INGRIJIREA SI SUPRAVEGHEREA GRAVIDEI CU SARCINA PATOLOGICA

Cuprins
Argument
Cap. I. Anatomia si fiziologia aparatului genital feminin
Cap. II. Notiuni generale despre sarcina patologica
2.1. Gravida cu risc obstretical
2.2. Gravida cu disgravidie precoce
2.3. Gravida cu disgravidie tardiva
2.4.Gravida cu hemoragii in timpul sarcinii
2.5. Gravida cu Iminenta la avort
2.6. Lauza cu operatie de cezariana
2.7. Lauzia patologica
Cap. III. Bolile nou-nascutului la termen
3.1.Leziuni obstetricale
3.2.Tulburari respiratorii
3.3.Boala hemoragica

3.4.Sindromul icteric
3.5.Malformatii congenitale
3.6.Infectiile nou-nascutului
Elemente generale si ingrijiri de nursing
Educatie pentru sanatate
Capitolul IV Studiu pe cazuri
Concluzii
Bibliografie

Argument
Scopul prezentului proiect este de a identifica probleme de ngrijire specifice pentru mama dar si pentru un nou nascut
Problemele pe care le poate prezenta un nou nascut i de care trebuie s in seama asistentul medical la ntocmirea planului de ngrijire sunt: apariia
scaunelor diareice lichide, erupii cutanate , bronhopneumonii, otite, sinuzite frecvente insotite de febra, scderea brusc n greutate, candidoz bucal
i esofagian.
Obiectivele prezentului proiect sunt:
1. Noiuni generale de anatomie si fiziologie
2. Prezentare general a nasterii
3. Rolul autonom si delegat al asistentului medical
4. Procesul de ingrijire
5. Educaie pentru sntate
Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la baz urmtoarele competene
profesionale:
1.Analizeaz semnele i simptomele specifice din afeciunile
infectocontagioase;
2.Identific problemele de dependen i stabilete diagostice de
ngrijire la pacienii cu afeciuni infectocontagioase;
3. Asigura securitatea n munc;

4. Elaboreaz planul de ngrijire;

5. Caracterizeaz tehnicile de nursing i investigaiile;
6. Pregtete pacientul pentru tehnici i investigaii;
7.Aplic interveniile proprii i delegate specifice bolilor
infectocontagioase

Cap. I. Anatomia si fiziologia aparatului genital feminin

Aparatul genital feminin este alctuit din organele genitale interne, care sunt: ovarele sau gonadele feminine, calea genital format din tubele
sau trompele uterine, uter, vagin; organul genital extern care este vulva i glandele anexe (glandele mamare).

Ovarul - gonada feminin, este un organ pelvian pereche situat n fosa ovarian, sub originea vaselor iliace externe i interne. Este o gland cu
dubl secreie: exocrin, produce ovulul sau gametul feminin i endocrin, secret hormonii sexuali: foliculina i progesteronul. Se dezvolt n regiunea
lombar pe faa median a mezonefrosului i printr-un proces de coborre se aeaz pe pelvis.

Ovarul are form ovoidal, uor turtit i prezint p fa medial, acoperit cu franjuri sau fimbriile uterine i o fa lateral ce vine n contact cu
peretele lateral al pelvisului.
Are o margine, mezoovaric, la nivelul creia se afl hilul ovarului i care printr-o plic peritoneal mezoovar, se leag de ligamentul lat al
uterului i o margine dorsal.
Extremitatea uterin este legat de uter prin ligamentul propriu al ovarului ligamentul utero-ovarian, iar extremitatea tubar este orientat
lateral superior spre partea infundibular a trompei tubei uterine.
Ovarul se leag de tuba uterin printr-o fimbrie mai lung fimbria ovaric i de peretele lateral al pelvisului prin ligamentul suspensor al
ovarului care este strbtut de vasele ovariene n drumul lor spre ovar.
Tubele sau trompele uterine sunt ntinse ntre ovar i uter cu o lungime de aproximativ 7 12 cm i prezint 4 poriuni: intrauterin (care
strbate pereii uterului i se deschide n cavitatea uterului), istmul trompei (mai strmt), ampula trompei (mai dilatat, care se afl mai lateral) i
infundibulul (n form de plnie) aceasta prezint un orificiu prevzut cu o serie de franjuri (15-20) prin care se deschide n cavitatea abdomenopelvian.
Uterul organul cel mai dezvoltat al cii genitale feminine este aezat ntre tubele uterine i vagin. Organ cavitar nepereche, este situat median
n cavitatea pelvian, ntre vezica urinar i rect. El se dezvolt prin unirea pe linia median a canalelor Muller dintre straturi, straturi care alctuiesc
tunica muscular sau miometrul. Prin poziia sa, uterul i ligamentele late care-l leag de pereii laterali ai pelvisului submpart cavitatea pelvian ntr-o
excavaie vezico-uterin alta recto-uterin.
Form i raporturi: Forma uterului este de par cu extremitatea mare orientat superior, fiind uor turtit n sens antero-posterior. Extremitatea
superioar de unde pleac tubele uterine numit fundul uterului, care este continuat inferior cu istmul n prelungirea cruia urmeaz extremitatea
inferioar sau colul uterin. n mod normal, ntre axul corpului i colului i axul pelvisului un unghi de anteversiune. n mod obinuit, poziia uterului n
pelvis este de uoar anteflexie i anteversiune. n abaterile de la normal, uterul poate fi deviat retroversiune, retroflexie, lateroversiune. Fiind turtit n
sens sagital, i se disting: faa vezical anterioar i faa care vine n raport cu colonul sigmoid i ansele intestinului subire. ntre corp i col se afl o
poriune strmtorat numit istmul uterului. Pe circumferina colului se inser extremitatea superioar a vaginului, care urc mai sus pe faa posterioar

a colului. Datorit acesteia, colul prezint o poriune supravaginal situat deasupra inseriei vaginului i o poriune intravaginal situat deasupra
vaginului.
Structura uterului: corpul uterului este acoperit la exterior de peritoneu, care se reflect de pe feele anterioare i posterioare ale corpului
uterin pe pereii laterali ai pelvisului formnd ligamentele late care, mpreun cu peritoneul, acoper uterul formnd perimetriumul. Colul uterin nu este
acoperit de peritoneu.
Sub peritoneu se afl tunica muscular sau miometrul care reprezint stratul cel mai dezvoltat al uterului. Tunica intern sau mucoasa uterului
sau endometrul, format dintr-un epiteliu cilindric unistratificat. La interior se afl cavitatea uterin care comunic n jos cu vaginul prin orificiul uterin
extern, iar n sus cu cele dou trompe. Cavitatea uterin se submparte ntr-o cavitate a corpului uterin mai mare, i o cavitate canalul cervical situat
la nivelul colului uterin. Cele dou pri comunic ntre ele prin orificiul uterin situat n dreptul istmului.
Inervaia este asigurat de plexul uterin. n grosimea ligamentelor largi, se gsete un esut conjuctiv lax coninnd fibre musculare netede,
vase, nervi, care constituie parametrii.
Colul uterin sau cervixul poriunea inferioar este cuprins ntre istmul uterin i polul inferior al organului. Are forma unui con cu vrful
uor rotunjit dup sarcini repetate, forma sa este cilindric. Axa colului mpreun cu axa corpului uterin formeaz un unghi de anteflexie. Diametrul
longitudinal este de aproximativ 3 cm, la pacientele multipare poate ajunge la 2/3 din lungimea total a uterului.
La palpare colul prezint o rezisten reductibil. n graviditate colul prezint o consisten moale catifelat. Culoarea colului este roz palid. n
preajma menstruaiei sau a unei sarcini devine rou violacee.
Inseria vaginului pe col l mparte pe acesta n dou poriuni: poriunea supravaginal a colului uterin i poriunea intravaginal a colului uterin.
Colul uterin este strbtut de canalul cervical.
Poriunea supravaginal situat n cavitatea pelvin, este cuprins ntre inseria vaginului pe col i un plan transversal ce trece prin orificiul
intern al canalului cervical. Aceast poriune vine n raport cu vezica urinar prin intermediul septului vezico-cervical, care prezint o densificare a
esutului conjuctiv subperitoneal.
Posterior, poriunea supravaginal a colului vine n raport cu rectul, lateral vine n raport cu baza ligamentului larg i prin intermediul acestuia
cu poriunea terminal a uterului i artera uterin, ambele situate la circa 2 cm de col i 15 cm de fundul de sac lateral al vaginului.

Canalul cervical este canalul ce strbate axul longitudinal al colului, avnd form alungit fusiform, fiind strbtut de cele dou extremiti.
Pereii si sunt acoperii de o mucoas care la nivelul orificiului intern se continu cu mucoasa cavitii uterine, iar la nivelul orificiului extern se
continu cu poriunea vaginal a mucoasei colului uterin.
Canalul cervical comunic cu vaginul printr-un alt orificiu orificiul intern, care apare ca un canal mai ngust dispus ntre dou caviti: uterin
i a canalului cervical. Rolul orificiului intern este de a nchide n mod virtual comunicarea cavitii uterine cu canalul cervical i vagin.
Canalul cervical comunic cu vaginul prin orificiul extern situat la extremitatea inferioar a colului.
Orificiul extern al canalului cervical mparte poriunea vaginal a colului n dou buze: anterioar, mai mare i proeminent i una posterioar
mai mic. Forma variaz n funcie de vrst i de starea fiziologic a femeii.
n sarcin, colul uterin se hipertrofiaz uor prezentnd un proces progresiv de ramolire, care ncepe din primele sptmni de sarcin la nivelul
orificiului extern, n timpul sarcinii avnd loc o dilataie a colului, canalul cervical obstrundu-se datorit formrii i acumulrii de mucus.
Musculatura colului uterin este format din fibre musculare netede ce provin din musculatura corpului uterin i din tunica muscular a
vaginului. n poriunea superioar colul este format din fibre spiralate ale arhimiometrului. Fasciculele musculare se mpletesc strns i merg n
apropierea canalului cervical. Sunt mai numeroase i mai groase n poriunea supravaginal. Aceste fascicule se unesc ntre ele printr-un esut
conjunctiv elastic care mai ales n poriunea vaginal este foarte vascularizat. n jurul vaselor de calibru mai mare fibrele musculare sunt mai groase,
mai rare, iar esutul conjunctiv este foarte bogat. Fibrele elastice devin tot mai numeroase spre poriunea inferioar a colului unde fibrele musculare
sunt mai rare.
La nivelul poriunii vaginale predomin un esut conjunctiv elastic, fibrele musculare fiind n numr mai restrns i cu o dispoziie oblic.
Mucoasa colului uterin este constituit dintr-un epiteliu un corion. Epiteliul pavimentos stratificat la nivelul poriunii vaginale sau exocolului i
un epiteliu glandular la nivelul canalului cervical sau mucoasei endocervicale. esutul conjunctiv al corionului este foarte bogat n fibre colagene
formnd papile dup traiecte ondulate. Sub zona capilar, esutul conjunctiv este mai bogat n fibre colagene dispuse n fascicule ondulate, orizontale i
n fibre elastice.

Vascularizaia este sub form de reele capilare la nivelul papilelor i de reele nervoase n straturile mai profunde. Mucoasa canalului cervical
este constituit dintr-un epiteliu cu un nveli cilindric, gland cervical i corion. Corionul mucoasei endocervicale este bogat n fibre colagene i rare
celule.
Celula de rezerv de la nivelul colului uterin celul de origine mezodermic dispus la limita dintre epiteliul cervical i corionul subdiacent
i pstreaz o mare capacitate de regenerare i metaplazie amintind de celula mezenchimatoas nedifereniat unii autori i atribuie un rol esenial n
constituirea displaziilor i carcinoamelor colului uterin. Displaziile colului uterin conduc uneori la carcinoame intraepiteliale i invazive aprute iniial
datorit hiperplaziilor celulelor de rezerv. Se vorbete despre o astfel de hiperplazie cnd ntre celulele cilindrice ale epiteliului endocervical i
membrana sa bazal se constat prezena unuia sau mai multor straturi de celule primitive. De obicei, aceast hiperplazie duce la apariia de 2-5 straturi
celulare ajungnd ns i la 10-12. celulele hiperplazice sunt mici, semnnd cu celulele startului bazal al epiteliului pavimentos al colului cu nuclee
mari n raport cu citoplasma.
Vaginul este un canal cilindric musculo-membranos extensibil i elastic turtit n sens antero-posterior care la extremitatea superioar se inser
pe colul uterin i inferior prin orificiul vaginal i se deschide n spaiul dintre labiile mici denumit vestibul vaginal.
Pereii cavitii vaginale sunt n contact, cel anterior i cel posterior. Dimensiunile sale variaz n medie avnd 8-9 cm lungime. Peretele
posterior este mai lung dect cel anterior deoarece se inser mai sus pe colul uterin. La limita dintre vestibulul vaginal i orificiul vaginal se afl o
membran numit himen care nchide incomplet acest orificiu; resturile himenului dup primul contact sexual poart nume de caruncule himenale.
La inseria colului uterin ntre pereii vaginului i col se afl fornixul vaginului submprit n: fornix anterior, posterior i lateral (drept i
stng). Peretele anterior al vaginului are raporturi cu fundul vezicii i cu uretra. Posterior are raporturi cu rectul iar partea superioar (fornixul
superior), cu excavaia recto-uterin sau fundul de sac Douglas unde peritoneul este n contact cu peretele vaginal. n prile laterale, vaginul ader pe
marginea median a muchilor ridictori anali iar n partea inferioar vine n raport cu bulbii vestibulari i glandele vestibulare mari.

Vulva este alctuit din labiile mari i cele mici, spaiul interlabial, aparatul erectil i glandele anexe.

Labiile mici sunt situate medial de cele mari i mrginesc ntre ele pe linia median vestibulul vaginului. Se unesc ntre ele pe clitoris formnd
prepuul clitorisului. Aparatul erectil este format din: bulbii vestibulari i clitoris. Glandele anexe ale vulvei sunt: glandele Bartholin n numr de dou,
situate n dreapta i stnga extremitii inferioare a vaginei. n poriunea anterioar a vestibulului, pe feele mediale ale labiilor mici se gsesc glandele
vestibulare mici ale cror secreie intr n constituia smegmei.
Vascularizaia i inervaia: arterele provin din artera ruinoas intern. Venele se ndreapt spre vena cu acelai nume. Limfaticele se duc
unele la limfonoduluii iliaci iar altele la cei inghinali. Nervii vin din ramura perineo-vulvar a aceluiai nerv ruinos intern.

Cap. II. Notiuni generale despre sarcina patologica

GRAVIDA CU RISC OBSTETRICAL

Evolutia unei sarcinii depinde in mare masura , de medicul fizic, social, familial, de dorinta cu care este asteptat copilul, de modul in care viitoarea mama
colaboreaza cu personalul medico-ssnitar, accepta sfaturile si intelege sa le aplice.
Este necesara cunosterea cauzelor care deterimina riscul obstetrical, pentru identificarea probelemelor de ingrijire, stabilirea obiectivelor si actiunilor de
nursing, in vedera asigurarii unei supravegheri diferentiate
1. circunstante psiho-sociale
-

sarcina nedorita

familii dezorganizate. Climatul afectiv neprielnic, venit redus, alimenatie deficitara

domiciliul femeii in zone geografice greu accesibile, fara posibilitati de anunt telefonic, de transport de urgenta

nerespectarea prevederilor legislatiei de ocrotire a femeii gravide la locul de munca

2. factori generali

varsta; grupele de varsta sub 20 de ani, cat si cele de peste 35 de ani.

Primigestele foarte tinere sau peste 35 de ani

Marile multigeste sau numai multipare ( chiar 3-4 nasteri ectopice in antecedente)

Inaltime sub 1,55 m

Greutate sub 45kg

Infantilism genital

Izoimunizare Rh sau de grup

3. antecedentele ginecologico-obstetricale

uter cicatricial ( in special dupa operatie de cezariana( corporeala)

malformatii sau tumori genitale ( in special fibrom)

steriliate involuntara tratata

operatii plastice pe sfera genitala ( prolaps, fistule chirurgia infantilitati sau rect)

sarcini cu coplicatii ( hemoragii, infectii, toxemii) sau o sarcina la mai putin de un an de la ultima nastere

intreruperea intempesiva a cursului sarcinii ( avort, sarcina prematura)

nasteri cu; distocii mecanice, de cinamica, in delivrenta,interventii , nascuti morti, decedati in perioada neonatala precoce, malformatii, hipertrofie fetala,
macrosomi, copii cu handicap.
4. boli preexistente sarcinii

cardiopatii

boala hipertensiva

anemii

tulburari endocrino-metabolice ( obezitate, prediabet, diabet, hiperparatiroidism, hipo sau hipertiroidism)

pneumopatii

nefropatii

infectii cronice ( tuberculoza, sifilis)

boli infectioase ( rubeola, herpes, toxoplasmoza, listerioza, hepatita, colibaciloza, boalacu incluzii citomegalice)

hepatita cronica

afectiuni ortopedice ( cifoscolioza , schiopatare)

5. intoxicatii

alcoolism

tabagism etc
6. sarcina complicata prin;

distocii osoase

distocii de prezentatie ( inclusiv prezentatie pelvina)

cresterea anormala in greutate peste 20% fata de greutatea initialain timpul sarcinii ( peste 3% in tim, I, peste 6% in trim. II si peste 11-12% in trim. III)
sau cresterea nesemnificativa a greutatii.

Trepiedul disgravidiei tardive

Infectii; urinare, vaginale, cutanate.

Cresterea anormala a volumului uterului ( genelaritate, oligoamnios, hidramnios)

Hemoragii dupa a 20-a saptamana a sarcinii

Incompetenta cervicala

Fals travaliu

Incompatibilitati de grup de Rh

Interventii chirurgicale

Teste de explorare a potentialului biologic cu valori deficitare ( colpocitohormonologia , estriolul, hormonul lactogenic placentar, amnioscopia,
amniocenteze etc)
7. hemoragie recenta

ruptura de membrane de peste 6 ore, fara declansarea contractilitatii uterine

procidenta de cordon

suspiciune clinica de suferinta fetala

moartea intrauterina a fatului

GRAVIDA CU DISGRAVIDIE PRECOCE

Disgravidiile sunt manifestari patologice determinate de evolutia sarcinii si pot pune in pericol viata femeii.
In prima jumatate a sarcinii apar varsaturi simple, care nu antreneaza starea generala si dispar in luna a IV-a
In cazuri patologice varsaturile sunt incoercibile, grave, asociate cu scaderea in greuate, starea generala alterata.
Culegerea datelor
-

varsaturi abundente repetate

scaderea in greutate cu aproximativ 300-500 g/zi

constipatie

scaderea diurezei pana la 400 ml/zi

alterarea starii generale

tahicardie

facies zbarcit, buze arse , uscate

in formele grave; tulburari nervoase, anurie

Probleme
-

alterarea nutritiei din cauza greturilor si varsaturilor manifestata prin scaderea in greutate

deficit de volum lichidian din cauza greturilor si varsaturilor

teama in legatura cu cresterea riscului perinatal, anxietate

Obiective
Gravida;
-

sa se poata alimenta si hidrata ; sa creasca in greutate

sa nu prezinte semne de deshidratare, tulburari electrolitice; sa nu prezinte corpi cetonici in urina

Inerventii
-

internarea in spital este obigatorie

se explica importanta spitalizarii permanente pentru prevenirea starii de acidoza

se mentine o stare nutritionala adecvata

se identifica defictul de volum prin ;

masurarea tensiunii arteriale

observarea semnelor de deshidratare (tegumente,mucoase)

cantarire

hidratare parenterala conform indicatiilor medicale.

GRAVIDA CU DISGRAVIDIE TARDIVA

Disgravidia tardiva se caracterizeaza prin; edem, hipertensiune arteriala, albuminurie. Se depisteaza in cadrul controlului prenatal.
Disgravidia tardiva nesupravegheata evolueaza spre preeclampsie si eclampsie.

Culegrea datelor
-

edeme,tensiune arteriala peste 140/90 mmHg

cresterea rapida in greutate

cefalee severa, tulburari de vedere

somnolenta, tulburari auditive

greata, varsaturi

oligurie, proteinurie

Probleme
-

deficit de cunostinte in legatura cu factorii de risc, severitatea bolii

posibila vatamare a mamei si copilului

alimentatie insuficineta

alterarea confortului din cauza cefaleei

alterarea eliminarilor

anxietate din cauza necunosterii evolutiei

inadaptare la rol ( nu respecta regimul)

acumulare excesiva de lichide ( edeme)

Obiective
-

sa cunosca boala gravidica, sa colaboreze pentru prevenirea eclapsiei

sa raporteze zilnic asistentei propriile observatii legate de cresterea sau scaderea edemelor,diureze, confort

sa relateze medicului modificarile starii sale

sa demonstreze ca a inteles necesitatea reducerii consumului de sare; urmeaza regimul prescris

gravida sa inteleaga cauzele edemelor, sa cunosca semneletoxemiei gravidice

Interventii
-

depistarea factorilor de risc cu ocazia controalelor prenatale

explicarea modului de actiune a factorilor de risc

instruirea gravidei sa-si controleze zilnic greutatea

raportarea manifestarilor legate de sistemul nervos central; tulburari de vedere, cefalee, greturi, varsaturi, convulsii

explicarea importantei reducerii sarii din alimentatie

prelungirea repausului

sfatuirea gravidei sa se interneze pentru a evita compromiterea sarcinii si complicatii post-partum

asigurarea linistii si a odihnei,a comfortului psihic

medicamente- la indicatia medicului in convulsii

izolare, liniste

introducera unui departator de gura, o spatula linguala, sau o coada de lingura infasurata in material textil intre arcadele dentare pentru a nu-si musca limba

pozitie care sa asigure respiratia

montarea unei sonde urinare

prinderea unei vene

oprirea convulsiilor

grabirea nasterii
GRAVIDA CU HEMORAGII IN TIMPUL SARCINII

In prima jumatate a sarcinii pot aparea; avortul care are numeroase cauze ovulare, materne, factori de mediu; mola hidatiforma ( sarcina molara) si sarcina
extrauterina.
In a doua jumatate hemoragiile pot fi cauzate de avorturi in luna V-VI de sarcina, placenta praevia si abruptio placentae ( apoplexia utero- placentara)
GRAVIDA CU IMINENTA DE AVORT
Avortul reprezinta intreruperea spontana sau provocata a sarcinii in primele 6 luni.
Dupa acest termen, expulzia produsului de conceptie poarta denumirea de nastere prematura, fatul fiind viabil.

Culegera datelor
-

femeia acuza dureri pelvine , contractii uterine, metroragie

medicul constata modificari ale colului uterin, deschiderea orificiilor colului

Probleme

aletrarea confortului

posibila alterare hemodinamica sin cauza sangerarii

Pot aparea probleme in plan psihologic la femeia cu avorturi repetate, ajungand pana la modificari ale dinamicii cuplului
Obiective

Gravida;
-

sa nu prezinte disconfort

sa-si mentina volumul sanguin , frecventa si ritmul cardiac in limite normale

Interventii
Asistenta

asigura linistea si repausul

safatuieste gravida sa consulte de urgenta medicul

observa pierderile de sange; cantitate, aspect, eventuale resturi ovulare

masoara si supraveheaza functiile vitale, observa comportamentul si reactiile gravidei

administreaza medicamentele recomandate de medic ( sedative, calmante,tranchilizante)

sfatuieste gravida sa-si mentina o igiena riguroasa pentru evitarea infectiei.

LAUZA CU OPERATIE DE CEZARIANA

Indicatia pentru finalizarea nasterii prin operatie cezariana este, in exclusivitate, de competenta medicului, dar asistenta medicala trebui sa cunoasca
principalele aspecte privind pregatirea pentru interventie si particularitatile de ingrijire ale lauzei operate.
Unele gravide stiu, inca din perioada sarcinii, ca vor fi supuse interventiei,in timp ce la altele operatia constituie o urgenta.
Asistenta medicala trebui sa fie pregatita sa faca fata oricarei situatii.
Principalele indicatii pentru nastere privind cezariana sunt;
Indicatii materne
1

Distocia mecanica

distocii ale bazinului oso ( bazine viciate , simetrice si asimetrice)

distocii de prezentatie ( transversala, pelvina , craniana deflectata)

disproportie feto-materna ( exces de volum al fatului)

Distocia de dinamica si dilatatie

-

hipokinezia = contractii rare, slabe, mai putin de 2 in 10 minute, evolueaza spre inertie

hiperkinezia = contractii dese cu ritm de 6- 10 in 10 minute, de intensitate crescuta

hipertonia , simpla sau asociata cu hiperhinezia si sindromul de iminenta de ruptura sau chiar de ruptura uterina

diskineziile, care afecteaza toate componentele contractiei uterine ( frecventa, intensitate , durata)

Placenta praevia

Decolarea prematura a placentei normal inserate

Eclampsia

Uterele cicatriciale
Indicatii fetale
1

suferina fetala manifestata prin alterarea b.c.f. si modificarea lichidului amniotic

procidenta de cordon ( cand punga amniotica este intacta si cordonul aluneca in punga inaintea prezentatiei) si prolabarea de cordon ( cand punga este
rupta si exista risculcomprimarii cordonului intre prezentatie si peretele excavatiei pelvine)

sarcina biologic prelungita ( peste 42 saptamani)

copil fosrte pretios , mai ales la primipare peste 35 ani si dupa tratament de iinfecunditate

infectii ale aparatului genital, evitand infectarea fatului, la trecerea prin canalul pelviperineal.

Pentru primipare , operatia cezariana inlatura traumatismul colului uterin si al planseului pelviperineal
Ingrijirea luzei cuprinde doua laturi majore ; ingrijiri acordate operatiei pe abdomen si ingrijiri impuse de manifestarile fiziologice ce decurg din lauzie .
Este sfatuita ca cel putin doi ani sa evite o noua sarcina.

LAUZIA PATOLOGICA
In timpul lauziei pot aparea hemoragii cauzate de resturi placentare, de inertia uterina.
Asistenta anunta medicul , nu paraseste lauza , se comformeaza indicatiilor medicale.
-

Infectia puerperala este prevenita astazi prin protectie cu antibiotice la gravidele si lauzele cu risc ( ruptura prematura a membranelor, infectii vaginale sau
alte focare infectioase).
Manifestari , semne; febra, tahicardie, subinvolutie uterina, modificarea aspectului si mirosului lohiilor, dureri.

Infectiile glandei mamare apar, mai ales,la primipare, din cauza conformatiei anormale a mamelonului si a lipsei de igiena.

La inceput apar fisuri mamelonare sau ragade care sunt porti de intrare pentru microbi, apoi daca nu se ia masuri ,pot aparea limfangita, galactoforita, abcesu
sanului.
Interventii pentru prevenirea si depistarea infectiei;
Tractul genital
-

respectarea regulilor de sespsie si antisepsie

igiena riguroasa post-partum

pansamente aseptice

verificarea aspectului membranelor inferioare , asigurarea repausului pentru prevenirea accidentelor tromboembolice in caz de tromboflebita

controlul temperaturii si pulsului ; observarea discordantei dintre acestea

izolarea lauzei bolnave

la indicatia medicului- tratament cu antibiotice glandele mamare

reducerea duratei suptului, in caz de ragade- suspendarea alaptarii concomitent cu golirea sanului prin muls

badijonarea fisurilor cu nitrat de Ag 1% , mentinerea sanului la aer , evitarea frecarii

in caz de abces mamar, alaptarea este intrerupta , medicul evacueaza colectia; ingrijirea plagii.

Cap. III. Bolile nou-nascutului la termen

1.LEZIUNI OBSTRETICALE
Aceste suferinte sunt legate de actul nasterii, in special cand aceasta este prelungita ,laborioasa sau impune anumite interventii obstreticale.Semnele de
suferinta fetala intrauterine constatate de obstretician inainte de nastere
au adeseori un correspondent in perioada imediat urmatoare nasterii sin u de putine ori si urmari (sechele) tardive.
a. Leziuni cutanate si ale tesutului subcutanat
*Bosa sero-sanguina cel mai frecvent va apare la cap.Se prezinta ca o tumefactie infiltrate ,destul de mare,avand pielea pe deasupra
roscata.Dureaza cateva zile dupa care incepe sa se resoarba treptat.Cu tratament ,se pun local prisnite cu Rivanol solutie 1%0.
*Petesii si echimoze- se recomanda la nou-nascut cu mare fragilitate capilara si la cei care au din nastere un numar scazut de trombocite.
b.Leziuni traumatice musculare
Sunt mai rare si constau din hematoame produse cu ocazia trecerii fatului prin canalul pelvi- genital.
Hematoamele apar ca niste tumefactii dure.
Cel mai important este homatomul muschiului sterno-chidomastoidian avand dimensiuni de la o aluna la o cireasa mare.Tratament- prisnite
locale.
c.Leziuni osoase
*Cefalhematomul este o revarsare sanguina intre unul din oasele craniene si periostul sau.Tumefactia este deci la craniu, apare la 2-3 zile dupa
nastere,creste progresiv, tegumentele locale sunt nemodificate, limita este la suturile osului interesat.

Tratament: vit.K naturala (Fitomenadion),diverse coagulante,prisnite locale.

*Fracturile obstreticale se produc in urma unor presiuni puternice in timpul nasterii sau extractiei fatului la nastere.
Tratament: reducerea fracturii si imobilizarea in raport cu sediul fracturii.
d. Traumatismele cerebro-meningale
Se manifesta in duoa moduri :
-

precare imediat dupa nastere sub forma asfixiei nou-nascutului

tardiv dupa un interval liber care poate fi de la cateva ore la o saptamana.

Tratamentul hemoragiei cerebro- meningale este complex si cuprinde medicamente hemostatice (coagulante) antibiotice, nutritie pe cale
endovenoasa sau prin govaj cu sonda gastrica,prednisone, antitermice (medicamente contra febrei) anticonvulsivante.
Prognosticul hemoragiei cerebro-meningale a nou-nascutului este foarte grav; copilui fie decedeaza fie ramane cu sechele cum ar fi
encefalopatia cronica infantile ,epilepsie, surditate.
2.TULBURARI RESPIRATORII
Se numeste correct hypoxia nou-nascutului si consta din intarzierea in declansarea primei respiratii dupa nastere.Se prezinta sub trei forme
clinice:

apeea tranzitorie a nou-nascutului.Nu lasa sechele in cavitatea buco-faringiana si din fosele nazale si adm.de O2;

asfixia albastra.Tegumentele sunt cianotice , respiratia absenta sau redusa la miscari rare, neregulate, nu prezinta semen neurologice;

asfixia alba sau sincopa nou-nascutului este cea mai grava.Tegimentele sunt de paloare aroasa, musculature complet hipotona incat copilul
este flask, respiratia inexistenta, bataile cordului absente sau foarte rare si asurzite, stare se soc.Necesita reanimare cardio-respiratorie si
circulatorie.

Reanimarea cardio-respiratorie si circulatorie a nou-nascutului consta in:

dezobstruarea cavitatii bucale ,a faringelui si a narilor prin aspirarea cu o sonda Nelaton a secretiilor nazale si mucozitatilor;

insuflatia gura la gura sau gura la nas.Aceasta se face in ritm de cca. 20 insuflari/min. cu o intensitate foarte redusa;

Excitatii pentru declansarea respiratiilor spontane; mici stropiri cu apa rece pe torace;

Oxygen sub forma de jeturi in fata narilor, pe masca sau sub cort neetaus;

utilizarea balonului autogomflabil tip rulen, care poate inlocui insuflatia;

masaj cardiac extern in ritm de cca. 100/min;

Incalzirea extremitatilor cu sticle umplute cu apa calda, bine astupate;

montarea unei perfuzii endovenoase in vena ombilicala sau intr-o vena periferica, prin care se introduce picatura cu picatura solutie glucoza
5% asociata cu o cantitate mai mica de solutie clorura-sodica 0,9%;

in stop cardiac prelungit este indicate si injectia intracardiaca cu adrenalina diluata cu clorura de calciu;

in situatii extreme, de persistenta a lipsei respiratiilor.

Sunt interzise strict ca manevrare: flagelarea (palmuirea) nou-nascutului ,scuturarea nuo-nascutului cu capul in jos , baterea peste fese a nounascutului, introducerea alternative intr-o baie cu apa calda si una rece , utilizarea de stimulente cardio-respiratorii injectabile.

2. BOALA HEMORAGICA
Nou-nascutul in prima saptamana de viata prezinta: hemoglobina (Hb) 16-20 g/dl; eritrocitr (hematii) 5.000.000-7.000.000/mmc;leucicite
(Le) 12.000-20.000/mmc.;formula leucocitara (F.L.)la fel ca la copilul mare.
Nou-nascutul are deci poliglobulie si leucocitoza fiziologica.
*Bolile hemoragice sunt caracterizate prin aparitia spontana sau la traumatisme minime a manifestarilor hemoragice de intensitate variabila
si cu diferite localizari.

CLASIFICARE:
VASCULOPATII
Se caracterizeaza prin fragilitate capialra crescuta.Afectiunea se manifesta prin dureri si tumefactii articulare simetrice in special la
membrele inferioare; aparitia de petesii situate pe membre si fese; dureri abdominale; melena. Cauza bolii cel mai adesea este strepto-cocul.
Tratamentul consta in Penicilina ,Tarosin (vit.C+vit.P),eventual Prednison.Boala este benigna dar poate recidiva.
TROMBOCITOPENII SI TROMBOPATII
In aceste afectiuni sunt implicate trombocitele.Ele scad numeric (trombocitopenii) sau prezinta deficiente (trombopatii).
Prima categorie este cea mai frecventa intalnita si include urmatoarele afectiuni principale:
a.Purpura trombocitopenica imunologica (P.T.I.) in care survin
petesii, echimoze( vanatai) , epistaxis si ginginoragii.Sangerarile
masive duc la anemie acuta posthemoragica.Tratamentul consta
din Prednison, gama-globulina I.V.,transfuzii cu sange.
b.Trombocitopenia din hipersplenism este o urmare a hiperactivi-tatii splinei in distrugerea trombocitelor.Apare cand splina este marita de
volum in diverse afectiuni( ciroza hepatica, limfom malign).Nu se poate rezolva decat prin splenectomie.
c.Trombocitopenia din aplazia medulara este insotita de anemie si leucopenie.
d.Trombocitopenia din leucemiile acute.
e.Trombocitopenia din metastazele medulare ale unor boli maligne.

COAGULOPATII

a.Hemofiliile- afecteaza doar sexul masculine.Ele sunt boli ereditare.Mmanifestarile clinice in hemofilii constau din: hematoame, hematroze,
sangerari prelungite la plagi, gingivoragii ,hematurie.Tratamentul hemofililor consta in primul rand din produse substitutive administrate i.v.
b. Boala von Willebrand se intalneste la ambele sexe.
c. Hipoprotrombinemia apare in doua circumstante:
- in insuficienta hepatica;
- in boala hemoragica a nou-nascutului datorita absentei de
Sinteza a vitaminei K la aceasta varsta.
La nou-nascut este indicate numai vit.K1(Filomenadion).
d. Coagularea diseminata intravasculara (CID) apare in starile toxico-septice grave,avand multiple manifestari si localizari hemoragice. Sunt
scazute ca numar trombocitele precum si mai multi dintre factorii coagularii.

3.SINDROMUL ICTERIC
a. Icterul fiziologic
b. Icterul-anemiile hemolitice icterul este rezultatul unei distrugeri masive a eritrocitelor (hemoliza) se intalnesc in mai multe circumstante:

Incompatibilitatea materno-fetala de factor Rh.Acest factor este un antigen eritrocitar care se poate transmite de la tatal care-l poseda (Rh
pozitiv) la copil. In caz cand mama nu-l are (Rh negative) in cursul primei sarcini se produc anticorpi ant-Rh in organismul matern;

Incompatibilitatea materno-fetala de grup sanguine ABO, mai putin grava totusi decat cea Rh;

Unele anemii hemolitice congenitale au manifestari precoce;

Unele anemii prin deficite enzimatice eritrocitare.

c.Icterele hepato-celulare se intalnesc:

*hepatita acuta virala transmisa de la mama la fatale transplacentara, daca mama este purtator de virus in perioada sarcinii;
*hepatita din taxoplasmoza congenitala
*icterul din boala incluzilor citomegalice;
*icterul din listerioza congenitala;
*icterul din septicemia cu diferite bacterii: bacilli, coli, stafilaoe, streptacoe, bacilli prociamie.

Icterele obstructive sunt ictere mecanice produse de atrezia ( lipsa de formare) a cailor biliare.
Tabloul clinic:

aparitia icterului dupa un interval liber de 2-4 saptamani in care nu exista simptome clinice;

urina intens colorata patand scutecele dar fara urobilinogen la examenul de la laborator;

scaune decolorate, aproape albe, chitoase;

probele inflamatorii pentru ficat normale;

evolutie ulterioara lenta spre cianoza si insuficienta hepatica.

4. MALFORMATII CONGENITALE

a.Omfalocelul este o hernie ombilicala congenitala in care sacul hernial foarte subtire , format numai din peritoneu, se poate rupe usor
producandu-se peritonita generalizata.
Necesita interventie operatorie in 24 ore.
c. Atrezia esofagiana consta din absenta permeabilitatii esofagului, ceea ce face imposibila alimentarea nou-nascutului.Nou-nascutul elimina
sputa in jurul gurii.Ex.radiologic se face cu sonda de cauciuc prin cavitatea bucala si cu lipiodol ca substanta de contrast.
d. Perforatia uretrei poate fi banuita cand nou-nascutul nu urineaza in prima ora dupa nastere.
d. Perforatia anala este indicate de faptul ca nou-nascutul nu elimina meconiu in primele 24 ore de la nastere.
e. Ocluzia intestinala congenitala este data de lipsa de dezvoltare a unui segment din intestinal subtire (duoden sau jejun).
f. Maladii congenitale de cora cu manifesteri din perioada neonatala.
g. Alte malformatii indica existenta unei infectii intrauterine care a produs tulburari in organogeneza. Malformatii oculare si auriculare , insotite
de cardiopatii congenitale apar in caz de robeola suferinta de gravida in primele 3 luni de sarcina.Mai exista buza de iepure si gura de lup care se
opereaza mai tarziu.
5. INFECTIILE NOU-NASCUTULUI
a. Infectiile cutanate sunt reprezentate prin:

piodermite produse de stafilococ si care pot fi simple foliculite abcese subcutanate;

pemfigusul nou-nascutului se caracterizeaza prin bule mari pline cu lichid purulent, cu tendinta la confluare si care sunt produse de stafilococ si
streptococ.
Tratamentul infectiilor cutanate consta din evaluarea colectiilor purulente prin intepare sau incizie, spalaturi locale cu Rivanol solutie 1% si
tratament general: oxacilina injectabila pentru stafilococ.

b. Infectiile ombilicale: exista ulceratii ombilicale suprainfectate, cangrena umeda a bontului ombilical, flebita ombilicala, erizipel
ombilical.Tetanosul nou-nascutului este una din cele mai grave boli.
c. Infectiile oculare constau din blefaro-conjunctivite cu diferiti germeni;
d. Infectiile respiratorii:
-bronhopneumonie bacteriana caracterizata print use moderata, dispnee, cianoza si posibila febra;
-stafilococia pleuro-pulmonara a nou-nascutului.Evolueaza cu pleurezie purulenta, stare toxico-septica, dispnee intense, cianoza, anemie
secundar infectioasa;
-pneumoniile interstitiale- sunt date de virusuri si se produc in urma transmiterii de la personae adulte.Se caracterizeaza print use,dispnee cu
polipnee,cianoza sputa aerate.
Se trateaza cu antibioterapie.
e. Infectiile digestive:
.- in cavitatea bucala se produce frecvent stomatita albicaus (muguet) data de Candida albicaus (ciuperca parazita ).Se trateaza prin instilatii cu
glicerina boraxata 10% sau violae de gentiana solutie apoasa 1%,eventual Nistatin pe cale orala;
-infectiile intestinale de etiologie bacteriana sau virotica se manifesta prin diaree cu scaune semilichide, lichide sau mucogrunjoase in numar variabil,
insotite sau nu de varsaturi si colici abdominali.
Se trateaza prin dieta urmata de realimentare progresiva, un antibiotic pe cale orala, eventual perfuzie endovenoasa de rehidratare.
f. Septicemia nou-nascutului poate fi produsa de bacilul coli, stafilococ, streptococ, bacilul piacianic, mai rar alti germeni.Pot aparea
edeme.Nou-nascutul are diaree, varsaturi, refuza alimentatia, ficatul si splina sunt marite.
Tratamentul: asociere de cel putin doua antibiotice, perfuzie endovenoasa de rehidratare;

g. Sindromul toxico-septic al nou-nascutului(diareea epidemica a nou-nascutului) determinate de unele tulpini patogene ale bacilului
coli.Tabloul este deosebit de grav: stare generala alterata, aspect fizic ,diaree cu scaune apoase numeroase, varsaturi repetate, refuzul total al
alimentatiei, sindrom de deshidratare acuta, extremitati reci.
Tratamentul: perfuzie endovenoasa de rehidratare continand solutie de glucoza 5% si solutie clorura-sodica 0,9% ,antibiotice,incalzirea
extremitatilor cu sticle calde,hidrocortizon hemisuccinat in perfuzie, apoi realimentare progresiva cu un preparat de lapte industrial dietetic.

Elemente generale si ingrijiri de nursing

Filosofia moderna a procesului de nursing se bazeaza pe ingrijirile individuale ale pacientului, pe baza unui plan systematic pentru a asigura
ingrijirea specifica, menita sa raspunda cerintelor fiecarui pacient.
Inainte de a implementa orice strategie de nursing este necesar sa stabilim ce anume este bine, bun pentru acea persoana si in ce mod se poate
raspunde optim nevoilor sale.
Modelul medical de ingrijire acuta informatii despre semen, simptome si rezultate ale investigatiei referitoare la boala, incearca o diagnosticare
instituind apoi un tratament corespunzator starii respective.Acest model este o abordare din perspective bolii.
Modelul nursing tine seama de conditiile materiale, se concentreaza asupra functionarii sistemului nervos central.
Rolul nursei: ajuta pacientul sa se vindece si sa-si recapete nivelul maxim de independenta.
Medicul diagnosticheaza boala si prescrie tratamentul, in timp ce nursa va urmari in ce masura boala ii afecteaza pacientului capacitatea de a
respire, a manca, a dormi, etc.
Aceasta abordare orientata spre probleme se concentreaza pe dificultatile prin care trece pacientul ca urmare a bolii si examineaza modul in care
acestea pot fi usurate prin actul de nursing.Sunt mai multe metode teoretice de ingrijire de nursing,unul din cele mai complicate se bazeaza pe 12
activitati curente.Trebuie luate in consideratie, in incercarea de a identifica nevoile pacientului si de a planifica un program de ingrijire prin
nursing.

Modelul de nursing de baza se refera la : mentinerea unui mediu de siguranta; comunicarea cu familia; respiratia; mancatul si bautul; eliminarea
materiei reziduale; curatenia si imbracamintea personala; controlul temperaturii corporale; mobilizarea; munca si jocul ; exprimarea sexualitatii
(aspectul corpului);dormitul; moartea.
Folosind o abordare holistica a pacientului,nursa ia in consideratie toti factorii care-l constituie pe pacient intr-o individualitate unica.Ea
considera ca aspectele fizice, emotionale , intelectuale, sociale si spirituale care afecteaza procesul bolii atat in privinta bolilor cat si a
rezultatului sunt deosebit de importante.
Procesul de nursing este un cadru theoretic pentru ingrijirea planului de ingrijire a bolnavului.Ca instrument de baza pentru a gandi un program
se va adopta un plan de ingrijire individualizat pentru fiecare pacient .Aacesta are la baza abordarea din punct de vedere a principiului rezolvarii
problemei si va functiona in 5 etape succesive : culegerea de date,identificarea problemei de ingrijire, planificarea ingrijirilor cu : fixarea
scopurilor si obiectivelor + determinarea interventiilor si ingrijirilor; aplicarea in practica a planului de ingrijire, evaluarea rezultatelor.
Planul nu este o conduita statica, el necesita revizuire, obiectivul nefiind intodeauna rezultat favorabil, fapt ce se face ca evaluarea sa ceara o
revenire asupra interventiei sau obiectivului.Evaluarea este vitala pentru stabilirea eficientei interventiei de nursing.
A ajuta individual bolnav sau sanatos in indeplinirea acelor activitati ce contribuie la respectarea, pastrarea sau recastigarea sanatatii, activitatii
pe care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi avut puterea necesara, vointa sau cunostintele.Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste
functii astfel incat sa ajute bolnavul sa-si recapete independenta cat mai rapid posibil.
(VIRGINIA HENDERSON)
Fara sa poata fi considerati adulti in miniature, copii sunt personae cu individualitate umica, entitati biopsihosociale cu nevoi fundamentale si
manifestari specifice.
Ei trebuie ingrijiti cu acelasi professionalism ca si persoanele adulte, poate chiar cu mai multa atentie si afectivitate.

Educatie pentru sanatate

Copilul a carui nastere este un eveniment deosebit in viata familiei, devine din prima clipa a existentei sale o preocupare centrala a parintilor sin
in special a mamei.Sanatatea noului nascut si chiar a copilului mai mare isi ingrijeste propria sanatate in timpul graviditatii.Trebuie sa se prezinte
la dispensarul territorial de la primele semen de sarcina.
Va reveni cel putin o data pe luna la control.Va respecta normele de igiena a sarcinei, se va imbraca adecvat, comod, nu va lua nici un
medicament fara prescriptia medicului,va evita eforturile fizice, se va feri de infectie, va respecta orarul de odihna (va dormi cel putin 8 ore pe
noapte); de asemenea se va ocupa cu atentie de curatenia pielii si a intregului corp pentru a o feri de infectie, va pregati sanii in vederea alaptarii
facand zilnic un masaj al mameloanelor cu o panza aspra si unse apoi cu alcool si glicerina.De o mare importanta este si alimentatia.Gravida va
trebui sa se fereasca de excese deoarece supraalimentarea este tot atat de daunatoare ca si subalimentarea.Se recomanda mese nu prea abundente
si dese.In timpul sarcinii nu va lua in greutate mai mult de 8 kg, maxim 12 kg.
Va consuma lapte,unt, branza, iaurt, carne, oua, legume si fructe mai ales crude.Orice fel de bautura alcoolica si fumatul sunt adevarate otravuri
pentru copil atat in perioada sarcinii cat si perioada alaptarii,influentandu-I nefavorabil dezvoltarea fizica si mintala.
Aceste sfaturi le va primi de la personalul medical al dispensarului,la lectii de scoala mamei pe parcursul sarcinii, cat si ulterior cand va primi
sfaturi pentru ingrijirea nou-nascutului.
Nou nascutul va fi primit acasa in conditii de igiena si curatenie.Se va asigura conditii optime pentru cresterea si dezvoltarea lui normala.
Se va asigura camera proprie, luminoasa, care va fi aerisita zilnic.Regimul termic va fi corespunzator anotimpului, dar nu exagerat de cald.
Hainele si scutecele vor fi spalate si calcite.Cea mai indicate este folosirea scutecelor de unica folosinta.
Se vor respecta normele de igiena printr-o curatenie riguroasa care confera cea mai buna protectie impotriva imbolnavirilor.Se vor respecta
normele corecte de alimentatie si in special igiene nou-nascutului.

Se va efectua baie generala zilnic si baie partiala de cate ori este nevoie.
Nou nascutul va fi ferit de contactul cu personae din afara si chiar din familie.
Sugarul trebuie sa traiasca intr-un mediu corespunzator, avand nevoie sa creasca sis a se dezvolte normal si viguros nu numai fizic ci si
psihointelectual; are nevoie de ingrijire si curatenie, alimentatie corespunzatoare; trebuie calit prin factori naturali, ferit de imbolnaviri si
accidente,are nevoie pentru toate acestea de ocrotirea si dragostea familiei.

Capitolul IV Studiu pe cazuri

PLAN DE INGRIJIRE
CAZ CLINIC
I.

Culegerea de date

Surse de informatie:
Pacienta
Foaia de observatie
Echipa de ingrijire
Familia
Rezultate analize de laborator, ecografii, fisa de urmarire a sarcinii
Date relativ stabile
- Nume: A.
- Prenume: L.
- Varsta: 35 ani
- Sex: feminin
- Ocupatia: vanztoare
- Starea civila: recstorit
- Religie: ortodox
- Nationalitate: roman

- Alergii: neag
- Grupa sanguin: BIII , Rh +
Date variabile
-Domiciliul: Buzu
-Conditii de locuit: deficitare, apartament 2 camere
-Aspectul cavitatii bucale:
o Buze palide
o Dantura deficitar, lipsuri dentare si carii
o Limba uscat
o Reflex de deglutitie prezent
-Aspectul faciesului: paloare, anxietate, edeme
-Acuitate vizual: normal
-Acuitate auditiv: normal
-Acuitate olfactiv: percepe gustul si mirosul
-Acuitate dureroas: suport relativcu dificultate C.U.D.
-Acuitate tactil: prezent
-Semne particulare: nu prezint
-Mobilitate articular: pstreaz
-R.O.T: normale
-Sistem osos: integru

-Reteaua de sustinere: familia

Date antropometrice
- Inaltimea: 1,80m.
- Greutatea: 90kg
Data internarii: 19.03.2013

II. Anamneza
A.H.C.- neag
A.P.F.- menarh la 13 ani, cicluri regulate de 4-5 zile, nedureroase, flux normal
A.P.O.- 1 nastere la termen (2800g)
- 0 avorturi
A.P.G.- neag patologie inflamatorie, tumoral sau hemoragic in sfera genital
A.P.P.- neag boli transmisibile sau de alta natur
A.P.Chir.- fr
Motivele internarii: - C.U.D., de cteva zile cefalee, stri de grea i vrsturi, durere in epigastru, vertij, spune c se simte
foarte slabit i c are o stare de somnolen.

Istoricul bolii:
D.U.M.- 16.07.2012
D.P.M.F.A.- 18.11.2012
- Gravida cu o sarcin de 35 sptmni, acuz C.U.D. nesistematizate, de cteva zile cefalee, stri de grea i
vrsturi,durere in epigastru, vertij, spune c se simte foarte slabit i c are o stare de somnolen. n ultima sptmn a
luat in greutate 2 kg. Gravida prezint edeme importante la fa mini i membrele inferioare. Ea afirm ca in ultima lun mai
are o constipaie rebel, iar eliminrile urinare sunt reduse .Pacienta este anxioas i ii este team de evoluia sarcinii, s nu i
se intmple ceva ftului.
Examenul clinic general:
Stare general- apatie alternand cu agitatie psihomotorie
Tegumente si mucoase- palide, edeme generalizate
Sistem musculo-adipos- normal reprezentat
Sistem ganglionar- nepalpabil
Aparat respirator- torace normal conformat
-murmur vezicular prezent
Aparat digestiv- ficat si splin in limite normale
-tranzit intestinal incetinit (constipatie)
Aparat cardio-vascularPuls = 86/min
-T.A. = 150/90mmHg

Aparat uro-genital- mictiuni frecvente in ultima perioad a sarcinii

S.N.C.- somnolenta alternand cu agitatie, constient
III Elemente de igien
1.Alimentatie:
-Apetit- diminuat
-Alimente preferate- cascaval, mezeluri
-Alimente evitate- nu a respectat regimuri alimentare
-Lichide preferate- sucuri acidulate
-Cantitatea de lichide- 1500ml
-Dificultati digestive- constipatie
-Masticatie- fr dificultati
2.Eliminari:
-Tranzit- un scaun/zi inaintea sarcinii, un scaun la 3-5 zile in ultimele luni, de consistent tare.
-Diureza- 6-8 mictiuni/zi la inceputul sarcinii. Actual diureza scazut: 650 ml
-Transpiratii- abundente, mai ales in ultimul trimestru de sarcin
-Vrsturi- aproape tot timpul
-Expectoratii- nu prezint
-Metroragii- amenoree de sarcin
3.Igiena personala:
-Baie general- baie general de 1-3 ori pe sptman.

-Baie partial- zilnic, de cateva ori pe zi.

4.Activitati si repaos:
-Activitti- treburi usoare gospodaresti, ingrijeste de cellat copil minor.
-Odihna- in ultima vreme doarme 3-4 ore ziua , petrece cateva ore la tv, 8 ore de somn/noapte.
5.Obisnuinte de viata:
-Consum cafea- da
-Consum alcool- nu
-Fumeaz- nu
IV.Comportament
Orientat temporo-spatial, somnolent
Colaboreaz cu echipa de ingrijire
Posed capacitati adaptive
Nu creeaz probleme anturajului sau echipei de ingrijire
Diagnostic medical: IIG, IP, sarcin 35 sptmni, ft viu, unic, prezentaie cranian, occipitoiliac stng, membrane intacte,
disgravidie tardiv (HTA+edeme) .
Examen clinic obstetrical
F.U.- abdomen destins de volum de un uter gravid cu nivelul superior la 34cm. suprasimfizar . La polul inferior craniul fetal, la
cel superior pelvisul fetal; in flancul stang spatele fetal, in cel drept, prti mici fetale.

B.C.F.- 136 b/min

C.U.D.- nesustinute
T.V.- colul lung inchis, nu sangereaz, nu pierde lichid amniotic (punga amniotic perceptibil, craniul fetal mobilizabil in
O.I.S.A.)
Din culegerea de date rezult c pacienta are urmatoarele probleme:

HTA
edeme
cefalee
stri de grea i vrsturi
durere in epigastru
vertij

Nevoi fundamentale perturbate:

Nevoia de a evita intrarea in eclampsie
Nevoia de a diminua T.A. si de a scdea edemele
Nevoia de somn, confort
Nevoia de a asigura o diureza bun
Nevoia de a deprinde reguli igieno-sanitare
Nevoia de a mentine ftul in conditii bune

Analize efectuate:
- Gr. sanguin BIII , Rh +
-urocultur <1000 UFC/ml
-proteinuria = absenta
-examen fund de ochi = normal la ambii ochi
-hematologice: -RBC = 3,88 mil.cel./mic.
-HGB = 11,9 g/dl
-MCHC = 203 g/dl
-biochimice:

-acid uric = 5,2mg/dl

-creatinin = 0,84 mg/dl
-uree=33 mg/dl
-glucoz=63mg/dl
-TGO = 22 u/l
-TGP = 16 u/l

Tratament 19.03.2013.
- Dopegyt-comprimate 2/zi,(cnd TA>1603c./zi)
- Adalat intre Dopegyt (cnd TA>140)
- Scobutil-f.II/zi;
- Diazepam-f.I/zi-seara
-Furosemid-f.I/zi

- Torecan-f.I/zi
-Tardyferon-compr.I/zi
- regim desodat
- repaus la pat in DL stg.
Tratament 20.03.2013
- Dopegyt-comprimate 2/zi,
-Adalat intre Dopegyt
-Scobutil-f.II/zi;
-Diazepam-f.I/zi-seara
-Furosemid-f.I
- Torecan-f.I/zi
-Tardyferon-compr.I/zi
-regim desodat
-repaus la pat in DL stg.
Tratament 21.03.2013
-Dopegyt-comprimate 2/zi,
-Adalat intre Dopegyt cnd TA>140;
-Scobutil-f.II/zi;
-Diazepam-f.I/zi-seara

- Torecan-f.I/zi
-Tardyferon-compr.I/zi
-regim desodat
-repaus la pat in DL stg.
Tratament 22.03.2013
-Dopegyt-comprimate 2/zi,
-Adalat intre Dopegyt
-Scobutil-f.II/zi;
-Diazepam-f.I /zi-seara
- Torecan-f.I/zi
-Tardyferon-compr.I/zi
-regim desodat
-repaus la pat in DL stg.

ZIUA I
Diagnostic de nursing

Obiective

Intervenii autonome i delegate

Evaluare

Alterarea funciei circulatorii

datorit sarcinii patologice
manifestat prin HTA,
tahicardie.

Alterarea confortului din

cauza sarcini patologice
manifestat prin: cefalee
intens, dureri in epigastru.

Pacienta s
prezinte o
circulaie
adecvat, in
limite fiziologice.

Pacienta s
prezinte o
diminuare a
cefaleei i a
durerii
epigastrice.

-msor TA, puls, BCF;

-recomand pacientei s nu consume
cafea;
-recomand s consune alimente bogate
in proteine i vitamine (fructe i legume);
-recomand s reduc sarea i grsimile
din alimentaie;
-aerisesc salonul;
-repaus la pat in DL stg.
-administrez la indicaia medicului,
medicaia prescris:
-Dopegyt-comprimate 2/zi, cnd
TA>1603c./zi;
-Adalat intre Dopegyt cnd TA>140;
-Scobutil-f.II/zi;
-Diazepam-f.I/zi-seara

Ora12:TA=150/90mmHg
Pulsul= 86 b/min
Ora15:TA=150/90mmHg
Ora18:TA=140/90mmHg
Ora21:TA=140/80
mmHg
Pulsul= 86 b/min.
BCF=136 b/min.

-linitesc pacienta i ii explic c aceste

simptome sunt temporare i pot fi
combtute;
-ii recomand s se odihneasc, s evite
activitile care o obosesc;
-ii asigur o atmosfer de linite in salon;
-aerisesc salonul;
-aplic comprese reci pe frunte i pung cu
ghea in regiunea epigastric;
-administrez la indicaia medicului:
-Algocamin-f.II;
-ser glucozat 5 % 1000 ml.

In urma administrrii
medicaiei, cefaleea i
durerea epigastric au
diminuat in intesitate.

Starea pacientei s-a

meninut aceeai 30
min.,dup care in urma
administrrii
tratamentului s-a
imbuntit.

Acumulare excesiv de
lichide in esuturi din cauza
sarcinii patologice
manifestat prin edeme.

Alimentaie inadecvat
cantitativ i calitativ din
cauza sarcinii patologice
manifestat prin greuri i
vrsturi.

Diminuarea
edemelor.
S ineleag
necesitatea
respectrii
regimului.

-cntresc pacienta;
-recomand s consume alimente bogate
in proteine i vitamine (fructe i legume),
fr grsimi;
-regim desodat, ii explic ca sarea
favorizeaz acumularea de lichide in
esuturi;
-realizez bilanul ingesta excreta;
-sftuiesc pacienta sa poarte
imbrcminte i incltminte lejer;
-s se odihneasc indecubit lateral stg. explic necesitatea respectrii regimului;
-administrez la indicaia medicului:
-Furosemid-f.I;
-ser glucozat 5%-1500 ml.
Pacienta s aib -ajut pacienta in timpul vrsturilor,
o stare de bine, susinnd-o;
fr greuri i
-ii recomand s evite micrile brute;
vrsturi.
-o inv s respire profund, aerisesc
Pacienta s fie
salonul;
echilibrat
-ii ofer un pahar cu apa;
hidrolectrolitic.
-am redus aportul de lichide i alimente;
-am administrat la indicaia medicului
medicaia:-vitamine B1, B6, C cate o
fiola/zi;
-Torecan-f.I/zi;
-glucoz 5%-1500 ml.
-dup incetarea vrsturilor administrez
lichide reci in cantiti mici;
-am exporat preferinele alimentare ale
pacientei, lsnd-o sa aleag alimentele
preferate, respectnd regimul;

G=90 Kg
In urma interveniilor
realizate s-a observat o
diminuare minim a
edemelor faciale.

Dup interveniie
realizate pacienta
prezint o diminuare a
strii de grea i nu mai
vomita.

-ii recomand s consume alimentele in

cantiti mici i dese;
-fac bilanul ingesta excreta.

Alterarea eliminrilor urinare

din punct de vedere
cantitativ din cauza sarcinii
patologice manifestat prin
oligurie.

Pacienta s
prezinte
eliminare urinar
in limite
fiziologice.

-am facut bilanul ingesta excreta, pentru

a calcula aportul de lichide necesar
gravidei/24 h;
-am cntrit pacienta;
-am sftuit pacienta s respecte regimul
alimentar hiposodat;
-s consume alimente bogate in proteine
i vitamine;
-am colectat urina in recipient pentru
examene de laborator;
-pentru a stimula eliminarea de urin am
dat drumul la apa de la robinet i am pus
bazinet cald sub pacient,
-la indicaia medicului am administrat:
-Furosemid-f,I;
-glucoz 5 %-1500 ml.

G=90Kg.
Proteinuria = absent.
Cantitatea de urin in
24 h 600 ml.
Datorit disgravidiei,
retenia de lichide se
menine.
In urma administrrii de
Furosemid f.I, cantitatea
de urin a crescut la
900 ml.

Alterarea somnului din cauza Gravida s

sarcinii patologice
prezinte un
manifestat prin somnolen. somn calitativ i
cantitativ
corespunztor.
Imposibilitatea desfurrii
activitilor zilnice
din cauza sarcinii patologice
manifestat prin ameeli
(vertij), oboseal.

Diminuarea tranzitului
intestinal din cauza sarcinii
manifestat prin constipaie.

Pacienta s nu
mai prezinte
ameeli i s-i
poat desfura
activitile
zilnice.

-am aerisit salonul;

-am identificat activitile agreate de
pacient care s nu o solicite prea mult i
am incurajat-o s le efectueze;
-am observat raportul dintre starea de
veghe i de somn.

-linitesc gravida i ii explic cauza

ameelilor;
-sftuiesc gravida s se ridice incet din
pat, iar dac ameete s stea culcat
pn ii revine;
-o sftuiesc s se odihneasc suficient;
-s ia vitaminele i preparatele de Fe;
-Elevit-c.1/zi;
-tardyferon-compr.1/zi.
Combaterea
-sftuiesc gravida s consume alimente
constipaiei.
bogate in fibre (legume i fructe);
Pacienta s aib -s consume lichide suficiente;
tranzit intestinal -explic gravidei c in ultimul trimestru de
in limite
sarcin constipaia este frecvent,
fiziologice.
datorit compresiunii uterului pe rect;
-sftuiesc gravida s bea diminaa cnd
se trezete ap caldu sau ceai cldu;
-la indicaia medicului am administrat
supozitoare cu glicerin 2/zi; Plegomazin
f.I/zi.
-am stabilit impreun cu pacienta un
program de eliminare;
-am urmrit frecventa scaunelor i le-am
notat in F.O.

In urma interveniilor
realizate starea de
somnolen este
meninut.

Pacienta a ineles cauza

ameelilor i a zis c o
s-mi respecte sfaturile.

In urma administrrii de
supozitoare pacienta a
eliminat scaun de
consisten normal.
Pacienta a ineles
sfaturile date de mine i
a zis c o s le
respecte.

Anxietate din cauza

necunoaterii evoluiei
sarcinii patologice
manifestat prin nelinite i
fric.

Pacienta s fie
-am incurajat gravida vorbindu-i cu
linitit i s nu ii blndee;
fie fric.
-am sftuit-o s respecte sfaturile
personalului medical;
-s aib incredere in echipa medical
care o ingrijete;
-i-am explicat evoluia sarcinii i
necesitatea de a sta linitit.

In urma discuiilor cu
pacienta, am ajuns la
concluzia ca are
incredere in personalul
medical care are grij
de ea, dar tot ii este
fric de evoluia sarcinii.

Deficit de cunotine in
legtur cu factorii de risc i
severitatea bolii.

Pacienta s
prezinte
cunotine
legate de
simptomele de
agravare i
evoluia bolii.

-explic pacientei necesitatea de a

cunoate manifestrile bolii i semnele de
agravare a bolii;
-s raporteze medicului dac apar semne
de agravare a bolii;
-s aib incredere in personalul medical
care o ingrijesc.

In urma discuiilor cu
pacienta aceasta a
afirmat c a ineles ce iam explicat i c a
invat cunotinte noi
despre boal.

Alterarea imaginii de sine din

cauza sarcinii.

Gravida s aib
o viziune bun
despre aspectul
su.

-explic pacientei c modificrile

tegumentare, pigmentaia facial,
abdomenului i snilor sunt fiziologice i
va disprea dup natere;
-sftuiesc gravida s evite s stea la
soare pentru a nu se accentua
pigmentaia facial.

Gravida a ineles ce am
sftuit-o i a zis c
incearc s se
complac aa cum este.

Obiective

Intervenii autonome i delegate

Evaluare

ZIUA a-II-a
Diagnostic de nursing

Alterarea funciei circulatorii

datorit sarcinii patologice
manifestat prin HTA,
tahicardie.

Pacienta s
prezinte o
circulaie
adecvat, in
limite fiziologice.

Alterarea somnului din cauza Gravida s

sarcinii patologice
prezinte un
manifestat prin somnolen. somn calitativ i
cantitativ
corespunztor.

-msor TA, puls, BCF;

-recomand pacientei s nu consume
cafea;
-recomand s consune alimente bogate
in proteine i vitamine (fructe i legume);
-recomand s reduc sarea i grsimile
din alimentaie;
-aerisesc salonul;
-repaus la pat in DL stg.
-administrez la indicaia medicului,
medicaia prescris:
-Dopegyt-comprimate 2/zi,cnd
TA>1603c./zi;
-Adalat intre Dopegyt cnd TA>140;
-Scobutil-f.II/zi;
-Diazepam-f.I/zi-seara

Ora12:TA=170/100mmHg
Pulsul=87 b/min.
Ora15:TA=150/90mmHg
Ora18:TA=140/90mmHg
Ora21:TA=140/80 mmHg
Pulsul=86 b/min.
BCF=140 b/min.

-am aerisit salonul;

-am identificat activitile agreate de
pacient care s nu o solicite prea mult
i am incurajat-o s le efectueze;
-am observat raportul dintre starea de
veghe i de somn.

In urma interveniilor
realizate starea de
somnolen este
meninut.

Starea pacientei s-a

meninut aceeai 30 min.,
dup care in urma
administrrii tratamentului
s-a imbuntit.

Acumulare excesiv de
lichide in esuturi din cauza
sarcinii patologice
manifestat prin edeme.

Alimentaie inadecvat
cantitativ i calitativ din
cauza sarcinii patologice
manifestat prin greuri i
vrsturi.

Diminuarea
edemelor.
S ineleag
necesitatea
respectrii
regimului.

-cntresc pacienta;
-recomand s consume alimente bogate
in proteine i vitamine (fructe i legume),
fr grsimi;
-regim desodat, ii explic ca sarea
favorizeaz acumularea de lichide in
esuturi;
-realizez bilanul ingesta excreta;
-sftuiesc pacienta sa poarte
imbrcminte i incltminte lejer;
-s se odihneasc in decubit lateral stg.
-explic necesitatea respectrii regimului;
-administrez la indicaia medicului:
-ser glucozat 5%-1500 ml.
Pacienta s
-ajut pacienta in timpul vrsturilor,
aib o stare de
susinnd-o;
bine, fr greuri -ii recomand s evite micrile brute;
i vrsturi.
-o inv s respire profund, aerisesc
Pacienta s fie
salonul;
echilibrat
-ii ofer un pahar cu apa;
hidrolectrolitic.
-am redus aportul de lichide i alimente;
-am administrat la indicaia medicului
medicaia:-vitamine B1, B6 , C cate o
fiola/zi;
-Torecan-f.I/zi;
-glucoz 5%-1500 ml.
-dup incetarea vrsturilor administrez
lichide reci in cantiti mici;
-am exporat preferinele alimentare ale
pacientei, lsnd-o sa aleag alimentele
preferate, respectnd regimul;
-ii recomand s consume alimentele in

G=90 Kg
In urma interveniilor
realizate s-a observat o
diminuare minim a
edemelor faciale.

Dup interveniie
realizate pacienta
prezint o diminuare a
strii de grea i nu mai
vomita.

cantiti mici i dese;

-fac bilanul ingesta excreta.

Alterarea confortului din

cauza sarcini patologice
manifestat prin: cefalee
intens, dureri in epigastru.

Pacienta s
prezinte o
diminuare a
cefaleei i a
durerii
epigastrice.

-linitesc pacienta i ii explic c aceste

simptome sunt temporare i pot fi
combtute;
-ii recomand s se odihneasc, s evite
activitile care o obosesc;
-ii asigur o atmosfer de linite in salon;
-aerisesc salonul;
-aplic comprese reci pe frunte i pung
cu ghea in regiunea epigastric;
-administrez la indicaia medicului:
-Algocamin-f.I;
-ser fiziologic 1500 ml.

In urma administrrii
medicaiei, cefaleea i
durerea epigastric au
mai diminuat in intesitate.

Alterarea eliminrilor urinare

din punct de vedere
cantitativ din cauza sarcinii
patologice manifestat prin
oligurie.

Anxietate din cauza

necunoaterii evoluiei
sarcinii patologice
manifestat prin nelinite i
fric.

Pacienta s
prezinte
eliminare
urinar in limite
fiziologice.

Pacienta s fie
linitit i s nu
ii fie fric.

-am facut bilanul ingesta excreta, pentru

a calcula aportul de lichide necesar
gravidei/24 h;
-am cntrit pacienta;
-am sftuit pacienta s respecte regimul
alimentar hiposodat;
-s consume alimente bogate in proteine
i vitamine;
-am colectat urina in recipient pentru
examene de laborator;
-pentru a stimula eliminarea de urin am
dat drumul la apa de la robinet i am pus
bazinet cald sub pacient,
-la indicaia medicului am administrat:
-Furosemid-f,I;
-glucoz 5 %-1500 ml.

G=90Kg.
Proteinuria=absent.
Cantitatea de urin in
24 h 800 ml.

-am incurajat gravida vorbindu-i cu

blndee;
-am sftuit-o s respecte sfaturile
personalului medical;
-s aib incredere in echipa medical
care o ingrijete;
-i-am explicat evoluia sarcinii i
necesitatea de a sta linitit.

In urma discuiilor cu
pacienta, am ajuns la
concluzia ca are
incredere in personalul
medical care are grij de
ea, dar tot ii este fric de
evoluia sarcinii.

Datorit disgravidiei,
retenia de lichide se
menine.
In urma administrrii de
Furosemid f.I,cantitatea
de urin a crescut la
1000 ml.

Imposibilitatea desfurrii
activitii din cauza sarcinii
patologice manifestat prin
ameeli (vertij), oboseal.

Diminuarea tranzitului
intestinal din cauza sarcinii
manifestat prin constipaie.

ZIUA a-III-a

Pacienta s nu
mai prezinte
ameeli i s-i
poat desfura
activitile
zilnice.

-linitesc gravida i ii explic cauza

ameelilor;
-sftuiesc gravida s se ridice incet din
pat, iar dac ameete s stea culcat
pn ii revine;
-o sftuiesc s se odihneasc suficient;
-s ia vitaminele i preparatele de Fe;
-Elevit-c.1/zi;
-tardyferon-c.1/zi.
Combaterea
-sftuiesc gravida s consume alimente
constipaiei.
bogate in fibre (legume i fructe);
Pacienta s
-s consume lichide suficiente;
aib tranzit
-explic gravidei c in ultimul trimestru de
intestinal in
sarcin constipaia este frecvent,
limite fiziologice. datorit compresiunii uterului pe rect;
-sftuiesc gravida s bea diminaa cnd
se trezete ap caldu sau ceai cldu;
-la indicaia medicului am administrat
supozitoare cu glicerin 2/zi;
Plegomazin f.I/zi.
-am stabilit impreun cu pacienta un
program de eliminare;
-am urmrit frecventa scaunelor i le-am
notat in F.O.

Pacienta a ineles cauza

ameelilor i a zis c o
s-mi respecte sfaturile.

In urma administrrii de
supozitoare pacienta a
eliminat scaun de
consisten normal.
Pacienta a ineles
sfaturile date de mine i a
zis c o s le respecte.

Diagnostic de nursing
Alterarea funciei circulatorii
datorit sarcinii patologice
manifestat prin HTA,
tahicardie.

Alterarea somnului din

cauza sarcinii patologice
manifestat prin
somnolen.

Obiective
Pacienta s
prezinte o
circulaie
adecvat, in
limite fiziologice.

Gravida s
prezinte un
somn calitativ i
cantitativ
corespunztor.

Intervenii autonome i delegate

-msor TA, puls, BCF;
-recomand pacientei s nu consume
cafea;
-recomand s consune alimente bogate
in proteine i vitamine (fructe i legume);
-recomand s reduc sarea i grsimile
din alimentaie;
-aerisesc salonul;
-repaus la pat in DL stg.
-administrez la indicaia medicului,
medicaia prescris:
-Dopegyt-comprimate 2/zi,cnd
TA>1603c./zi;
-Adalat intre Dopegyt cnd TA>140;
-Scobutil-f.II/zi;
-Diazepam-f.I/zi-seara

Evaluare
Ora12:TA=160/100mmHg
Pulsul=85 b/min.
Ora15:TA=150/90mmHg
Ora18:TA=140/90mmHg
Ora21:TA=135/80 mmHg
Puls=84 b/min.
BCF=140 b/min.

-am aerisit salonul;

-am incurajat-o s comunice cu celelalte
paciente din salon;
-am identificat activitile agreate de
pacient care s nu o solicite prea mult
i am incurajat-o s le efectueze;
-am observat raportul dintre starea de
veghe i de somn.

In urma interveniilor
realizate starea de
somnolen este
meninut.

Starea pacientei s-a

meninut aceeai 30 min.,
dup care in urma
administrrii tratamentului
s-a imbuntit.

Acumulare excesiv de
lichide in esuturi din cauza
sarcinii patologice
manifestat prin edeme.

Alimentaie inadecvat
cantitativ i calitativ din
cauza sarcinii patologice
manifestat prin greuri i
vrsturi.

Diminuarea
edemelor.
S ineleag
necesitatea
respectrii
regimului.

-cntresc pacienta;
-recomand s consume alimente bogate
in proteine i vitamine (fructe i legume),
fr grsimi;
-regim desodat, ii explic ca sarea
favorizeaz acumularea de lichide in
esuturi;
-realizez bilanul ingesta excreta;
-sftuiesc pacienta sa poarte
imbrcminte i incltminte lejer;
-s se odihneasc in DL stg.
-explic necesitatea respectrii regimului;
-administrez la indicaia medicului:
-Furosemid-f.I;
-ser glucozat 5%-1500 ml.
Pacienta s
-ajut pacienta in timpul vrsturilor,
aib o stare de
susinnd-o;
bine, fr greuri -ii recomand s evite micrile brute;
i vrsturi.
-o inv s respire profund, aerisesc
Pacienta s fie
salonul;
echilibrat
-ii ofer un pahar cu apa;
hidrolectrolitic.
-am redus aportul de lichide i alimente;
-am administrat la indicaia medicului
medicaia:-vitamine B1, B6, C cate o
fiola /zi;
-Torecan-f.I/zi;
-glucoz 5%-1500 ml.
-dup incetarea vrsturilor administrez
lichide reci in cantiti mici;
-am exporat preferinele alimentare ale
pacientei, lsnd-o sa aleag alimentele
preferate, respectnd regimul;

G=89 Kg
In urma interveniilor
realizate s-a observat o
diminuare a edemelor
faciale.

Dup interveniie
realizate pacienta
prezint o diminuare a
strii de grea i nu mai
vomita.

-ii recomand s consume alimentele in

cantiti mici i dese;
-fac bilanul ingesta excreta.

Alterarea confortului din

cauza sarcini patologice
manifestat prin: cefalee
intens, dureri in epigastru.

Pacienta s
prezinte o
diminuare a
cefaleei i a
durerii
epigastrice.

-linitesc pacienta i ii explic c aceste

simptome sunt temporare i pot fi
combtute;
-ii recomand s se odihneasc, s evite
activitile care o obosesc;
-ii asigur o atmosfer de linite in salon;
-aerisesc salonul;
-aplic comprese reci pe frunte i pung
cu ghea in regiunea epigastric;
-administrez la indicaia medicului:
-Algocamin-f.II;
-ser fiziologic 1500 ml.

In urma administrrii
medicaiei, cefaleea i
durerea epigastric au
mai diminuat in intesitate.

Alterarea eliminrilor urinare

din punct de vedere
cantitativ din cauza sarcinii
patologice manifestat prin
oligurie.

Pacienta s
prezinte
eliminare
urinar in limite
fiziologice.

-am facut bilanul ingesta excreta,

pentru a calcula aportul de lichide
necesar gravidei/24 h;
-am cntrit pacienta;
-am sftuit pacienta s respecte regimul
alimentar hiposodat;
-s consume alimente bogate in
proteine i vitamine;
-am colectat urina in recipient pentru
examene de laborator;
-pentru a stimula eliminarea de urin am
dat drumul la apa de la robinet i am
pus bazinet cald sub pacient,

G=89Kg.
Proteinuria=absent.
Cantitatea de urin in
24 h 600 ml.
Datorit disgravidiei,
retenia de lichide se
menine.
In urma administrrii de
Furosemid f.I, cantitatea
de urin a crescut la
1000 ml.

-la indicaia medicului am administrat:

-Furosemid-f,I;
-glucoz 5 %-1500 ml.

Anxietate din cauza

necunoaterii evoluiei
sarcinii patologice
manifestat prin nelinite i
fric.

ZIUA a-IV-a

Pacienta s fie
linitit i s nu
ii fie fric.

-am incurajat gravida vorbindu-i cu

blndee;
-am sftuit-o s respecte sfaturile
personalului medical;
-s aib incredere in echipa medical
care o ingrijete;
-i-am explicat evoluia sarcinii i
necesitatea de a sta linitit.

In urma discuiilor cu
pacienta, am ajuns la
concluzia ca are
incredere in personalul
medical care are grij de
ea, dar tot ii este fric de
evoluia sarcinii.

Diagnostic de nursing
Alterarea funciei circulatorii
datorit sarcinii patologice
manifestat prin HTA,
tahicardie.

Alterarea confortului din

cauza sarcini patologice
manifestat prin: cefalee.

Obiective
Pacienta s
prezinte o
circulaie
adecvat, in
limite fiziologice.

Pacienta s
prezinte o
diminuare a
cefaleei .

Intervenii autonome i delegate

-msor TA, puls, BCF;
-recomand pacientei s nu consume
cafea;
-recomand s consune alimente bogate
in proteine i vitamine (fructe i legume);
-recomand s reduc sarea i grsimile
din alimentaie;
-aerisesc salonul;
-repaus la pat in DL stg.
-administrez la indicaia medicului,
medicaia prescris:
-linitesc pacienta i ii explic c aceste
simptome sunt temporare i pot fi
combtute;
-ii recomand s se odihneasc, s evite
activitile care o obosesc;
-ii asigur o atmosfer de linite in salon;
-aerisesc salonul;
-aplic comprese reci pe frunte
-administrez la indicaia medicului:
-Algocamin-f.II;
-ser fiziologic 1500 ml.

Evaluare
Ora12:TA=150/90mmHg
Pulsul=83 b/min.
Ora15:TA=150/90mmHg
Ora18:TA=140/80mmHg
Ora21:TA=130/75
mmHg
AV=80 b/min.
BCF=140 b/min.
Starea pacientei s-a
meninut aceeai 30
min.,
dup
care in urma
In
urma
administrrii
medicaiei, cefaleea a
mai diminuat in
intesitate.

Acumulare excesiv de
lichide in esuturi din cauza
sarcinii patologice
manifestat prin edeme.

Diminuarea
edemelor.
S ineleag
necesitatea
respectrii
regimului.

-cntresc pacienta;
-recomand s consume alimente bogate
in proteine i vitamine (fructe i legume),
fr grsimi;
-regim desodat, ii explic ca sarea
favorizeaz acumularea de lichide in
esuturi;
-realizez bilanul ingesta excreta;
-sftuiesc pacienta sa poarte
imbrcminte i incltminte lejer;
-s se odihneasc in DL stg.
-explic necesitatea respectrii regimului;
-administrez la indicaia medicului:
-Furosemid-f.I;
-ser glucozat 5%-1500 ml.

G=88 Kg

Alterarea somnului din cauza

sarcinii patologice
manifestat prin somnolen.

Gravida s
prezinte un
somn calitativ i
cantitativ
corespunztor.

-am aerisit salonul;

-am identificat activitile agreate de
pacient care s nu o solicite prea mult i
am incurajat-o s le efectueze;
-am observat raportul dintre starea de
veghe i de somn.

In urma interveniilor
realizate starea de
somnolen este
meninut.

In urma interveniilor
realizate s-a observat o
diminuare minim a
edemelor faciale.

Imposibilitatea desfurrii
activitii din cauza sarcinii
patologice nanifestat prin
ameeli (vertij), oboseal.

Pacienta s nu
mai prezinte
ameeli i s-i
poat desfura
activitile
zilnice.

-linitesc gravida i ii explic cauza

ameelilor;
-sftuiesc gravida s se ridice incet din
pat, iar dac ameete s stea culcat
pn ii revine;
-o sftuiesc s se odihneasc suficient;
-s ia vitaminele i preparatele de Fe;
-Elevit-c.1/zi;
-tardyferon-c.1/zi.

Pacienta a ineles cauza

ameelilor i a zis c o
s-mi respecte sfaturile.

Deficit de cunotine in
legtur cu factorii de risc,
severitatea bolii.

Pacienta s
acumuleze
informaii
despre boal i
s cunoasc
simptomele de
agravare a boliii.

-informez pacienta despre boal, despre Pacienta a ineles ce isimptomele de agravare a sarciniii;
am explicat i a
-o sfatuiesc s anunte medical in caz c
acumulat noi cunotine.
apar aceste semen de agravare;
-ii explc necesitatea regimului de urmat i
consecinele nerespectrii lui.

Evaluare final:

Pacienta A.L. este internat pe data de 19.03.2013 cu diagnosticul de : IIG,

IP, sarcin 35 sptmni, ft viu, unic, prezentaie cranian, occipitoiliac stng,
membrane intacte, disgravidie tardiv (HTA+edeme).
I se instituie tratament cu hipotensoare, diuretice si antispastice. Sub
tratament T.A. s-a normalizat, edemele au cedat.
Gravida a fost externat pe data de 23.03 2013, dup 4 zile de spitalizare,
timp in care s-a instituit tratament i a fost supravegheat atent.
Se externeaz in stare bun, afebril, edeme diminuate, a sczut in
greutate 2 kg, G=88 kg, TA=125/80 mmHg, alura ventricular 75 b/min , ftul viu,
BCF=130b/min ritmice, contraciile uterine dureroase sistate , colul uterin lung
posterior, membrane intacte, prezentaie sus situat, lichidul amniotic in cantitate
normal.
Recomandri la externare:
-tratament conform reetei:- Dopegyt- compr.1-2/zi;
- Scobutil- compr. 2/zi;
- Elevit- compr.1/zi;
-regim desodat;
-evitarea efortului, frigului i umezelii;
-control TA la 2 zile;
-control de specialitate peste 7 zile.

Concluzii
Corobornd datele semnificative de la cazurile monitorizate cu literatura de
specialitate se pot stabili cteva precepte utile n ngrijirea gravidelor cu
preeclampsie.
Afectiunile intalnite in sarcina , afecteaza atat gravida cat i ftul,
consecinele fiind atat de natura familiala i sociala. Cu toate cercetrile
ntreprinse persist destule necunoscute referitoare la etiopatogenia anumitor
afeciuni. Totui, acestea nu influeneaz patent atitudinea medical adecvat,
privitoare la prevenire, depistare precoce i terapie.

Bibliografie

1. BARBUTA,R., Puericultura, Editura Medicala, Bucuresti.1996.

2. CAPRARU, E., CAPRARU H., Mama si copilul, Editura IOMC, Bucuresti ,
1997.
3. CHITIMIA, E. MIHAILESCU, V., si altii,Puericultura si pediatria, Editura
Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti,1995.
4. CRETU,S, Copilul sanatos si bolnav, Editura ALL, Bucuresti 2000.
5. FILON,M.,Indreptar de pediatrie, Editura Medicala, Bucuresti 1992.
6. GEORMANEANU,M., MOLDOVAN,Z.,Puericultura si pediatrie,Editura
Medicala, Bucuresti 1998.
7. MOGA, M.,NANU,D.,SAMANSHI,L.,Manual de obstretica pentru scolile
sanitare postliceala, Editura Viata Medicala,Bucuresti,1999.
8. MOZES,C.,Tehnica ingrijirii bolnavului, Editura Medicala,Bucuresti 2000.
9. NITESCU,V.,Obstretica si ginecologie,Editura Tehnica,Bucuresti 1991.
10.STROESCU,V.,Bazele farmacologice ale practicii medicale,Editura
Medicala,Bucuresti 2001.
11.TITIRCA,L.,Ghid de nursing,Editura Viata Medicala
Romaneasca,Bucuresti,1996.
12.TITIRCA,L.,Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate
bolnavului,Viata Medicala Romaneasca,Bucuresti,1998.
13.*** Agenda medicala,Editura Medicala, Bucuresti,2002.