LĂUZIA .LACTAȚIA.

Definitie:

Lăuzia constituie perioada de timp în care are loc restabilirea modificărilor generale şi
locale induse de sarcină, cu revenirea acestora la statutul morfofiziologic iniţial. Debutează
im ediat după perioada a III-a denaştere şi durează timp de 6 -8 săptămâni.
■ Lăuzia mai poate fi definită prin term enii perioada post-partum sau puerperală (cuvânt
care provine de la latinescul puer, ceea ce semnifică nou-născut).
3 perioade ale lăuziei

■ 1. Lăuzia imediată, care cuprinde prim ele 24 ore după naştere;

■ 2. Lăuzia propriu-zisă, care cuprinde 2 -1 2 zile post-partum, fiind caracterizată prin

involuţia uterină, cicatrizarea patului placentar şi modificarea caracterului lohiilor;

■ 3. Lăuzia tardivă, cuprinsă între 13 zile şi 6-8 săptămâni post-partum,care atestă

refacerea treptată a endometrului, cu reapariţia ciclului menstrual la femeile care nu
alăptează
Modificarile organelor genitale

În perioada post-partum are loc regresia dimensiunii, masei,consistenţei, structurii, poziţiei

şi funcţiei uterine.Imediat după delivrarea placentei, uterul îşi micşorează considerabil
dimensiunea, în urma unei contracţii puternice. Corpul uterin are formă sferică şi
consistenţă dură.
Dimensiunile uterine suferă schimbări considerabile: de la 15x12x8 cm, până la 8x6x4 cm
în săptămâna a 6-a post-partum. Involuţia uterină are loc prin resorbţia edemului interstiţial
şi metaplazia conjunctivă a unora din fibrele musculare. Se atestă micşorarea dim ensiunilor
celulelor miometrale (din contul reducerii citoplasmei şi concentraţiei proteinelor
contractile) şi procesul de autoliză (în decursulcăruia proteinele peretelui uterin sunt
descompuse în componenţi simpli, ulterior absorbiţi).
Modificarile endometriului

a. Faza de regresie - în primele 4—5 zile de lăuzie, în care se completează eliminarea

celulelor din stratul superficial al endometrului;
b. Faza de cicatrizare —până în ziua a 25-a, care se caracterizează prin reepitelizarea
cavităţii uterine;
c. Faza de proliferare —zilele 26-45 după naştere, în care se reface endometrul sub
influenţa estrogenică;
d. Faza de reluare a ciclului menstrual - între zilele 42-48 după naştere,în condiţiile lipsei
alăptării. La femeile care alăptează, endometrul rămâne în faza de proliferare precoce,
ciclurile menstruale fiind blocate de nivelele crescute de prolactină.
COLUL UTERIN

■ Involuţia colului este un proces mai îndelungat, care începe din regiunea istmică. Peste
câteva ore colul uterin se micşorează până la 2-4 cm. Timp de 24 ore colul uterin se
scurtează, se îngroaşă şi devine ferm. Datorită contracţiei fibrelor musculare circulare,
în a 3-a zi post-partum colul uterin este deschis la 1,5-2,0 cm.
■ Canalul cervical se reface imediat şi revine la lungimea sa normală după 4-^5 zile.
Orificiul intern se reface după 5-6 zile, iar cel extern după 10 zile, schimbându-şi, însă
forma din circular (la nulipare) în fantă transversală (la fem eia care a născut pe cale
vaginală).Cu toate acestea, canalul cervical rămâne deschis pentru 7 -1 0 zile post-
partum, permiţând pătrunderea unui deget, asigurând în acest fel drenajul lohi-ilor. La a
2-a săptămână după naştere canalul cervical se închide.
TROMPELE UTERINE

■ Trompele uterine îşi recapătă poziţia orizontală obişnuită în bazinul mic în a 10-a zi
post-partum. Modificările histologice relevează reducerea în dimensiuni a celulelor
secretorii, descreşterea în dimensiune şi număr a celulelor ciliate şi atrofia epiteliului
tubar. Se atestă o infiamaţie nonbacteriană a lumenului tubular după a 4-a zi post-
partum. La 6-8 săptămâni după naştere epiteliul regenerează.
VAGINUL

■ Vaginul revine treptat la dimensiunile sale iniţiale. Imediat după naştere,

intrarea în vagin este edem ată şi eritemată, această situaţie fiind mai
pronunţată în cazul laceraţîilor sau epiziotomiei. Pereţii vaginului sunt de
culoare violacee. In absenţa infecţiei sau hematoamelor, vaginul
regenerează rapid. Este neted, întins şi posedă o tonicitate slabă. Datorită
propriei elasticităţi, pereţii vaginului se contractă şi, pe parcursul a 3
săptămâni post-partum,dimensiunile lui se micşorează, descresc
vascularizarea, edemul şi hipertofia.
SUPRAVEGHEREA CLINICĂ A
LĂUZEI
■ In primele ore post-partum lăuza rămâne în sala de naştere, fiind necesară aprecierea
valorilor TA şi a pulsului la fiecare 15 min, urmărirea în dinamică a uterului care trebuie
să fie contractat şi a cantităţii de sânge pierdut.
■ Durata spitalizării este de 3-5 zile după naşterea per vias naturalis necomplicată şi 5 -7
zile după o naştere prin operaţie cezariană. Ulterior, lăuza este urm ărită de către
medicul de familie, iar la 6 săptămâni după naştere revine la medicul obstetrician-
ginecolog pentru o consultaţie de rutină în dinamică.
Modificarile lohiilor

1—3-a zi - lohia rubra (lohii sangvinolente). Posedă culoare roşie-închisă, se elim ină în cantitate
moderată. Conţin răm ăşiţe de membrane deciduale, eritrocite, leucocite, uneori răm ăşiţe de m
econiu, vernix caseosa,lanugo. N u conţine cheaguri de sânge.
a 4 -5 -a zi - lohii serosangvinolente. în primele 3 -4 zile după naştere,cavitatea uterină rămâne
sterilă, datorită activităţii proceselor de fagocitoză,proteoliză şi neutralizării bacteriilor şi toxinelor
acestora.
a 6 -1 0-a zi - lohia serosa, fusca (lohii seroase). Sunt de culoare rozăşi conţin rămăşiţe de membrane
deciduale necrotizate, eritrocite, leucocite,mucus al colului uterin şi multiple microorganisme.
a 10-21-a zi - lohii flavo (gălbui).
a 22-42-a zi - lohia alba (lohii alb lăptoase). Se elimină în cantitate redusă. Conţin preponderent
leucocite, celule deciduale şi epiteliale, mucus al colului uterin, lipide, cristale de colesterol şi
bacterii.
Activiatea fizica a lauzei

Se recomandă m obilizarea lăuzei în prim ele 2 ore după transferul în salon. În primele zile
post-partum este necesară poziţia activă în pat şi gimnastica respiratorie. Gimnastica post-
partum duce la normalizarea funcţiei vezicii urinare, intestinelor, restabilirea precoce a
tonusului m uscular al peretelui abdominal anterior şi planşeului pelvian, prevenirea bolii
trom bem bolice,la stim ularea circulaţiei uterine şi asigurarea autoservirii personale optime.
Reluarea activităţii sexuale se va face după expirarea perioadei de lăuzie,
după efectuarea unui control ginecologic, în cadrul căruia pacienta va fi sfătuită
în vederea elecţiei mijloacelor optime de contracepţie.
Procesul de lactație

În timpul gestaţiei, au loc modificări progresive care pregătesc glandele mamare de lactaţie.
■ Sunt delimitate 3 procese complexe care duc la form area laptelui:
• Mamogeneza (dezvoltarea glandei mamare în vederea alăptării)
• Lactogeneza (declanşarea secreţiei lactate după naştere)
• Galactopoieza (întreţinerea lactaţiei şi excreţia laptelui)
Tipurile de lapte

■ Colostrul reprezintă un fluid de culoare galbenă, secretat în cantitate sporită în prim ele
2 -3 zile după naştere, care conţine multe proteine(cca 15% lactoalbum ine şi
lactoglobuline) şi săruri anorganice, dar mai puţini carbohidraţi şi cazeină. Lipidele din
colostru sunt corpusculi ce reprezintă celule epiteliale, care au suferit degenerare
lipidică sau fagocite mononucleare cu incluziuni lipidice. Colostrul conţine lg M, G, D
şi A(anticorp gastrointestinal im portant care lipseşte la nou-născut), titrul cărora este
maxim în prim ele 4 zile post-partum .
Tranzitia laptelui

■ în a 3—4-a zi post-partum se form ează laptele de tranziţie,

■ în a 2—3-a săptămână- laptele matur. Componentele de bază ale laptelui matur sunt
proteinele (album ine, globuline, cazeină), lactoza, apa, lipidele. Laptele matur este
bogat în vitam ine, enzim e şi acizi lipidici saturaţi. Lipaza, din componenţa laptelui
matern, descompune lipidele acestuia în cavitatea bucală şi stomacul copilului, m om
ent im portant din cauza im aturităţii ficatului şi pancreasului nou-născutului. Laptele m
atur este izotonic vis-a-vis de plasma sangvină şi conţine 88% apă, 1,5 proteine, 4,5
lipide, 7,5% lactoză, 0,3% săruri, vitam ine, enzim e, anticorpi.