc), semne de
insuficienta cardiaca congestiva subacuta(cianoza, jugulare
turgescente).
Diagnosticul tulburarilor de ritm se precizeaza pe baza
de EKG.
Clasificarea tulburarilor de ritm
-tulburari in formarea stimulilor de emisiune(tulb. ale
automatismelor -in functie de sediul de formare a
impulsurilor):
-aritmii atriale
-aritmii ventriculare
-tulburari in conducerea stimulilor
I. Aritmii atriale.
Sunt tulburari de ritm ale inimii, in care mecanismul de
producere acestora actioneaza in atrii fie:
a) in nodul sinuzal
b) intr-un focar ectopic, situat in afara nodului sinuzal.
a). Aritmii sinuzale:
a.1. Tahicardia sinuzala este accelerarea ritmului cardiac
intre 100 si 150 pulsatii/min., cu frecventa regulata. Poate fi
fiziologica(apare la efort, emotii, in timpul digestiei) sau
patologica: intoxicatii cu tutun, cafea, alcool, medicamente,
stari febrile, hemoragii, stari nevrotice, colaps etc. Tahicardia
sinuzala este in general bine tolerata.
a.2. Bradicardia sinuzala este scaderea ritmului sub 60
pulsatii/min. Ritmul este regulat. Bradicardia poate fi

3
fiziologica, la sportivi bine antrenati, la tineri, in somn, in
sarcina, la varstnici sau poate sa apara in stari patologice:
hipertensiune intracraniana, icter, febra tifoida, mixedem,
intoxicatii cu digitala, saturnism etc.
b). Aritmii extrasinuzale(ectopice). In aceste cazuri pt. o
perioada oarecare sau definitiva, comanda inimii este preluata
de centrul ectopic(extrasinuzal).
Aritmiile extrasinuzale cele mai frecvente sunt:
b.1. Extrasistolele atriale sunt contractii premature ale inimii,
declansate de impulsuri pornite din focare ectopice situate in
peretii atriilor. Pot sa apara la indivizi sanatosi(emotii, efort,
tulburari digestive, dupa abuz de cafea, tutun) si la bolnavi cu
afectiuni organice de inima sau in alte boli(vezi etiologia).
Obiectiv, la palparea pulsului se constata o pulsatie mica,
urmata de o pauza lunga, pauza compensatorie. Extrasistolele
pot fi sporadice, izolate(1-2 pe minut sau la cateva minute)
sau sistematizate; bigeminism, trigeminism, cvadrigeminism,
cand 2, 3 sau 4 extrasistole alterneaza cu un ciclu normal.
b.2. Tahicardia atriala paroxistica este o tulburare de ritm
generata de impulsuri ectopice, atriale, caracterizata printr-un
ritm cardiac rapid, 150-200 batai/min., regulat, cu debut si
sfarsit brusc.
Poate sa apara adesea pe o inima normala(emotii,
oboseala, cafea, tutun, tulburari digestive) dar si in cardiopatii
ischemice, cardita reumatica, stenoza mitrala etc.
b.3. Flutterul atrial este un ritm patologic atrial, regulat si
foarte rapid 250-300/min. Se intalneste rar la indivizi sanatosi.
De obicei apare in valvulopatii, cardiopatie ischemica,
miocardite, HTA. Deoarece nu toti stimulii atriali se transmit
ventriculilor -frecventa ventriculara ppoate fi intre 80 si
150/minut.
b.4. Fibrilatia atriala este o tulburare de ritm generata de
impulsuri ectopice atriale foarte rapide 400-500/min.,

4
neregulate. Desigur ca nu toti stimulii pot sa ajunga la
ventriculi -ritmul ventricular poate fi de 120-200/min., de
asemenea neregulat.
Este aritmia cardiaca cea mai frecventa urmand
imediat dupa aritmia extrasistolica. Se mai numeste si „delir
cardiac” sau „aritmie completa”.
Fibrilatia atriala se poate manifesta sub doua forme:
paroxistica si permanenta.
Tratamentul aritmiilor atriale.
- tratamentul cauzal: se suspenda alcoolul, cafeaua, tutunul
etc.,
Tratamentul medicamentos este prescris de catre medicul
specialist, difera de la caz la caz, asistenta medicala doar
administreaza medicatia.