Sunteți pe pagina 1din 45

INGRIJIREA PACIENTEI CU

CHIST OVARIAN

Sntatea nu este totul, dar fr de sntate, totul


este nimic
Schopenhauer

CUPRINS
I. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ORGANELOR GENITALE LA FEMEIE
1.

Organele genitale externe PAG 5

2.

Organele genitale interne .PAG 5


2.1 Vaginul .PAG 6
2.2 Uterul PAG 8
2.3 Trompa uterin ..PAG 11
2.4 Ovarul PAG12

3.

Funcia endocrin a ovarului .PAG 15

4.

Ciclul menstrual PAG 17

II. CHISTUL OVARIAN-DEFINITIE, GENERALITATI, CLASIFICARE


1.

Caracterele generale ale tumorilor ovariene ..PAG 19

2.

Chistul dermoid ..PAG 20

3.

Chistul umercoid .PAG 21

4.

Chisturi seroase ..PAG 22

5.

Chisturi papilare .PAG 22

6.

Chisturi cancerizante

III. SIMPTOMATOLOGIA CLINICA IN CHISTUL DE OVAR PAG 24


IV. DIAGNOSTICUL IN CHISTUL DE OVAR
1.

Diagnosticul pozitiv PAG 25

V. EVOLUTIA SI PROGNOSTICUL. COMPLICATIILE


1.

Complicaii acute .PAG 26

2.

Complicaii subacute PAG 27

3.

Complicaii cronice ..PAG 27


3

VI. TRATAMENTUL CHISTULUI DE OVAR . PAG 28


VII. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVEI CU CHIST DE
OVAR
1.

Aspecte generale.PAG 29

2.

Pregtirea preoperatorie pentru intervenii pe cale abdominala .. PAG 30

3.

ngrijirea postoperatorie . PAG 31

- PREZENTARE DE CAZ 1 .. PAG 33


- PREZENTARE DE CAZ 2 . PAG 35
- PREZENTARE DE CAZ 3 .. PAG 37

ANEXA I . PAG 39
ANEXA II ... PAG 42
BIBLIOGRAFIE . PAG 45

CAPITOLUL I
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ORGANELOR
GENITALE LA FEMEI
ORGANELE GENITALE LA FEMEI
Organele genitale la femei se afla in excavaia pelviana.
Deosebim doua feluri de organe:
- organe genitale interne
- organe genitale externe.

1. Organele genitale externe


Organele genitale externe se afla situate la nivelul perineului. Ele sunt cunoscute sub
denumirea de vulv si sunt reprezentate prin:
- formaiunile labial,
- spaiul interlabial
- aparatul erectil.
2. Organele genitale interne
Sunt reprezentate prin:
- vagin,
- uter,
- trompe uterine
- ovare.

Vaginul
Vaginul este organul de copulaie al femeii. Este un canal musulo-membranos, turtit
anteroposterior lung de 8-12 cm, i larg de 2,5cm.
El este continuarea uterului, ncepnd de la colul uterin i terminndu-se la vulva, fiind
ndreptat oblic n jos i nainte.

Raporturi
Prin fata posterioara vine n raport cu peretele anterior al rectului i cu fundul de sac
peritoneal inferior (Douglas); prin fata anterioar vine n raport cu uretra i vezica urinar, iar n
partea mijlocie cu muchi ridictori anali, care la acest nivel, constituie sfincterul superior al
vaginului.
Extremitatea superioara a vaginului se insereaz de jur, mprejurul colului uterin. Intre
extremitatea inferioara a colului cu pereii vaginului, la acest nivel, se formeaz fundul de sac
vaginal cu urmtoarele segmente:
- fundul de sac posterior, fundul de sac anterior i doua funduri de sac laterale.
Extremitatea inferioara a vaginului se deschide n vestibulul vaginal, sau vulva. La acest
nivel la femeia virgin se afl o membran transversal, semilunar sau inelar, numit himen,
care permite un orificiu central ce permite scurgerea sngelui menstrual; n straturi patologice,
acest orificiu poate lipsi.
La prima copulaie, sau n unele cazuri la prima natere, aceast membran se rupe.
Resturile cicatrizate alctuiesc carmeculii himenali.

Structura vaginului
Pereii vaginului sunt mult mai subiri
decata ai uterului, avnd o grosime de 0,3 0,4 cm.
La exterior nu prezint o tunic seroas
aceasta gsindu-se numai la nivelul fundului
de sac posterior.
Ei sunt alctuii din tunica muscular
i tunica mucoas.
Tunica mucoas este alctuit din
muchi netezi slab dezvoltaii; la extremitatea
inferioar,

fibrele

musculare

circulare,

determin sfincterul inferior al vaginului.


In interior se afla tunica mucoas care
determin att pe peretele anterior, ct i pe cel
posterior, nite cute transversale, crestele transversale ale vaginului.

Mijloace de fixare ale vaginului


Deosebim: mijloace de suspensie i mijloace de susinere.
1.

Mijloacele de suspensie sunt realizate de continuitatea cu colul uterin, de legturile cu

vezica urinar, i in special uretra, anterior i cu rectul, posterior


2.

Mijloacele de susinere sunt reprezentate prin chinga muchilor ridictori anali i prin

perineu.

Vascularizaia si inervaia vaginului


Vascularizaia. Vaginul este vascularizat n cea mai mare parte de artera vaginal, ramura
a arterei hipogastrice. In afara de aceasta mai primete snge i prin ramuri ale arterei uterine,
arterei vezicale inferioare, arterei hemoroidale mijlocii si ale arterei ruinoase interne.
Sistemul venos este reprezentat prin dou plexuri vaginale, aezate de o parte i de alta a
vaginului i prin cteva vene care se deschid n vena hipogastric.
Limfaticele se adun n colectoare, care sunt tributare ganglionilor iliaci externi,
ganglionilor hipogastrici, sacrali i inghinali.
Inervaie. Nervii vaginului provin din plexul hipogastric inferior i de la nervul ruinos
intern.

Uterul
Aezare: Uterul este un organ cavitar nepereche, aezat n partea mediana a cavitaii
pelvieni, intre rect i vezica urinara. El are rol s primeasc din trompa ovulul fecundat (oul), s-l
hrneasc i s-l expulzeze la sfritul sarcinii.
Configuraia externa: Uterul are forma de par, cu poriunea mai mare n sus , iar cea mic
n jos. Are o lungime de 6-8 cm, iar lrgimea de 4 cm. Este turtit posterior, astfel nct cavitatea
uterina este virtual.
In morfologia externa a uterului observam:
- o fat anterioar, orientat spre vezica urinar, i o faa posterioar, orientat spre rect si ansele
intestinului subire;
- o margine lateral stnga i alta dreapta.
Uterul prezint trei poriuni:
- fundul uterului este poriune superioar, mai larg;
- corpul este poriunea mijlocie;
- colul este poriunea inferioar, care se continu cu vaginul: el predomin n vagin. Datorit
modului de inserie a vaginului pe col, acesta prezint doua poriuni: supravaginal, aezat
deasupra inseriei i vaginal, aezata dedesubtul inseriei.
In stare normal corpul uterului este uor ndoit pe col, determinnd un unghi cu deschiderea
nainte . Aceasta a fost denumita anteflexia fiziologic a uterului.
8

Atunci cnd organele vecine sa gsesc destinse, iar vezica urinar este goala, fundul se
orienteaz anterior, corpul devine atunci orizontal, iar colul se ndreapt posterior. Aceasta a fost
numit anteversia fiziologica a uterului. Poziia normal a uterului este de anteflexie i
anteversie.
Cavitatea uterina, prezint dilataii i ngustri. La nivelul fundului cavitatea este mai
larg, apoi se strmteaz cnd ajunge la col, formnd istmul i se lrgete din nou la nivelul
colului, determinnd canalul cervical, lung de 2-3 cm.
Canalul cervical, se deschide n vagin prin orificiul extern al uterului. In cavitatea
uterin, la limita dintre fund si corp, se deschid de o parte i de alta orificiile uterine ale
trompelor.

Structura uterului
Peretele uterului gros de 1 cm, este format din trei
tunici:
- seroas, muscular, mucoas.
1.Tunica seroas este nveliul peritoneal al uterului. Ea
acoper cele doua fete, cervical i intestinal, iar cnd ajunge
la margini, cele doua foite care o alctuiesc se unesc formnd
ligamentele late.
2.Tunica muscular este ptura cea mai importanta a
uterului. Uterul prin funcia lui este un organ muscular cu o
musculatur puternic dezvoltat. Muchi constitueni sunt
netezi, dispui in trei straturi, avnd fibre ncruciate, acre n
timpul graviditii, se nmulesc i se hipertrofiaz pentru a
putea suporta sarcina.
3.Tunica mucoas este format dintr-un epiteliu
cilindric ciliat, corian i din glande tubulare, care produc o
secreie cu reacie alcalina. Mucoasa din corpul uterului este neted, iar mucoasa cervicala
prezint o serie de pliuri transversale numite pliuri sau plici palmate.
In timpul menstruaiei i sarcinii, mucoasa uterin sufer modificri importante. In timpul
menstruaiei celulele corianului se nmulesc devine mai ngroat, vasele sangvine se dilat i
9

apas asupra epiteliului care se rupe si se exfoliaz in cea mia mare parte a lui. Vasele plesnesc si
ele si are loc scurgerea de snge care dureaz 3-4 zile.
Dup aceasta urmeaz perioada de regenerare, care dureaz 5-10 zile. Daca ovulul a fost
fecundat, mucoasa uterina se ngroa, iar vasele i glandele se dilata.
Mucoasa astfel modificat a fost numit cadnea sau decidna.

Mijloacele de fixare a uterului


1. Mijloacele de suspensie. Suspensia uterului este realizat prin peritoneu cu ligamentele
late si prin ligamentele rotunde.
2. Mijloacele de susinere. Susinerea uterului se face prin ligamentele utero-sacrate i n
special prin peritoneu i chinga ridictorilor anali. Dei fixat prin ligamente, uterul este un organ
mobil care se poate deplasa n toate direciile. Aceasta mobilitate i permite s se menin n
poziia fiziologic normal.

Vascularizaia si inervaia uterului


Vascularizaie . Uterul este vascularizata de trei artere: artera ovarian artera uterina, i
artera ligamentului rotund. Sngele venos se strnge in doua plexuri venoase uterine, aezate de
o parte si de alta a uterului. Aceasta formeaz trei cai venoase : venele uterine, plexul
pompinifom si venele ligamentului rotund, care se vars in vena utero-ovarian.
Limfaticele se adun in trunchiuri colectoare, care merg la ganglioni limfocortici, iliaci
externi si mijlocii, pe sacrali.
Inervaia. Nervi uterului provin din plexul hipogastric inferior, plexul utero-ovarian di a
II-a si a IV-a pereche de nervi sacrali, precum i din cei ai simpaticului pelvian.

10

Trompa uterin
Trompa uterina ( Fallope) este un organ pereche tubular, oviduct i perma-duct, lung de
10-15cm, aezat lateral de uter i n partea superioar a ligamentului larg. Ea are rol de
conducere a ovulelor de la suprafaa ovarului pan n uter i a spermatozoizilor din uter i
ntmpinarea ovulului. Fecundarea avnd loc n tromp.
Extremitatea extern este orientat spre ovar si este lrgit ca o plnie, de unde, numele
de pavilionul trompei uterine sau infundibulul trompei uterine.
Pereii pavilionului snt adnc crestai, formnd franjuri. Unul di franjuri este mai lung i
ajunge pana la extremitatea tubular a ovarului. El se numete pavilionul. In fundul pavilionului
se afl orificiul abdominal al trompei. Aici se face legtura cu cavitatea peritoneal i
abdominal.
Orificiul abdominal al trompei face legtura cu o poriune mai dilatat, ampula trompei.
De aici lumenul trompei se ngusteaz spere extremitatea interna formnd istmul trompei
uterine. Istmul se continu spre uter i trece parial prin peretele acestuia alctuind poriunea
uterin a trompei care se deschide n cavitatea uterului prin orificiul uterin al trompei.

Structura trompei

11

La exterior trompa este nvelit n tunica seroas, care nu este altceva dect seroasa peritoneala.
Sub tunica seroas se gsete un nveli conjunctiv ce formeaz tunica adventiva. Sub
aceasta se afla tunica muscular, format din muchi netezi longitudinali, dispui la exterior i
muchi circulari dispui n interior. Urmeaz apoi tunica sub-mucoas i tunica mucoas.
Tunica mucoas este ciliat i formeaz multe cute n special n ampula, poriune numit
labirint tubular. Epiteliul ciliat al mucoasei se prelungete i pe franjuri.
Ovulul eliminat din ovar i captat din pavilionul trompei nainteaz prin lumenul trompei
spre uter datorit micrilor cililor i micrilor peristaltice ale pereilor trompei.

Vascularizaie
Trompa este vascularizat de artera tubular externa, ramura a arterei ovariene i de
artera tubar interna, ramura a arterei uterine.
Venele tubare se ndreapt spre venele ovariene i spre venele uterine.
Limfaticele se adun n formaiuni colectoare superficiale i fac legtura cu limfaticele ovariene.

Inervaie
Nervi provin din plexul ovarian i din plexul hipogastric inferior.
Fibrele nervoase vegetative simpatice si parasimpatice din plexul ovarian nsoesc artera
tubar lateral. Fibrele nervoase vegetative din plexul uterin nsoesc artera tubar medial.

12

Ovarul
Ovarul este glanda sexuala femel n care se produc elementele sexuale, numite ovule i
hormonii sexuali feminini. Este un organ pereche (drept si stng).
Aezare. Ovarele sunt aezate n micul bazin de o parte i de alta a uterului i rectului, sub
bifurcaiile arterelor iliace comune.
Configuraia extern. Ovarul are forma unei migdale, avnd o lungime de 3-5 cm, i o
greutate de 4-8 g. La femeia adult are culoare roiatic, iar pe suprafa prezint cicatrice avnd
aspectul smburelui de piersic.
Prezint dou extremiti extern si intern; dou fee intern si extern; dou margini
anterioar (aderenta) si posterioar (liera)
Raporturi are o direcie puin oblic de sus in jos, avnd urmtoarele raporturi:
extremitatea extern se afla spre trompa, iar extremitatea intern spre uter: faa intern este spre
uter , iar faa extern este in raport cu peretele pelvian.
Mijloacele de fixare. Ovarul este meninut n poziie fiziologic prin ligamentul uteroovarian, care l leag prin polul inferior de uter i ligamentul tubo-ovarian, care l leag prin
polul superior de pavilionul trompei. Nu este acoperit de peritoneu, dect de o poriune redus.

Structura ovarului

13

Ovarul este acoperit cu un epiteliu simplu - epiteliu ovarian sub care se gsete o tesatra
conjunctiva- albugineea ovarului. Sub acest nveli se gsete esutul propriu al ovarului, n care
se pot distinge: substana cortical i substana medular.
Substana cortical este aezat la partea periferica a ovarului sub epiteliul ovarian i
albugineea. ea este format din esut conjunctiv, care poart denumirea de stran conjunctiv. In
grosimea sa se afl nite vezicule- foliculii De Groof.
Foliculul este unitatea histo-functional a ovarului. El se poate reprezenta n stadii
diferite de dezvoltare.
Forma iniial este foliculul primordial, format dintr-o celula central numit ovocit si
reprezint celula din care se va forma ovulul n jurul ei sunt celule epiteliate dispuse ntr-un
singur strat-celule foliculare.
Numrul foliculilor primordial este la nou nscui ntre 40.000. foliculii degenereaz,
astfel ca in timpul vieii genitale ajung la maturitate numai 300-400, cate unul n fiecare lun
timp de proximativ 30 de ani, ncepnd de la pubertate.
Foliculul primordial sufer o serie de transformri care privesc att ovocitul, ct i
celulele foliculare. Ovocitul sufer prima diviziune de maturaie devenind ovocit de ordinul al IIlea. Celulele foliculare se divid i se dispun n mai multe straturi formnd membrana granular.
Intre celulele membranei granulare pare o cavitate (antrul) n care se adun lichidul folicular ce
conine hormonul extrogen numit foliculina (estrodiolul). Celulele foliculare din jurul ovocitului
se dispun radial si formeaz coroana radiala, care da natere membranei pelucide a ovarului.
La periferia foliculului se dispun celulele din strana corticala si formeaz tecile foliculare:
teaca intern alctuit din celulele granulare care elaboreaz hormonul estrogen, foliculina; teaca
extern de natur conjunctiv fibroas este aezat la periferia foliculului.
Foliculul ajuns in aceast stare se
numete folicul matur si are un diametru mai
mare de un cm. Foliculul matur se apropie de
suprafaa ovarului, pe care l rupe si expulzeaz
lichidul folicular si odat cu el i ovcitul, proces
numit ovulaie.
Dup expulzarea din folicul, ovocitul
sufer a doua diviziune de maturaie si
ptrunde in trompa uterin unde devine ovul,
fiind apt pentru fecundare.
14

Dup ce ovocitul a fost eliminat din foliculul matur, celulele tecii interne se nmulesc i
ptrund n interior, iar celulele granularei devin voluminoase se ncarc cu o substana galben i
umplu cavitatea foliculului.
Aceasta nou formaiune poarta numele de corp galben.
Corpul galben secret hormonul progesteron care se vars direct n snge. Daca ovulul a
fost fecundat corpul galben se dezvolt, atinge 2-3cm, n diametru i ramane n stare de
funcionare 5-6 luni numindu-se corp galben de sarcin. In a doua parte a sarcini el ncepe s
involueze si se transform intr-un corp fibros-corpus albicios. Daca ovulul nu a fost fecundat,
corpul galben involueaz intr-un interval foarte scurt de 10-12 zile.
Dezvoltarea foliculului i a ovulului se face sub influenta foliculosti-mulinei produs de
hipofiz. Substana costical este partea cea mai important a ovarului pentru ca n ea se
formeaz celulele reproductoare i se produc hormonii sexuali.
Substana medular se gsete aezat in mijlocul ovarului i este nconjurat de
substana cortical. Ea este format dintr-un esut conjunctiv fibros, foarte bogat n vase sangvine
i vase limfatice i din putinele celule secretoase. Mai conine fascicule i fibre musculare netede
i terminaii nervoase.
Substana medulara are rol n susinerea si nutriia ovarului, precum i n secreia
hormonal.
Vascularizaia ovarul este vascularizat de artera ovarian, ramura a aortei si de artera
uterin si ramura ovarian. Vena ovarian, din ovarul stng se vars in vena renal stng, iar cea
din ovarul drept direct in vena cav trunchiuri care merg la ganglioni limfatici lombari,
preaortici, aortici i lateroaortici di partea stnga.
Inervaie nervii ovarului ,vin din plexul renal si intermezenteric (aortic) si formeaz
plexul ovarian
Funcia endocrin a ovarului
Pe lng funcia de secreie externa (ovulaia), ovarul ndeplinete si o important funcie
de gland endocrin.
Hormoni ovarieni ovarul produce dou categorii de hormoni: - hormoni extrogeni si
hormoni progestrotionali. Hormonii estrogeni sunt secretai de celulele interstiiale ale foliculilor,
Se cunosc trei hormoni estrogeni: estradiolul, estriolul si extronul.

15

Hormoni estrogeni mai sunt produi de placenta la femeia gravida de corticosuprarenalele i de


testicul.
Hormoni progestationali sunt produi de corpul galben i sunt: progesteronul,
pregnandionul, pregnatriolul.
Progesteronul reprezint hormonul progestational primar.
Se ntlnete n snge i mai poate fi produs de placenta corticosuprarenal.
El are rol n pregtirea mucoasei uterine n a doua faz a ciclului menstrual, pentru
nidarea oului. Daca ovulul a fost fecundata tot el este acela care asigur dezvoltarea oului i
formarea placentei.
Reglarea secreiei interne a ovarului se face de centrii hipotalamici pe cale neuronal prin
intermediul glandei hipofizei care produce hormoni gonadotropi i hormonul lactogen.

Fiziologia glandelor genitale


Glandele genitale sunt glande cu secreie mixta. Ele ndeplinesc att o funcie exocrina,
prin formarea i eliminarea la exterior a gameilor, cat i o funcie endocrina prin producerea
unor hormoni care sunt vrsai n snge i care au o mare influent asupra metabolismului i n
apariia caracterelor sexuale primare si secundare.
Caracterele sexuale la femei sunt reprezentate prin: ovare, uter i vagin.
Prin caracterele sexuale secundare se neleg particularitile pe care le prezint unele organe
care, dei exista la ambele sexe, deosebesc brbatul de femeie.
Caracterele sexuale secundare la femei sunt: formele corpului, dezvoltarea glandelor
mamare, laringele rmn n stadiul de dezvoltare infantila (voce subire) psihicul i comportarea.
Hormonii sexuali sunt produi de glandele genitale. Testiculele i ovarele, n care se afl
elementele glandulare endocrine, alturi de cele productoare de gamei.

16

Ciclul menstrual
Este specific primatelor. In ciclul menstrual deosebim trei faze:
Faza menstrual sau menstruaia propriu-zis apare n ultimele cinci zile ale ciclului
menstrual. Endometrul degenereaz din cauza unei slabe irigaii sangvine i se exfoliaz, iar
capilarele se rup i formeaz hemoragia. Sngele menstrual este srac, diluat i bogat n
leucocite.
Faza proliferativa sau preovulatorie este cuprins ntre ziua a 6-14 a ciclului menstrual.
In aceasta faz are loc refacerea epiteliului mucoasei uterine.
Faza progestaional sau secretoare numit i perioada pregravidic, este cuprins ntre
ziua 15-18 a ciclului menstrual. In aceast faz endometrul ajunge la o grosime de 4-5 mm, iar
capilarele se dilat foarte mult, dnd endometrului un aspect edanotos. In felul acesta endometrul
este pregtit pentru fixarea ovulului.
Daca ovulul a fost fecundat, dup ce nideaz, se formeaz placenta, daca nu endometrul
degenereaz i are loc expulzarea acestuia odat cu hemoragia menstrual. nainte de aceasta
mamelele se tumefiaz, devenind dureroase i apar tulburri psihice (iritabilitate, nervozitate,
dureri de cap)
Ansamblul semnelor premenstruale este cunoscut sub numele de molimen menstrual.

17

CAPITOLUL II

CHISTUL OVARIAN- DEFINITIE, GENERALITATI

Chisturile ovariene sunt scule plini cu lichid sau substane solide, aflai n interiorul
ovarului sau pe suprafaa acestuia.
Ele apar datorit procesului lunar care are loc la nivelul ovarelor: ovulaia.
Chisturile sunt n marea majoritate a cazurilor formaiuni benigne de la nivelul ovarelor.
Tumorile ovariene sunt numeroase i variate ca forma, structura histologica i proprieti
biologice.
Chistul ovarian este cea mai frecvent tumora benign ovarian.
O caracteristic

a ovarului este bogia lui in resturi embrionare mai ales n zona

medulara.
Wolthard si Robert Mayer au descris resturi provenite din gonocitele primare, restul din
nefronul primitiv, esut suprarenal aberant.
Din aceast cauz, muli autori au atribuit o origine embrionara tumorilor ovariene,
aplicnd acestui organ concepia embriogenetic a tumorilor, formulata de Cohuhein.

1. Caracterele generale ale tumorilor ovariene


18

Tumorile pot ocupa trei situaii:


Tumori libere si pediculare tumora ovariana dezvoltndu-se n direcia intern, trage
dup ea toate formaiunile dinspre hil, formndu-i un pedicul.
In felul acest tumor este mobil. Prin tulburri inflamatorii, i celerente, mobilitatea se
poate reduce. Pediculul poate fi lat ca o panglic sau n forma de cordon. Este format din:
aripioara posterioar a ligamentului larg, o parte din trompa, cu fimbia ovariana, mezasolpiuxul,
ligamentul utero-ovarian i ligamentul infundibulo-pelin. In grosimea pediculului vom gsi
vasele ovariene, artere, vene, uneori cu calibru mare, apoi vase limfatice dilatate i nervi. S-au
gsit pendiculi cu o lungime pana la 20 cm.
Tumori intraligamentare sunt dureri care se dezvolt ntre cele doua foie ale
ligamentului larg. Nu trebuie s confundam sediul intraligamentar al tumorii cu sediul
pseudointraligamentar.
Aceasta ultima situaie o gsim la tumori cauzate in fundul de sac Douglas si pe care
aderentele inflamatoare cu pereii pelvisului, cu epiloanul i ansele intestinale l-au fixat n poziii
posterioare, stimulnd dezvoltarea intraligamentar.
Tumori retroperitoneale Tumora in dezvoltare se instaleaz fie sub foita posterioara
ligamentelor largi, ntinzndu-se sub mezocolon si lateral acoperind vasele limfatice, fie
ntinzndu-se sub foita anterioara mpingnd mult n sus vezica urinar si ntinznd-o in
suprafaa.
Laparatomia se va face cu atenie pentru a nu inciza vezica.

Chistul dermoid
19

Propriu-zis nu este o tumor, in sensul unei proliferri celulare autonome. Este o


malformaie, un tetarom, adic o tumor avnd in compoziia sa esuturi din cele trei foie
embrionare; ectoderm si endoderm ( putnd fi reprezentate toate trei dar i dou i uneori una).
Este un tetarom adult benign cu tesuturi componente adulte.
Patogenia. Dintre numeroasele explicaii care s-au dat patogeniei chisturilor dermoide,
doua teorii s-au impus i s-au meninut.
Teoria partenogenetic. Dup aceast concepie ovulele ar ncepe o diviziune celular, sar dezvolta i ar da natere la embrioni neregulai, fr ca aceste ovule s fi fost fecundate n
prealabil de ctre spermatozoizi. Tumora ara fi fiica monstruoasa a pacientei care o poarta.
Aceasta geneza exista la nevertebrate, nu a fost ntlnit la vertebrate.
Chistul dermoid prezint esuturi adulte - dini, par, de aceeai varsta cu tesuturile
pacientei arata o apariie mult mai vrstnica dect presupune teoria partenogenetica.
Teoria blastomerica este bazata pe cercetrile mai vechi ale lui Roux, si elevilor si, i
mai recent pe lucrrile lui Pineus, s-a putut obine dezvoltarea de embrioni incomplei din
celulele blastomare, izolate din blastula n stare de segmentare. tiind c blastomerele se divid n
somatice i sexuale. Unii autori admit teoria somato-blastomerica , adic chisturile dermoide s-ar
dezvolta numai in blastomerele somatice, explicnd astfel lipsa glandelor genitale din tetaroane.
Frecvena sunt destul de frecvente si le gsim la toate vrstele, adesea sunt bilaterale.
Mrimea variaz de la chisturi mici, pan la chisturi de mrimea unui cap de adult. Combinate cu
chistomul pseudoumedoid pot ajunge la tumori foarte mari.
Sediul prin greutatea lor cad in fundul de sac Douglas. Destul de frecvent au sediul
preuterin; s-a ncercat (Kuster) s fac din aceasta situaie un semn caracteristic al chistului
dermoid. Aceste chisturi au foarte rar sediul intraligamentar.
Culoarea este glbuie sau cenuie-glbuie din cauza
coninutului sebaceu. Consistenta este moale, pstoasa si inegala,
prezentnd prti dure si pari moi.
La seciune gsim pereii chistului groi, suprafaa interna are
aspect de piele macerat.
Coninut chistul conine o materie vscoasa sebacee,
avnd aspectul untului topit pe cale de rcire. In acest lichid se
gsesc peri izolai sau grupai in uvie sau ghemuri, precum si
coneretiuni calcare. Gsim dini prini n pereii chistului, in alveole, uneori situai pe un os
20

(maxilare). Numrul lor trece de 32, ceea ce face pe uni autori sa vorbeasc de schimbarea
dinilor.
Exist o poriune mai ngroata, mai proeminenta in peretele chistului numita pintenele
dermoid, sau depozitul cefalic, bogata in resturi de esuturi.
S-au gsit degete, resturi de urechi, organe oculare, cavitatea bucala cu dini, unghii,
creier, organe urinare, tuburi si glande digestive, glande Brumier, ganglioni si nervi, inima,
mamele, limba, amigdale, s-au gsit chiar si anexe genitale, corpi cavenosi, uter, vagin.
Niciodat nu s-au gsit testicul sau ovare. Dintre glandele endocrine au fost identificate:
epifiza, suprarenala, tiroida. Uneori se gsete un singur esut cum este cel tiroid. Este vorba deci
de o gua ovarian.
Chisturile supurate se pot sparge in cavitatea peritoneala cu peritonita consecutiva sau pot
perfora vezica sau intestinul gros, eliminndu-se in aceste organe, sau niruind evacuri la
nivelul cicotriei ombilicale.
Chistul dermoid poate coexista cu sarcina.
3. Chistul umeoid
Reprezint cea mai frecvent tumor ovariana. O treime, dup unii autori chiar doua
treimi din tumorile ovariene sunt reprezentate de chistul umedoid. Sintetiznd o serie de statistici
Miller gsete o frecventa de 33.6%.
Patogenie este nc necunoscut. Cele mai importante teorii sprijinite de cercettori sunt:
1. Dup unii autori chistul umeoid provine din insule erotice de celule epiteliale
cilindrice, uneori ciliate, de origine embrionare, care pot fi gsite in hilul ovarului.
2.Chistul umeoid este un tetarom din esut umeoid. Aceasta ipoteza a fost formulata de
Lecene pentru care chistul umeoid provine din resturi de endometru. Contribuie la susinerea
acestei teorii faptul ca cercetriile mai amnunite de laborator ale lui Lecene s-au gsit in
coninutul chistului umeoid, pe lng anumii fermeni.
De asemenea s-au gsit: amiloza, triptina, pepsina. Cnd se rup chisturile umeoide
coninutul lor rspndit n peritoneu va produce pseudomixaul peritoneal sau peritonita
gelatiniforma, aa cum se ntmpla in ruptura umeoidului apendicular.
3.Dupa R.Mayer, tumora Brenner ar fi punctul de placare pentru un chist umeoid.
Anatomia patologic. Se gsesc chisturi de toate mrimile de la o cireaa pana la chisturi
gigantice. In marea lor majoritate sunt unilaterale. Cel mai des sunt pediculare, mai rar se
21

situeaz sub peretele peritoneal, fie sub vezica pe care o ridic in sus, fie sub peritoneul posterior
decalnd mezancolonul i comprimnd rectul.
Peretele chistului, este format dintr-o capsula de esut fibros, cu aspect lucios de culoare
alba-glbuie sau albstruie. Chisturile pot prezenta o cavitate unica sau cteva camere
paneiloculare. Exist de forma unui ciorchine de strugure. Coninutul este un lichid vscos,
avnd n compoziie o pseudomein care este o glicoproteida.

4.Chisturile seroase
Sunt chisturi cu un perete fibro-conjunctiv subire, cptuit cu un epiteliu nestratificat
cilindric sau cubic, cu cili si avnd un coninut lichid seros. Clar cu propieti fizice si chimice
ale serului sanguin.
Cele mai multe mioculare, rareori plurioculare.
Deseori aceste chisturi au o dezvoltare intraligamentara. Olshausen a descris ca si chist
racemos o tumoare caracterizat prin caviti multe si mici, amintind un chiorchine de strugure.
Nu au nveli comun i sunt independente.
Patogenie. Sunt considerate ca rezuntnd, fie din invaginaii ale suprafetei ovariene, fie
din resturi de corp wilff din cordoane medulare. Uneori pe suprafaa interioar se gsesc
verucoziti papilare, care sunt punctul de plecare pentru chisturi vegetante.

5.Chisturi papilare
Reprezint aproximativ 3% din totalul tumorilor ovariene.
Ele se prezint sub nfiri chimice variate, de la tumori benigne pana la tumori
maligne. Sunt caracterizate prin structura lor papilara, cu mase mari vegetante care le dau
nfiarea de conopida. Au o tendina mare de dezvoltare intrapritoneala sau subperitoneala.
Aproape ntodeauna sunt bilaterale.
Patogenie Toi autorii sunt de acord in ceea ce privete patogenia acestor chisturi,
susinnd ca ele provin din resturi Wolffiene

22

Macorscopia

peretele chistului este fibro-conjunctiv. Papilele sunt formate din

ramificaii ale esutului conjunctiv, altele lungi si ramificate. Celulele epiteliale sunt cilindrice,
unele din ele sunt ciliate, altele au forma deosebit asemenea unei mciuci sau sunt periforme.
6. Chisturile cancerizante
Sunt cele mai maligne dintre tumorile ovariene, fiind neoperabile. Ca aspect la nceput,
nu se deosebesc de chisturile benigne, numai la seciune se vede aspectul tumoral.
Macroscopie. Sunt unele cancere care mai au nc situaie endochistic, cele mai multe
au spart capsula chistului s-au intins si au blocat pelvisul.
Au tendinta la dezvoltare intraligamentara sau subperitoneala. Consistenta lor de esut
necrotic, sfrmicios, compact, rzuindu-se cu cuitul, sucul albicios, toate aceste nsuiri arat
caracterul malign al tumorii. Gsim i aici infiltraii calcare-psamo-carcinoame.
Microscopie. Numai studiul amnunit al caracterelor celulare le deosebete pe papilomul
benign. Celulele din stratul extern sunt foarte variate ca forma si mrime.
Se mai pot gsi in celule cilindrice la care se pot vedea cili. In general insa sunt poliforme
cu numeroase cariokineze atipice; de asemenea se gsesc celule gigante. Este o cretere
dezordonata, celular cu invazia stomei. Pe unele seciuni se pot descoperi invazii intravasculare
ale celulelor tumorale. Ca frecventa le putem gsi intr-o proporie de pana la 30% din tumorile
vegetate.
Se gsesc la toate vrstele dar mai mult la menopauz

23

CAPITOLUL V
SIMPTOMATOLOGIA CLINICA IN CHISTUL DE OVAR
In general tumorile ovariene au evoluie latent i fr manifestri. In tumorile mici i
mijlocii, numai complicaiile au semne clinice. Tumorile libere, necapsulare, pot ajunge ct mai
mari, far nici o tulburare.
Durerea. Este rar si de datoreaz unei inflamaii pelviene
concomitente sau iritaiilor si traciunilor pe ligamente sau
compresiuni nervoase. Cnd sunt mari tumorile dau o senzaie de
plenitudine abdominala. In tumorile gigantice se adaug durerea
produsa prin eforturile de redresare a echilibrului static a muchilor
lombari psoos-iliaci.
Semne de compresiune le gsim in tumorile proliferate in pelvis.
Astfel: tulburri de compresiune, mai rar tulburri pe traiectul nervilor; de asemenea, deviaii
uterine. La tumorile mari, abdominale, compresiunea se exercita pe diafragma.
Cordul este deplasat, plmnii sunt jenai in respiraie si bolnava prezint dispnee.
Stomacul mpins -i reduce cavitatea, aprnd subnutriie si constipaie.
Compresiunea pe rinichi si uretre duce la hidronefroze.
Compresiunea pe pancreas produce cteodat glicozurie.
Compresiunea pe vasele mari sangvine da edeme ale membrelor inferioare, varice cu
posibiliti de embolii. Iritaia peritoneala pe care o produc anumite tumori determin ascita.
Tulburri menstruale 38% din chisturile ovariene nu produc nici o perturbare a
menstruaiei. In rest vom ntlni:
- menstruaie ntrziata n legtura cu hipoplazia genitala.
Acest simptom este destul de frecvent.
- polimenoreea i hipermenoreea datorate fie, complicailor inflamatoare, fie hiperpleziei de
mucoasa uterin concomitent. Mai rar este semnalata metroragia.
Faciesul ovarian. In tumorile mari, n cele cu ascita, pacienta capt un facies palid, cu edeme ale
membrelor inferioare, asten

24

CAPITOLUL IV
DIAGNOSTICUL IN CHISTUL DE OVAR
1. Diagnosticul pozitiv
In primul rnd vom stabili daca tumora este chist sau tumor solid.
Chistul are o consistenta elastic, renitenta ca o minge, in tensiune. Chisturile mici, de mrimea
unui pumn sunt chisturi foliculare, luteinice seroase simple sau endometricoase. Ultimele sunt
mai mari, mai neregulate au pereii mai groi i sunt caracterizate prin dismenoree. Chistul
dermoid se gsete la femei tinere. S-au gsit cteva semne difereniale:
Semnul Kuster chistul dermoid ocupa o situaie preuterina;
Semnul Lowsan Tent este vorba de un chist dureros spontan la tact;
Semnul Leopold chistul are o consistenta moale, pstoas si este modelabil.
Radiografia arata formaiuni osoase si dini.
Atta diagnosticul simplu, cat si cel diferenial variaz dup cum tumora este nc
pelviana sau a devenit abdominal.
Tumora este nc pelviana vom face un examen ginecologic, cu palpare i tact
vaginal. Obligatoriu vezica i rectul vor trebui sa fie golite, astfel pot fi considerate drept tumori
fantome. Se precizeaz nti situarea uterului. Tumoarea ovarian este mobil, cu mobilitate
destul de mare sau fix (tumori intraliamentare sau inserate in pelvis). Se poate corecta
consistenta: elastic, rezistent n chisturi.
Tumora este abdominala la inspecie vom constata abdomenul mrit de volum
proeminent, uneori cu vergeturi i cu tergerea cicatricei abdominale.
La palpare se constata o tumoare de forma rotunda sau ovolar, neted sau neregulata,
de consistent variabil; moale sau renitenta, de mrime mijlocie si sunt pediculare.
Se imobilizeaz i sunt pediculare. Se imobilizeaz cnd tumora ia proporii mari, prin
inelovare si inflamaie sau prin dezvoltare in grosimea ligamentului larg. In tumori se poate cuta
semnul Pogeustecher, cu ajutorul cruia putem preciza crei regiuni i aparine tumora.
In chistul ovarian inseria va fi fosa iliaca.
Semnul Daniel, posibilitatea de a ciupi peretele chistului de ovar ntre dou
degete. Peretele se plicotureaz i apoi scap, fcnd diferena fa de o ascita sau o
tumora pseudochistica, unde nu se poate face aceast manevr.
Examenul ecografic pune diagnosticul de certitudine preciznd forma i
dimensiunile chistului, precum i localizarea exact.
25

CAPITOLUL V
EVOLUTIA SI PROGNOSTICUL. COMPLICATIILE
Tumorile benigne ale ovarului sunt latente dar pot s se complic n mod acut sau
subacut. Complicaia cea mai grava este degenerescenta maligna.
Complicaiile acute
Ele realizeaz tabloul de urgenta chirurgicala. Torsiunea chistului este complicaia cea
mai frecventa atingnd mai ales chisturile lungi, pediculare, mobile.
Vorbim de o torsiune numai daca rsucirea pediculului trece de 120.
Atunci apar tulburri circulatorii. Profesiunea poate contribui la o torsiune; o lucrtoare
fcnd eforturi, sau o sportiva din muscari brute, poate provoca torsiunea mai repede dect la o
persoana sedentara. Tumorile mijlocii se torsioneaz mai frecvent dect cele mici sau mari. Cu
cat tumora este mai grea, cu att se torsioneaz mai repede. Chistul dermoid se torsioneaz mai
repede dect chistul umeoid.
Cauzele torsionrii:
1. Cauze externe: provocnd mobilizarea brusca a tumorii, acestea sunt: tusea, cderea, ridicarea
de greuti, gimnastica, rsucirea brusc n pat, munca fizic.
2. Cauze interne: golirea brusc a organelor vecine cavitare, vezica, rect, uter. Sensul torsiuni
este spre dreapta, n sensul acelor de ceasornic pentru tumorile din stnga i spre stnga pentru
cele din dreapta.
Consecinele torsiuni:
1. Ruptura pediculului prin necroza produsa de ischemia care se face prin oprirea circulaiei intro torsiune prea strnsa (1-3%). De obicei ruptura este nsoit de hemoragie intern
2. In torsiunile mijlocii (pana la 360) , circulaia oprit, ns cea arterial persist. Din aceast
cauz sngele continu sa soseasc, dar nu se mai ntoarce. Vor rezulta hematoame
interproprietale, infarturi, necroze. De asemenea tumora creste rapid.
3. La leziunile torsiuni se adaug si ptrunderea de ageni septici, putnd rezulta supuraia sau
gangrenarea chistului.
Semne clinice. Diagnostic in torsiunile acute, debutul este brusc, dramatic. ncepe cu
dureri violente abdominale, vrsturi, balonare, oc peritoneal, puls frecvent, hipotensiune, toate
26

semnele cunoscute ale unei drame abdominale, ale unui abdomen acut. Uneori, foarte rar,
fenomenele se amendeaz prin repauz. De cele mai multe ori ns se agraveaz cernd
intervenia de urgenta. Ruptura chistului complica uneori torsiunea.
Ea antreneaz un tablou de peritonita, nsoit de vrsturi, stare de oc, sindrom
infecios la debut. Intervenia chirurgicala se impune de urgenta. Infeciile acute sunt rare, dnd
un tablou de piosalpins.
Complicaiile subacute
Sunt formele mai atenuate ale precedentelor. Diagnosticul lor beneficiaz de ajutorul
coposcopiei. Torsiunea subacut antreneaz crize dureroase care dispar spontan si recidiveaz.
Tueul vaginal descoper o masa latero-uterina dureroasa. Coproscopia certifica
diagnosticul. Fisurarea este grava pentru chisturile mucoide din cauza riscurilor de peritonita.

Complicaii cronice
Complicaii infecioase. Infectarea chistului se face pe cale ascendenta, uter, trompa,
prin propagare de vecintate sau pe cale hematogena.
Compresiuni. In special compresiunea pe uretre la tumorile intraligamentare.
Este compresiunea lenta, ducnd totui la retenie urinar i al o deficient renal care se
instaleaz treptat si care poate rmne ca sechela chiar dup extirparea tumori.
Degenerarea maligna. Este incerte i poate fi vorba de o tumor malign primitiv de
forma chistic.

27

CAPITOLUL VI
TRATAMENTUL CHISTULUI DE OVAR
Profilactic. Nu exista nici o msur. Pentru a preveni tumorile maligne, mai bine zis
degenerescenta canceroasa, unii autori recomand ablaia chirurgicala, a orarei tumori ovariene,
cu att mai mult tumorile care cresc, care-i pierd mobilitatea i care se complic.
Curativ. La femeia n perioada de activitate genitala posibilitatea existentei unui chist
funcional trebuie nainte eliminat prin dou examene clinice si ecografice n dou momente
diferite ale ciclului i un tratament de proba prin blocarea ovulaiei timp de trei luni. Aproape
unanimitatea ginecologilor sunt de prere ca tumorile organice ovariene trebuie operate.
Tumorile ovariene se opereaz prin laparotomie.
Tipul interveniei este n funcie de tipul tumorii, de dimensiunea sa de certitudinea c
este benigna sau nu, de vrsta pacientei.
La pacientele tinere se ncearc un tratament conservator: chistectomie (mai ales dac
pacienta nu are copii). Dac tumora este voluminoas se face ovarotomie sau anexectomie.
La femeia la menopauza tratamentul, va fi obligatoriu o histerectomie total far
conservarea anexelor.
Nu secionam nimic deoarece exist pericolul de a seciona uterul.

28

CAPITOLUL VII
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
BOLNAVEI CU CHIST DE OVAR
1. Aspecte generale
Intervenia chirurgicala reprezint un eveniment deosebit n viata pacientului, n general
al femeii, care va fi resimita ca un oc sau ca o agresiune perceput n mod contient sau
incontient.
Pacienta va manifesta sentimente pozitive (dispariia durerii, ameliorarea sau dispariia
simptomelor, perspectiva de vindecare) sau sentimente generale de neadaptare (anxietate, frica
de suferina, de moarte, de a nu se mai trezi din anestezie sau de a se trezi in timpul interveniei,
teama de mutilare, de schimbarea imaginii corporale, atentat la pudoare). Fata de acest stres
preoperator, persoana -i construiete mecanisme de aprare, n scopul de a-i menine
integritatea psihica, exprimate in urmtoarele componente:
- regresia- bolnava se comporta ca un copil dependent care se las in voia celor ce o
ngrijesc;
- agresivitatea- bolnava este permanent nemulumit, nencreztoare, i se pare c nu
este la fel de bine ngrijit, considera c are nevoie de mai multe ngrijiri i atenie.
- negarea realitii- ntlnita mai ales la bolnavele cu cancer, care refuza s cread c
tocmai lor li s-a ntmplat. Nu sunt capabile s recepioneze mesajul, nu neleg informaiile
furnizate.
- izolarea in sine traduce o mare anxietate, o mare dificultate de a-si exprima
sentimentele, uneori prea indiferent i privirea parc ar spune facei ce vrei cu mine, nu m
intereseaz, scpai-m de asta , va rog!
- comportament hiperton- pare ca tie tot, c are foarte mult curaj, dar n majoritatea
cazurilor ascunde o mare nelinite.
Este foarte important ca asistenta s cunoasc toate aceste comportamente diferite,
astfel nct s nu judece greit bolnava dup reaciile manifestate ntr-un anumit interval, dar i
pentru a putea face o analiz pertinent a informaiilor, s stabileasc problemele si obiectivele
de ngrijire, s aleag corespunztor aciunile de nursing. Trebuie s existe ntodeauna timp
29

suficient pentru a putea culege informaii complete, pacienta simindu-se mai apropiata de
asistenta, care este tot femeie si este capabila sa-i neleag gndurile nerostite.
Probleme deosebite ridica femeile diagnosticate cu cancer, la care n afara interveniei
exista i teama de moarte, dar i la cele cu intervenii mutilante urmate de modificarea schemei i
imaginii corporale, preocupate de modificare a comportamentului sexual (imposibilitatea
raportului sexual, lipsa libidoului, reacia partenerului de pierderea feminitii si atractivitii), cu
att mai mult cu ct cancerul de col apare mai ales la femeia sexual activ.

2. Pregtirea preoperatorie pentru interveniile


pe cale abdominale
Bilanul preoperator cuprinde examinri curente; aceleai ca n interveniile
abdominale; hemoleucograma, grup sanguin, Rh, ureea sangvina si glicemie, VSH, Ts, Tc, timp
Howel si timp Quich, examen de urina, examen radiologic, toracic, electrocardiografic i un
examen al secreiilor genitale.
ngrijiri specifice sunt urmtoarele: tratarea unei eventuale infecii cu antibiotice
prescrise de medic dup antibiograma, ncepnd cu mai multe zile nainte de intervenie i
continund dup aceea. Se va face corectarea anemiei, deoarece n multe afeciuni ginecologice
sngerarea este important si repetat, ceea ce predispune la complicaii postoperatorii, oc,
tromboze. Pregtirea locala se face n funcie de obiceiul seciei, de regula, ncepnd nainte cu o
zi de operaie.
Cu o seara nainte se ndeprteaz pilozitatea pubiana, se face baie generala i se
mbrac bolnava cu rufrie curat. Regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaz cu alcool i
se acoper cu o compresa steril. Daca acest lucru nu a fost fcut, pregtirea se poate realiza i n
ziua interveniei, prin splarea i uscarea regiunii urmat de dezinfecia cu alcool sau tinctur de
iod. Cu ocazia pregtirii regiunii se observ dac n vecintatea zonei nu exista puncte de
foliculit, eczeme, deoarece sunt surse de infecie postoperatorie. In dimineaa interveniei se
msoar temperatura si T.A. se ndeprteaz lacul de pe unghii, este atenionata s nu-i dea cu
ruji, explicandu-i-se c astfel pot fi urmrite mai bine funciile circulatorii i respiratorii a cror
tulburare introoperatorie se evideneaz prin cianoza buzelor si a unghiilor.
nainte de intrarea in sala pacienta i-si golete vezica; se poate nainta o sond
permanent.
30

3. ngrijirea postoperatorie
Supravegherea bolnavei operate are in vedere aceleai elemente ca si in chirurgia
generala si respectiv abdominala.
Faciesul bolnavei trebuie urmrit atent, modificarea putnd s ne informeze asupra
unor complicaii imediate: paloarea exagerata este semnul unei hemoragii interne sau a prbuirii
circulaiei, cianoza este semnul asfixiei, buzele deshidratate pot evidenia deshidratarea.
Temperatura uor sczut imediata dup intervenie, poate s creasc pana la 38C, in
prima zi, pentru ca apoi sa scad n limite normale.
Meninerea temperaturii peste 37C, sau apariia febrei in zilele urmtoare este semn de infecie.
Respiraia ampla si rara imediata dup operaie, datorit anesteziei devine uor
accelerata din cauza durerii postoperatorii si a anxietii. Respiraia revine la normal dup 24-36
ore. Meninerea unui ritm alert vdete o complicaie pulmonara, iar respiraia zgomotoasa arat
o obstrucie. Mobilizarea precoce are un rol deosebit n prevenirea complicaiilor postoperatorii,
de asemenea , un rol important au tusea asistata, tapotajul toracic, exerciiile respiratorii.
Pulsul trebuie urmrit deoarece creterea frecvenei i scderea volumului sunt semnele
prbuirii circulaiei sau hemoragie n primele ore.
In urmtoarele zile pulsul trebuie corelat cu valoarea temperaturii, dat fiind faptul c in
interveniile pe micul bazin complicaiile tromboembolice sunt mai frecvente.
Tensiunea arteriala este in directa corelaie cu pulsul. Valorile ei se urmresc atent,
orice modificare apruta putnd prevesti o complicaie postoperatorie.
Durerea nu sufer modificri importante. Prima miciune apare de obicei dup 6 ore
de la intervenie. Se poate instala retenia de urin de la nceput, din cauza dezechilibrului
vagosimpatic, sau poate s fie secundar dup ndeprtarea sondei.
Retenia de urina se evideniaz prin lipsa eliminrii i apariia globului vezical. Infecia vezical
favorizat de sond poate fi prevenit prin respectarea condiiilor de asepsie i antisepsie i
aplicnd un unguent cu antibiotic in jurul meatului urinar.
Starea abdominala bolnava prezint o uoara tensiune a peretelui abdominal chiar o
hiperestensie superficiala, moderata i dureri in primele 2-3 zile dup operaie.
Combaterea balonrii se face prin mobilizare precoce, prin stimularea peristaltismului.
La nevoie se aplica tubul de gaze care nu se va menine mai mult de 2 ore, iar dac situaia nu se
rezolv se las un interval liber de 1-2 ore, timp n care circulaia la nivelul mucoasei se reface,
dup care poate fi din nou introdus. La indicaia medicului de administreaz Miostin.
31

Restabilirea tranzitului intestinal este o problema pe care asistenta trebuie s o aib


permanent n atenie. Dup ce trece perioada de pareza intestinala postoperatorie, bolnava ncepe
sa emite gaze, semn c peristaltismul s-a restabilit. In mod normal, dup 48-72 ore de la
intervenie apare primul scaun. Dup reluarea tranzitului pentru gaze, alimentaia poate fi mai
abundent i mai variat.
Fac excepie bolnavele operata pe perineu i vagin, care trebuie sa primeasc mai multe
lichide si semilichide, s ntrzie puin eliminarea scaunului pentru a nu fora suturile.
Mobilizarea bolnavei trebuie sa se realizeze cat mai precoce, ntruct diminueaz
frecventa complicaiilor venoase, evit escarele de decubit i favorizeaz creterea amplitudini
respiratorii.
Bolnava va fi ridicata din pat a daua zi, cu atenie dac are tub de dren i sonda urinar.
Mobilizarea se face progresiv pn cnd bolnava capt ncredere n forele proprii.
Vrsta naintata sau intervenia dificil nu constituie nici o contraindicaie.

32

PREZENTARE DE CAZ
CAZUL NR. I
Bolnava T.M n vrsta de 26 ani, cstorita cu domiciliul in Orastie se interneaz n
Spitalul Municipal Orastie, secia Ginecologie cu diagnosticul Chist ovarian drept n data de
16.01.2013.
Motivele internrii: durere n hipogastru i fosa iliaca dreapta, amenoree.
In antecedente bolnava prezint:
- antecedente hetero-colaterale far important;
- antecedente personale: menarha la 13 ani, durata ciclului menstrual 4-5 zile;
- in antecedente obstreticale prezint dou nateri, un avort la cerere.
Condiiile de viata si munc sunt bune. Nu fumeaz i nu consuma alcool.
Istoricul bolii: bolnava se prezint la consult pentru dureri in hipogastru i fosa iliac
dreapt. In urma consultului se decide internarea.
Examenul vaginal pune in evidenta organele genitale externe normale, vagin suplu, col
fr leziuni, nu sngereaz. La tueul vaginal se observa colul uterin lung, corp uterin in poziie
intermediara mpins spre stnga de o formaiune chistica de aproximativ 6-7 cm., elastica in
tensiune, fundul de sac Duglas liber. Se practica un examen ecografic si investigaii de laborator.
Se examineaz organele genitale i se constata un chist ovarian de aproximativ 3-4 cm.
Data relativ stabile: - 26 ani, cstorita, nu fumeaz, nu consuma alcool, se tie c are chist de
ovar drept.
Date variabile: - durere in hipogastru i fosa iliaca dreapta, amenoree.
Manifestri de independenta: - nu sngereaz, organele genitale externe normale, vagin suplu,
col fr leziuni.
Manifestri de dependenta: - dureri n hipogastru i fosa iliaca dreapt, fric datorit spitalizrii
si evoluiei bolii.
I. Nevoia de a evita pericolele:
P= durere
E= plaga operatorie
S= teama nelinite
Diagnostic de nursing: - durere, din cauza plgii operatorii, manifestata prin team i nelinite.
33

Obiective: - pacienta s prezinte o stare generala bun fr durere.


Intervenii autonome:- poziia antalgica; exerciii de relaxare i control al durerii.
Intervenii delegate: - Agocalmin 21 fiole/zi.
Evaluare: dup 2-4-6 ore durerea cedeaz la administrarea de antalgice.

II. Nevoia de a fi curata i de a proteja tegumentele:


P= igiena deficitar
E= imobilizare
S= tegumente umede cu depozite.
Diagnostic de nursing: igiena deficitar din cauza imobilizrii, manifestata prin tegumente
umede cu depozite.
Obiective; pacienta sa-si menin igiena corporala corespunztoare.
Intervenii autonome: efectuam toaleta pe regiuni, asiguram temperatura camerei 20-22C i a
apei 37-38C.
Intervenii delegate: pansament zilnic al plgii operatorii.
Evaluare: pacienta prezint tegumente i mucoase ngrijite i curate, plaga operatorie este curat
fr semne de infecie.
III. Nevoia de a dormi si odihni:
P= dificultatea de a dormi
E= durere
S= nelinite, agitaie
Diagnostic de nursing: dificultatea de a dormi din cauza durerii manifestata prin nelinite i
agitaie.
Obiective: - pacienta s beneficieze de somn corespunztor, cantitativ si calitativ.
Intervenii autonome: - meninem condiiile necesare somnului,
Intervenii delegate: - diazepam, una fiola, seara
Evaluare: - dup dou zile pacienta este mai relaxat psihic ceea ce favorizeaz instalarea
somnului.

34

CAZUL NR. II
Bolnava C.E. in vrsta de 53 de ani, cstorita cu domiciliul in Orastie se interneaz n
Spitalul Municipal Orastie, secia Ginecologie n ziua de 08.02.2013, cu diagnosticul Chist ovar
drept uter fibromatos are dureri n hipogastru i fosa iliaca dreapta, metroragie abundenta.
In antecedente bolnava prezint: menarha la 13-14 ani, durata ciclului menstrual este de 5
zile, ciclul menstrual regulat, simptome asociate cu dureri, doua nateri i nici un avort.
Condiiile de viata sunt bune.
Comportamentul fata de mediul este corespunztor, nu fumeaz, nu consuma alcool.
Bolnava este cunoscuta pentru fibromatoza uterina, de aproximativ un an prezint dureri
n hipogastru i fosa iliaca dreapta, diagnosticate ca fibrom uterin i chist ovarian. A urmat n
repetate rnduri tratament cu progestative de sintez fr rspuns terapeutic.
La tueul vaginal se observa col uterin lung, corp uterin n poziie intermediara. Uterul
este mrit de volum, mobil, nedureros, flancat drept de ovarul chistic de proximativ 5-6 cm
nedureros.
In urma examinrii clinice si paraclinice se decide intervenia chirurgicala.
Date relativ stabile: - 53 ani, cstorita, nu fumeaz, nu consuma alcool, se tie ca are chist de
ovar drept-uter fibromatos.
Date variabile: - durere in hipocondru si fosa iliaca dreapta, metroragie abundenta, simptome
asociate cu dureri, doua nateri, nici un avort.
Manifestri de independenta: - bolnava se alimenteaz singur, comunicaia este bun.
Manifestri de dependenta: - dureri violente in hipocondru si fosa iliac dreapt; fric datorit
spitalizrii i evoluiei bolii.
I. Nevoia de a avea o buna circulaie
P= circulaie inadecvata
E= metroragie
S= tahicardie, paloare, hipotensiune arteriala.
Diagnostic de nursing: circulaie inadecvata din cauza metroragiei manifestata prin tahicardie,
paloare si hipotensiune arteriala.
Obiective:

- pacienta s prezinte o stare generala buna, diminuarea durerii si restabilirea

funciilor vitale
Intervenii autonome: - poziia antalgic, asigurarea unui climat de linite i relaxare.
35

Intervenii delegate: - venostatice la indicaia medicului, pregtirea pentru examenul ginecologic.


Evaluare: - dup dou zile pacienta prezint o stare generala bun , iar metroragia diminuat.
II. Nevoia de a bea si a manca:
P= alimentaie insuficient calitativ si cantitativ
E= anxietate
S= ameeli, paloare, stare generala de ru.
Diagnostic de nursing: alimentaie insuficienta calitativ si cantitativ din cauza anxietii
manifestata prin ameeli, paloare si stare generala de ru.
Obiective: - pacienta s fie echilibrata nutriional i s aib o stare de bine.
Intervenii autonome: - exploram preferinele pacientei asupra alimentelor permise, ncurajam
pacienta.
Intervenii delegate: - administrarea de perfuzie cu glucoza 10%-500g
Evaluare: - pacienta prezint o stare nutriionala bun.
III. Nevoia de a elimina:
P= eliminare urinara neadecvata
E= infecie
S= disurie
Diagnostic de nursing: - eliminare urinara neadecvata din cauza infeciei manifestata prin disurie
Obiective: - pacienta sa aib miciuni spontane fr durere.
Intervenii autonome: - sonda vezical permanent 24 h; stimularea miciunilor spontane.
Intervenii delegate: - examen sumar de urin si urocultur
Evaluare: - dup 24 h se scoate sonda vezical, pacienta urineaz spontan si nu prezint dizurie.

36

CAZUL NR. III


Bolnava J.N. in vrsta de 18 ani, necstorita, cu domiciliul in Orastie se interneaz in
Spitalul Municipal Orastie, secia Ginecologie, n ziua de 23.03.2013, cu diagnosticul Chist
ovarian stng cu tulburri menstruale.
Are dureri in fosa iliaca stnga si amenoree.
In antecedente bolnava prezint: - menarha la 14 ani, durata ciclului menstrual este de
5-6 zile, nu prezint avorturi nici nateri.
Condiiile de viata sunt bune, bolnava fumeaz.
Bolnava se prezint la consult pentru dureri in fosa iliaca stnga si amenoree. In urma
consultului se decide internarea. La examenul ginecologic se observa: organele genitale externe
normale, vagin suplu, col fr leziuni, nu sngereaz.
La examenul ecografic se observa uterul in anteversoflexie, fr coninut, chist ovarian
stng cu coninut lichid, perei netezi. Evoluia bolii este buna, afebrila, nu prezint metroragie.
Date relativ stabile: - 18 ani, necstorita, fumeaz, condiii de viata bune. Se tie c are chist
ovarian stng cu tulburri menstruale.
Date variabile: - durere n fosa iliac stagn i amenoree.
Manifestri de independenta: - comunicaia este buna; bolnava se alimenteaz singura.
Manifestri de dependenta: - bolnava prezint dureri violente n fosa iliaca stng si amenoree;
frica datorit spitalizrii i evoluiei bolii.
I. Nevoia de a elimina:
P= eliminare menstruala neadecvat
E= chist ovarian
S= amenoree
Diagnostic de nursing: - eliminare manstruala neadecvat din cauza chistului ovarian manifestat
prin amenoree.
Obiective: - pacienta sa prezinte o stare de bine, confort si securitate; s aib o stare de bine
psihic.
Intervenii autonome: - asigurarea confortului fizic si psihic
Intervenii delegate: - pregtirea pentru examenul ginecologic
Evaluare: - dup doua zile pacienta este linitita i prezint o stare generala bun si confort
psihic.
37

II. Nevoia de a evita pericolele:


P= durere abdominal
E= chist ovarian
S= stare depresiv i nelinite
Diagnostic de nursing: - durere abdominal din cauza chistului ovarian manifestata prin stare
depresiv si nelinite.
Obiective: - pacienta s prezinte o stare de bine fr durere.
Intervenii autonome: - poziia antologica; exercii de relaxare si control al durerii.
Intervenii delegate: - asistarea la examenul ecografic; Algocalmin
2 Tb/zi, Indometacin 3 sup/zi; puncia chistului ovarian.
Evaluare: - dup o zi de la puncie, n urma tratamentului durerile au disprut i pacienta este
relaxat.
III. Nevoia de a nva:
P= anxietate
E= necunoaterii prognosticului bolii si investigaiilor
S= lipsa de cunotine.
Diagnostic de nursing: - anxietate din cauza necunoaterii prognosticului bolii i investigaiilor,
manifestata prin lipsa de cunotine
Obiective: - pacienta s cunoasc necesitatea investigaiei; s-i diminueze anxietatea in termen
de doua zile.
Intervenii autonome: - exploram nivelul de cunotine, stimulam dorina de a cunoate, expunem
necesitatea investigaiilor.
Intervenii delegate: - pregtirea local pentru puncie
Evaluare: - pacienta este convinsa de necesitatea i efectul benefic al investigaiei. Dup 2 zile
pacienta este linitit i optimist.

38

INJECTIA INTRAVENOASA
Definiie : introducerea unor soluii izotonice sau hipotonice n circulaia venoas
Injecia intravenoas se efectueaz n dou etape :
- puncia venoas;
- introducerea medicamentului intravenos.
Locul de elecie:
- venele antebraului
- venele de pe faa dorsal a minii
- venele maleolare externe
- venele de la plica cotului
- la copii :
venele epicraniene
venele maleolare
venele de la plica cotului
Materiale necesare:
- mnui de cauciuc sterile;
- seringi i ace de unic folosin.
- alcool sanitar, betadin
- tampoane de vat
- garou
- comprese sterile
- leucoplast
- pern tare
- muama unifolosibil
- soluia medicamentoas pentru administrare
- tvi renal
- materiale pentru splarea minilor
- recipient pentru deeuri ace i seringi folosite

39

Pregtirea materialelor i a bolnavului


- pregtirea psihic- se informeaz bolnavul asupra scopului injeciei
- se verific soluia medicamentoas privind termenul de valabilitate i aspectul
- se aspir soluia medimentoas folosind un ac de aspiraie
- se adapteaz acul de injecie i se elimin aerul din sering
- pentru puncia la venele braului i antebraului bolnavul se aeaz n decubit dorsal cu
braul n extensie
- sub bra se aeaz o pern tare i muama unifolosibil
- se aplic garoul la o distan de aprox. 8 cm. deasupra locului punciei pentru a obine
staz venoas
- bolnavul va strnge pumnul braului prevzut pentru puncie
Tehnica
- asistenta i spal minile,
- mbrac mnui unifolosibile sterile
- se dezinfecteaz locul de elecie cu Betadin, apoi cu alcool sanitar
- se execut puncia venoas, nepndu-se venele distale pentru a proteja venele de
calibru mare
- se aspir pentru a se vedea dac acul este n ven
- se desface garoul
- se injecteaz lent, innd seringa cu mna stng, iar cu plicele minii drepte se apas
pe piston
- se verific periodic dac acul este n ven
- cnd injectarea s-a terminat, se retrage acul brusc, iar la locul injeciei se aplic o
compres steril fixat cu leucoplast
- se supravegheaz bolnavul cteva minute
- se reorganizeaz locul de munc
- acul i seringa folosite se depoziteaz ntr-un container special
Injecia intravenoas se administreaz lent, cca 10 min..
Accidente, incidente: introducerea substanei paravenos, poate produce tumefiere, durere;
- flebalgie, atunci cnd se administreaz injecia prea repede sau substana este iritant;
- hematom, cnd s-a strpuns vasul sanguin
40

- valuri de cldur;
- senzaie de uscare a faringelui;
- ameeli, lipotimie, colaps.
Important:
- nu se introduce aer n lumenul vaselor, provoac embolie gazoas i moarte;
- nu se efectueaz injecia n poziia eznd
- se supravegheaz locul injeciei i starea general a bolnavului.

41

RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALE


Recoltarea secreiilor vaginale, a secreiilor uretrale la femei, a secreiilor din colul uterin
se face direct din produsul care se scurge din uretra / col uterin , cu ansa de platina.
Materiale necesare: - specule vaginale
- anse de platina sau pipete Pasteur
- 2-3 lame de sticla
- lampa de spirt
- eprubete sterile
- creion dermatograf
- mnui sterile
1. Pregtirea fizica si psihica a bolnavei :
- se anuna bolnava si se explica necesitatea , importanta, si inofensivitatea tehnicii
- cu 2 zile nainte repaus terapeutic si sexual
- pacienta este ajutata sa se dezbrace si sa se aeze n poziie ginecologica pe masa
ginecologica
-toaleta organelor genitale externe cu apa cldu, evitarea oricrei substane dezinfectante i a
spunului !
2. Efectuarea tehnicii :
- splarea pe mini cu apa i spun
- se mbrac mnuile de cauciuc sterile
- se ndeprteaz labiile mari si mici cu mana stnga
- se flambeaz ansa de platina i se recolteaz separat din vagin, uretra i
colul uterin ansa se flambeaz dup fiecare recoltare !
- produsul recoltat din col, sau uretra s nu vina n contact cu pereii
vaginului ( acesta are flora proprie)
- se noteaz vizibil -proveniena produsului recoltat ,
- nr buletinului de analiza
- tipul examinrii

42

3. ngrijirea bolnavei dup tehnica


- bolnava va fi ajutat sa coboare de pe masa ginecologic
- s se mbrace
- va fi condus in salon si ajutat s se instaleze comod in pat
4. Pregtirea produsului pentru laborator
a) examinarea bacteriologica
- cate 2 frotiuri pe lame de sticla , separat ptr. fiecare produs recoltat trimise la laborator
- notare pe lama : proveniena produsului ( secreie vaginala sau secreia colului uterin, ultima e
sterila in mod obinuit)
- lamele nsmnate se trimit la laborator ptr efectuarea examinrii dup diferite coloraii
- nsmnri pe medii de cultura direct la locul si in momentul recoltrii ( medii cultura funcie
de germenii cutai)
Ex microscopic :
Tip I - epitelii si lactobacili( secreie normala)
Tip II epitelii, lactobacili, rari bacili gram- negativi sau leucocite
Tip III epitelii, f. rari lactobacili, f. frecveni bacili gram- negativi, coci gram-pozitivi si
negativi, frecvente leucocite
Tip IV rare epitelii, lactobacili abseni, f. frecvente leucocite, f. abundenta flora mixta ,
Trichomonas vaginalis prezent.
b) examinri parazitologice
- punerea in evidenta Trichomonas vaginalis se utilizeaz secreiile ramase pe mnu de
cauciuc dup tueul vaginal,( mai ales cele din fundul de sac vaginal)
- se executa frotiuri uscate la aer
- daca se pot examina imediat se fac preparate native intre lama si lamela , lama fiind
prenclzita
- dac secreia este prea vscoas = produsul de pe vf. ansei se amesteca cu o pictura de ser
fiziologic
- n mediul fluid protozoarul se mic mai activ = mai uor recunoscut

43

- ! parazitul se caut i n uretra secreia uretrala se exprim dinspre vagin cu indexul , pe o


lama de sticla dup toaleta meatului urinar cu sol. oxicianura de mercur 1/5000.
- din reg. vulvar se mai pun in evident oule de Enterobius vermicularis
c) examinri micologice
- recoltri din vagin din depozitele cremoase , albe, cu aspect de pseudomembrane / orice
secreie abundent
- recoltare pe lama ptr. frotiu nativ si colorat si examinri directe intre lama si lamela
5. Reorganizarea locului de munc :
- materialele utilizate se pregtesc ptr. sterilizare i se transport la serviciul de sterilizare

44

BIBLIOGRAFIA

1.

Manual de obstretic si ginecologie Dimitrie Nanu, N Crisan

2. ,,Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor Georgeta Bolta,


Lucretia Titirca
3. Ghid de Nursing Lucretia Titirca

45