Sunteți pe pagina 1din 30

PLANUL LUCRARII

CAPITOLUL I
ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMINI
1.1 NOIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI
GENITALE FEMININ
1.2 UTERUL
1.3 MIJLOACE DE FIXARE sI SUSINERE A UTERULUI

CAPITOLUL II
NAsTEREA NATURAL LA TERMEN
2.1 NAsTEREA NATURAL LA TERMEN
2.2 MECANISMUL NAsTERII
2.3 LUZIA FIZILOGIC IMEDIAT POSTPARTUM

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
3.1 ROLUL GENERAL AL ASISTENTEI MEDICALE
3.2 ROLUL SPECIFIC AL ASISTENTEI MEDICALE
3.3 NEVOILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI DUP
VIRGINIA HENDERSON

CAPITOLUL IV
PREZENTARE CAZURI
4.1 PREZENTARE CAZ NUMRUL I

4.2 PREZENTARE CAZ NUMRUL II


4.3 PREZENTARE CAZ NUMRUL III

ARGUMENT
Nasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai naturale n
prezentatie craniana, longitudinala, pelvina, a unui fat ajuns la termen.
Daca nu se poate vorbi despre un istoric al nasterii din motive lesne de nteles, se
poate vorbi n schimb de o evolutie a nasterii, a cunoasterii acestui proces si al celor
legate de el. Astfel, nca din 1550 I. H. egiptenii cunosteau unele probleme legate de
ginecologie, obstetrica, avort, sarcini, menstruatie, boli particulare ale femeii si metode
de tratament. De asemenea, aveau unele metode de determinare a sarcinii si a sexului
fatului.
n Grecia antica, femeile din Atena erau asistate la nastere de o moasa.
Medicii si moasele din acea vreme practicau palparea abdominala, examenul
vaginal cu specul vaginal, notau schimbarile cervixului si dilatatia.
Avortul era cu desavrsire interzis, fata de situatia din India, unde se considera ca nounascutul nu are spirit chiar ctva timp dupa nastere, din care cauza, copilul era extras cu
manevre foarte crude.
si cu toate ca astazi s-a ajuns la fertilizarea n vitro, ecografie, monitorizare
electronica a fatului si altele, nastere 11511t1917l a desi aparent att de fireasca ramne
unul dintre marile miracole ale naturii.
Aceasta lucrare de diploma cuprinde patru capitole n care urmaresc diferite
stadii ale nasterii, de la primele simptome ale acesteia pna la sosirea copilului pe lume.
Primul capitol al lucrarii de diploma cuprinde anatomia aparatului genital
feminin. Din punct de vedere anatomic m-am axat pe uter deoarece oul rezultat din
fecundarea gametului feminin si gametului masculin se grefeaza n cavitatea uterina,
unde continua sa creasca si sa se dezvolte pna ce fatul devenit viabil este expulzat din
uter prin actul nasterii.
n urmatorul capitol am descris nasterea de la primele simptome ale acesteia si
pna la sosirea copilului pe lume.
Capitolul trei al acestei lucrarii de diploma cuprinde rolul asistentei : (general si
specific) si nevoile fundamentale ale fiintei umane dupa Virginia Henderson.

n ultimul capitol am prezentat cele trei cazuri pe care le-am luat n urma
stagiului efectuat n Maternitatea Spitalului Municipal Onesti.

CAPITOLUL I
1.1 NOIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI GENITAL
FEMININ
Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se
realizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii
gametului feminin (ovulul) de catre gametul masculin (spermatozoidul). Oul rezultat se
grefeaza n cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se dezvolte pna ce fatul
devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.
Aparatul genital feminin este format din:
a)

o parte externa:

vulva: reprezinta deschiderea nafara organelor genitale. Ea este


constituita din:
muntele lui Venus;
labiile mari;
labiile mici;
clitorisul;
himenul;
glandele Bertholin;
glandele Skene;
bulbii vestibulari;
glandele anexe regionale;
perineul;

b) o parte interna:

vaginul - este un organ fibro-musculos cu lumenul turtit


n sensul antero-posterior. Are rol n copulatie si serveste
drept canal la trecerea fatului si anexelor sale n timpul
nasterii. Datorita elasticitatii sale are posibilitatea de a se
deschide n cursul nasterii, cnd peretii sai pot veni n
contact cu peretii bazinului, pentru ca dupa aceea sa
revina la dimensiunile obisnuite. Vaginul are o lungime de
aproximativ 12 centimetri si diametrul de 2 centimetri ;
uterul - este un organ musculos cavitar, n care se dezvolta
oul; la sfrsitul sarcinii el expulzeaza fatul si anexele sale.
Este un organ nepereche, avnd o lungime la nulipare de
6,5 cm iar la multipare 7,8 cm; are un diametru transvers
de 5 cm la baza si 3 cm n portiunea medie a colului si un
diametru antero-posterior de 2,5-3 cm.

trompele uterine - sunt doua conducte musculomembranoase care se ntind de la coarnele uterine pna la
ovare; au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variaza
pe traiectul lor ntre 2-4 cm pna la 6-8 cm.

ovarele - sunt organe pereche si determina caracterele


sexuale primare. Sunt situate n cavitatea pelviana pe
peretele sau posterior. Au diametrul longitudinal de 3 cm,
latimea de 2 cm si grosimea de 1 cm. Ele produc ovulele
si au rol endocrin prin secretia hormonilor sexual

1.2 UTERUL
Este organul n care se nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care
produce expulzia acestuia dupa dezvoltarea lui la termen.
FORMA: unui trunchi de con turtit n sens antero-posterior, avnd baza orientata n
sus si vrful trunchiat n jos. n partea mijlocie prezinta o ngustare numita istm, care l
mparte n doua portiuni diferite: corp si col. Este situat n regiunea pelviana pe linia
mediana si prezinta raporturi anatomice:

anterior - cu vezica urinara;

posterior - cu rectul;

inferior - se continua cu vaginul;

superior - cu organele intestinale si colonul;

lateral - cu ligamentele largi;

DIMENSIUNILE UTERULUI:

la femeia adulta nulipara, lungimea este de 6,5 cm si latimea la


nivelul fundului este de 4 cm, iar grosimea de 2 cm.

la femeia multipara aceste dimensiuni cresc cu aproximativ 1


cm; lungimea 7,5 cm, latimea 5 cm si grosimea de 3 cm.

CONSISTENA UTERULUI:
este ferma, dar elastica usor de perceput la examenul
ginecologic. El tinde n timpul examinarii sa scape printre degete,
ca un smbure de cireasa. n sarcina, uterul devine mai moale,
mai pastos.

GREUTATEA UTERULUI:
este n medie de 50-70 grame, fiind mai usor la nulipare (50-60
gr) dect la multipare (60-70 gr).

este format din trei parti: corpul, istmul si colul.

1.corpul uterin- are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu doua
fete si doua margini:

fata anterioara - usor convexa este acoperita de peritoneu pna


la istm, unde acesta se reflecta pe vezica, formnd fundul de sac
vezico -uterin.

fata posterioara - mai convexa, cu o creasta mediana este


acoperita de perioneu, care coboara pe istm si pe primii centimetri
ai peretelui vaginal posterior; apoi se reflecta pe rect formnd
fundul de sac vagino-rectal (Douglas). Este n raport cu ansele
intestinale si colonul ileo-pelvin. Pe marginile uterului se gasesc
vasele uterine si se pot afla vestigii ale canalului Wolff, cum este
canalul Malpighi-Gartner.

marginea superioara sau fundul uterin - este ngrosata si


rotunjita, concava sau rectilinie la fete si net convexa la
multipare.

2.istmul - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia.

3.colul uterin - este mai ngust si mai putin voluminos dect corpul si are o forma de
butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite. Vaginul se insera pe
col dupa o linie oblica ce urca posterior insertia sa diviznd colul n portiunea supra si
subvaginala.

1.3 MIJLOACE DE FIXARE sI DE SUSINERE


A UTERULUI
Sunt reprezentate de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin:

ligamente largi;

ligamente rotunde;

ligamente utero-sacrate;

Ligamentele largi - sunt doua cute peritoneale de forma patrulatera, ntinse ntre
marginile uterului si pe peretii laterali ai excavatiei pelvine. Fiecare
ligament este format din doua foite peritoneale, una anterioara, alta
posterioara. Acestea se continua una pe cealalta la marginea superioara a
ligamentului larg. n aceasta margine se gaseste tuba uterina. Foita
anterioara trece pe vezica si pe peretele anterior al pelvisului formnd
excavatia vezico-uterina. Foita posterioara coboara mai jos pna pe
vagin, apoi se reflecta pe ampula rectala si pe peretele pelvian posterior
formnd excavatia recto-uterina.

Ligamentul rotund - este un cordon conjuctivo-muscular pereche care pleaca de la


unghiul tubar al uterului strabate ligamentul larg, ncretiseaza vasele
iliace externe si patrunde n canalul inghinal, parcurge acest canal, iese
din el prin orificiul subcutan si se termina n tesutul grasos al muntelui
pubelui si al labiilor mari. Lungimea lui este de aproximativ 12 - 15 cm,
iar grosimea de 4-7 mm.
STRUCTURA UTERULUI
Peretele uterului este format din trei tunici:

tunica seroasa (perimetrul) - este formata de foita peritoneala care


mbraca uterul.

tunica musculara (miometru) - are o grosime medie de 15 mm si este


stratul cel mai bine reprezentat. Este format dintr-un manunchi de fire
musculare netede separate, dar n acelasi timp solidarizate ntre ele prin

tesutul conjunctiv. Contine si numeroase vase sangvine. Se considera ca


miometrul este format din trei straturi:

stratul extern: contine fibre longitudinale si circulare.

stratul mijlociu: contine fibre anastomozate si se


numeste plexifor.

stratul intern: contine fibre longitudinale si circulare.

Fibrele circulare formeaza sfincterul istmului.

tunica mucoasa (endometrul) - adera strns la miometru fara


ntreruperea unei mucoase.
VASCULARIZAIA sI INERVAIA UTERULUI
- ARTERELE: irigatia arteriala a uterului este asigurata n primul rnd de artera
uterina; n mica masura participa si artera ovariana si artera ligamentului rotund
- ARTERA UTERIN: are un diametru de 2-3 mm n afara sarcinii si de 5-6mm n
timpul sarcinii. Ea provine din artera iliaca interna de obicei printr-un trunchi comun
cu ombilicala, la nivelul fosei ovariene. Pe lnga artera uterina la irigarea uterului, mai
participa si artera ovariana prin anasotompozele tubo-ovariene precum si o artera de
nsemnatate redusa artera ligamentului rotund.
- VENELE: pleaca din toate tunicile uterului si se aduna mai nti n niste canale
speciale situate n stratul plexiform al miometrului. Aceste canale sunt sapate n tunica
musculara si se numesc sinusuri uterine si peretele lor e redus la un endoteliu. n
timpul sarcinii, ele se largesc considerabil nct uterul devine un ,,mare burete''.
- LIMFATICELE: provin din trei retele:
-mucoasa;
-musculara;
-seroasa;
Ele se strng intr-o retea colectoare situata sub peritoneu - reteaua
subseroasa.
Din aceasta se nasc trunchiuri colectoare care se ndreapta spre marginile uterului, apoi
spre

diferite grupuri regionale de noduri limfatice.

INERVAIA UTERULUI
Este de natura organo-vegetativa, simpatica si parasimpatica.
Este asigurata de plexul utero-vaginal, emanatie a plexului hipogastric inferior
cu
predominenta simpatica.
Plexul utero-vaginal se prezinta ca textura densa de fibre si ganglioni plasati n
parametrii ce anastompeaza contralateralele si cu plexurile vezicale si uterine.

GLANDELE MAMARE
Sunt n mod normal organe pereche, prezentnd la exterior areola mamara n
centrul acesteia gasindu-se mamelonul.
Greutatea lor variaza n functie de starea functionala: la nastere au 5 grame, la
adulte 200 grame, iar la femei care alapteaza, aproximativ 500 grame. Greutatea ca si
forma celor doi sni sunt inegale.

APARATUL GENITAL FEMININ

CAPITOLUL II
NAsTEREA NATURAL LA TERMEN

2.1 NAsTEREA NATURAL LA TERMEN


Nasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai naturale n
prezentatie craniana, longitudinala si pelvina a unui fat care a ajuns la termen.

DIAGNOSTICUL CLINIC POZITIV - se bazeaza pe elemente furnizate


de prezenta uterului gravid si a fatului n cavitatea uterina, fiind n marea majoritate a
cazurilor diagnostic de certitudine.
Interogatoriul precizeaza o amenoree de peste 28 de saptamni, marirea
progresiva de volum a abdomenului, prezenta miscarilor fetale.
La inspectia snilor se constata: pigmentarea areolei primare, schita de areola
secundara, tuberculii Montgomery, retea venoasa Haller evidenta. Se va aprecia
conformatia mamelonului n vederea procesului de lactatie.
Inspectia la nivelul abdomenului, va evidentia marirea sa de volum n totalitate,
linia mediana pigmentata, prezenta vergeturilor pe flancuri si pe coapse, deplisarea
cicatricei omblilicale, si miscarile active ale fatului.
Organele genitale externe prezinta o pigmentare accentuata a tegumentelor,
culoarea violacee a mucoasei vulvovaginale.
La nivelul membrelor inferioare putem constata la inspectie prezenta edemelor
sau a varicelor.
Palparea snilor va aprecia consistenta glandulara a acestora, iar la exprimarea
mamelonului aparitia colostrului.
Palparea abdomenului, la aceasta vrsta de sarcina este de o deosebita
importanta, deoarece evdentiaza caracterele uterului gravid si ale fatului n interiorul
sau. Se va efectua o palpare superficiala care va constata o formatiune ovoidala,
contractila, pastoasa, cu axul mare longitudinal de cele mai multe ori. Vom aprecia cu
ajutorul panglicii metrice dimensiunile uterului gravid (la termen naltimea fundului
uterin este de 35-36 cm).
Palparea profunda se ncepe n regiunea hipogastrica si are drept scop
evidentierea polilor fetali. n 96 % din cazuri n hipogastru se percepe o formatiune
dura, rotunda, regulata, mobile - polul cefalic al fatului. La fundul uterin se constata o
formatiune mai neregulata, de consistenta inegala - polul pelvin. ntr-unul din flancuri se
va palpa un plan dur, convex care leaga cei doi poli - spatele fetal. n flancul opus se
gasesc partile mici fetale.
Acultatia se percepe cu ajutorul stetoscopului obstetrical. Focarul de intensitate
maxima a BCF-urilor are un sediu fix, la jumatatea distantei dintre spina iliaca anteroposterioara si ombilic, de aceeiasi parte cu spatele fetal.

La examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominala se va constata


colul de consistenta moale n totalitate, iar prin fundurile de sac vaginale laterale se
pune n evidenta prezentatia. nu se pune problema unui diagnostic diferential.
n situati exceptionale se poate face un diagnostic diferential cu un fibrom
uterin gigant sau un chist ovarian voluminos.

METODE PARACLINICE DE DIAGNOCTIC POZITIV sunt utilizate


relativ rar: fonocardiografia (nregistreaza frecventa si ritmul cordului fetal),
ultrasonografia si examenul radiologic (permis numai dupa 36 saptamni, din cauza
riscului de iradiere).
n ultimul trimestru de sarcina se fac mai multe investigatii: VDRL, examenul
sumar de urina, examenul secretiei vaginale, testul HIV, ecografie abdominala.

2.2 MECANISMUL NAsTERII


Nasterea se desfasoara de-a lungul unor fenomene succesive numite ,,perioade''
sau ,,fazele'' nasterii. Travaliul normal pentru primipare este de 8-10 ore, iar la multipare
este de 6-8 ore.
Travaliul propriu-zis este precedat de un pretravaliu ce prezinta urmatoarele
simptome:
contractii uterine dureroase, neregulate, mai ales noaptea;
scade presiunea n etajul abdominal superior si creste n pelvis;
eliminarea, uneori, a dopului gelatinos patat de snge;
colul moale se scurteaza si devine permeabil la deget;
Travaliul propriu-zis ncepe odata cu aparitia contractiilor uterine dureroase, ce
modifica colul. Semnele clinice ce anunta nceputul nasterii sunt:
contractiile uterine sistematizate, cu caracter progresiv si cu modificari
ale colului uterin;
eliminarea dopului gelatinos;
bombarea membranelor ce solicita orificiu uterin;
Travaliul cuprinde patru perioade:
1.perioda nti sau de dilatatie cervicala.

dureaza 8-10 ore la primipara si 6-8 ore la secundipara.


Aceasta perioada nu trebuie sa depaseasca 11-12 ore;

contractiile uterine dureroase, initial la 10-15 minute cresc


progresiv n frecventa, durata si intensitate producnd
neliniste, agitatie, fiind greu de suportat pentru gravida
nevrotica sau fricoasa. n urma contractiilor uterine
dureroase, colul se nmoaie, se scurteaza, apoi se sterge, iar
doplu gelatinos cu striuri sangvine se elimina.
peretii colului sunt nglobati n segmentul inferior, formnd
canalul segmento-cervical, ce se destinde pasiv
n urma contractiilor uterine dureroase, cu canalul vaginal,
formnd canalul de nastere .

marginile orificiului uterin se subtiaza, se ntind, iar


dilatatia orificiului creste pna la 10 cm formnd dilatatia
completa.

punga apelor bombeaza si membranele se rup la o dilatatie


de 6-7 cm.
membranele se pot rupe spontan sau artificial. Spontan se
pot rupe prematur, nainte ca gravida sa intre n travaliu la o
dilatatie a orificiului uterin de 6 cm ; artificial, membranele
se rup de catre medic la o dilatatie de peste 6 cm; dupa 6 ore
de membrane rupte infectia amniotica este probabila, iar
dupa 24 de ore este sigura. Dupa ruperea spontana a
membranelor, prezentatia fatului coboara, lund contact cu
canalul segmentocervical, pe care l destinde, iar ca reflex se
produce descarcarea unei noi cantitati de oxitocina.
2. perioada a doua sau de expulzie a fatului:

dureaza 30-45 minute la primipare si 15-20 minute la


multipara.

ncepe odata cu dilatatia completa, cnd prezentatia este


coborta pe planseul pelviperineal, cu sau fara ruptura
membranelor ; contractiile uterine, la 2-3 minute, durnd 4050 secunde, devin mai puternice si cu eficienta mai mare.
dupa un timp ele se nsotesc si de contractii reflexe ale
muschiilor abdominali si diafragmei, aparnd astfel
contractiile uterine expulzive.

de

fatul este mpins, prin canalul de nastere, caudal pna la


ntroitul vulvar.

presiunea exercitata pe planseul pelviperineal induce reflexul


screamat, ducnd la expulzia fatului n afara canalului de
nastere.

3.perioada a treia sau de delivrenta a placentei si anexelor fetale dureaza 30 minute


n medie.
4.perioada a patra sau postpartum imediat cuprinde primele 24 de ore dupa nastere si
delivreta, cnd se consolideaza hemostaza. Supravegherea lauzei este obligatorie.
Travaliul se incheie odata cu expulzia placentei si consolidarea hemostazei.
Filiera pelvigenitala, ce trebuie strabatuta de produsul de conceptie, prezinta:
strmtoarea superioara (sau intrarea n pelvisul mic), excavatia (sau conductul),
strmtoarea inferioara (sau iesire din pelvis). Pentru a trece prin aceasta filiera osoasa,
prezentatia executa trei timpi principali sau timpii nasterii: angajarea, coborrea si
dirijarea prezentatiei; fatul executa si unele miscari suplimentare de orientare, flexie,
rotatie interna si externa si nclinare laterala. Miscarile craniului si ale trunchiului sunt
asociate, trunchiul repetnd miscarile craniului.Cea mai frecventa prezentatie este cea
longitudinala craniana (96%).

CONDUITA N CURSUL TRAVALIULUI NORMAL


PERIOADA DE DILATAIE
n sala de nastere se urmareste evolutia travaliului dupa:
situatia dilatatiei colului uterin;
evolutia prezentatiei
aspectul lichidului amniotic;
dinamica uterina;
bataile cordului fetal;
Totul se consemneaza n foaia speciala de evolutie a travaliului (partograma).

PERIOADA DE EXPULZIE

ncepe cnd prezentatia apare la vulva. La aparitia primelor contractii expulzive,


parturienta se transporta la sala de expulzie, asezndu-se pe masa ginecologica.

n expulzie se urmaresc: dinamica uterina, progresiunea dilatatiei, starea


fatului (BCF-urile).

se face toaleta vulvoperineala si se pregateste cmpul operator, printr-o


dezinfectie larga suprapubiana, vulvoperineala, si a fetei
posterointerioare a coapselor, prin badijonare cu alcool iodat, septozol.

se izoleaza zona vulvo-perineala, cu cmpuri si ciorapi sterili. Se


dezinfecteaza minile si medicul se imbraca steril cu halat, masca si
manusi.

se explica gravidei modul de coordonare a efortului expulziv, folosirea


presei abdominale, relaxarea ntre contractii. La aparitia contractiei uterine,
parturienta va inspira profund de 2-3 ori, urmand un efort expulziv de 1530 secunde. Va repeta aceasta de 2-3 ori n cursul fiecarei contractii. n
pauzele dintre contractii i se va administra oxigen. Expulzia va fi moderata,
pentru a se cruta integritatea tesuturilor moi. Craniul apare lent la orificiul
vulvar, degajandu-se usor, dupa prealabila infiltrare cu novocaina 1% (6080 ml) a perineului. Daca este indicata epiziotomia, se decoroneaza craniul
de perineu.

La aparitia fetei, aspiram sau stergem secretiile bucofaringiene, pentru a


preveni aspiratia lor. Ne asiguram daca nu exista o circulara de cordon pericervical, iar
daca exista se sectioneaza rapid ntre doua pense, sau daca este larga, se da peste cap.
Palmele se fixeaza pe temporoparietalele craniului fetal si se face rotatia externa a
craniului catre partea n care a fost occipitul. Tragem n jos, degajnd umarul anterior
apoi n sus si nainte, degajnd umarul posterior.
Dupa extragerea umerilor, trunchiul si membrele se degajeaza usor. Se aseaza
fatul pe masa pregatita special n imediata apropiere; se acorda primele ingrijiri fatului,
dezobstrund cu o sonda Nelaton caile respiratorii superioare. Se pune si se ligatureaza
cordonul ombilical, cu un fir de nylon sau de matase, care trebuie sa fie mai groasa
pentru a nu taia cordonul ombilical, se leaga la 1,5 cm de insertia pe peretele abdominal.
Se face un nod dublu sau mai bine un nod cu o ansa deasupra, facnd un fel de capison.
Suprafata sectionata a cordonului se sterge si se tamponeaza cu o solutie antiseptica
(alcool iodat, septozol), apoi se observa daca mai sngereaza. Cordonul mai gros se
leaga mai sus, astfel ca, n caz de sectionare, sa putem face a doua ligatura. Se panseaza
cu o compresa sterila suprafata de sectiune a cordonului ombilical, iar deasupra punem
un pansament steril uscat peste care tragem o fasa. Controlam daca nou-nascutul nu
prezinta malformatii. Se precizeaza starea nou-nascutului prin indicile APGAR. Se face
profilaxia oftalmiei gonococice, iar la fetite si a vulvitei, cu 2-3 picaturi de nitrat de
argint solutie 1%. Se cntareste nou-nascutul se arata mamei, dupa care se trimite n
sectia de pediatrie.

CONDUITA N DELIVRENA PLACENTEI (PERIOADA A III A)


Dupa nasterea fatului, cordonul ombilical sectionat, prins n pensa Kocher se
pune pe un cmp steril pe abdomenul mamei.
Se asteapta dezlipirea placentei 15-20 minute.
Expulzia placentei poate fi normala (fiziologica) sau anormala (patologica), cnd
apar complicatii. Expulzia normala a placentei se face n trei timpi: dezlipirea placentei,
alunecarea placentei, expulzia placentei din vagin.
Expulzia placentei din vagin poate fi:

spontana - cu decolarea si expulzia spontana a placentei si a anexelor sale,


n afara cailor genitale (membranele se pot rupe prin greutatea placentei
putnd fi retinute n uter).

naturala - cu decolare si expulzie spontana pna n regiunea


cervicovaginala, de unde nu se dezlipeste, apare hemoragia impunndu-se o
interventie activa de decolare si extractie manuala a placentei;

naturala dirijata prin administrare de ocitocice care decoleaza rapid


placenta;

Daca nu apare sngerarea, expulzia placentei poate fi asteptata 45 minute - 1ora.


Placenta eliminata se examineaza cu atentie. Ne intereseaza forma, culoarea, integritatea
lobilor si a membranelor, prezenta infarctelor, locul de insertie a cordonului ombilical.

TEHNICA DIRIJRII MEDICAMENTOASE A EXPULZIEI


PLACENTEI
Se injecteaza intravenos o substanta ocitocica uteroton (Oxistin,
Syntocinon, Ergomet, Ocitocin), n momentul degajarii capului - la multipare sau a
numarului anterior - la primipare, sau dupa degajarea capului n prezentatie pelviana.
Este obligatorie la marile multipare cu uter hipoton.
Placenta dezlipita, datorita contractiilor uterine coboara n segmentul
inferior. Se verifica dezlipirea placentei apasnd podul palmei deasupra simfizei. Cnd
cordonul ombilical nu se ridica odata cu uterul, placenta este dezlipita. Se tractioneaza
usor pe capatul prins n pensa, aducndu-se placenta la vulva. Se trage n sus si se
elimina la exterior. Placenta se primeste ntre palme si printr-o miscare de rasucire
extragem si membranele n totalitate.
Daca gravida pierde snge sau dezlipirea nu se face dupa 40-50 minute, se
face extractie manuala de placenta.

CONDUITA N PERIOADA DE CONSOLIDARE A HEMOSTAZEI


(PERIOADA A IVA)
Se urmareste integritatea colului, vaginului, perineului. Se observa daca s-a
contractat uterul. Se face toaleta externa a lauzei. Se pune pansament vulvar steril si se
tine lauza n sala 2-4 ore, fiind atent supravegheat. Cnd cauza pierderilor de snge este
atonia uterina se administreaza ocitocice.Daca hemoragia nu nceteaza ne gndim la
eventuale resturi n uter sau solutii de continuitate nesaturate

2.3 LUZIA FIZIOLOGIC IMEDIAT POSTPARTUM


Lauzia este perioada ce urmeaza dupa nastere, caracterizata prin revenirea
organismului matern la echilibrul din stare de negraviditate.
Lauzia fiziologica imediata postpartum- urmeaza imediat dupa expulzia
placentei din cavitatea uterina si dureaza 2-4 ore.
Fenomenele care au loc n aceasta perioada sunt:
contractiile uterine;
retractia uterina;
hemostaza vaselor deschise de la nivelul zonei de insertie a placentei;
Aceste fenomene determina modificarea formei si consistentei uterului, care
devine globulos si dur, formnd globul de siguranta Pinard.
Conduita: n primele 2-4 ore ale lehuziei imediate, femeia ramne la sala de
nastere, supraveghindu-se clinic starea generala, tensiunea arteriala, pulsul, curba
termica. Prin inspectia si palparea uterului se apreciaza forma si consistenta sa. Prin
inspectia organelor genitale externe si a pansamentului steril vulvar, se observa
cantitatea de snge eliminata la nivelul cailor genitale. Sngerarea fiziologica n aceasta
perioada este de 250-300ml. Este necesar sa se supravegheze lauza foarte atent n acest
interval de timp, pentru a putea interveni imediat n cazul aparitiei unei complicatii
hemoragice.

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
3.1. GENERAL:

preia pacienta nou internata, verifica identitatea, toaleta


personala, tinuta de spital si o repartizeaza n salon, dupa
informarea prealabila asupra structurii sectiei si drepturile ce i
revin ca pacienta

perzinta medicului pacienta pentru examinare si da informatii


asupra starii si simptomelor manifestate de aceasta, rezultatul
monitorizarii, tratamentul si ingrijirile acordate conform
indicatiilor din foaia de observatie

identifica problemele de ingrijire a pacientei, monitorizeaza


functiile vitale, stabileste prioritatiile pentru planul de ingrijire,
evalueaza rezultatele otinute pe care le inregistreza in dosarul de
ingrijiri

pregateste pacienta pentru tehnicii specifice, pentru investigatii


speciale sau chirurgicale

administreza medicatia prescrisa de medic, recolteaza produse


biologice pentru examen de laborator

pregateste materialul si instrumentarul n vederea sterilizarii

pregateste echipamentul, instrumentarul si materialele sterile


necesare interventiei

efectueaza in scris si verbal preluarea-predarea fiecarei paciente


si a activitatii desfasurate n timpul serviciului, n cadrul
raportului de tura

respecta reglementarile privind prevenirea, controlul si


combaterea infectiilor nosocomiale, a conditiilor igienicosanitare, a circuitelor sanitare

organizeaza si desfasoara programe de educatie pentru sanatate

participa si/sau initiaza activitatii de cercetare n domeniul


medical si al ngrijirilor pentru sanatate

3.2. SPECIFIC:

N TRAVALIU:

sta lnga gravida asigurndu-i confortul psihoafectiv, oferindu-i


siguranta;

urmareste TA, T, CUD, BCF-urile si n general evolutia


travaliului;

executa examenul general sumar si obstetrical n lipsa medicului


(exceptnd tuseul vaginal );
urmareste cu precizie dinamica uterina, notnd ritmul, durata si
intensitate CUD.
ntre contractii asculta BCF-urile;

semnaleaza imediat medicului anomaliile de dinamica uterina


sau modificarile BCF-urilor;

N PERIOADA DE EXPULZIE:

cnd partea prezentatiei ncepe sa ntinda perineul, asez gravida


pe masa ginecologica;

pregateste cmpul operator dupa ce face o dezinfectie larga


suprapubiana, vulvoperineala si a fetelor posterointerne ale
coapsei, cu solutie de alcool iodat;

aseaza cmpurile sterile, izolnd regiunea vulvoperineala;


explica gravidei modul de executiei a efortului sustinut;
ajuta pe medic la nasterea pe care o asista;
daca i se va incredinta sa asiste o nastere, va respecta ntocmai
regulile de asepsie, astfel: isi spala minile cu trei perii sterile, cu
apa sterila si sapun timp de cinci minute pentru fiecare perie;
prima perie folosind-o pna la doua laturi de degete de plica
cotului, a doua perie pna la jumatatea antebratului, iar cu a treia
perie va spala numai mna. Va avea grija ca sa nu atinga
obiectele din jur (nesterile), si ca apa de pe mini sa se scurga
spre cot si nu invers.

dupa aceasta minile se freaca cu o solutie diluata de alcool


iodat, septozol si alcool de 70 grade.

mbraca bluza si masca sterila;

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N DELIVRENA


PLACENTEI
n momentul cnd asteapta dezlipirea placentei, supravegheaza
atent parturienta urmarind starea generala, cantitatea de snge
pierdut (maxim 300 ml), fiind pregatita pentru o extractie
manuala a placentei;

verifica daca uterul este bine contractat;


verifica daca sa dezlipit placenta, prin apasare cu mna deasupra
simfizei pubiene (manevra KUSTNER);
extractia placentei se face numai dupa ce avem certitudinea
decolarii placentei (prin tractiune usoara);

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N CONSOLIDAREA


HEMOSTAZEI

urmareste integritatea colului, vaginului, perineului;


se face toaleta externa a lauzei;
pune pansament vulvar steril si tine lauza 2-4 ore n sala;

administreaza ocitocice daca gravida are atonie uterina si


prezinta hemoragie;

in cazul unei hemoragii prezente, se anunta medicul imediat;

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN LEHUZIA


IMEDIAT
supravegheaza functiile vitale: TA, P, curba termica;

palpeaza si inspecteaza uterul pentru a aprecia forma si


consistenta sa;

inspecteaza pansamentul vulvar observnd astfel cantitatea de


snge eliminata la nivelul cailor genitale;

spune pacientei ca nu are voie sa doarma n aceste ore (2-4 ore)


deoarece este pericol de hemoragie prin vasodilatatie.

3.3 NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINEI UMANE


DUP VIRGINIA HENDERSON
1.

Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie.


2.

Nevoia de a se alimenta si hidrata.


3.

4.

Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura


5.
6.

7.

Nevoia de a elimina.

Nevoia de a se odihni si dormi.


Nevoia de a se dezbraca si imbraca.

Nevoia de a avea o temperatura corporala n limite normale.


8.

Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele.


9.

12.

Nevoia de a evita pericolele.


10.

Nevoia de a comunica

11.

Nevoia de a se realiza.

Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale.


13.
14.

Nevoia de a se recreea.
Nevoia de a nvata.

PLAN DE INGRIJIRE
CAPITOLUL IV
4.1 CAZUL NR. I
PLAN DE INGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR
NUME sI PRENUME: Florian Ana-Maria
DATA NAsTERII: 18.VI.1986
DOMICILIU: Dofteana; judetul: Bacau
NATIONALITATEA: romna
OCUPATIA: casnica
STAREA CIVILA: casatorita
RELIGIA: ortodoxa
GRUPA SANGVIN:01; RH:+
GRUPA SANGVIN A SOULUI:AII, RH:+
ALERGII: nu prezinta alergii la nici un medicament
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: I G I P, SARCIN 40 SPTMNI, FT VIU,
MEMBRANE INTACTE, PREZENTAIE CRANIAN, CONTRACII UTERINE
DUREROASE DE INTENSITATE MODERAT
DATA INTERNRII: 12.II.2008
DATA LUARII N EVIDEN: 12.II.2008

STABILIREA LEGTURII CU PARTURIENTA: parturienta este o fire


comunicativa si a raspuns la toate ntrebarile pe care i le-am adresat.Datele au fost
culese prin discutia cu parturienta n sala de travaliu, din foaia de observatii si de la
echipa medicala.
ASPECTUL TEGUMENTELOR: tegumente normal colorate (roz), integre. La
inspectia snilor se constat pigmentarea areolei mamare, la nivelul abdomenului se
constata marirea sa n volum, linia mediana pigmentata, miscari active ale fatului,
prezenta vergeturilor pe coapse si pe flancuri.
POSTURA: pacienta sta n decubit lateral n pat, schimbndu-si des pozitia din cauza
contractiilor uterine dureroase de intensitate moderata
INALIMEA: 1,63cm.
GREUTATEA: 68 kg.
COMPORTAMENT IGIENIC: pacienta are o igiena corespunzatoare, este ingrijita,
ordonata.
VIAA DE FAMILIE: parturienta locuieste la tara impreuna cu sotul si parintii
acestuia intr-o casa cu trei camere. Are 10 clase si pna a ramas nsarcinata a lucrat la un
magazin ca vnzatoare.
ANTECEDENTE PERSONALE:
FIZIOLOGICE: menarha la 13 ani, cicluri de tip regulat la 28-30 zile,flux
moderat,
N=0,
A=0
PATOLOGICE: neaga boli contagioase si interventii chirurgicale.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
Sotul sanatos, grupa sangvina AII, RH: +;
Mama sanatoasa;
Tatal sanatos
ISTORICUL BOLII: pacienta s-a internat n data de 12.II.2008 cu diagnosticul: IG I P,
Sarcina 40 saptamni, fat viu, membrane intacte, prezentatie craniana, contractii uterine

dureroase. A fost luata n evidenta la medicul de familie din trimestrul al-II-lea de


sarcina. A fost la control periodic la medicul de familie.
UM: 5.V.2007
PMF: nu precizeaza
DPN:9.II.2008
CA: 106 cm.
IFU: 33 cm.
TA: 100/50 mmHg.
BCF=140b/minut pe linia spinoombilicala stnga
Diametele bazinului :
Anteroposterior= 20 cm
Bispinos = 24 cm.
Bicrest = 28 cm.
Bitrohanterian = 32 cm.

ANALIZA DATELOR PE PERIOADA DE TRAVALIU


12.II.2008 ORA 7:10 - 9:10
NEVOI PERTURBATE
1.NEVOIA DE A AVEA
O POSTUR

2.NEVOIA DE A EVITA
PERICOLELE

PROBLEME

MANIFESTRI

-pozitie impusa

-contractii uterine

de contractiile

dureroase la 10'

uterine dureroase

care dureaza 30''

-pericol de epuizare
fizica
agitatie;

-anxietate;
-stare de
-neliniste;

-neodihnirea ntre
contractii;
oboseala; durere
3.NEVOIA DE A AVEA

-polipnee

O BUN CIRCULAIE

-crestera nr de
respiratii pe minut
(R=26r/min)

4.NEVOIA DE A NVAA

-cunostinte

-cerere de

insuficiente;

informatii;

-frica pentru

-stare de neliniste,

momentul nasterii;

-agitatie;

DIAGNOSTIC DE NURSING PE PERIOADA DE TRAVALIU:


ORA 7:10 - 9:10
P = pozitie impusa de contractiile uterine dureroase
E = datorata sarcinii la termen
S = manifestata prin durere n regiunea lombara si n partea inferioara a
abdomenului;
P = epuizare fizica
E = din cauza anxietatii, stare de agitatie, nerelaxarea ntre contractiile
uterine dureroase de intensitate moderata pe fond de sarcina la termen
S = manifestata prin oboseala, stare de neliniste, necunoastere;
P = polipnee prin cresterea numarului de respiratii pe minut
E = cauzata de contractiile uterine dureroase pe fond de sarcina la termen
S = manifestata prin inspiruri si expiruri scurte, rapide si superficiale;

FUNCIILE VITALE sI VEGETATIVE


PE PERIOADA DE TRAVALIU
ORA 7:10 - 9:10
Pacienta: Florian Ana-Maria, 22 ani
Diagnostic: Sarcina 40 saptamni, fat viu, membrane intacte, prezentatie
craniana, contractii uterine dureroase de intensitate moderata

DATA

VALORILE PARTURIENTEI

12.II.2008
ORA 7:10

TA = 100/50 mmHg
P = 82 b/min.
T = 36,90C
I = 1,63 cm.
G = 68 kg
R = 26 r/min.
CA=106 cm.
Bd = 20 cm.
Bs = 24 cm.
Bc = 28 cm.
Bt = 32 cm.
BCF = 140 b/min pe linia spinoombilicala
stanga
Col incomplet sters pentru doua degete;
Ruperea spontana a membranelor;
CUD-rare la 10 min. care dureaza 30 sec.
CUD la 5 min. care dureaza 20 sec.
BCF = 140 b/min.
Dilatatie = 4-5 cm.
Dilatatie = 6-7 cm.
CUD = la 2 min. care dureaza 40 sec.
BCF = 140 b/min.
CUD cu caracter expulziv
BCF = 140 b/min.

12.II.2008
ORA 8:00
12.II.2008
ORA 8: 30
12.II.2008
ORA 9:10

INVESTIGAIILE PARTURIENTEI
Pacienta: Florian Ana-Maria, 22 ani
Diagnostic: Sarcina 40 saptamni, fat viu, membrane intacte, prezentatie
craniana, contractii uterine dureroase de intensitate moderata

DATA

12.II.2008

ANALIZE

VALORI
NORMALE

VALORILE
PARTURIENTEI

Hematii

4,2-4,8milioane/mm3

3,970milioane/mm3

Hemoglobina

13g/1oo ml.

12,2 g/1oo ml.

Hematocrit

41+ /-5 %

37%

Rh

pozitiv

Grupa sangvina

01

VDRL

negativ

MEDICAIA
DATA
12.II.2008
N SALA DE
TRAVALIU
12.II.2008
N SALA DE
NAsTERE

DENUMIREA
MEDICAMENTULUI

DOZA

GLUCOZ 5% 500 ml
OXITOCIN

500 ml.
II FIOLE

XILIN 1 %

I FIOL

CALEA DE
ADMINISTRARE
IV.
IV.( n perfuzie 20
pic/min.)
local n perineu

EVOLUIA TRAVALIULUI N SALA DE NAsTERE


Pacienta: Florian Ana-Maria, 22 ani;
Diagnostic: I G I P, Sarcina saptamna 40, fat viu, membrane intacte prezentatie
craniana, contractii uterine dureroase de intensitate moderata

DATA, ORA, INTRRII N SALA: 12.II.2008 ORA 7:10


ORA 7:10:
col incomplet sters pentru doua degete;
ruperea spontana a membranelor;
contractii uterine dureroase rare la 10 min.
care dureaza 30 sec.

BCF = 140 b/ min.

ORA 8:00

contractii uterine dureroase la 5 min. care


dureaza 20 sec.

dilatatie 4-5 cm.

BCF = 140 b/min.

ORA 8:30 TV:

dilatatie 6-7 cm.

membrane rupte;

contractii uterine dureroase la 2 min. care


dureaza 40 sec.
ORA 9:10
contractii uterine dureroase cu caracter
expulziv
BCF = 140 b/min.
dilatatie completa (10cm)

ORA 9:45 - EXPULZIA FTULUI


FELUL EI: naste spontan n occipito-pubian
un fat viu de sex masculin avnd o greutate de
4000 grame si scorul Apgar = 9
delivrenta naturala;
perineotomie;
ORA 9:55 - EXPULZIA PLACENTEI : naturala
Greutatea si particularitati = 660 grame,
integra

DURATA EXPULZIEI FTULUI: 30 minute


DURATA EXPULZIEI PLACENTEI 10 minute
CARACTERISTICILE TRAVALIULUI: normal;
NAsTERE: spontana
MEMBRANE: ruperea spontana a membranelor;
STAREA PRILOR MOI: perineotomie;
STARE GENERAL POSTPARTUM: buna
P = 80 b/min.
TA = 95/60 mmHg.
FTUL:Sex = M, G = 4000 grame, IA = 9