ALTE DOCUMENTE

Diagnostic
Coagulopatiile din hepatopatiile cronice severe
BULETIN DE ANALIZE MEDICALE Nr…….
ANTIBIOGRAMĂ
LUCRARE DE DIPLOMA PATOLOGIA BURSELOR
SUNTUL STANGA - DREAPTA (BOLI
INGRIJIREA GRAVIDEI LA CONGENITALE DE CORD NECIANOGENE)
TERMEN IN TIMPUL Aspirina (acidul acetilsalicilic), cel mai cunoscut
medicament
NASTERII Eructatie
medicina ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE
TEHNICA CHIRURGICALA – IMPLANTUL
CILINDRIC
FLEGMONUL GAZOS (CELULITA
sCOALA CREPITANTA NECLOSTRIDIANA)

Cautare

SANITARĂPOSTLICEALĂ

,,CAROLDAVILA”

BUCUREsTI – FILIALAONEsTI

-2008-
 CAPITOLUL I
ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMINI

1.1 NOŢIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI

GENITALE FEMININ

1.2 UTERUL

1.3 MIJLOACE DE FIXARE sI SUSŢINERE A UTERULUI

CAPITOLUL II
NAsTEREA NATURALĂ LA TERMEN

2.1 NAsTEREA NATURALĂ LA TERMEN

2.2 MECANISMUL NAsTERII

2.3 LĂUZIA FIZILOGICĂ IMEDIATĂ POSTPARTUM

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

3.1 ROLUL GENERAL AL ASISTENTEI MEDICALE

3.2 ROLUL SPECIFIC AL ASISTENTEI MEDICALE

3.3 NEVOILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI DUPĂ

VIRGINIA HENDERSON

CAPITOLUL IV
PREZENTARE CAZURI

4.1 PREZENTARE CAZ NUMĂRUL I

4.2 PREZENTARE CAZ NUMĂRUL II

4.3 PREZENTARE CAZ NUMĂRUL III

 ARGUMENT
Nasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai naturale în
prezentatie craniana, longitudinala, pelvina, a unui fat ajuns la termen.

Daca nu se poate vorbi despre un istoric al nasterii din motive lesne de înteles, se
poate vorbi în schimb de o evolutie a nasterii, a cunoasterii acestui proces si al celor
legate de el. Astfel, înca din 1550 I. H. egiptenii cunosteau unele probleme legate de
ginecologie, obstetrica, avort, sarcini, menstruatie, boli particulare ale femeii si metode
de tratament. De asemenea, aveau unele metode de determinare a sarcinii si a sexului
fatului.

În Grecia antica, femeile din Atena erau asistate la nastere de o moasa.

Medicii si moasele din acea vreme practicau palparea abdominala, examenul

vaginal cu specul vaginal, notau schimbarile cervixului si dilatatia.

Avortul era cu desavârsire interzis, fata de situatia din India, unde se considera ca nou-
nascutul nu are spirit chiar câtva timp dupa nastere, din care cauza, copilul era extras cu
manevre foarte crude.

si cu toate ca astazi s-a ajuns la fertilizarea în vitro, ecografie, monitorizare

electronica a fatului si altele, nastere 11511t1917l a desi aparent atât de fireasca ramâne
unul dintre marile miracole ale naturii.

Aceasta lucrare de diploma cuprinde patru capitole în care urmaresc diferite

stadii ale nasterii, de la primele simptome ale acesteia pâna la sosirea copilului pe lume.

Primul capitol al lucrarii de diploma cuprinde anatomia aparatului genital

feminin. Din punct de vedere anatomic m-am axat pe uter deoarece oul rezultat din
fecundarea gametului feminin si gametului masculin se grefeaza în cavitatea uterina,
unde continua sa creasca si sa se dezvolte pâna ce fatul devenit viabil este expulzat din
uter prin actul nasterii.

În urmatorul capitol am descris nasterea de la primele simptome ale acesteia si

pâna la sosirea copilului pe lume.

Capitolul trei al acestei lucrarii de diploma cuprinde rolul asistentei : (general si

specific) si nevoile fundamentale ale fiintei umane dupa Virginia Henderson.

În ultimul capitol am prezentat cele trei cazuri pe care le-am luat în urma
stagiului efectuat în Maternitatea Spitalului Municipal Onesti.

CAPITOLUL I
1.1 NOŢIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI GENITAL
FEMININ

Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se

realizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii
gametului feminin (ovulul) de catre gametul masculin (spermatozoidul). Oul rezultat se
grefeaza în cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se dezvolte pâna ce fatul
devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.
 Aparatul genital feminin este format din:

a) o parte externa:

• vulva: reprezinta deschiderea înafara organelor genitale. Ea este

constituita din:

 muntele lui Venus;

 labiile mari;

 labiile mici;

 clitorisul;

 himenul;

 glandele Bertholin;

 glandele Skene;

 bulbii vestibulari;

 glandele anexe regionale;

 perineul;

b) o parte interna:

 vaginul - este un organ fibro-musculos cu lumenul turtit

în sensul antero-posterior. Are rol în copulatie si serveste
drept canal la trecerea fatului si anexelor sale în timpul
nasterii. Datorita elasticitatii sale are posibilitatea de a se
deschide în cursul nasterii, când peretii sai pot veni în
contact cu peretii bazinului, pentru ca dupa aceea sa
revina la dimensiunile obisnuite. Vaginul are o lungime de
aproximativ 12 centimetri si diametrul de 2 centimetri ;

 uterul - este un organ musculos cavitar, în care se dezvolta

oul; la sfârsitul sarcinii el expulzeaza fatul si anexele sale.
Este un organ nepereche, având o lungime la nulipare de
6,5 cm iar la multipare 7,8 cm; are un diametru transvers
de 5 cm la baza si 3 cm în portiunea medie a colului si un
diametru antero-posterior de 2,5-3 cm.
  trompele uterine - sunt doua conducte musculo-
membranoase care se întind de la coarnele uterine pâna la
ovare; au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variaza
pe traiectul lor între 2-4 cm pâna la 6-8 cm.

 ovarele – sunt organe pereche si determina caracterele

sexuale primare. Sunt situate în cavitatea pelviana pe
peretele sau posterior. Au diametrul longitudinal de 3 cm,
latimea de 2 cm si grosimea de 1 cm. Ele produc ovulele
si au rol endocrin prin secretia hormonilor sexual

1.2 UTERUL

Este organul în care se nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care

produce expulzia acestuia dupa dezvoltarea lui la termen.

FORMA: unui trunchi de con turtit în sens antero-posterior, având baza orientata în
sus si vârful trunchiat în jos. În partea mijlocie prezinta o îngustare numita istm, care îl
împarte în doua portiuni diferite: corp si col. Este situat în regiunea pelviana pe linia
mediana si prezinta raporturi anatomice:

• anterior – cu vezica urinara;

• posterior – cu rectul;

• inferior – se continua cu vaginul;

• superior – cu organele intestinale si colonul;

• lateral – cu ligamentele largi;

DIMENSIUNILE UTERULUI:

 la femeia adulta nulipara, lungimea este de 6,5 cm si latimea la

nivelul fundului este de 4 cm, iar grosimea de 2 cm.

 la femeia multipara aceste dimensiuni cresc cu aproximativ 1

cm; lungimea 7,5 cm, latimea 5 cm si grosimea de 3 cm.

CONSISTENŢA UTERULUI:

 este ferma, dar elastica usor de perceput la examenul

ginecologic. El tinde în timpul examinarii sa scape printre degete,
ca un sâmbure de cireasa. În sarcina, uterul devine mai moale,
mai pastos.
GREUTATEA UTERULUI:

 este în medie de 50-70 grame, fiind mai usor la nulipare (50-60

gr) decât la multipare (60-70 gr).

 este format din trei parti: corpul, istmul si colul.

1.corpul uterin- are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu doua
fete si doua margini:

 fata anterioara – usor convexa este acoperita de peritoneu pâna

la istm, unde acesta se reflecta pe vezica, formând fundul de sac
vezico -uterin.

 fata posterioara – mai convexa, cu o creasta mediana este

acoperita de perioneu, care coboara pe istm si pe primii centimetri
ai peretelui vaginal posterior; apoi se reflecta pe rect formând
fundul de sac vagino-rectal (Douglas). Este în raport cu ansele
intestinale si colonul ileo-pelvin. Pe marginile uterului se gasesc
vasele uterine si se pot afla vestigii ale canalului Wolff, cum este
canalul Malpighi-Gartner.

 marginea superioara sau fundul uterin – este îngrosata si

rotunjita, concava sau rectilinie la fete si net convexa la
multipare.

2.istmul - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia.

3.colul uterin - este mai îngust si mai putin voluminos decât corpul si are o forma de
butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite. Vaginul se insera pe
col dupa o linie oblica ce urca posterior insertia sa divizând colul în portiunea supra si
subvaginala.

1.3 MIJLOACE DE FIXARE sI DE SUSŢINERE

A UTERULUI

Sunt reprezentate de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin:

• ligamente largi;

• ligamente rotunde;

• ligamente utero-sacrate;
 Ligamentele largi - sunt doua cute peritoneale de forma patrulatera, întinse între
marginile uterului si pe peretii laterali ai excavatiei pelvine. Fiecare
ligament este format din doua foite peritoneale, una anterioara, alta
posterioara. Acestea se continua una pe cealalta la marginea superioara a
ligamentului larg. În aceasta margine se gaseste tuba uterina. Foita
anterioara trece pe vezica si pe peretele anterior al pelvisului formând
excavatia vezico-uterina. Foita posterioara coboara mai jos pâna pe
vagin, apoi se reflecta pe ampula rectala si pe peretele pelvian posterior
formând excavatia recto-uterina.

 Ligamentul rotund – este un cordon conjuctivo-muscular pereche care pleaca de la

unghiul tubar al uterului strabate ligamentul larg, încretiseaza vasele
iliace externe si patrunde în canalul inghinal, parcurge acest canal, iese
din el prin orificiul subcutan si se termina în tesutul grasos al muntelui
pubelui si al labiilor mari. Lungimea lui este de aproximativ 12 - 15 cm,
iar grosimea de 4-7 mm.

STRUCTURA UTERULUI

Peretele uterului este format din trei tunici:

 tunica seroasa (perimetrul) - este formata de foita peritoneala care

îmbraca uterul.

 tunica musculara (miometru) - are o grosime medie de 15 mm si este

stratul cel mai bine reprezentat. Este format dintr-un manunchi de fire
musculare netede separate, dar în acelasi timp solidarizate între ele prin
tesutul conjunctiv. Contine si numeroase vase sangvine. Se considera ca
miometrul este format din trei straturi:

 stratul extern: contine fibre longitudinale si circulare.

 stratul mijlociu: contine fibre anastomozate si se

numeste plexifor.

 stratul intern: contine fibre longitudinale si circulare.

Fibrele circulare formeaza sfincterul istmului.

 tunica mucoasa (endometrul) – adera strâns la miometru fara

întreruperea unei mucoase.

VASCULARIZAŢIA sI INERVAŢIA UTERULUI

- ARTERELE: irigatia arteriala a uterului este asigurata în primul rând de artera
uterina; în mica masura participa si artera ovariana si artera ligamentului rotund

- ARTERA UTERINĂ: are un diametru de 2-3 mm în afara sarcinii si de 5-6mm în

timpul sarcinii. Ea provine din artera iliaca interna de obicei printr-un trunchi comun
cu ombilicala, la nivelul fosei ovariene. Pe lânga artera uterina la irigarea uterului, mai
participa si artera ovariana prin anasotompozele tubo-ovariene precum si o artera de
însemnatate redusa artera ligamentului rotund.

- VENELE: pleaca din toate tunicile uterului si se aduna mai întâi în niste canale
speciale situate în stratul plexiform al miometrului. Aceste canale sunt sapate în tunica
musculara si se numesc sinusuri uterine si peretele lor e redus la un endoteliu. În
timpul sarcinii, ele se largesc considerabil încât uterul devine un ,,mare burete’’.

- LIMFATICELE: provin din trei retele:

-mucoasa;

-musculara;

-seroasa;

Ele se strâng intr-o retea colectoare situata sub peritoneu - reteaua subseroasa.

Din aceasta se nasc trunchiuri colectoare care se îndreapta spre marginile uterului, apoi
spre

diferite grupuri regionale de noduri limfatice.

INERVAŢIA UTERULUI

Este de natura organo-vegetativa, simpatica si parasimpatica.

Este asigurata de plexul utero-vaginal, emanatie a plexului hipogastric inferior cu

predominenta simpatica.

Plexul utero-vaginal se prezinta ca textura densa de fibre si ganglioni plasati în

parametrii ce anastompeaza contralateralele si cu plexurile vezicale si uterine.

GLANDELE MAMARE

Sunt în mod normal organe pereche, prezentând la exterior areola mamara în

centrul acesteia gasindu-se mamelonul.
 Greutatea lor variaza în functie de starea functionala: la nastere au 5 grame, la
adulte 200 grame, iar la femei care alapteaza, aproximativ 500 grame. Greutatea ca si
forma celor doi sâni sunt inegale.

APARATUL GENITAL FEMININ

CAPITOLUL II
NAsTEREA NATURALĂ LA TERMEN
 2.1 NAsTEREA NATURALĂ LA TERMEN

Nasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai naturale în

prezentatie craniana, longitudinala si pelvina a unui fat care a ajuns la termen.

DIAGNOSTICUL CLINIC POZITIV – se bazeaza pe elemente furnizate

de prezenta uterului gravid si a fatului în cavitatea uterina, fiind în marea majoritate a
cazurilor diagnostic de certitudine.

Interogatoriul precizeaza o amenoree de peste 28 de saptamâni, marirea

progresiva de volum a abdomenului, prezenta miscarilor fetale.

La inspectia sânilor se constata: pigmentarea areolei primare, schita de areola

secundara, tuberculii Montgomery, retea venoasa Haller evidenta. Se va aprecia
conformatia mamelonului în vederea procesului de lactatie.

Inspectia la nivelul abdomenului, va evidentia marirea sa de volum în totalitate,

linia mediana pigmentata, prezenta vergeturilor pe flancuri si pe coapse, deplisarea
cicatricei omblilicale, si miscarile active ale fatului.

Organele genitale externe prezinta o pigmentare accentuata a tegumentelor,

culoarea violacee a mucoasei vulvovaginale.

La nivelul membrelor inferioare putem constata la inspectie prezenta edemelor

sau a varicelor.

Palparea sânilor va aprecia consistenta glandulara a acestora, iar la exprimarea

mamelonului aparitia colostrului.

Palparea abdomenului, la aceasta vârsta de sarcina este de o deosebita

importanta, deoarece evdentiaza caracterele uterului gravid si ale fatului în interiorul
sau. Se va efectua o palpare superficiala care va constata o formatiune ovoidala,
contractila, pastoasa, cu axul mare longitudinal de cele mai multe ori. Vom aprecia cu
ajutorul panglicii metrice dimensiunile uterului gravid (la termen înaltimea fundului
uterin este de 35-36 cm).

Palparea profunda se începe în regiunea hipogastrica si are drept scop

evidentierea polilor fetali. în 96 % din cazuri în hipogastru se percepe o formatiune
dura, rotunda, regulata, mobile – polul cefalic al fatului. La fundul uterin se constata o
formatiune mai neregulata, de consistenta inegala – polul pelvin. Într-unul din flancuri
se va palpa un plan dur, convex care leaga cei doi poli – spatele fetal. în flancul opus se
gasesc partile mici fetale.

Acultatia se percepe cu ajutorul stetoscopului obstetrical. Focarul de intensitate

maxima a BCF-urilor are un sediu fix, la jumatatea distantei dintre spina iliaca antero-
posterioara si ombilic, de aceeiasi parte cu spatele fetal.
 La examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominala se va constata
colul de consistenta moale în totalitate, iar prin fundurile de sac vaginale laterale se
pune în evidenta prezentatia. nu se pune problema unui diagnostic diferential.

În situati exceptionale se poate face un diagnostic diferential cu un fibrom

uterin gigant sau un chist ovarian voluminos.

METODE PARACLINICE DE DIAGNOCTIC POZITIV sunt utilizate

relativ rar: fonocardiografia (înregistreaza frecventa si ritmul cordului fetal),
ultrasonografia si examenul radiologic (permis numai dupa 36 saptamâni, din cauza
riscului de iradiere).

În ultimul trimestru de sarcina se fac mai multe investigatii: VDRL, examenul

sumar de urina, examenul secretiei vaginale, testul HIV, ecografie abdominala.

2.2 MECANISMUL NAsTERII

Nasterea se desfasoara de-a lungul unor fenomene succesive numite ,,perioade’’

sau ,,fazele’’ nasterii. Travaliul normal pentru primipare este de 8-10 ore, iar la
multipare este de 6-8 ore.

Travaliul propriu-zis este precedat de un pretravaliu ce prezinta urmatoarele

simptome:

 contractii uterine dureroase, neregulate, mai ales noaptea;

 scade presiunea în etajul abdominal superior si creste în pelvis;

 eliminarea, uneori, a dopului gelatinos patat de sânge;

 colul moale se scurteaza si devine permeabil la deget;

Travaliul propriu-zis începe odata cu aparitia contractiilor uterine dureroase, ce

modifica colul. Semnele clinice ce anunta începutul nasterii sunt:

 contractiile uterine sistematizate, cu caracter progresiv si cu modificari

ale colului uterin;

 eliminarea dopului gelatinos;

 bombarea membranelor ce solicita orificiu uterin;

Travaliul cuprinde patru perioade:

1.perioda întâi sau de dilatatie cervicala.

  dureaza 8-10 ore la primipara si 6-8 ore la secundipara.
Aceasta perioada nu trebuie sa depaseasca 11-12 ore;

 contractiile uterine dureroase, initial la 10-15 minute cresc

progresiv în frecventa, durata si intensitate producând
neliniste, agitatie, fiind greu de suportat pentru gravida
nevrotica sau fricoasa. în urma contractiilor uterine
dureroase, colul se înmoaie, se scurteaza, apoi se sterge, iar
doplu gelatinos cu striuri sangvine se elimina.

 peretii colului sunt înglobati în segmentul inferior, formând

canalul segmento-cervical, ce se destinde pasiv

 în urma contractiilor uterine dureroase, cu canalul vaginal,

formând canalul de nastere .

 marginile orificiului uterin se subtiaza, se întind, iar

dilatatia orificiului creste pâna la 10 cm formând dilatatia
completa.

 punga apelor bombeaza si membranele se rup la o dilatatie

de 6-7 cm.

 membranele se pot rupe spontan sau artificial. Spontan se

pot rupe prematur, înainte ca gravida sa intre în travaliu la o
dilatatie a orificiului uterin de 6 cm ; artificial, membranele
se rup de catre medic la o dilatatie de peste 6 cm; dupa 6 ore
de membrane rupte infectia amniotica este probabila, iar
dupa 24 de ore este sigura. Dupa ruperea spontana a
membranelor, prezentatia fatului coboara, luând contact cu
canalul segmentocervical, pe care îl destinde, iar ca reflex se
produce descarcarea unei noi cantitati de oxitocina.

2. perioada a doua sau de expulzie a fatului:

 dureaza 30-45 minute la primipare si 15-20 minute la

multipara.

 începe odata cu dilatatia completa, când prezentatia este

coborâta pe planseul pelviperineal, cu sau fara ruptura
membranelor ; contractiile uterine, la 2-3 minute, durând 40-
50 secunde, devin mai puternice si cu eficienta mai mare.
dupa un timp ele se însotesc si de contractii reflexe ale
muschiilor abdominali si diafragmei, aparând astfel
contractiile uterine expulzive.
  fatul este împins, prin canalul de nastere, caudal pâna la
întroitul vulvar.

 presiunea exercitata pe planseul pelviperineal induce reflexul

de screamat, ducând la expulzia fatului în afara canalului de
nastere.

3.perioada a treia sau de delivrenta a placentei si anexelor fetale dureaza 30 minute

în medie.

4.perioada a patra sau postpartum imediat cuprinde primele 24 de ore dupa nastere si
delivreta, când se consolideaza hemostaza. Supravegherea lauzei este obligatorie.

Travaliul se incheie odata cu expulzia placentei si consolidarea hemostazei.

Filiera pelvigenitala, ce trebuie strabatuta de produsul de conceptie, prezinta:

strâmtoarea superioara (sau intrarea în pelvisul mic), excavatia (sau conductul),
strâmtoarea inferioara (sau iesire din pelvis). Pentru a trece prin aceasta filiera osoasa,
prezentatia executa trei timpi principali sau timpii nasterii: angajarea, coborârea si
dirijarea prezentatiei; fatul executa si unele miscari suplimentare de orientare, flexie,
rotatie interna si externa si înclinare laterala. Miscarile craniului si ale trunchiului sunt
asociate, trunchiul repetând miscarile craniului.Cea mai frecventa prezentatie este cea
longitudinala craniana (96%).

CONDUITA ÎN CURSUL TRAVALIULUI NORMAL

PERIOADA DE DILATAŢIE

În sala de nastere se urmareste evolutia travaliului dupa:

 situatia dilatatiei colului uterin;

 evolutia prezentatiei

 aspectul lichidului amniotic;

 dinamica uterina;

 bataile cordului fetal;

Totul se consemneaza în foaia speciala de evolutie a travaliului (partograma).

PERIOADA DE EXPULZIE
 Începe când prezentatia apare la vulva. La aparitia primelor contractii expulzive,
parturienta se transporta la sala de expulzie, asezându-se pe masa ginecologica.

 în expulzie se urmaresc: dinamica uterina, progresiunea dilatatiei, starea

fatului (BCF-urile).

 se face toaleta vulvoperineala si se pregateste câmpul operator, printr-o

dezinfectie larga suprapubiana, vulvoperineala, si a fetei
posterointerioare a coapselor, prin badijonare cu alcool iodat, septozol.

 se izoleaza zona vulvo-perineala, cu câmpuri si ciorapi sterili. Se

dezinfecteaza mâinile si medicul se imbraca steril cu halat, masca si
manusi.

 se explica gravidei modul de coordonare a efortului expulziv, folosirea

presei abdominale, relaxarea între contractii. La aparitia contractiei uterine,
parturienta va inspira profund de 2-3 ori, urmand un efort expulziv de 15-
30 secunde. Va repeta aceasta de 2-3 ori în cursul fiecarei contractii. în
pauzele dintre contractii i se va administra oxigen. Expulzia va fi moderata,
pentru a se cruta integritatea tesuturilor moi. Craniul apare lent la orificiul
vulvar, degajandu-se usor, dupa prealabila infiltrare cu novocaina 1% (60-
80 ml) a perineului. Daca este indicata epiziotomia, se decoroneaza craniul
de perineu.

La aparitia fetei, aspiram sau stergem secretiile bucofaringiene, pentru a

preveni aspiratia lor. Ne asiguram daca nu exista o circulara de cordon pericervical, iar
daca exista se sectioneaza rapid între doua pense, sau daca este larga, se da peste cap.
Palmele se fixeaza pe temporoparietalele craniului fetal si se face rotatia externa a
craniului catre partea în care a fost occipitul. Tragem în jos, degajând umarul anterior
apoi în sus si înainte, degajând umarul posterior.

Dupa extragerea umerilor, trunchiul si membrele se degajeaza usor. Se aseaza

fatul pe masa pregatita special în imediata apropiere; se acorda primele ingrijiri fatului,
dezobstruând cu o sonda Nelaton caile respiratorii superioare. Se pune si se ligatureaza
cordonul ombilical, cu un fir de nylon sau de matase, care trebuie sa fie mai groasa
pentru a nu taia cordonul ombilical, se leaga la 1,5 cm de insertia pe peretele abdominal.
Se face un nod dublu sau mai bine un nod cu o ansa deasupra, facând un fel de capison.
Suprafata sectionata a cordonului se sterge si se tamponeaza cu o solutie antiseptica
(alcool iodat, septozol), apoi se observa daca mai sângereaza. Cordonul mai gros se
leaga mai sus, astfel ca, în caz de sectionare, sa putem face a doua ligatura. Se panseaza
cu o compresa sterila suprafata de sectiune a cordonului ombilical, iar deasupra punem
un pansament steril uscat peste care tragem o fasa. Controlam daca nou-nascutul nu
prezinta malformatii. Se precizeaza starea nou-nascutului prin indicile APGAR. Se face
profilaxia oftalmiei gonococice, iar la fetite si a vulvitei, cu 2-3 picaturi de nitrat de
argint solutie 1%. Se cântareste nou-nascutul se arata mamei, dupa care se trimite în
sectia de pediatrie.
 CONDUITA ÎN DELIVRENŢA PLACENTEI (PERIOADA A III A)

Dupa nasterea fatului, cordonul ombilical sectionat, prins în pensa Kocher se

pune pe un câmp steril pe abdomenul mamei.

Se asteapta dezlipirea placentei 15-20 minute.

Expulzia placentei poate fi normala (fiziologica) sau anormala (patologica), când

apar complicatii. Expulzia normala a placentei se face în trei timpi: dezlipirea placentei,
alunecarea placentei, expulzia placentei din vagin.

Expulzia placentei din vagin poate fi:

• spontana – cu decolarea si expulzia spontana a placentei si a anexelor sale,

în afara cailor genitale (membranele se pot rupe prin greutatea placentei
putând fi retinute în uter).

• naturala – cu decolare si expulzie spontana pâna în regiunea

cervicovaginala, de unde nu se dezlipeste, apare hemoragia impunându-se o
interventie activa de decolare si extractie manuala a placentei;

• naturala dirijata prin administrare de ocitocice care decoleaza rapid

placenta;

Daca nu apare sângerarea, expulzia placentei poate fi asteptata 45 minute - 1ora.

Placenta eliminata se examineaza cu atentie. Ne intereseaza forma, culoarea, integritatea
lobilor si a membranelor, prezenta infarctelor, locul de insertie a cordonului ombilical.

TEHNICA DIRIJĂRII MEDICAMENTOASE A EXPULZIEI

PLACENTEI

Se injecteaza intravenos o substanta ocitocica uteroton (Oxistin,

Syntocinon, Ergomet, Ocitocin), în momentul degajarii capului – la multipare sau a
numarului anterior – la primipare, sau dupa degajarea capului în prezentatie pelviana.
Este obligatorie la marile multipare cu uter hipoton.

Placenta dezlipita, datorita contractiilor uterine coboara în segmentul

inferior. Se verifica dezlipirea placentei apasând podul palmei deasupra simfizei. Când
cordonul ombilical nu se ridica odata cu uterul, placenta este dezlipita. Se tractioneaza
usor pe capatul prins în pensa, aducându-se placenta la vulva. Se trage în sus si se
elimina la exterior. Placenta se primeste între palme si printr-o miscare de rasucire
extragem si membranele în totalitate.

Daca gravida pierde sânge sau dezlipirea nu se face dupa 40-50 minute, se
face extractie manuala de placenta.
CONDUITA ÎN PERIOADA DE CONSOLIDARE A HEMOSTAZEI

(PERIOADA A IVA)

Se urmareste integritatea colului, vaginului, perineului. Se observa daca s-a

contractat uterul. Se face toaleta externa a lauzei. Se pune pansament vulvar steril si se
tine lauza în sala 2-4 ore, fiind atent supravegheat. Când cauza pierderilor de sânge este
atonia uterina se administreaza ocitocice.Daca hemoragia nu înceteaza ne gândim la
eventuale resturi în uter sau solutii de continuitate nesaturate

2.3 LĂUZIA FIZIOLOGICĂ IMEDIATĂ POSTPARTUM

Lauzia este perioada ce urmeaza dupa nastere, caracterizata prin revenirea

organismului matern la echilibrul din stare de negraviditate.

Lauzia fiziologica imediata postpartum– urmeaza imediat dupa expulzia

placentei din cavitatea uterina si dureaza 2-4 ore.

Fenomenele care au loc în aceasta perioada sunt:

 contractiile uterine;

 retractia uterina;

 hemostaza vaselor deschise de la nivelul zonei de insertie a placentei;

Aceste fenomene determina modificarea formei si consistentei uterului, care

devine globulos si dur, formând globul de siguranta Pinard.

Conduita: în primele 2-4 ore ale lehuziei imediate, femeia ramâne la sala de
nastere, supraveghindu-se clinic starea generala, tensiunea arteriala, pulsul, curba
termica. Prin inspectia si palparea uterului se apreciaza forma si consistenta sa. Prin
inspectia organelor genitale externe si a pansamentului steril vulvar, se observa
cantitatea de sânge eliminata la nivelul cailor genitale. Sângerarea fiziologica în aceasta
perioada este de 250-300ml. Este necesar sa se supravegheze lauza foarte atent în acest
interval de timp, pentru a putea interveni imediat în cazul aparitiei unei complicatii
hemoragice.

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

3.1. GENERAL:
 preia pacienta nou internata, verifica identitatea, toaleta
personala, tinuta de spital si o repartizeaza în salon, dupa
informarea prealabila asupra structurii sectiei si drepturile ce îi
revin ca pacienta

 perzinta medicului pacienta pentru examinare si da informatii

asupra starii si simptomelor manifestate de aceasta, rezultatul
monitorizarii, tratamentul si ingrijirile acordate conform
indicatiilor din foaia de observatie

 identifica problemele de ingrijire a pacientei, monitorizeaza

functiile vitale, stabileste prioritatiile pentru planul de ingrijire,
evalueaza rezultatele otinute pe care le inregistreza in dosarul de
ingrijiri

 pregateste pacienta pentru tehnicii specifice, pentru investigatii

speciale sau chirurgicale

 administreza medicatia prescrisa de medic, recolteaza produse

biologice pentru examen de laborator

 pregateste materialul si instrumentarul în vederea sterilizarii

 pregateste echipamentul, instrumentarul si materialele sterile

necesare interventiei

 efectueaza in scris si verbal preluarea-predarea fiecarei paciente

si a activitatii desfasurate în timpul serviciului, în cadrul
raportului de tura

 respecta reglementarile privind prevenirea, controlul si

combaterea infectiilor nosocomiale, a conditiilor igienico-
sanitare, a circuitelor sanitare

 organizeaza si desfasoara programe de educatie pentru sanatate

 participa si/sau initiaza activitatii de cercetare în domeniul

medical si al îngrijirilor pentru sanatate

3.2. SPECIFIC:

 ÎN TRAVALIU:
 sta lânga gravida asigurându-i confortul psihoafectiv, oferindu-i
siguranta;

 urmareste TA, T, CUD, BCF-urile si în general evolutia

travaliului;

 executa examenul general sumar si obstetrical în lipsa medicului

(exceptând tuseul vaginal );

 urmareste cu precizie dinamica uterina, notând ritmul, durata si

intensitate CUD.

 între contractii asculta BCF-urile;

 semnaleaza imediat medicului anomaliile de dinamica uterina

sau modificarile BCF-urilor;

 ÎN PERIOADA DE EXPULZIE:

 când partea prezentatiei începe sa întinda perineul, asez gravida

pe masa ginecologica;

 pregateste câmpul operator dupa ce face o dezinfectie larga

suprapubiana, vulvoperineala si a fetelor posterointerne ale
coapsei, cu solutie de alcool iodat;

 aseaza câmpurile sterile, izolând regiunea vulvoperineala;

 explica gravidei modul de executiei a efortului sustinut;

 ajuta pe medic la nasterea pe care o asista;

 daca i se va incredinta sa asiste o nastere, va respecta întocmai

regulile de asepsie, astfel: isi spala mâinile cu trei perii sterile, cu
apa sterila si sapun timp de cinci minute pentru fiecare perie;
prima perie folosind-o pâna la doua laturi de degete de plica
cotului, a doua perie pâna la jumatatea antebratului, iar cu a treia
perie va spala numai mâna. Va avea grija ca sa nu atinga
obiectele din jur (nesterile), si ca apa de pe mâini sa se scurga
spre cot si nu invers.

 dupa aceasta mâinile se freaca cu o solutie diluata de alcool

iodat, septozol si alcool de 70 grade.

 îmbraca bluza si masca sterila;

  ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN DELIVRENŢA
PLACENTEI

 în momentul când asteapta dezlipirea placentei, supravegheaza

atent parturienta urmarind starea generala, cantitatea de sânge
pierdut (maxim 300 ml), fiind pregatita pentru o extractie
manuala a placentei;

 verifica daca uterul este bine contractat;

 verifica daca sa dezlipit placenta, prin apasare cu mâna deasupra

simfizei pubiene (manevra KUSTNER);

 extractia placentei se face numai dupa ce avem certitudinea

decolarii placentei (prin tractiune usoara);

 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN CONSOLIDAREA

HEMOSTAZEI

 urmareste integritatea colului, vaginului, perineului;

 se face toaleta externa a lauzei;

 pune pansament vulvar steril si tine lauza 2-4 ore în sala;

 administreaza ocitocice daca gravida are atonie uterina si

prezinta hemoragie;

 in cazul unei hemoragii prezente, se anunta medicul imediat;

 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN LEHUZIA

IMEDIATĂ

 supravegheaza functiile vitale: TA, P, curba termica;

 palpeaza si inspecteaza uterul pentru a aprecia forma si

consistenta sa;

 inspecteaza pansamentul vulvar observând astfel cantitatea de

sânge eliminata la nivelul cailor genitale;

 spune pacientei ca nu are voie sa doarma în aceste ore (2-4 ore)

deoarece este pericol de hemoragie prin vasodilatatie.
3.3 NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINŢEI UMANE

DUPĂ VIRGINIA HENDERSON

1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie.

2. Nevoia de a se alimenta si hidrata.

3. Nevoia de a elimina.

4. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

5. Nevoia de a se odihni si dormi.

6. Nevoia de a se dezbraca si imbraca.

7. Nevoia de a avea o temperatura corporala în limite normale.

8. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele.

9. Nevoia de a evita pericolele.

10. Nevoia de a comunica

11. Nevoia de a se realiza.

12. Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale.

13. Nevoia de a se recreea.

14. Nevoia de a învata.

 CAPITOLUL IV
4.1 CAZUL NR. I

PLAN DE INGRIJIRE

CULEGEREA DATELOR

NUME sI PRENUME: Florian Ana-Maria

DATA NAsTERII: 18.VI.1986

DOMICILIU: Dofteana; judetul: Bacau

NATIONALITATEA: româna

OCUPATIA: casnica

STAREA CIVILA: casatorita

RELIGIA: ortodoxa

GRUPA SANGVINĂ:01; RH:+

GRUPA SANGVINĂ A SOŢULUI:AII, RH:+

ALERGII: nu prezinta alergii la nici un medicament

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: I G I P, SARCINĂ 40 SĂPTĂMÂNI, FĂT VIU,
MEMBRANE INTACTE, PREZENTAŢIE CRANIANĂ, CONTRACŢII UTERINE
DUREROASE DE INTENSITATE MODERATĂ

DATA INTERNĂRII: 12.II.2008

DATA LUARII ÎN EVIDENŢĂ: 12.II.2008

STABILIREA LEGĂTURII CU PARTURIENTA: parturienta este o fire

comunicativa si a raspuns la toate întrebarile pe care i le-am adresat.Datele au fost
culese prin discutia cu parturienta în sala de travaliu, din foaia de observatii si de la
echipa medicala.

ASPECTUL TEGUMENTELOR: tegumente normal colorate (roz), integre. La

inspectia sânilor se constat pigmentarea areolei mamare, la nivelul abdomenului se
constata marirea sa în volum, linia mediana pigmentata, miscari active ale fatului,
prezenta vergeturilor pe coapse si pe flancuri.

POSTURA: pacienta sta în decubit lateral în pat, schimbându-si des pozitia din cauza
contractiilor uterine dureroase de intensitate moderata

INALŢIMEA: 1,63cm.

GREUTATEA: 68 kg.

COMPORTAMENT IGIENIC: pacienta are o igiena corespunzatoare, este ingrijita,

ordonata.

VIAŢA DE FAMILIE: parturienta locuieste la tara impreuna cu sotul si parintii

acestuia intr-o casa cu trei camere. Are 10 clase si pâna a ramas însarcinata a lucrat la un
magazin ca vânzatoare.

ANTECEDENTE PERSONALE:

FIZIOLOGICE: menarha la 13 ani, cicluri de tip regulat la 28-30 zile,flux

moderat,

N=0,

A=0

PATOLOGICE: neaga boli contagioase si interventii chirurgicale.

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

Sotul sanatos, grupa sangvina AII, RH: +;

Mama sanatoasa;

Tatal sanatos

ISTORICUL BOLII: pacienta s-a internat în data de 12.II.2008 cu diagnosticul: IG I P,

Sarcina 40 saptamâni, fat viu, membrane intacte, prezentatie craniana, contractii uterine
dureroase. A fost luata în evidenta la medicul de familie din trimestrul al-II-lea de
sarcina. A fost la control periodic la medicul de familie.

UM: 5.V.2007

PMF: nu precizeaza

DPN:9.II.2008

CA: 106 cm.

IFU: 33 cm.

TA: 100/50 mmHg.

BCF=140b/minut pe linia spinoombilicala stânga

Diametele bazinului :

Anteroposterior= 20 cm

Bispinos = 24 cm.

Bicrest = 28 cm.

Bitrohanterian = 32 cm.

ANALIZA DATELOR PE PERIOADA DE TRAVALIU

12.II.2008 ORA 7:10 – 9:10

NEVOI PERTURBATE PROBLEME MANIFESTĂRI

1.NEVOIA DE A AVEA -pozitie impusa -contractii uterine

O POSTURĂ de contractiile dureroase la 10’

uterine dureroase care dureaza 30’’

2.NEVOIA DE A EVITA -pericol de epuizare -anxietate;

PERICOLELE fizica -stare de
agitatie;

-neliniste;

-neodihnirea între

contractii;

oboseala; durere

3.NEVOIA DE A AVEA -polipnee -crestera nr de

O BUNĂ CIRCULAŢIE respiratii pe minut

(R=26r/min)

4.NEVOIA DE A ÎNVAŢA -cunostinte -cerere de

insuficiente; informatii;

-frica pentru -stare de neliniste,

momentul nasterii; -agitatie;

DIAGNOSTIC DE NURSING PE PERIOADA DE TRAVALIU:

ORA 7:10 – 9:10

P = pozitie impusa de contractiile uterine dureroase

E = datorata sarcinii la termen

S = manifestata prin durere în regiunea lombara si în partea inferioara a

abdomenului;

P = epuizare fizica

E = din cauza anxietatii, stare de agitatie, nerelaxarea între contractiile

uterine dureroase de intensitate moderata pe fond de sarcina la termen

S = manifestata prin oboseala, stare de neliniste, necunoastere;

P = polipnee prin cresterea numarului de respiratii pe minut

E = cauzata de contractiile uterine dureroase pe fond de sarcina la termen

S = manifestata prin inspiruri si expiruri scurte, rapide si superficiale;

FUNCŢIILE VITALE sI VEGETATIVE

PE PERIOADA DE TRAVALIU

ORA 7:10 – 9:10

Pacienta: Florian Ana-Maria, 22 ani

Diagnostic: Sarcina 40 saptamâni, fat viu, membrane intacte, prezentatie

craniana, contractii uterine dureroase de intensitate moderata

DATA VALORILE PARTURIENTEI

12.II.2008 TA = 100/50 mmHg
P = 82 b/min.
ORA 7:10 T = 36,90C
I = 1,63 cm.
G = 68 kg
R = 26 r/min.
CA=106 cm.
Bd = 20 cm.
Bs = 24 cm.
Bc = 28 cm.
Bt = 32 cm.
BCF = 140 b/min pe linia spinoombilicala

stanga
Col incomplet sters pentru doua degete;
Ruperea spontana a membranelor;
CUD-rare la 10 min. care dureaza 30 sec.
12.II.2008 CUD la 5 min. care dureaza 20 sec.
BCF = 140 b/min.
ORA 8:00 Dilatatie = 4-5 cm.
12.II.2008 Dilatatie = 6-7 cm.
CUD = la 2 min. care dureaza 40 sec.
ORA 8: 30 BCF = 140 b/min.
12.II.2008 CUD cu caracter expulziv
BCF = 140 b/min.
ORA 9:10
INVESTIGAŢIILE PARTURIENTEI
 Pacienta: Florian Ana-Maria, 22 ani

Diagnostic: Sarcina 40 saptamâni, fat viu, membrane intacte, prezentatie

craniana, contractii uterine dureroase de intensitate moderata

VALORI VALORILE
DATA ANALIZE
PARTURIENTEI
NORMALE
Hematii 4,2-4,8milioane/mm3 3,970milioane/mm3
Hemoglobina 13g/1oo ml. 12,2 g/1oo ml.
Hematocrit 41+ /-5 % 37%
12.II.2008
Rh pozitiv
Grupa sangvina 01
VDRL negativ

MEDICAŢIA

DENUMIREA CALEA DE
DATA DOZA
MEDICAMENTULUI ADMINISTRARE
12.II.2008 GLUCOZĂ 5% 500 ml 500 ml. IV.
OXITOCIN II FIOLE IV.( în perfuzie 20
ÎN SALA DE pic/min.)
TRAVALIU
12.II.2008 XILINĂ 1 % I FIOLĂ local în perineu

ÎN SALA DE
NAsTERE
EVOLUŢIA TRAVALIULUI ÎN SALA DE NAsTERE

Pacienta: Florian Ana-Maria, 22 ani;

Diagnostic: I G I P, Sarcina saptamâna 40, fat viu, membrane intacte prezentatie

craniana, contractii uterine dureroase de intensitate moderata

DATA, ORA, INTRĂRII ÎN SALA: 12.II.2008 ORA 7:10

  ORA 7:10:

 col incomplet sters pentru doua degete;

 ruperea spontana a membranelor;

 contractii uterine dureroase rare la 10 min.

care dureaza 30 sec.

 BCF = 140 b/ min.

 ORA 8:00 -

 contractii uterine dureroase la 5 min. care

dureaza 20 sec.

 dilatatie 4-5 cm.

 BCF = 140 b/min.

 ORA 8:30 TV:

 dilatatie 6-7 cm.

 membrane rupte;

 contractii uterine dureroase la 2 min. care

dureaza 40 sec.

 ORA 9:10

 contractii uterine dureroase cu caracter

expulziv

 BCF = 140 b/min.

 dilatatie completa (10cm)

 ORA 9:45 - EXPULZIA FĂTULUI

 FELUL EI: naste spontan în occipito-pubian

un fat viu de sex masculin având o greutate de
4000 grame si scorul Apgar = 9
  delivrenta naturala;

 perineotomie;

 ORA 9:55 - EXPULZIA PLACENTEI : naturala

 Greutatea si particularitati = 660 grame,

integra

 DURATA EXPULZIEI FĂTULUI: 30 minute

 DURATA EXPULZIEI PLACENTEI 10 minute

 CARACTERISTICILE TRAVALIULUI: normal;

 NAsTERE: spontana

 MEMBRANE: ruperea spontana a membranelor;

 STAREA PĂRŢILOR MOI: perineotomie;

 STARE GENERALĂ POSTPARTUM: buna

 P = 80 b/min.

 TA = 95/60 mmHg.

 FĂTUL:Sex = M, G = 4000 grame, IA = 9