Senescenta sistemului cardiovascular

Realizat:Balan Larisa M1821

 Patologia cardiovasculară la vârstnici reprezintă o temă de interes
deosebit având în vedere faptul că, pe de o parte aceasta
reprezintă principala cauză de morbiditate şi mortalitate în acest
segment de populaţie, dar şi faptul că, în ultimul secol populaţia
peste 60 ani s-a dublat şi se estimează că va creşte de 2-3 ori în
decursul primului secol al acestui mileniu.
 O dată cu îmbătrânirea populaţiei creşte numărul bolilor asociate,
dar, totodată şi complexitatea tratamentului adresat acestor boli şi
costul serviciilor de spitalizare.
 Imbatrinirea are impact si asupra starii de sanitate
cardiovasculara ,deoarece varsta este un factor de risc
major .
 Distinctia dintre procesul de imbatranire si boli CV
asociate imbatranirii este foarte importanta.
 O particularitate la nivelul aparatului CV este faptul ca
modificarile legate de varsta sunt inevitabile si
universale,in timp ce patologiile pot fi influentate de
modul de viata a pacientului cit si de multipli factori
externi cit si interni.
 Mecanismele modificarilor CV legate de vârstă

F.Declanșatori Secvența evenimentelor

 Modificarile cardiace
Modificări structurale cardiace:
-creşte dimensiunea cordului
-creşte grosimea pereţilor ventriculari
-masa ventriculară nu se modifică semnificativ
-volumul ventriculilor nu se modifică
-atriile cresc în volum
-inelele valvulare se dilată şi se calcific ă (fig 2)
-întinderea ţesutului valvular (în special mitrala)
-creşterea grăsimii epicardice
-scăderea densităţii reţelei capilare
Microscopic: creşterea dimensiunilor miocitelor
proliferarea ţesutului conjunctiv
scăderea numărului de miocite (necroză în special, şi
apoptoză)
 Modificarile cardiace
Hipertrofia miocardica – prin stresul de întindere indusă de
Stimulări directe mecanice a factorilor de crestere endoteliali și sinteza proteinelor.
Reorganizarea proteinelor matriceale desmina si tubulina.
Apoptoza si necroza miocitelor(cu potential scazut sau cu modificari celulare)
Remodelarea electrica și structurală atrială->aritmii .
Rigidizarea sistemului arterial->HTA
Fibroza miocardica
•Hipertrofia si hiperplazia fibrelor de collagen tip I
•Depuneri de amyloid.
 Modificarile cardiace
Modificări structurale ale sistemului excito-conductor:
creşte conţinutul în ţesut elastic şi colagen
acumulare grăsoasă în jurul nodului sino-atrial, ce poate conduce la
separarea parţială sau completă a acestuia de ţesutul atrial (boala de nod
sinusal)
scăderea numărului de celule pacemaker după 60 ani. La 75 ani r ămân
mai puţin de 10% din celulele prezente în tinereţe
calcificări ale scheletului cardiac (îndeosebi ale p ăr ţii stângi)
 Modificarile vasculare

Pierderea elasticitații si cresterea rigiditatii vasculare:

înlocuirea fibrelor de elastina(asigura comportamentul pulsatil)cu fibre de colagen –
>pierderea elasticitatii si distensibilitatii vasculare->dilatatie si rigidizare
angioscleroza vaselor mici –cu depunderea de hialin subendotelial si in medie-
>remodelare vasculara cu creșterea grosimii peretelui si reducerea raportului
medie/lumen vascular
Aterosclezora vasculara
 Aterogeneza
Factorii modulatori ai aterogenezei
1.Senescenta celulara-sub actiunea stresului oxidative,bacterian
sau oncogenic are loc scaderea telomerilor ->oprirea replicarii
celulare ->apoptoza celulara
2.Imunosenescenta-raspuns inadecvat la noi Ag si se pierde
reglarea raspunsului imun.
3.Sdr.de fragilitate-scaderea capacitatii individuale de a rezista la
stresul biologic.
4.Sarcopenie-pierderea masei musculare->scaderea activitatii
fizice->cresterea relativa a t adipos si inlocuirea miocitelor cu
adipocite.
5.Sirtuinele-scaderea proteinelor reglatoare in repararea AND-
ului,reglarea metabolismului lipidic
 Hipertensiunea arteriala.
La bătrâni se întâlneşte obişnuit HTA sistolică dar se întâlnesc şi forme
esenţiale (sistolo-diastolice). Cu înaintarea în vârstă, creşte frecvenţa
hipertensiunii sistolice. Hipertensiunea este principalul factor de risc la
vârstnic, crescând incidenţa accidentelor vasculare cerebrale şi
coronariene.
 Hipertensiunea arteriala.
Mecanismele generale prin care are loc crestrea TA:
1.Cresterea rezistentei vasculare periferice
->scaderea compliantei aortice cu o crestere a rezistentei la
ejectia VS ->crestere disproportionate a TS si a presiunii
pulsului;
diminuarea vasodilatatiei mediate de receptorii beta
adrenergici,in timp ce vasoconstrictia mediata de receptorii
alfa nu este afectata.
2.Sclerozarea nefronilor-are loc treptat indusa de
modificarile trofice date de afectarea vasculara cit si de
tratamentul administrat,ceea ce duce la scaderea:
-filtrarii glomerulare
-capacitatii de concentrare a urinii- cu 4-5% la intervale de 10
ani după vârsta de 40 ani,pierderea progresivă a capacităţi
de adaptare la modificări rapide de suprasolicitare.
-scaderea activitatii sistemului renin-angiotensina-aldosteron.
-scaderea capacitatii de diluare a urinii
-dereglarile transportului de ioni in special Na ,K
3.Modificarea echilibrului vegetativ-

schimbare a raportului activităţii simpatice/parasimpatice, în

favoarea creşterii celei simpatice.
Noradrenalina este secretată în exces, ca şi adrenalina. Aceste
mecanisme explică vasodilataţia deficitară şi scăderea activităţii
receptorilor beta, în favoarea alfa-receptorilor.
 Simptomatologie:
ouneori se întâlnesc cazuri cu valori tensionale crescute, fără
semne clinice
osimptomatologia este de obicei nezgomotoasă.
oapar frecvent simptome nespecifice (cefalee, vertije, palpitaţii,
tulburări de vedere, nicturie)
oapar adeseori simptome de suferinţă cardiacă: dispnee de
efort, disconfort toracic, palpitaţii, galop.
ola vârstnicii după 70 de ani, apar semne de insuficienţă
circulatorie cerebrală: insomnii, agitaţie, dezorientare
 Infarctul miocardic
Inima unui vârstnic, nu se mai poate adapta la efort. Apare frecvent
dispneea la eforturi minime. De aceea la bătrâni simptomul principal nu
este durerea precordială, ci dispneea. Se discută chiar despre o
insuficienţa cardiacă latentă a bătrânului.
Infarctul miocardic la vârstele înaintate scade ca frecvenţă.
Moartea coronariană scade după 70 de ani, dar creşte moartea subită
vascularo-cerebrală. Infarctul miocardic este mai frecvent la femeile
vârstnice decât la bărbaţii de aceeaşi vârstă.
 Patogenie:
La pacienții vârstnici, de regulă, prevalența procesului
aterosclerotic și durata bolii coronariene sunt mai mari și, prin
urmare, procesul de precondiționare este caracteristic - formarea
fluxului sanguin colateral.
Datorită prezenței colateralelor, ocluzie acută a unei artere
coronare în infarctul miocardic acut (AMI) nu este însoțită de
dezvoltarea de șoc cardiogen, în timp ce la pacienții relativ tineri
ocluzie trombotică duce adesea la un focar major al ischemiei acute
și disfuncția
miocardică, dezvoltarea
insuficienței cardiace acute.
 Tabloul clinic:
Tabloul clasic al infarctului miocardic la bătrâni, este înlocuit
de tablouri asimptomatice şi fruste, de aspecte atipice şi
simptomatologie de împrumut.
Apar astfel infarcte cu tablouri :
-false abdominale,
-fals cerebrale sau
-fals pulmonare, care creează mari dificultăţi de diagnostic.
Alteori apar tablouri nesemnificative, care sugerează o
suferinţă minoră: algii toracice, articulare, mialgii,nevrite,
viroze respiratorii etc.
Cele mai interesante forme, sunt formele atipice, mute sau
silenţioase.
 Tabloul clinic:
Durerea, simptomul cardinal din infarctul miocardic clasic
(, retrosternală, cu anxietate, cu iradieri precise, fără răspuns
la nitriţi), este rar întâlnită la vârstnic.
Absenţa durerii s-ar datora scăderii sensibilităţii,
dezvoltării reţelei anastomotice, restrângerii activităţii fizice,
sau mascării acesteia de către insuficienţa cardiacă care
poate însoţi infarctul.
Aceeaşi explicaţie se poate da absenţei angorului din
cardiopatia ischemică, sau a claudicaţiei intermitente din
arterita aterosclerotică periferică.
O modalitate frecventă este debutul prin astenie marcată,
chiar adinamia apărută brusc.
 Tabloul clinic:
Şocul cardiogen, edemul pulmonar acut şi insuficienţa
cardiacă, apar frecvent în infarcte miocardice cu debut
nedureros.
In absenţa durerii, pot apare semne neurologice
nespecifice
-astenie,
-ameţeală,
-scurte pierderi de cunoştinţă,
-dispneia ca expresie a insuficienţei cardiace.
 Tabloul clinic:
Alteori infarctul debutează sub forma unui accident
vascular cerebral:
-durerea este atipică,
-caracter de jenă sau disconfort,
-alteori este intricată, în special coronaro-osteoarticulară
-localizare epigastrică.

Mai frecventă decât durerea este dispneea, care de obicei nu

este paroxistică
 Tabloul clinic:
Se pot întâlni şi infarcte cu simptomatologie cerebrală:
-confuzie acută,
-disartrie,
-agitaţie psihomotorie,
-vertije şi chiar comă.

Simptomele de împrumut cerebrale, digestive (după mese

copioase), sau din teritoriul arterelor periferice, se datoresc
insuficienţei circulatorii din teritoriul respectiv.
Alteori poate apare un infarct cu debut de insuficienţă
renală.
Mortalitatea în infarctul miocardic acut la vârstnic, se
datoreşte insuficienţei cardiace, rupturii de miocard,
blocului A - V, şocului cardiogen şi edemului
pulmonar acut. Mortalitatea este mai mare la femei
după 60 de ani în special în primele 7 zile
 Aritrmii cardiace
Ele afectează calitatea vieţii, contribuind şi la deteriorarea
funcţiei miocardice prin creşterea susceptibilităţii de apariţie a
insuficienţei cardiace, accidentului vascular cerebral şi morţii
subite.

Statisticile arată că:

fibrilaţia atrială afectează 3-4% din populaţia de peste 60
de ani,
paroxisme de tahicardie supraventriculară fiind înregistrate
la 1-2% dintre indivizii de peste 60 de ani,
iar extrasistoliile ventriculare au fost diagnosticate la 8%
dintre pacienţii spitalizaţi, cu vârsta de peste 70 de ani.
 Aritrmii cardiace
La acest fenomen contribuie:
 depozitarea lipidelor şi amiloidului în miocard,
pierderea numărului de celule pacemaker(la 75 de ani
rămân mai puţin de 10% din numărul de celule cu funcţie de
pacemaker prezente la tineri),
creşterea depozitului de colagen şi elastină în sistemul
excito-conductor al inimii,
reducerea expresiei activităţii canalelor ionice
 creşterea duratei potenţialului de acţiune şi încetinirea
conducerii.

Modificările degenerative ale scheletului cardiac predispun

şi la apariţia blocurilor atrioventriculare sau intraventriculare
 Tulburari de conducere
Hemibloc stang anterior- la 11% din pacienti cu varsta
>70 de ani
Bloc de ram drept –la 4.3 % dintre pac cu varsta intre
65-85 de ani si 7% la cei peste 85 ani.
Bloc de ram stang –la 1.7% din grupa 65-85 ani si peste
9% pentru varsta de 85 ani,s-a observant mai frecvent la
femei fata de barbate de aceeasi varsta.
 Insuficienta cardiaca
Principalele cauze sunt boala coronariană ischemică, valvulopatiile,
hipertensiunea arterială fibrilaţiei atriale şi a altor comorbidităţi cum sunt anemia,
boala renală, accidentul vascular, boala pulmonară obstructivă cronică.
are frecvenţa mai mare în populaţia de sex feminin de peste 60 ani,
peste 70% au insuficienţă cardiacă cu fracţie de ejecţie prezervată.
 Tabloul clinic este foarte frecvent nespecific, cu fatigabilitate, confuzie,
depresie, scădere ponderală,edemele Pe de o parte vârsta înaintata şi
simptomatologia nespecifică reprezintă principalele cauze de tratamente şi
investigaţii suboptimale la pacienţii din această categorie.
 Alegerea terapiei adecvate este, de asemenea,
mai dificilă, în general medicamentele sunt mai
greu tolerate, au mai frecvent efecte adverse la
vârsnici şi, în plus aceştia sunt mai puţin complianţi
la tratament.
Modificari ECG la varstnici:

FCC-tendinta la bradicardie sinusala

Unda P-mai plata sau bifida.

Interval PR-alungirea fiziologica asociata cu procesul de

imbatrinire de aceea limita superioara a lungimii intervalului
PR a fost stabilita la 220ms pentru varste peste 65
ani,comparative cu 200ms la pac sub 65 ani.
Compexul ORS-cresterea duratei complexului cu 0.1
sec,din punct de vedere al axei c.QRS ,cel mai frecvent se
constata o deviere axiala stinga intre -30 si -60 *.
Aplatizarea segmentului ST si scaderea amplitudinii undei
T.
Bibliografie:

 https://library.usmf.md/sites/default/files/2021-01/Compendium
%20de%20geriatrie%202014_Optimized.pdf (Compendium
geriatrie)
 https://repository.usmf.md/bitstream/20.500.12710/8604/1/
Modificarile_sistemului_cardiovascular_la_varstnici.pdf
 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/2139382/
 https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/
CIR.0000000000000937