Sunteți pe pagina 1din 38

LUZIA FIZIOLOGIC

LUZIA FIZIOLOGIC
Luzia=perioada de timp n care are loc
retrocedarea modificrilor generale i locale
induse de starea de gestaie, cu revenirea la
starea morfofiziologica premergtoare acesteia.
debuteaza imediat dupa perioada a IV-a a
nasterii;
se ntinde pe o perioada de 6-8 saptamni;
se termina cnd revenirea organismului permite
reluarea unui nou ciclu gestational .

Involuia modificrilor locale i


sistemice
realizeaz cuprinde
n trei etape:
1. Luziaseimediat:
primele 24 ore
dup natere mai puin primele 4 ore
postpartum care reprezint perioada a IV-a
a naterii.

2. Luzia propriu zis: (secundar) cuprinde


zilele 2-12 dup natere.

3. Luzia tardiv: (ndeprtat) ntre 13 zile


i 6 - 8 sptmni.

1. Luzia imediat
Este caracterizata prin:
- o stare de oboseala,
- somnolenta,
- transpiratii profuze,
cerut de travaliu.
- bradicardie,
- poliurie,

determinate de efortul

Adeseori apare o hipertermie usoara si un frison


fiziologic, determinate de efortul fizic si de
modificarile metabolice impuse de travaliu.
Supravegherea acestei perioade trebuie sa aiba n
primul rnd n vedere scurgerile uterine si
eventualele tulburari de mictiune (posibil, retentia
de urina data de traumatismul uretro-vezical). n
aceasta perioada pot aparea accidente majore,
eclampsii, hematoame vaginale etc.

2. Luzia propriu zis:


este dominata de involutia rapida a uterului;
devine organ pelvin n 10-12 zile;
in aceasta perioada pot aparea ascensiuni
termice, care au la baza fenomenele de instalare a
lactatiei;
se constata o scadere ponderala accentuata;
o revenire treptata la normal a diurezei;
aparitia colicilor uterine (dureri lomboabdominale), mai ales la multipare;
tranzitul intestinal se reia normal dupa 2-3 zile;
in aceasta etapa pot aparea mai frecvent infectiile
puerperale si accidentele trombo-embolice.

3. Luzia tardiv

organismul sufera modificari lente


progresive, revenind la starea
premergatoare aparitiei sarcinii.
potenialele stri patologice de gravitate
extrem deoarece ele reprezint complicaii
tardive, adesea insidioase ale infeciilor
debutate n faza anterioar.

Modificrile anatomice i
fiziologice din luzie
Involuia organelor genitale are la
baz o serie de modificri histologice:
autoliza proteinelor intracelulare care
determin scderea dimensional i nu a
numrului de celule;
diminuarea vascularizatiei care se
realizeaz prin scderea calibrului i
obliterare secundar proceselor de
endarteriti hialinizare;
scderea i dispariia edemului.

Modificrile metabolice

Modificrile metabolice prezente n timpul


sarcinii persist i n timpul luziei, i
regreseaz complet dup 3 luni(patologice dac
persist mai mult de 3 luni de la natere.).
Astfel, n luzie putem avea:
hiperlipidemie;
alterarea toleranei la glucoza;
hipercoagulabilitate;
modificri ale funciei cardiace i ale TA;
modificri ale funciei renale.

Modificrile locale
(genitale) n luzie
A. Modificrile organelor genitale externe

Vulva

n primele zile postpartum dispar edemele i


varicele vulvare,
reapare tonicitatea cu refacerea orificiului vulvar,
dar
persist un grad de bean a vulvei.
Vaginul

revine treptat la dimensiunile iniiale,


fisurile vaginale se cicatrizeaz.
la nivelul orificiului vulvar, himenul se
cicatrizeaz rezultand carunculii mirtiformi,
caracteristici femeilor multipare.

- deseori se remarca un colpocel anterior


- din punct de vedere microscopic, n primele 10 zile
de luzie are loc o regresie a epiteliului vaginului
Perineul -la nivelul acestuia se produce refacerea
i cicatrizarea leziunilor traumatice din timpul
naterii (rupturi spontane sau epiziotomii).
Inelul himenal -la acest nivel se produc rupturi
profunde n timpul naterii, care prin cicatrizare vor
duce la formarea canaliculilor mirtiform.

B. Modificrile organelor
genitale interne

Modificarile uterului.
Se produc fenomene de regresie n ceea ce privete:
volumul,
geutatea,
consistena,
structura,
poziia
funcia acestuia.

Modificri macroscopice
Revenirea la dimensiunile iniiale ale uterului
poart denumirea de involuie uterin.
se verific prin raportarea nlimii fundului uterin
fa de cicatricea ombilical.
dup natere gsim fundul uterin la
nivelul ombilicului,
scderea acesteia se va face cu 1-1,5 cm/zi,
astfel nct dup ziua a 12-a uterul devine
organ pelvian.
la 5-6 sptmni revine la forma i
volumul iniial.

Fals subinvoluie uterin, n special n condiiile unei


vezici urinare pline care eleveaz uterul.
Subinvoluia uterin n anumite situaii :
fiziologice:
patologie
-nateri cu fei macrosomi,
- resturi placentare
-gemelar,
- infecii uterine
-hidramnios,
(endometrite),
-naterile prin operaie cezarian
-asocierea sarcinii
cu
fibrom uterin.
Concomitent cu volumul scade i greutatea uterului: de
la 1000 gr. dup natere,la 500 gr. prin ziua 7-a, 300 gr. n
ziua 14-a ca la sfritul luziei s cntreasc 60-100 gr.

Modificri microscopice

Involuia miometrului

se produce prin :

- resorbia edemului interstiial


- metaplazia conjunctiv a unora din fibrele musculare
- o diminuare marcat a vascularizaiei miometriale cu
reducerea calibrului vaselor i dispariia sinusurilor
sangvine.
Dup natere, prin eliminarea caducei,
endometrul este reprezentat doar de stratul profund
(bazal) i parial de stratul spongios.

Pornind de la acest stadiu, endometrul


sufer mai
multe modificri pe parcursul luziei:
* Faza de regresie - n primele 4-5 zile de luzie, n
care se completeaz eliminarea celulelor din stratul
superficial al endometrului.
* Faza de cicatrizare - pn n ziua a 25-a n aceast
perioad are loc reepitelizarea cavitii uterine, fr
determinism hormonal.
* Faza de proiiferare - zilele 26-45 n care se reface
endometrul sub influena stimulului estrogenic.
* Faza de reiuare a ciciului menstruai- ntre zilele
42-48 n condiiile lipsei alptrii.

Colul uterin
Dup natere, colul uterin este ters i dilatat
de 10 cm, fiind moale, edemaiat cu mici rupturi
la nivelul orificiului extern.
Refacerea colului uterin parcurge mai multe
etape:
- canalul cervical se constituie imediat i revine la lungimea
normal dup 4 - 5 zile;
- orificiul intern se reface dup 5-6 zile;
-orificiul extern se reface dup 10 zile
schimbndu-i ns forma din circular
(la nulipare) n fant transversal
(la femeia care a nscut pe cale vaginal).
Canalul cervical rmne deschis, permind
ptrunderea unui deget, n primele 2-3 zile, asigurnd n
acest fel drenajul lohiilor. Dup 14 zile el este practic
nchis.

Functia ovariana
primele cicluri sunt anovulatorii la femeile
care alpteaz.
ovulatia apare chiar din ziua 27-a dupa
nastere,
durata medie de aparitie fiind nsa 70-75 de
zile la femeile care nu alapteaza
la cele care alapteaza, durata medie de
aparitie a ovulatiei este de 190 de zile
reluarea menstruaiei se face la 45 de zile
pn la 3-5 luni de la natere.
Durata ciclurilor anovulatorii depinde de:
- frecventa alaptatului la sn,
- de durata fiecarui supt si
- de proportia de alimentatie suplimentara.

Parametrele si planseul pelviperineal.


Un control genital facut la sfrsitul lehuziei
arata o mobilitate exagerata a uterului.
Uneori, n urma rupturilor tesuturilor n
parametre cu modificari vasculare locale (varice),
se produc :
- deplasari uterine (retroversie uterina) sau
- sindromul Allen-Masters (mobilitate exagerata
uterina, retroversia uterului, dureri locale etc.).

Modificri generale
pe parcursul luziei au loc modificri
importante, n sens invers fa de cele din
sarcin, ajungdu-se dup 6 sptmni la
parametrii morfologici i funcionali
preexistente sarcinii.
Peretele abdominal
diastaza drepilor abdominali are un caracter
tranzitoriu i se poate corecta prin gimnastic
medical.
vergeturile aprute n sarcin devin albe,
sidefii.

Sistemul nervos. Dupa nastere, femeia


este calma, liniatita. n urmatoarele zile poate
fi prezenta o labilitate psihoafectiva (plnge
usor, are stare depresiva).
Tesutul cutaneo-mucos. Pigmentarea de la
nivelul fetei, regiunii mamare si liniei albe se
reduce, vergeturile se decoloreaza si devin
sidefii.
Sistemul muscular si recapata treptat
tonusul si elasticitatea.
Sistemul articular. Dispare treptat imbibitia
dureroasa de la nivelul articulatiilor bazinului,
relaxarea simfizelor, constatata dupa nastere..

Modificri hormonale
Steroizii placentari scad dup delivren;
FSH i LH revin la valorile dinaintea sarcinii;
Estrogenii cresc din prima sptman la
femeile care nu alpteaz i dup 2 sptmani
la cele care alpteaz;
Progesteronul se menine la valori sczute
pan aproape de reluarea ciclului;
Prolactina scade imediat dup natere i
are valori normale dup 4-6 sptmani, pentru
femeile care nu alpteaz.

III. MODIFICRILE ORGANELOR


I SISTEMELOR

1. Cardiovasculare
a) volum sanguin crescut imediat postpartum datorita:
-resorbiei edemelor
-dispariiei untului arterio-venos placentar
-ptrunderii in circulaie a sangelui din compartimentul
uterin
Se stabilizeaz dup 7 zile
b) TA i pulsul revin la normal in 2-3 zile
c) debitul cardiac i PVC cresc in primele ore si scad la
normal in 14 zile

2. Respiratorii
a) diafragmul coboar imediat postpartum
(ascensionat cu 4 cm la termen)
b) hiperventilaia scade in 2-3 zile (scade progesteronul)

3. Urinare
a) poliurie in primele 2-3 zile
b) dispariia hipotoniei ureterale in 6 sptmani;
c) capacitatea vezical crescut i insensibilitatea la
presiune dispar in 2-3 zile;
d) urina lehuzei contine, n special la cele care alapteaza,
lactoza si peptone;
e)
glicozuria (valori mici) poate fi crescuta n prima
saptamna

4. Digestive
n general apetitul este bun,
senzaia de sete este mai accentuat
datorit persistenei vagotoniei este posibil prezena
constipaiei
frecvent apare o criz hemoroidal n primele zile
postpartum.

5. Hematologice
Hb si Ht pot sa scada in functie de pierderile de snge
de la nastere, dar se instaleaz concomitent i o
hemoconcentraie relativ;
Leucocitoza, (granulocitoza cu limfopenia)se
normalizeaz pe parcursul primei sptmni
fibrinogenul e crescut 10-12 zile, apoi scade lent;
VSH-ul crescut revine la normal in 3-4 saptamani.

ATITUDINEA N
LUZIE
Parametrii urmariti indeosebi in lauzia imediata si
propriu-zisa sunt urmtorii:
-TA, puls, urmrite in special in luzia imediat. Pulsul
poate fi uor bradicardic in primele 2 zile.
-diureza este crescuta n primele zile: 2-3 litri/zi.
-Hb;
-temperatura, , poate avea dou ascensiuni fiziologice
(ambele de cel mult 24 de ore i t<38)
a) ziua 1 dup cezarian (resorbia cataboliilor din plag)
b) ziua 3 prin declanarea secreiei lactate (furia laptelui)

-lohii: cantitate, aspect, culoare, miros;


Lohiile sunt scurgeri vaginale ce apar dupa nastere.
evoluia aspectului normal:
- zilele 2-3 lohia rubra
- zilele 4-5 lohia fusca
- zilele 6-15 - lohia flava
- dup ziua 15 lohia alba
persistena lohiilor serosanghinolente peste 8-10 zile semnaleaz un aspect patologic,
fie resturi placentare in
cavitatea uterin, fie o involuie deficient a patului placentar.
mirosul lohiilor este fad, asemntor sangelui proaspt.
modificarea culorii (maronie), mirosului
(lohii fetide): infecie pueriperal.
cantitatea la nceput este de 50 g/zi,
apoi scade la 15-20 g/zi. Eliminarea masiva
este n primele 3-4 zile.

-involutia uterina (1,5-2 cm/zi); Dup natere


fundul
uterin la ombilic sau 2 cm sub ombilic;
- Ziua a 6-a - la . distanei ombilic-simfiz;
- Ziua a 12-a la nivelul simfizei pubiene;
- Dup ziua 12 - organ pelvin;
- 6-8 sptmani - aspect normal.
-instalarea lactatiei;
-prima mictiune in primele 4 ore postpartum;
-tranzit reluat la 48 ore postpartum;
-cicatrizarea plagii perineale;

-igiena locala plaga perineala (regiunea vulvo-vaginala va fi


spalata cu o solutie antiseptica o data sau de doua ori pe
zi (cloramina 2 la mie, permanganat de potasiu 1 la
patru mii, rivanol etc.) si a sanilor;
-mobilizarea precoce scade incidenta accidentelor
tromboembolice; activeaza circulatia generala si n special
pe cea a membrelor inferioare, ajuta la restabilirea
tonicitatii si functiei intestinale, a vezicii urinare,
favorizeaza involutia uterului, eliminarea lohiilor si
revenirea la normal a musculaturii abdominale.
-dieta hipercalorica hiperproteica la femeia care alapteaza.
-activitatea sexuala e permisa dupa terminarea lauziei.

Contraceptia este indicat sub urmtoarele forme:

Lauzele care alapteaza:


- nu folosesc contraceptive orale combinate(COC);
- DIU la 6-8 saptamani postpartum;
- sterilizare chirurgicala la 48 ore sau la distanta;
- metode de bariera;
- pilule cu continut de progesteron (POP) sau progesteron
retard din a treia sptmn postpartum.

La lauzele care nu alapteaza:


-COC la 3 saptamani postpartum;
-DIU la 6-8 saptamani postpartum;
- sterilizare chirurgicala.

LACTAIA
I. PROCESE BIOLOGICE
1. Sanul este pregtit pentru alptare din sptmana 16
2. Exist 3 etape: mamogeneza, lactogeneza,
galactopoieza
Mamogeneza
-dezvoltarea glandelor mamare (canale galactofore + acini
glandulari) pe parcursul sarcinii;
a) intrauterin
- esutul adipos e factorul local necesar
- la 18-19 spt. apar ductele oarbe, care se transform in
canale pan la natere, cand pote fi prezent o mic
secreie lactat

b) la pubertate, sub influena estrogenilor i STH etc., se


ramific ductele
c) dup prima menstruaie intervin progesteronul i prolactina i
se dezvolt lobului, cu aparii acinilor
d) in sarcin, sub aciunea progesteronului, PRL, HER i hPL, se
difereniaz epiteliul alveolar, crete parenchimul mamar,
crete vascularizaia
Lactogeneza
= presupune si consta efectiv n fabricarea/depozitarea laptelui
matern de catre celule epiteliale alveolo-acinoase dupa
nastere. Lactogeneza se declanseaza, asadar, dupa parturitie.
a) dou faze: la mijlocul sarcinii i dup natere
b) in sarcin, fiecare san crete cu 400 g

c) mecanime
-nervos
baroceptorii uterini elibereaz hipofiza anterioar dup nater,
inhibat de distensia uterin
hipofiza e influenat i de receptorii cervici-vaginali la trecerea
ftului
-neuroendocrin
PRL i corticoizii declaneaz i menin lactaia; acetia cresc
dup natere
glucocorticoizii amplific aciunea lactogen a PRL
Galactopoieza
a) reprezint intreinerea lactaiei i excreia laptelui
b) mecanisme
-factorul principal e reflexul de supt, care elibereaz PRL, ACTH,
STH i ocitocin; ocitocina contract celulele mioepiteliale (de
10-20 de ori mai sensibile decat miometrul) i ejecteaz laptele
-golirea sanilor stimuleaz direct secreia epitelial prin baroceptori
-stimulul psihic vizual i auditiv crete secreia de ocitocin prin
mecanism nervos

II. COMPOZIIA BIOCHIMIC A LAPTELUI UMAN


Variaz in funcie de etap, momentul zilei, faza
alptrii, diet i factori individuali.
1. Etape postpartum
a) colostrul (in cadrul stadiului I al lactogenezei)
-apare in primele 5-8 zile de lactatie
-este o secretie apoasa, bogata in imunoglobuline
-este galben (beta-caroten), vascos
-proteine crescute, lipide sczute
-favorizeaz dezvoltarea L. acidophilus in tractul digestiv
b) laptele intermediar (in cadrul stadiului II al
lactogenezei)
-zilele 7-14
-Ig, vitaminele liposolubile i proteinele scad
-lactoza, lipidele, vitaminele hidrosolubile i caloriile cresc
c) laptele matur (in cadrul stadiului II al lactogenezei)

Laptele conine i hormoni, factori de cretere, enzime, factori


antiinflamatori i antiinfecioi, inlocuirea sintetic fiind practic imposibil
NECESARUL ALIMENTAR IN LACTATIE
1. Calorii
a) aport suplimentar de 500 cal/zi
b) minimum 1800 cal/zi pentru compoziia adecvat a laptelui
2. Proteine: 65 g/zi
3. Lipide: 70-80 g/zi
4. Carbohidrai: 300-400 g/zi
5. Vitamine i minerale
6. Calciul i fosforul pot fi mobilizate i din oasele materne. Iodul poate
preveni unele cazuri de cretinism neonatal
7. Alte recomandri: dac mama nu consum lapte, este necesar un
supliment zilnic de 1200 mg de calciu, 400 UI de vitamin D i 4 g de
vitamin B12

CICLUL LACTAIEI
Cuprinde 3 faze:
de golire 8 minute;
refractar 3 ore;
de umplere 20-30 minute.
STIMULAREA SECREIEI LACTATE
punerea frecvent la san elibereaz prolactin;
golirea complet a sanilor;
administrarea de Oxitocin 2f/zi;
mamele anxioase: clorpromazin 1f sedarea pacientelorcu
descrcarea de prolactin;
consum raional de ceai sau cafea (teofilin);
acupunctur in zilele 3-4 post partum;
droguri (aspirina, acetilcolina) modific PIF i cresc prolactina.

Ablactarea poate fi luata in considerare n


urmatoarele situatii:
infeciile sanului tratate chirurgical;
plastii mamare cu autotransplantarea mamelonului;
mame purttoare de ageni virali transmisibili prin
lapte:
- citomegalovirus;
- herpes simplex;
- hepatita B;
- HIV.
boli materne grave (boli infecioase, TBC pulmonar
evolutiv, cardiopatii decompensate, nefropatii,
psihoze);
administrare de medicamente care trec in lapte
ombilicarea completa a mamelonului, infectii
cutanate mamare grave;
fat mort ante-partum si post-partum;

METODE DE ABLACTARE
a. metode nefarmacologice (eventual combinate cu
analgezice-antiinflamatorii):
evitarea suptului
bandaj compresiv
comprese reci,
restricie de lichide
b. agoniti ai dopaminei: bromcriptin au Lysorit
in primele 5 zile: 9 mg/zi;
in urmatoarele 5 zile: 9 mg/zi;
ca doza de ntretinere: 3 mg/zi.

c. tratament hormonal
Hormonii: estrogeni Etinilestradiol50 gama

ziua 1-2
3 x 3 tb/zi
3 x 2 tb/zi

ziua 3-4
3 x 1 tb/zi

ziua 5-6
benzonat de estradiol: 5 mg/zi;
valevonat de estradiol: 8 mg/zi;
ablacton i.m., n primele 24 de ore dupa nastere;
pilule anticonceptionale estroprogestative.
Unii autori sustin ca, n anumite doze, hormonii estrogeni
cresc lactatia, iar n doze mari o scad.
d. diuretice uoare: nefrix, furosemid