Nursingul Pacientei Cu Nastere Prin Cezariana

MINISTERU EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
COORDONATOR:
Prof. instr. POPESCU MAGDALENA ABSOLVENT,
PROMOŢIA - 2010 -
31
TEMA PROIECTULUI
NURSINGUL PACIENTEI
CU NAŞTERE PRIN CEZARIANĂ
31
CUPRINS
ARGUMENT
CAP.I. PARTE TEORETICĂ

I.1. Reproducerea şi organele reproducătoare..................................................... 13
I.1.1. Organele sexuale feminine..................................................................... 13
I.1.2. Organele sexuale masculine.................................................................... 15
I.2. Naşterea prin cezariană................................................................................. 17
I.2.1. Indicaţii................................................................................................... 18
I.2.2. Factori de risc.......................................................................................... 21
I.2.3. Pregătirea pentru operaţie....................................................................... 22
I.2.4. Consult de specialitate............................................................................ 26
I.2.5. Cezariana planificată............................................................................... 27
I.2.6. Cezariana în urgenţă................................................................................ 28
I.2.7. Riscurile şi complicaşiile cezarienei....................................................... 29
I.2.8. Îngrijiri postoperatorii. ........................................................................... 32
CAP. II PARTE PRACTICĂ
I I.1. Îngrijirea pacientei H.O. cu naşterea prin cezariană.................................. 33
I I.2. Îngrijirea.pacientei P.M cu naşterea prin cezariană................................... 50
I I.3. Îngrijirea pacientei N.D. cu naşterea prin cezariană.................................. 66
BIBLIOGRAFIE............................................................................................... 81
ANEXE............................................................................................................... 82
31
ARGUMENT
Prin intermediul lucrări de faţă “Nursingul pacientei cu naştere prin

Cezariană ” am încercat să pun în evidenţă rolul pe care îl are nursa în
apărarea şi menţinerea sănătăţii utilizând toate cunoştinţele actuale de care
dispunelegate de această temă.
Cezariana reprezintă procedura chirurgicală prin care copilul se naşte în urma
inciziei abdomenului şi apoi a uterului. Naşterea prin operaţie cezariană reprezintă o
alternativă a sistemului medical, dar şi o situaţie de un real progres pentru medicină.
Chiar dacă unele mame optează pentru acest gen de naştere doar dintr-un
simplu moft sau pentru a nu mai resimţi durerile naşterii pe cale naturală, altele sunt
obligate să se îndrepte către o astfel de procedură chirurgicală, destul de sigură atât
pentru mama, cât şi pentru copil. Deşi cezariana a devenit o cale de naştere tot mai
des întâlnită, cu riscul morţii scăzut (2%), acesta este încă mai mare decât în cazul
naşterii vaginale.
În trecut, majoritatea femeilor care năşteau prin cezariană mureau. Această
operaţie era varianta prin care se putea salva doar copilul. Primele note despre
practicarea cezarianei datează din secolul XVI. Cu toate acestea, până în secolele
XVIII şi XIX nu se putea vorbi despre supravieţuirea celor doi: mama şi copil, şi
aceasta în special datorită infecţiilor şi hemoragiilor puternice ce apăreau după
efectuarea operaţiei. Abia din secolul XIX s-a apelat la coaserea uterului şi
INDICAŢII Din 1970 şi până la începutul anilor 1980 naşterea prin cezariană a
crescut de la 5% până aproape de 25% din totalul naşterilor. Încă de atunci
specialiştii în sănătate publică şi-au exprimat îngrijorarea că obstetricienii folosesc
abuziv operaţia cezariană.
31
Astăzi, doctorii au mai multe criterii care să-i ajute în a lua decizia de a
practica cezariana.
Cezariana neplanificată - Până la 30% din cezariene sunt practicate după un
travaliu dificil şi greoi (distocie). Multe cezariene sunt practicate în urgenţă atunci
când fătul sau mama prezintă semne de suferinţă sau când apar complicaţii, ca cele
ale cordonului ombilical sau ale placentei, placenta abruptio de exemplu (separarea
prematură a placentei de peretele uterin).
Cezariana planificată - Când există probleme cunoscute ale sarcinii sau factori
de risc ce fac naşterea naturala nesigură, operaţia cezariană este planificată din
timp. Exemple pentru astfel de probleme cunoscute din timp sunt fătul în poziţie
pelvină, placenta blochează cervixul (placenta previa), o boală cronică a mamei
(preeclampsia) şi, în unele cazuri, factori legaţi de o naştere cezariană anterioară.
Aproximativ o treime din naşterile cezariene sunt planificate din timp pentru femei
care au mai suferit în antecedente o operaţie cezariana.
Câteva cazuri în care se recomandă executarea naşterii prin operaţie
cezariană:
o problemele oftalmologice grave ale tinerei mame o vor impiedica să
ducă până la capăt o naştere pe cale naturală, putându-se ajunge până
la orbire datorată efortului depus în momentul naşterii;
o pierderile de sânge în cazurile de placenta praevia;
o dezlipirea copilului de placentă mult mai devreme faţă de momentul
naşterii;
o căderea cordonului ombilical în vagin, fapt ce il va impiedica pe copil
să se mai poată hrani;
o copilul are o greutate mult prea mare, iar nasterea pe cale naturala ar
putea fi un risc pentru mamă;
o copilul este poziţionat cu capul în sus şi picioarele în jos -pelvin, lucru
ce ar împiedica expulzia pe cale naturală sau ar putea apărea
31
probleme de sănatate grave ale bebeluşului ca urmare a unei astfel de
naşteri;
o copilul se poate poziţiona transversal, acesta neputându-se naşte pe
cale naturală;
boli ale copilului depistate de către medic din timp care îl vor împiedica să
facă faţă efortului presupus de naşterea naturală;
o tensiunea arteriala a mamei este ridicată sau există situaţii în care
aceasta suferă de preemclampsie;
o mama suferă de infecţia cu virusul herpetic, lucru ce ar determina
transmiterea infecţiei către făt în momentul naşterii naturale;
o existenţa unor fibroame uterine ori ale unor răni pe uter;
o naşterea precedentă a mamei a fost realizată tot prin operaţie
cezariană, naşterea pe cale naturală fiind exclusă de această dată,
uterul neputând face faţă efortului biologic al unei naşteri naturale.
Aşadar, în urma unor cazuri asemănătoare, naşterea prin operaţia cezariană
nu poate reprezenta decât o alternativă benefică atât pentru mama, cât şi pentru
bebeluş, viaţa amândurora fiind salvată.
FACTORI DE RISC Deşi mai mulţi copii s-au născut prin metoda chirugicală decât
prin cea naturală, o mamă ce naşte prin cezariană are risc crescut de a face
complicaţii şi are nevoie de o perioadă mai lungă pentru recuperare comparativ cu
cea care a născut prin metoda naturală.
Cezariana este o intervenţie chirurgicală de mare anvergură, şi ca majoritatea
celor de acest gen poate duce la mari complicaţii.
Complicaţiile posibile sunt:
o infecţia;
o pierderi semnificative de sânge;
o probleme cu vezica biliară;
31
o traume ale mamei şi copilului legate de actul chirurgical.
Dacă rămane din nou însărcinată, o femeie cu cicatrice de cezariană are şanse
minime de a naşte natural în condiţii de siguranţă, deoarece există riscul ca
cicatricea să se rupă în timpul travaliului (ruptura uterină).
PREGĂTIREA PENTRU OPERAŢIE Operaţia cezariană sau operatia C, reprezintă
naşterea chirurgicală a unui copil printr-o incizie la nivelul abdomenului şi uterului
mamei. Incizia poate fi facută la nivelul abdomenului inferior, deasupra zonei
pubiane (transvers) sau, în anumite situaţii, sub forma unei linii ce uneşte ombilicul
cu zona pubiană (verticală). În majoritatea cazurilor femeia ce naşte prin cezariană
poate rămâne constientă pe parcursul naşterii şi poate fi cu noul nascut imediat după
operaţie. Operaţia de cezariană durează în general 45-50 de minute, dar copilul este
scos în primele 5-10 minute, restul minutelor fiind alocate suturilor la nivelul uterului
şi abdomenului.
Pregătirea preoperatorie Înainte de efectuarea cezarienei, medicul se asigură
că pacienta are anestezia bine facută. În majoritatea intervenţiilor anestezia este
spinală (rahidiană) sau epidurală (peridurala), dar sunt cazuri speciale în care
anestezia generală este preferată.
Înainte, în timpul şi după operaţia cezariană pacientei îi vor fi monitorizate
strict tensiunea arterială, ritmul şi frecvenţa cardiacă precum şi saturaţia oxigenului
în sânge. De asemenea, este posibil ca pacienta să primească antibiotice pentru a
preveni infecţiile ce pot apăre după naştere.
Dupa ce pacienta este anesteziată, se face o incizie pe piele de lungime egală
cu distanţa de la încheietura mâinii până la vârful degetului inelar.
După intrarea în uter cu o tăietură puţin mai mare decât capul copilului,
acesta este apucat cu grijă, iar moaşa apasă pe uter şi copilul este eliberat prin
incizia făcută. Cordonul ombilical este prins şi tăiat, iar copilul este dat asistentei
sau medicului care se ocupă de nou-născuti (neonatolog).
31
Ginecologul elimină apoi placenta, face sutura uterul, inspectează ovarele şi
trompele, apoi pune la loc diferitele straturi de ţesuturi şi coase sau capsează pielea.
Pacienta poate primi injectie cu oxitocina combinată cu o doza de perfuzii
pentru a ajuta uterul să se contracte în vederea opririi sângerării şi, uneori, pentru a
preveni infecţiile, se administrează şi antibiotice.
RISCURILE ŞI COMPLICAŞIILE CEZARIENEI Operaţia cezariană este
considerată relativ sigură. Există însă risc crescut în apariţia complicaţiilor materne
comparativ cu naşterea naturală. O pacientă cu operaţie cezariană necesită un timp
mai mare de recuperare faţă de cea care a născut natural.
Alte riscuri ale operaţiei cezariene includ:
 greaţa, vărsături, dureri severe de cap după naştere (legate de
anestezie şi de actul chirurgical);
 infecţia inciziei;
 traume ale copilului în timpul naşterii;
 imaturitate pulmonară a noului născut, dacă data probabilă a
naşterii a fost calculată greşit;
 mortalitatea maternă (foarte rară). Riscul total de deces al
femeilor care au planificat operaţia cezariană este foarte scăzut
(mai puţin de 3 la 100 000).
Cele mai multe decese materne după o operaţie cezariană apar atunci când
aceasta este făcută în urgenţă (30 la 100 000).
Desi majoritatea femeilor se recuperează fără complicaţii atât după naşterea
naturală cât şi după cea prin cezariană, acestea din urmă necesită un timp mai
îndelungat pentru recuperare şi ingrijiri medicale speciale postoperatorii, deoarece
operatia cezariană este totuşi o intervenţie chirurgicală majoră. Femeile ce nasc prin
cezarină necesită 3 până la 5 zile de spitalizare, comparativ cu 1 sau 2 zile pentru
cele ce au născut natural. Recuperarea completă după naşterea prin cezariana este
31
de 4 până la 6 săptămâni, comparativ cu 1 până la 2 săptămâni pentru naşterea
naturală.
Riscuri tardive Femeilor cu cicatrice uterinaă le creşte riscul apariţiei complicaţiilor
tardive. Aceste riscuri cresc cu fiecare operaţie cezariană adaugată şi includ:
o ruperea cicatricei uterine la o sarcină ulterioară sau în timpul
travaliului (ruperea uterină);
o placentă praevia, adică implantarea placentei in partea inferioară a
uterului, blocând astfel cervixul;
o placentă accreta, placentă increta şi placentă precreta (ultima fiind
cea mai gravă) reprezentând dezvoltarea placentei în profunzimea
peretelui uterin, ceea ce poate duce la o hemoragie severă după
naştere, uneori necesitând histerectomie (îndepărtarea pe cale
chirurgicală a uterului).
În proiectul meu am urmărit treipaciente cu naştere prin cezariană,toate
paientele au prezentat o evoluţie bună după intrvenţia chirurgicală, fiind externete cu
cu lehuzie fiziologică.
CAZUL I Pacienta H. - O., în vârstă de 26 ani, cu domiciliul în Com.
Morăreşti, jud. Argeş, s-a internat în data de 12.05.2010 , în secţia de Maternitate II,
cu diagnosticul de: Sarcină 38 săptămâni , Naştere prin Cezarioană, până în data de
17.05.2010.
Motivele internării : sarcină 38 de săptămâni, făt viu, prezentaţie pelvină,
membrane intacte ( M.I. ). Se internează pentru intervenţie cezariană programată.
F.U.– 33 cm, C.A– 115 cm, Uter ovoid cu axul mare longitudinal , la polul inferior
capul, la cel superior pelvisul, în flancul stâng spatele, în cel drept părţi mici fetale;
B.C.F.– 136 b \ minut, T.V., membrane intacte.
Pe timpul spitalizării a urmat tratament cu :
- Antispastice : Papaverină, Scobutil;, Glucoză, Ser fiziologic, Anestezie Epidurală,
Oxigenoterapie, Vitamine : B1, B6, B12, Ergomet fl I.M,Oxitocin S 4-12 u.i.
31
Pacientei i s-au acordat următoarele îngrijiri:
- i s-a măsurat şi notat funcţiile vitale în F.O.
- i s-a recoltat probe de sânge pentru determinarea analizelor de laborator
- i s-a asigurat alimentaţia şi medicaţia necesară
- am efectuat tratarea plăgii în condiţii de asepsie perfectă
- am respectat normele de asepsie pentru prevenirea complicaţiior
- am supravegheat pacienta pe tot timpul spitalizării
- au fost acordate primele îngrijiri ale nou născutului.
Pacienta s-a externat pe data de 17 .05 .2010 cu recomandările:
- să respecte igiena organelor genitale şi a sânilor
- să evite efortul fizic şi sexual cel puţin 2 luni
- să se prezinte la control periodic.
CAZUL II Pacienta P. - M ., în vârstă de 29 ani, cu domiciliul în Piteşti, Cart.
Craiovei, , Bl B3, Sc D, Ap 9 , s-a internat în data de 18.04.2010 , în secţia de
Maternitate I, cu diagnosticul de : Sarcină 39 săptămâni , Naştere prin cezariană,
până în data de 23.04.2010.
Motivele internării : sarcină 39 de săptămâni, făt viu, prezentaţie transversă,
membrane intacte ( M.I. ). Se internează pentru dureri lombo – abdominale, analize
în limite normale: F.U. ( fund uterin ) – 34 cm, C.A. ( circumferinţa abdominală ) –
110 cm, Uter ovoid cu axul mare longitudinal , la polul inferior capul, la cel superior
pelvisul, în flancul stâng spatele, în cel drept părţi mici fetale; B.C.F. (bătăile
cordului fetal ) – 136 b \ minut, T.V. ( tuşeu vaginal ) dilataţie 2 cm.
Pe timpul spitalizării a urmat tratament cu : Antispastice : Papaverină,
Scobutil;, Glucoză, Ser fiziologic , Anestezie Epidurală, Oxigenoterapie, Vitamine :
B1, B6, B12, Ergomet – 2 fl \ zi I.M.
- am urmărit eliminarea lohiilor
- am efectuat spălături vaginale de 2 ori \ zi : dimineaţa şi seara
31
- am supravegheat pacienta în primele 24 de ore de la intervenţie
- să evite efortul fizic şi sexual cel puţin 2 luni şi să revină la control.
CAZUL III Pacienta N. - D ., în vârstă de 32 ani, cu domiciliul în Com. Bradu, jud.
Argeş, s-a internat în data de 15.07.2010 , în secţia de Maternitate I, cu diagnosticul
de : Sarcină 39 săptămâni , Naştere prin cezariană, până în data de 19.07.2010.
Motivele internării : sarcină 39 de săptămâni, făt viu, prezentaţie craniană,
membrane intacte ( M.I. ).Se internează pentru dureri lombo – abdominale, analize în
limite normale: F.U. ( fund uterin ) – 34 cm, C.A. ( circumferinţa abdominală ) – 110
cm, Uter ovoid cu axul mare longitudinal , la polul inferior capul, la cel superior
pelvisul, în flancul stâng spatele, în cel drept părţi mici fetale; B.C.F. (bătăile
cordului fetal ) – 136 b \ minut, T.V. ( tuşeu vaginal ) dilataţie 4 cm, Pacienta se
prezintă la spital , cu CUD, doreşte la cerere să nască prin operaţie chirurgicală.
Pe timpul spitalizării a urmat tratament cu : Antispastice : Papaverină,
Scobutil;, Glucoză, Ser fiziologic , Anestezie Epidurală, Oxigenoterapie, Vitamine :
B1, B6, B12, Ergomet – 2 fl \ zi I.M.
- am supravegheat pacienta în primele 24 de ore de la intervenţie şi am administrat
calmante
31
Pacienta s-a externat pe data de 19 .07.2010 cu recomandările:
AM REALIZAT ACESTĂ LUCRARE SUB COORDONAREA DOAMNEI

PROFESOR INSTRUCTOR, POPESCU MAGDALENA, CĂREIA ÎI EXPRIM
RECUNOSTINŢĂ ŞI ÎI MULŢUMESC ÎN MOD DEOSEBIT.
31
CAPITOLUL I
PARTE TEORETICĂ
I.1. REPRODUCEREA ŞI ORGANELE REPRODUCĂTOARE

Este o funcţie fundamentală a oricărei fiinţe, prin care se asigură continuarea
speciei si transmiterea la urmaşi a caracterelor ereditare.
Pentru om este caracteristică reproducerea sexuată, caracterizată prin unirea la
procesul fecundaţiei, a celulei (gametului) feminin şi masculin, având ca rezultat
formarea oului sau (zigotului). Pentru reproducerea sexuată este necesară diferenţierea
sexuală, adică persoane de sex feminin şi
masculin, care se deosebesc prin caractere
sexuale primare şi secundare:
Începutul unei noi vieţi se produce în
momentul concepţiei – clipa în care
spermatozoidul masculin şi ovulul (oul)
feminin fuzionează, pentru a deveni un singur
tot. După concepţie , noua fiinţă continuă să se dezvolte în corpul mamei , până în
clipa în care poate avea loc naşterea Pentru a se produce concepţia, atât
spermatozoidul cât şi ovulul trebuie să se afle într-un anumit stadiu de dezvoltare – un
proces complicat care se petrece în gonade, cunoscute şi sub denumirea de organe
primare de reproducere.
I.1.1. Organele sexuale feminine:
Ovarele:
31
Sunt organe pare de formă ovală, neregulată, având dimensiunile unei migdale,
numite gonadele feminine.
Ovarele sunt situate de fiecare parte a uterului, în mod perfect simetric. Ele
conţin de la naştere foliculii (nişte pungi de ţesut, aproximativ 2 milioane la număr),
în care este amplasat ovulul (celula sexuală feminină).
Foliculii se dezvoltă de la pubertate pâna la menopauză. Apţi pentru ovulaţie
rămân numai 400. În urma ruperii foliculului matur (foliclul Graaf) are loc eliberarea
ovulului, care prin trompele uterine ajunge în uter. Ovarele secretă, de asemenea,
hormoni sexuali feminini: estrogenii (foliculina) şi progesteronul.
Uterul
Este un organ musculos în formă de pară, care măsoară la vârstă adultă de la 6
până la 8 cm lungime şi 3-4 cm lăţime. Este locul unde se stabileşte şi creşte ovulul
fecundat. Stratul intern al uterului numit endometru, se îngroaţă sub influenţa

hormonilor sexuali feminini. Dacă ovului nu a fost fecundat de spermatozoid atunci el
moare. În acest caz vasele sangvine ale endometrului plesnesc şi sângele împreună cu
particolele descompuse este eliminat în afară. Acest fenomen poartă denumirea de
menstruaţie şi dureză de la 3 la 7 zile.
31
În partea inferioară, uterul se termină prin colul uterin care se deschide în vagin
şi are un orificiu (numit canalul cervical). Diametrul lui nu este mai mare decât un
vârf de creion, însă se măreşte de sute de ori în timpul naşterii, pentru a permite să
treacă fătul. Prin acest orificiu se scurge o data pe luna sângele menstrual (în cazul
dacă ovulul nu a fost fecundat şi nu a parvenit sarcina.), iar în timpul actului sexual
prin orificiu spermatozoizii nimeresc în uter.
Trompele uterine sau (trompe ale lui Fallope)
Sunt două cordoane cu lungimea de 10-12 cm ce pornesc din partea superioară,
din ambele părţi a uterului. Prin trompe uterul comunică cu ambele ovare, astfel
permite trecerea ovulelor în timpul ovulaţiei din ovare în uter. Tot în trompele uterine
are loc unirea spermatozoidului cu ovulul (fecundarea), în urma căreia se formează
oul (zigotul). Zigotul timp de câteva zile face o călătorie pâna în uter, unde se prinde
de stratul intern al uterului (endomentru) şi se dezvoltă aici timp de 9 luni.
Vaginul
Este o cavitate foarte suplă de 7 până la 10 cm lungime, care uneşte vulva cu
uterul. Intrarea sa, orificiul vaginal, este la fetele tinere, virgine, închisă parţial de o
membrană fină numită himen. În partea superioară vaginul comunică cu colul uterin.
Deasupra intrarii in vagin este amplasat clitorul. Acesta este un organ de dimensiuni
mici, acoperit cu pielea exterioara. Din organel sexuale externe face parte vulva,
labiile mari si mici.
I.1.2.Organele sexuale masculine:

Penisul
Este un organ de formă
alungită, alcătuit dintr-un ţesut moale
cavernos, care se încordează atunci
când cavităţile sunt umplute cu sânge.
În stare de repaos este moale , în stare
31
de excitaţie, când este umplut cu sânge el se măreşte în lungime şi diametru, devine
drept şi tare (acest proces poartă denumire de erecţie). Aceasta permite ca el să poată
fi introdus în vagin. Extremitatea penisului, numită glandul penisului, este sensibilă la
stimulaţie. La capatul penisului se află un orificiu, care permite evacuarea urinei şi a
spermei, care ajung la el printr-un conduct unic numit uretră.
Testicule
Două glande de formă ovală care se coboară după naştere în 2 pungi numite
scrot. Au o greutate de aprox. 15-20 g, dimensiunile 5/3 cm.Testicolul este format din
mai multi tubi (numiţi tubii seminiferi), în interiorul cărora are loc procesul de
formare a celulelor sexuale masculine: spermatozoizi .
Din testicol spermatozoizi nimeresc în epididim. El reprezintă un conduct
intortocheat ce face legătura între testicul şi canalul deferent. Are rol de transport,
depozitare şi hranire a spermatozoizilor.
Duct deferent (canalul diferent)
Este un cordon care uneşte testiculul cu uretra , prin care are loc transportul
spermatozoizilor.
Veziculele seminale
Reprezintă structuri în formă de sac, aflate înapoia vezicii urinare şi secretă un
lichid gros care este parte componentă a lichidului seminal. În momentul excitării
sexuale, spermatozoizii urcă în epididim apoi în ductul diferent până la uretră. În
timpul acestei ascensiuni, lichidele secretate de prostată şi veziculele seminale îi
înfăşoară, formând sperma.
Glandele lui Cowper
Două glande mici care secretă un lichid ce se elimină din penis imediat după
erecţie; poate conţine spermatozoizi; neutralizează mediul acid din uretră. Testiculele
secretă, de asemenea, şi hormoni masculini, printre care se numară testosteronul.
31
I.2. NAŞTEREA PRIN CEZARIANĂ
Cezariana reprezintă procedura chirurgicală prin care copilul se naşte în urma
inciziei abdomenului şi apoi a uterului. Naşterea prin operaţie cezariană reprezintă o
alternativă a sistemului medical, dar şi o situaţie de un real progres pentru medicină.
Chiar dacă unele mame optează pentru acest gen de naştere doar dintr-un
simplu moft sau pentru a nu mai resimţi durerile naşterii pe cale naturală, altele sunt
obligate să se îndrepte către o astfel de procedură chirurgicală, destul de sigură atât
pentru mama, cât şi pentru copil. Deşi cezariana a devenit o cale de naştere tot mai
des întâlnită, cu riscul morţii scăzut (2%), acesta este încă mai mare decât în cazul
naşterii vaginale.
În trecut, majoritatea femeilor care năşteau prin cezariană mureau. Această
operaţie era varianta prin care se putea salva doar copilul. Primele note despre
practicarea cezarianei datează din secolul XVI. Cu toate acestea, până în secolele
XVIII şi XIX nu se putea vorbi despre supravieţuirea celor doi: mama şi copil, şi
aceasta în special datorită infecţiilor şi hemoragiilor puternice ce apăreau după
efectuarea operaţiei. Abia din secolul XIX s-a apelat la coaserea uterului şi
abdomenului după efectuarea unei cezariene.
Medicul specialist care va realiza operaţia va analiza în amănunt orice detaliu
legat de vreo suferinţă a mamei şi ulterior va demara operaţia în sine, acesta trebuind
să taie mai multe straturi: pielea, grăsimea de sub piele, stratul de muşchi abdominal,
ajungând în cele din urmă la uter.
Un sfert din româncele care nasc apelează la cezariană. Multe dintre ele preferă
această metodă chiar dacă, din punct de vedere medical, "20 ar putea să nască
normal", spune dr. Octavian Pîrvu, medic ginecolog la Spitalul Elias din Bucuresti.
Ginecologul Daniel Popescu de la Policlinica cu Plata nr. 3 din Bucureşti
susţine că pacientele nu iau în calcul faptul că anestezia poate afecta atât viaţa fătului,
cât şi pe cea a mamei. "Este posibil ca mama să nu se mai trezească din anestezie, ca
urmare a unor complicţii ce pot aparea în timpul operaţiei", a spus el. Complicaţiile
31
pot consta fie în embolii (cheaguri de sânge care se deplasează pe vase), fie în
imposibilitatea uterului de a se mai contracta, caz în care se ajunge la rezecţia lui
(extirpare), iar pacienta nu va mai putea avea alţi copii.
De multe ori, naşterea prin operaţie cezariana reprezintă o alternativă de ultim
moment pentru tânara mamă, naşterea neputând avea loc altfel sau existând un risc
destul de mare pentru mamă sau pentru copil.
I.2.1. INDICAŢII
Din 1970 şi până la începutul anilor 1980 naşterea prin cezariană a crescut de la
5% până aproape de 25% din totalul naşterilor. Încă de atunci specialiştii în sănătate
publică şi-au exprimat îngrijorarea că obstetricienii folosesc abuziv operaţia
cezariană.
Astăzi, doctorii au mai multe criterii care să-i ajute în a lua decizia de a practica
cezariana.
Cezariana neplanificată - Până la
30% din cezariene sunt practicate după
un travaliu dificil şi greoi (distocie).
Multe cezariene sunt practicate în
urgenţă atunci când fătul sau mama
prezintă semne de suferinţă sau când
apar complicaţii, ca cele ale cordonului
ombilical sau ale placentei, placenta
abruptio de exemplu (separarea
prematură a placentei de peretele
uterin).
Cezariana planificată - Când există probleme cunoscute ale sarcinii sau factori
de risc ce fac naşterea naturala nesigură, operaţia cezariană este planificată din timp.
Exemple pentru astfel de probleme cunoscute din timp sunt fătul în poziţie pelvină,
31
placenta blochează cervixul (placenta previa), o boală cronică a mamei (preeclampsia)
şi, în unele cazuri, factori legaţi de o naştere cezariană anterioară. Aproximativ o
treime din naşterile cezariene sunt planificate din timp pentru femei care au mai
suferit în antecedente o operaţie cezariana. Din punct de vedere medical, motivele
pentru a efectua o noua operaţie cezariana sunt următoarele:
o probleme ce au condus la un travaliu dificil sau o naştere
cezariană anterioară, ca un pelvis îngust sau un făt mare
(disproporţie cefalopelvină);
o factori ce cresc riscul rupturii unei cicatrici uterine în timpul
travaliului, ca o
cicatrice verticală,
trei sau mai multe
cicatrici post operaţie
cezariană, tripleti sau
mai multi, sau un făt
foarte mare de la 4,1
kg până la 4,5 kg;
o lipsa accesului la
supraveghere
medicală de către un
medic cu experienţă
în operaţiile cezariene făcute în urgenţă sau lipsa facilităţilor de a
se practica operaţia cezariană în urgenţă
În unele cazuri, o femeie ce a suferit o operaţie cezariană poate naşte pe cale
naturală. Aceasta este numită "Naşterea vaginală după o operaţie cezariană".
31
Câteva cazuri în care se recomandă executarea naşterii prin operaţie
cezariană:
o problemele
oftalmologice grave
ale tinerei mame o
vor impiedica să
ducă până la capăt o
naştere pe cale
naturală, putându-se
ajunge până la orbire
datorată efortului
depus în momentul
naşterii;
o pierderile de sânge în cazurile de placenta praevia;
o dezlipirea copilului de placentă mult mai devreme faţă de momentul
naşterii;
o căderea cordonului ombilical în vagin, fapt ce il va impiedica pe copil
să se mai poată hrani;
o copilul are o greutate mult prea
mare, iar nasterea pe cale naturala
ar putea fi un risc pentru mamă;
o copilul este poziţionat cu capul în
sus şi picioarele în jos -pelvin,
lucru ce ar împiedica expulzia pe
cale naturală sau ar putea apărea
probleme de sănatate grave ale
bebeluşului ca urmare a unei astfel de naşteri;
31
o copilul se poate poziţiona
transversal, acesta neputându-se
naşte pe cale naturală;
o boli ale copilului depistate de
către medic din timp care îl vor
împiedica să facă faţă efortului
presupus de naşterea naturală;
o tensiunea arteriala a mamei
este ridicată sau există situaţii
în care aceasta suferă de
preemclampsie;
o mama suferă de infecţia cu
virusul herpetic, lucru ce ar
determina transmiterea
infecţiei către făt în momentul
naşterii naturale;
o existenţa unor fibroame uterine ori ale unor răni pe uter;
o naşterea precedentă a mamei a fost realizată tot prin operaţie cezariană,
naşterea pe cale naturală fiind exclusă de această dată, uterul neputând
face faţă efortului biologic al unei naşteri naturale.
Aşadar, în urma unor cazuri asemănătoare, naşterea prin operaţia cezariană nu
poate reprezenta decât o alternativă benefică atât pentru mama, cât şi pentru bebeluş,
viaţa amândurora fiind salvată.
I.2.2. FACTORI DE RISC

Deşi mai mulţi copii s-au născut prin metoda chirugicală decât prin cea
naturală, o mamă ce naşte prin cezariană are risc crescut de a face complicaţii şi are
31
nevoie de o perioadă mai lungă pentru recuperare comparativ cu cea care a născut prin
metoda naturală.
Cezariana este o intervenţie chirurgicală de mare anvergură, şi ca majoritatea
celor de acest gen poate duce la mari complicaţii.
Complicaţiile posibile sunt:
o infecţia;
o pierderi semnificative de sânge;
o probleme cu vezica biliară;
o traume ale mamei şi copilului legate de actul chirurgical.
Dacă rămane din nou însărcinată, o femeie cu cicatrice de cezariană are şanse
minime de a naşte natural în condiţii de siguranţă, deoarece există riscul ca cicatricea
să se rupă în timpul travaliului (ruptura uterină).
I.2.3. PREGĂTIREA PENTRU OPERAŢIE

Operaţia cezariană sau operatia C, reprezintă naşterea chirurgicală a unui copil
printr-o incizie la nivelul
abdomenului şi uterului
mamei. Incizia poate fi facută
la nivelul abdomenului
inferior, deasupra zonei
pubiane (transvers) sau, în
anumite situaţii, sub forma
unei linii ce uneşte ombilicul
cu zona pubiană (verticala).
În majoritatea cazurilor
femeia ce naşte prin cezariană poate rămâne constientă pe parcursul naşterii şi poate fi
cu noul nascut imediat după operaţie. Operaţia de cezariană durează în general 45-50
31
de minute, dar copilul este scos în primele 5-10 minute, restul minutelor fiind alocate
suturilor la nivelul uterului şi abdomenului.
Tipuri de anestezie utilizate:

Anestezia epidurală
Într-o anestezie epidurală convenţională, se injecteazaă o doză de anestezic
local în partea de jos a spatelui pacientei, în spaţiul
epidural, în jurul măduvei spinării şi constă în
injectarea substanţei anestezice (continuu sau în
doze repetate) printr-un cateter fin (cateter
epidural).
Acest lucru produce o anesteziere a nervilor
care aduc senzaţii de la uter şi canalul naşterii.
Acum în spitale se folosesc mai multe tipuri
de anestezii epidurale. Nu există cercetari şi
informaţii clare despre efectele adverse ale anesteziei epidurale asupra copiilor.
Substanţele folosite în anestezia epidurală pot atinge concentraţii la fel de ridicate în
sângele copiilor ca acelea din sângele matern, şi datorita ficatului imatur al copilului,
este nevoie de o perioada mai lungă de timp, uneori zile, pentru a fi eliminate complet
din sângele copilului. Cu toate că datele actuale nu sunt relevante, sunt posibile
probleme ca respiraţiile rapide în primele ore şi sensibilitatea crescută la valori
scăzute ale zaharului în sânge, ceea ce sugerează că aceste substanţe au efecte
considerabile asupra nou născutului.
Rahianestezia
Substanţa anestezică este introdusă tot la nivelul coloanei vertebrale lombare
(acul străbate meningele), dar printr-o singură injecţie, fără să mai fie nevoie de
plasarea unui cateter. Anestezia epidurală î-şi va face efectul cam în 30-40 de minute,
31
iar rahianestezia în doar 5-10 minute. Rahianestezia are un efect mult mai rapid decât
anestezia peridurală, dar, spre deosebire de ea, nu poate fi practicată pentru operaţii cu
durată mai mare 2,5 ore.
Avantaje ale anesteziei locale

Faţă de anestezia generală, cea epidurală este mult mai sigură, complicaţiile ce
apar la mamă sau la făt sunt mai mici. În plus, copilul nu este afectat de anestezice la
fel ca în cazul anesteziei generale. Pe parcursul operaţiei mama va fi conştientă şi î-şi
poate vedea copilul imediat ce acesta va fi scos din uter. Părerile medicilor înclină clar
în favoarea anesteziei locale (epidurală sau rahianestezie).
Anestezia generală
În cazurile de urgenţe care necesită intervenţii de amploare sau când anestezia
locală, regională nu este posibilă, este posibil să se facă o anestezie generală.
Anestezia generală poate fi inhalatorie (cu gaze anestezice) sau intravenoasă.
Deoarece substanţele anestezice deprimă atât sistemul nervos central al mamei, cât şi
al fătului, mama va dormi pe parcursul întregii operaţii, iar bebeluşul va fi şi el mai
somnoros. Anestezia generală scade abilitatea corpului de a respira singur de aceea se
face şi intubaţia endotraheală. Cea mai gravă complicaţie a anesteziei generale este
pneumonia de aspiraţie.
Pregătirea preo-peratorie
Înainte de efectuarea cezarienei, medicul se asigură că pacienta are anestezia
bine facută. În majoritatea intervenţiilor anestezia este spinală (rahidiană) sau
epidurală (peridurala), dar sunt cazuri speciale în care anestezia generală este
preferată.
În vederea pregătirii pre-operatorii, pacientele vor avea braţele legate de masa
de operaţie pentru propria lor siguranţă, iar un câmp operator va fi aşezat de-a lungul
toracelui acestora.
31
Un tub subţire intravenos va fi introdus la nivelul antebraţului sau a mâinii
pacientei; prin acesta este introdus un sedativ care va ajuta femeia să se relaxeze.
O sonda vezicală este introdusă în uretră pentru a ajuta pacienta să urineze în
timpul şi după intervenţia chirurgicală. Zona pubiană va fi rasă, iar zonele pubiana şi
abdominală vor fi spălate cu un sapun antibacterian. Zona de incizie poate fi acoperită
cu o folie de plastic adezivă sau cu un câmp operator în vederea protejării acestei arii.
Înainte, în timpul şi după operaţia cezariană pacientei îi vor fi monitorizate
strict tensiunea arterială, ritmul şi frecvenţa cardiacă precum şi saturaţia oxigenului
în sânge. De asemenea, este posibil ca pacienta să primească antibiotice pentru a
preveni infecţiile ce pot apăre după naştere.
Dupa ce pacienta este anesteziată, se face o incizie pe piele de lungime egală cu
distanţa de la încheietura mâinii până la vârful degetului inelar.
În majoritatea operaţiilor incizia se face orizontal, chiar deasupra liniei părului

pubian, deoarece se vindecă şi arată mai bine, şi provoaca mai puţina durere mamei.
După intrarea în uter cu o tăietură
puţin mai mare decât capul copilului, acesta
este apucat cu grijă, iar moaşa apasă pe uter
şi copilul este eliberat prin incizia făcută.
31
Cordonul ombilical este prins şi tăiat, iar copilul este dat asistentei sau medicului care
se ocupă de nou-născuti (neonatolog).
Ginecologul elimină apoi placenta, face sutura uterul, inspectează ovarele şi

trompele, apoi pune la loc diferitele straturi de ţesuturi şi coase sau capsează pielea.
31
Pacienta poate primi injectie cu oxitocina combinată cu o doza de perfuzii
pentru a ajuta uterul să se contracte în vederea opririi sângerării şi, uneori, pentru a
preveni infecţiile, se administrează şi antibiotice.
I.2.4. CONSULT DE SPECIALITATE

O operaţie cezariană poate fi practicată numai de medici specialişti ca:
- obstetricieni
- chirurgi
Dacă medicul care a urmărit gravida nu poate efectua şi operaţia cezariană, deşi
prevede necesitatea acesteia, o va dirija din timp spre un alt medic specialist ce poate
practica acest tip de operaţie. Unele naşteri prin cezariană sunt planificate din timp;
altele sunt practicate în urgenţă atunci când există risc materno-fetal.
I.2.5. CEZARIANA PLANIFICATĂ

Unele operaţii cezariene sunt planificate când este cunoscută o problemă
medicală ce poate face ca travaliul să fie periculos pentru mama şi copil.
Indicaţiile operaţiei cezariene includ:
o scăderea fluxului sanguin la nivelul placentei înainte de naştere; Acest
fapt se produce atunci când mama dezvoltă preeclampsie, adică niveluri
crescute ale tensiunii arteriale în timpul sarcinii.
31
o necesitatea, din punct de vedere medical, de a induce naşterea, dar fără
success;
o greutatea fetala mai mare de 4,1kg;
o boala sau suferinţa maternă ce se preconizează a fi agravată de către
travaliu, de exemplu diabetul zaharat;
o placenta blochează cervixul (colul uterin), denumita placenta previa;
o leziuni active de herpes genital în preajma datei probabile a naşterii
care pot duce la infectarea fătului în timpul naşterii naturale, cauzând
serioase probleme acestuia;
o infecţia mamei cu virusul imunodeficientei umane (HIV), virus ce
poate fi transmis fătului în timpul naşterii naturale;
o sarcina multiplă. Direcţia şi mărimea inciziei depinde de poziţia
fetuşilor.
În mod particular, operaţia cezariană este necesară în sarcinile multiple atunci
când:
 gemenii impart un singur sac amniotic (gemeni monoamniotici) deoarece
exista riscul incurcării cordonului ombilical;
 trei sau mai multi fetuşi;
 gemeni siamezi;
 un uter ce nu se poate contracta în mod adecvat în timpul travaliului
(inerţie uterină) făcând astfel travaliul lung şi dificil;
 prezentaţii patologice sau fetuşi macrosomi (făt mare)
Aproximativ o treime din naşterile prin cezariană sunt programate din timp
pentru femeile care au mai suferit anterior o astfel de intervenţie.
Criteriile medicale pentru o altă operaţie cezariană, planificată, sunt:
31
 o problemă curentă care a dus la un travaliu dificil sau la o
operaţie cezariană în antecedente, un pelvis îngust sau un fât mare
(disproporţie cefalopelvină);
 factori ce pot duce la creşterea riscului de ruptură uterină în
timpul travaliului ca cicatrici uterine verticale, trei sau mai multe
cezariene anterior, tripleţi sau mai mulţi fetuşi, făt foarte mare de
la 4,1 kg pâna la 4,5 kg;
 lipsa accesului la supraveghere medicală constantă de către un
medic specializat în operaţia cezariană efectuată în urgenţă sau
lipsa facilităţilor de a practica o operaţie cezariană în urgenţă.
I.2.6. CEZARIANA ÎN URGENŢĂ

Multe din operaţiile cezariene sunt practicate în urgenta când apar probleme
materno-fetale sau când apar complicaţii înainte sau în timpul travaliului.
Aceste situaţii sunt următoarele:
 suferinţa fetală (sugerată de către o frecvenţă cardiacă foarte
scăzută sau foarte rapidă);
 placenta abruptio (separarea prematură a placentei de peretele
uterin), ce poate duce la o sângerare excesivă (hemoragie) şi
scăderea rezervelor de oxigen ale fătului;
 probleme care ţin de cordonul ombilical şi care pot reduce sau
aboli fluxul de sânge către făt, ca atunci când cordonul ombilical
se torsionează, sau atunci când acesta alunecă în vagin înaintea
fătului, fătul angajându-se spre vagin presând cordonul ombilical
(procidenta de cordon);
 travaliu prelungit şi dificil (distocia);
 travaliu oprit în evoluţie (insuficenţă de progresie);
31
 disproporţie cefalopelvină, adică o combinaţie între un făt cu un
cap foarte mare şi o mama cu un pelvis îngust. Această situaţie
este adesea legată de oprirea travaliului din evoluţie sau de
distocie.
I.2.7. RISCURILE ŞI COMPLICAŞIILE CEZARIENEI

Operaţia cezariană este considerată relativ sigură. Există însă risc crescut în
apariţia complicaţiilor materne comparativ cu naşterea naturală. O pacientă cu
operaţie cezariană necesită un timp mai mare de recuperare faţă de cea care a nă scut
natural.
Complicaţii serioase ce survin în primele 60 de zile după naşterea naturală
şi cezariană (la 1000 de femei)
Complicaţii medicale ce După naşterea naturală După naşterea cezariană
necesită reinternare
Toate complicaţiile 10.0 17.0
Infecţii uterine 2.9 5.2
Leziuni chirurgicale 0.1 3.9
Hemoragii, pierderi masive 2.4 2.9
de sânge
Patologia vezicii biliare 2.2 2.8
Complicaţii genitale sau 1.3 1.7
urinare
Complicaţii pulmonare sau 0.6 1.3
cardiace (cardioplumonare)
Trombi sanguini 0.3 0.9
(tromboembolism)
Alte riscuri ale operaţiei cezariene includ:

 greaţa, vărsături, dureri severe de cap după naştere (legate de
anestezie şi de actul chirurgical);
 infecţia inciziei;
31
 traume ale copilului în timpul naşterii;
 imaturitate pulmonară a noului născut, dacă data probabilă a
naşterii a fost calculată greşit;
 mortalitatea maternă (foarte rară). Riscul total de deces al
femeilor care au planificat operaţia cezariană este foarte scăzut
(mai puţin de 3 la 100 000).
Cele mai multe decese materne după o operaţie cezariană apar atunci când
aceasta este făcută în urgenţă (30 la 100 000).
Desi majoritatea femeilor se recuperează fără complicaţii atât după naşterea
naturală cât şi după cea prin cezariană, acestea din urmă necesită un timp mai
îndelungat pentru recuperare şi ingrijiri medicale speciale postoperatorii, deoarece
operatia cezariană este totuşi o intervenţie chirurgicală majoră. Femeile ce nasc prin
cezarină necesită 3 până la 5 zile de spitalizare, comparativ cu 1 sau 2 zile pentru cele
ce au născut natural. Recuperarea completă după naşterea prin cezariana este de 4
până la 6 săptămâni, comparativ cu 1 până la 2 săptămâni pentru naşterea naturală.
Riscuri tardive
Femeilor cu cicatrice
uterinaă le creşte riscul
apariţiei complicaţiilor
tardive. Aceste riscuri cresc
cu fiecare operaţie cezariană
adaugată şi includ:
31
o ruperea cicatricei uterine la o sarcină ulterioară sau în timpul travaliului
(ruperea uterină);
o placentă praevia, adică implantarea placentei in partea inferioară a
uterului, blocând
astfel cervixul;
o placentă accreta,
placentă increta şi
placentă precreta
(ultima fiind cea mai
gravă) reprezentând
dezvoltarea placentei
în profunzimea
peretelui uterin, ceea
ce poate
o duce la o hemoragie
severă după naştere,
uneori necesitând histerectomie (îndepărtarea pe cale chirurgicală a
uterului).
I.2.8. ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII
După o operaţie cezariană pacienta este monitorizată atent pentru următoarele
24 de ore în vederea prevenţiei complicaţiilor.
Pacienta va primi medicaţie antialgică (contra durerii) şi va fi încurajată să se
mobilizeze pe distanţe scurte încă din primele 24 de ore postoperator. Mersul poate
ajuta la eliberarea gazelor acumulate în abdomen. De obicei mobilizarea este
deranjantă, dar durerea se va reduce treptat la câteva zile după naştere. Perioada
medie de spitalizare după cezariană este de 3 până la 5 zile. Pacienta poate hrâni şi
îngriji nou-născutul imediat ce se simte în stare.
31
Înainte de externare pacienta va primi instrucţiuni de îngrijire post-operatorie şi
date despre simptomele unor eventuale complicaţii. Incizia abdominala se vindecă în
medie în aproximativ 4 săptămini şi este posibil ca pacienta să prezinte dureri în zona
respectivă pâna la un an post-operator.
CAPITOLUL II
PREZENTAREA CAZURILOR
CAZUL NR. I
UNITATEA SANITARĂ: SPITALUL JUDEŢEN ARGEŞ

LOCALITATEA : PITEŞTI
SECŢIA : MATERNITATE II
CULEGEREA INFORMAŢIILOR
31
INFORMAŢII SOCIALE
NUME : H.
PRENUME : O.
VÂRSTA : 26 ani
SEX : F
NAŢIONALITATE : română
DOMOCILIU: Com. Morăreşti, judeţul Argeş
ACTIVITATEA PROFESIONALĂ : casnică
DATA INTERNĂRII : 12 /05/ 2010
DATA EXTERNĂRII: 17 /05/ 2010
MOTIVELE INTERNĂRII: sarcină 38 de săptămâni, făt viu, prezentaţie pelvină,
- F.U. ( fund uterin ) – 33 cm
- C.A. ( circumferinţa abdominală ) – 115 cm
- Uter ovoid cu axul mare longitudinal, la polul inferior capul, la cel superior
pelvisul, în flancul stâng spatele, în cel drept părţi mici fetale
- B.C.F. (bătăile cordului fetal ) – 136 b \ minut
- T.V. ( tuşeu vaginal ) nu prezintă dilataţie
ISTORICUL BOLII : - U.M. ( ultima menstruaţie ) – 02 \ 08 \ 2009
- D.P.N. ( data probabilă a naşterii ) - 12 \ 05 \ 2010
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : NAŞTERE PRIN CEZARIANĂ
MEDICUL CARE ÎNGRIJEŞTE: Dr. Păun Caziana
ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE ŞI PATOLOGICE:
Menarha la 14 ani , N = 0, Ab = 0
neagă alte afecţiuni.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
fără importanţă.
neagă boli infecto-contagioase: Sifilis,TBC în familie
31
INFORMAŢII FIZICE
ÎNĂLŢIME : 176 cm.
GREUTATE : 97 kg.
CAP
Aspectul şi culoarea tegumentelor – prezintă cloasmă gravidică în formă de fluture
Aspectul gurii – normală cu buze bine conturate
Aspectul buzelor – normale
Aspectul urechilor- normale
Aspectul unghiilor- tăiate corect
Probleme vizuale – nu prezintă
Probleme auditive – nu prezintă
Aspectul limbii – normală
Aspectul dinţilor şi a cavităţii bucale – dentiţie completă bine îngrijită
Aspectul părului – îngrijit, vopsit castaniu
Semne particulare – nu prezintă
TRUNCHI
Semne particulare : nu prezintă
Aspectul şi culoarea tegumentelor : colorate conform sarcinii
Probleme respiratorii : torace normal conformat, simetric, murmur vezicular
prezent, Respiraţie: 19 respiraţii \ minut
Aparat cardio-vascular : aria matităţii toracice în limite normale, zgomote
cardiace ritmice , şoc apexian în spaţiul VI ., P : 88 puls/ minut , T.A. 140 \ 70 mm
Hg
Aparat digestiv : dureri abdominale – plagă operatorie, apetit diminuat, constipaţie
în primele 2 zile de la operaţie, ficat şi splină în limite normale.
Aparat uro-genital – loji renale libere, nedureroase la palpare, micţiuni 7-8 \ zi.
31
Sistem osteo-articular – clinic integru
Sistem ganglionar-limfatic – nepalpabil
SNC : integru, orientat temporispaţial
ROT : prezente bilateral
MEMBRE
Aspectul şi culoarea tegumentelor : colotate conform sarcinii
Mobilitate articulară : imobilitate – intervenţie chirurgicală
Probleme în legătură cu mersul pe tern plat sau pe scări : merge mai greoi
mai ales la urcatul scărilor, datorită greutăţii şi sarcinii
Stângace – nu
Dreptace – da
Se scoală – singură – da
ajutată – nu
OBIŞNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA

Regim – desodat
Alimente interzise: grăsimi, făinoase, dulciuri
Apetit – diminuat
Nr. de mese – 3-4 /zi
Alimente preferate – carne de pui si viţel, salate
Băuturi preferate – sucuri fără acid
Alimente pe care nu le poate consuma – carne grasă de porc, conserve de peşte,
slănină, untură, grăsimi prăjite, băuturi : alcool, cafea, tutun, ape minerale
clorurosodice.
Mod de servire a mesei – singură – da ajutată – nu
31
– în salon – da în sala de mese – nu
OBIŞNUINŢE DE IGENĂ PERSONALĂ

Toaleta zilnică – singură – da ajutată – nu
Se spală pe dinţi– singură – da ajutată – nu
Se piaptănă– singură – da ajutată – nu
Se îmbracă – singură – da ajutată – nu
Se dezbracă– singură – da ajutată – nu
OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE

Scaune : WC – 1 la 3 zile - constipaţie;
Urină : WC : - 5 - 6 micţiuni/zi ;
- culoare : galben deschis
- cantitate : 1600 ml/24 ore ;
- aspect : urină normală
OBIŞNUINŢE PRIVIND SOMNUL

Probleme privind somnul : da – oboseală , dureri lombo – abdominale, agitaţie,
palpitaţii, epuizare, datorită naşterii
Obişnuinţe privind somnul : 8 ore .
Utilizarea sedativelor : nu foloseşte .
COMPORTAMENTUL PACIENTEI
Îi place să fie singură – nu cu alţii – da
Atitudinea în timpul culegerii datelor – cooperantă
Atitudinea familiei faţă de bolnavă – bună, deoarece mama a născut primul copil
Atitudinea personalului medical – competent, foarte atenţi cu pacienţii
31
Modul de a petrece timpul liber : primeşte vizite şi citeşte .
INFORMAŢII MEDICALE
Grupa sanguină : 0I RH : pozitiv
Alergii : - alimente : nu prezintă
- medicamente : nu prezintă
- animale : nu prezintă
Impresii de la spitalizările anterioare - bune
Tratament urmat înaintea spitalizării – da : Antispastice, Utrogestan, Elevit
Tratament actual:
- Antispastice : Papaverină, Scobutil
- Glucoză 5 % - 500 ml iv
- Ser fiziologic
- Anestezie Epidurală
- Oxigenoterapie
- Vitamine : B1, B6, B12
- Ergomet – 2 fl \ zi i.m.
- Oxitocin S 4-12 u.i. i.m. (după extragerea copilului).
Investigaţii efectuate:
Ex ecografic, tuşeu vaginal, analize de laborator
Examene de sânge:
- H.L.G.- 10,5 gr %
- H.T. - 33,6 %
- Glicemia 0, 95 mg %
- Ureea sanguină – 30 mg %
- P.h. – Acid
Examen de urină : diureza = 1600ml, aspect si culoare normală.
31
31
EVALUAREA CAZULUI I
Pacienta H. - O ., în vârstă de 26 ani, cu domiciliul în Com. Morăreşti, jud.

Argeş, s-a internat în data de 12.05.2010 , în secţia de Maternitate II, cu diagnosticul
de: Sarcină 40 săptămâni , Naştere prin Cezarioană, până în data de 17.05.2010.
Motivele internării : sarcină 38 de săptămâni, făt viu, prezentaţie pelvină,
F.U.– 33 cm, C.A– 115 cm, Uter ovoid cu axul mare longitudinal , la polul inferior
capul, la cel superior pelvisul, în flancul stâng spatele, în cel drept părţi mici fetale;
B.C.F.– 136 b \ minut, T.V., membrane intacte.
Pe timpul spitalizării a urmat tratament cu :
- Antispastice : Papaverină, Scobutil;, Glucoză, Ser fiziologic, Anestezie Epidurală,
Oxigenoterapie, Vitamine : B1, B6, B12, Ergomet fl I.M,Oxitocin S 4-12 u.i.
- i s-a măsurat şi notat funcţiile vitale în F.O.
- i s-a recoltat probe de sânge pentru determinarea analizelor de laborator
- am supravegheat pacienta pe tot timpul spitalizării
- să evite efortul fizic şi sexual cel puţin 2 luni
- să se prezinte la control periodic.
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII CU ROL PROPRIU EVALUARE
PROBLEMA DE NURSING ŞI DELEGAT
1. Nevoia de a fi Alterarea Să se trateze A. - urmărirea evoluţiei plăgii operate Plaga operatorie se
curat şi de a-ţi tegumentelor şi plaga operatorie - observarea tegumentelor şi mucoaselor: vindecă, nu au
păstra mucoaselor corespunzător palide, transpirate apărut complicaţii,
tegumentele datorită stadiului de - observarea, măsurarea şi notarea în F.O. a tegumentele şi
curate şi integre intervenţiei evoluţie, funcţiilor vitale mucoasele sunt
chirurgicale, tegumentele şi - resp 19 \ minut, clorate normal.
manifestate prin mucoasele să - T.A. 140 \ 70 mm Hg
Tegumente şi
paliditate şi revină la culoare - puls 88 b \ minut.
mucoase palide, Obiectiv realizat
întreruperea normală. - pregătirea materialelor şi instrumentelor
plagă operatorie.
continuităţii necesare pentru toaleta plăgii operatorii
pielii (plagă - pregătirea fizică şi psihică a bolnavei
operatorie). pentru îngrijirea plăgii
- respectarea regulilor de asepsie
- efectuarea toaletei organelor genitale
- aşezarea bolnavei într-o poziţie cât mai
comodă
- raderea regiunii păroase, spălarea
tegumentelor din jurul plăgii cu apă şi
săpun, degresare cu eter şi dezinfectare cu
betadine în jurul plăgii cu mişcări circulare,
apoi în plagă
- tamponarea plăgii cu comprese sterile şi
acoperirea plăgii cu comprese sterile care să
depăşească plaga cu 2-3 cm
- fixarea pansamentului cu leucoplast
- spălarea pe mâini cu apă şi săpun înainte şi
după tehnică
- repausul la pat este foarte important pentru
cicatrizarea plăgii
- schimbarea poziţiei bolnavei la 2 ore,
întinderea perfectă a cearceafului pentru
prevenirea escarelor
- efectuarea toaletei pe regiuni
- pregătirea materialelor necesare pentru
efectuarea sondajului vezical în primele 24-
48 ore de la intervenţia chirurgicală
- schimbarea lenjeriei de corp ori de câte ori
este nevoie.
D. - administrarea medicamentelor
prescrise:
- Vitamine : B1, B6, B12.
2. Nevoia de a Scurgere Să prezinte A.- observ eliminarea şi culoarea lohiilor: Pacienta prezintă
elimina vaginală datorită scurgeri vaginale - la început sangvinolente (prezenţa scurgeri în
naşterii şi conform cheagurilor ) cantităţi normale,
Pierderi si schimbării perioadei de - după 3 – 4 zile serosangvinolente conform perioadei
scurgeri modului de lehuzie. - după 3 - 4 săptămâni devin seroase de lehuzie.
vaginale. viaţă, - observ cantitatea lohiilor – 1200 de g, iar
manifestată prin: mirosul dezagreabil; Obiectiv realizat
pierderi şi - efectuez toaleta organelor genitale de 2 ori
scurgeri vaginale \ zi ( dimineaţa la 7 jumate, seara la 8
(lohiile). jumate )
- schimbarea tampoanelor genitale de 3 – 4
ori \ zi
- schimb lenjeria de pat şi de corp ori de
câte ori este nevoie
- asigurarea unui climat liniştit şi optim în
salon.
D.- administrez medicaţia prescrisă de
medic şi observ efectele acestora:
- Ergomet 3 – 4 fl \ zi I.M.
- Vitamine B1, B6, B12 I.M.
3. Nevoia de a se Intoleranţă la Mobilizarea A. - urmărirea permanentă a stării generale Pacienta a fost
mişca şi a avea o activitate precoce a a bolnavei mobilizată în
bună postură datorită bolnavei şi - observarea mobilităţii pacientei: în primele primele 3 zile de
intervenţiei evitarea 2 zile după intervenţie bolnava se mişcă cu la intervenţia
chirurgicale, complicaţiilor mare dificultate, cu ajutorul personalului chirurgicală.
Imobilitate.
manifestată prin postoperatorii. sanitar
dificultatea de a - ajutarea bolnavei în mobilizarea precoce a
Obiectiv realizat
se mişca, acesteia
slăbiciune, - efectuarea de mişcări ale membrelor
ameţeli. - educaţia sanitară privind importanţa
mobilizării în vindecarea acesteia.
4. Nevoia de a Alteraea stării Să se combată A.- observ caracterele durerii: durere Durerea pacientei
evita pericolele de confort durerea în timp abdominală de intensitate medie, datorită a fost combătută
datorită naşterii, scurt. plagii operatorii în timpul propus.
Durerea. manifestate prin: - observ, măsor, notez funcţiile vitale în
facies crispat, F.O.: Obiectiv realizat
gemete, ţipăte, - resp 19 \ minut,
palpitaţii. - T.A. 140 \ 70 mm Hg
- puls 88 b \ minut
- urmăresc si monitorizez pacienta în
timpul intervenţiei chirurgicale
- pregătesc materialele necesare pentru
recoltarea probelor de laborator
- pregătesc materialele şi instrumentele
necesare pentru naştere
- acord primele îngrijiri nou născutului.
D.- administrez medicaţia prescrisă de
medic şi observ efectele acestora:
- anestezic – Xilina 1 % 1 fl
- Glucoza - 5 % - 500 ml.
5. Nevoia de a Alterarea Să se combată A. - observarea scaunelor: scaune rare, brun Constipaţia
elimina eliminării constipaţia închis, cu miros dezagreabil bolnavei a fost
intestinale bolnavei în 24 - asigurarea igienei riguroase a bolnavei cu combătută în 24
datorită durerii, ore. predilecţie zona genitală şi rectală ore.
Constipaţia.
intervenţiei - schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori
chirurgicale, de câte ori este nevoie Obiectiv realizat
anxietăţii, - pregătirea fizică şi psihică a bolnavei
manifestată prin pentru efectuarea clismei evacuatoare
absenţa - pregătirea materialelor şi instrumentelor
scaunelor necesare pentru efectuarea clismei
zilnice. - asigurarea unui regim alimentar adecvat.
recomandate de medic:
- Dulcolax – 1 sup. \ zi
- efectuarea clismei evacuatoare cu
substanţe uleioase.
6. Nevoia de a Teamă Să se îndepărteze A. - observ starea psihică şi Bolnava este
evita pericolele determinată de anxietatea comportamentul bolnavei: neliniştită, agitată, speriată
durere şi bolnavei. agitată, frică extremă după intervenţia
intervenţia - liniştirea bolnavei prin psihoterapie chirurgicală.
Anxietate.
chirurgicală - aşez bolnava într-un salon cu bolnave cu
precum şi de acelaşi diagnostic şi cu evoluţie bună Bolnava prezintă o
urmările acesteia - calmarea bolnavei şi redarea încrederii în stare de bine
manifestată prin sine psihic.
teamă, frică, - identificarea cauzelor anxietăţii şi
nelinişte . îndepărtarea acestora Obiectiv realizat
- încurajez pacienta să-şi exprime
sentimentele, neliniştile şi nevoile pentru o
mai bună stare psihică
- învaţă bolnava tehnici de relaxare.
-intraoperator:
- psihoterapie
- postoperator: Diazepam – 1 tb S \ per os.
7. Nevoia de a Inapetenţă Bolnava să se A. - observarea apetitului: inapetenţă Pacienta prezintă
bea şi a mânca determinată de alimenteze - asigurarea unui climat pentru servirea inapetenţă.
durere, plagă normal cantitativ mesei
operatorie, şi calitativ în 3 - 4 - servirea alimentelor într-un mod cât mai Pacienta consumă
Alimentaţie
manifestată prin zile. plăcut şi mai estetic pentru stimularea numai ceaiuri
insuficientă
alimentaţie apetitului neîndulcite.
cantitativ şi
insuficientă - urmărirea tranzitului intestinal (prezintă
calitativ.
cantitativ şi constipaţie) Bolnava se
calitativ, anemie. - educaţia pacientei privind alimentaţia după alimentează
intervenţia chirurgicală: primele 2 zile ceai normal cantitativ
neândulcit, a-3-a zi ceai şi supă strecurată, şi calitativ.
a-4-a zi ceai, supă, lapte, piure, carne slabă
fiartă, brânză dulce
- evitarea supraalimentaţiei cu mese dese şi
Obiectiv realizat
scăzute în cantitate
- schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori
de câte ori este nevoie
- efectuarea toaletei pe regiuni cu mare grijă
în special zona genitală
igiena cavităţii bucale
- urmărirea bilanţului hidric
- pregătirea materialelor şi instrumentelor
necesare pentru administrarea

medicamentelor.
recomandate:
- P.E.V: glucoză 10% 500 ml şi vit. B6 1 fl \
zi
- Vit.C 1 fl \ zi.
8. Nevoia de a Alterarea Bolnava să se A. – observarea somnului: somn agitat, Bolnava nu se
dormi şi odihni somnului odihnească treziri repetate odihneşte, are
datorită normal în 48 ore. - aerisirea salonului şi asigurarea condiţiilor somn agitat.
evenimentele de igienă Insomnia a fost
Insomnie.
ameninţătoare - asigurarea unui climat de linişte şi confort combătută.
manifestată prin propice odihnei
somn agitat, - conştientizarea pacientei de importanţa
Obiectiv realizat
treziri repetate . odihnei în procesul de vindecare
- întocmirea unui program de somn şi
odihnă
- observarea evoluţiei stării bolnavei în urma
tratamentului.
recomandate de medic
9. Nevoia de a Risc de Să se combată A.- Respect normele de asepsie şi antisepsie Pacienta a fost
evita pericolele complicaţii, riscul de infecţie când se folosesc : pense, valve, comprese, tratată
inflamaţii, sau şi pacienta să sondaj vezical, administrarea perfuziei în corespunzator şi
Probabilitatea infecţii, datorită – şi satisfacă timpul intervenţiei chirurgicale şi când se infecţia a fost
atingeri lipsei de îngrijire nevoile în funcţie efectuează spălături vaginale prevenită.
integrităţii fizice după naştere, de starea de - efectuez duş zilnic pacientei
manifestată sănătate. - învăţ pacienta cum să – şi facă toaleta Obiectiv realizat
prin : dificultate sânilor
de a se mişca, - efectuez toaleta organelor genitale de 2
oboseală. ori \ zi : dimineaţa şi seara
- curăţirea zilnică în salon şi curăţirea
toaletei (W.C.) pentru prevenirea infecţiilor
- aerisirea zilnică şi asigurarea temperaturii
optime în salon 20 – 22 C.
CAZUL NR. II

SECŢIA : MATERNITATE I
INFORMAŢII SOCIALE
NUME : P.
PRENUME : M.
VÂRSTA : 29 ani
SEX : F
DOMOCILIU: Piteşti, Cart. Craiovei, , Bl B3, Sc D, Ap 9
ACTIVITATEA PROFESIONALĂ : frizeriţă
MOTIVELE INTERNĂRII: sarcină 39 - de săptămâni, făt viu, prezentaţie
transversă, membrane intacte ( M.I. ). Se internează pentru dureri lombo –
abdominale, analize în limite normale.
- Uter ovoid cu axul mare longitudinal , la polul inferior capul, la cel superior
pelvisul, în flancul stâng spatele, în cel drept părţi mici fetale
- T.V. ( tuşeu vaginal ) dilataţie de 2 cm
- L.A. ( lichid amniotic ) – opalescent.
ISTORICUL BOLII : pacienta se internează cu sarcină 39 săptămâni, membrane
intacte, CUD, ecografic se confirmă prezentaţia transversă şi se hotărăşte ca pacienta
să nască prin cezariană.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : Naştere prin cezariană
- U.M. ( ultima menstruaţie ) – 8 \ 07 \ 2009
- D.P.N. ( data probabilă a naşterii ) - 18 \ 04 \ 2010
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : NAŞTERE PRIN CEZARIANĂ
MEDICUL CARE ÎNGRIJEŞTE: Dr. Pletea Sorin
Menarha la 14 ani , N = 1, Ab = 0
INFORMAŢII FIZICE

GREUTATE : 96 kg.
CAP
Aspectul şi culoarea tegumentelor –cloasma gravidică pe obraji
Aspectul urechilor: normale
Aspectul unghiilor: tăiate corect
Aspectul părului – îngrijit, vopsit roşcat
TRUNCHI
Hg
Aparat uro-genital – dureri lombare, loje renale libere, nedureroase la palpare,
micţiuni 4 \ zi.
MEMBRE
Semne particulare : nu prezintă .
Probleme în legătură cu mersul pe tern plat sau pe scări : nu prezintă
Stângace – nu
Dreptace – da
ajutată – nu

Regim – desodat
Apetit – diminuat
Nr. de mese – 2 /zi
Alimente preferate – supe, varză cu ciolan afumat
Băuturi preferate – băuturi acidulate
clorurosodice.


Scaune : WC – 1 scaun la 3 zile - constipaţie
Urină : WC : - 5 - 6 micţiuni/zi ;
- cantitate : 1700 ml/24 ore ;

Probleme privind somnul : da – oboseală , dureri abdominale, agitaţie, palpitaţii,
epuizare, datorită naşterii
Atitudinea familiei faţă de bolnavă – bună, deoarece mama a născut al doilea copil
Modul de a petrece timpul liber : se odihneşte, program T.V.
Grupa sanguină : B III

RH : negativ
- medicamente : da - ampicilină
Tratament urmat înaintea spitalizării – da : Antispastice, Utrogestan, Elevit
Tratament actual:
- Ser fiziologic
- Oxigenoterapie
- Ergomet – 2 fl \ zi I.M.
Ex ecografic, analize de laborator
Examene de sânge:
- H.L.G. - 13 gr %
- H.T. – 32 %
- Glicemia 0, 98 mg %
- Grup sanguin .
Examen de urină : diureza = 1300ml, aspect si culoare normală.
EVALUAREA CAZULUI II
Pacienta P. - M ., în vârstă de 29 ani, cu domiciliul în Piteşti, Cart. Craiovei, , Bl

B3, Sc D, Ap 9 , s-a internat în data de 18.04.2010 , în secţia de Maternitate I, cu
diagnosticul de : Sarcină 39 - 40 săptămâni , Naştere prin cezariană, până în data
de 23.04.2010.
Motivele internării : sarcină 39 de săptămâni, făt viu, prezentaţie transversă,
membrane intacte ( M.I. ). Se internează pentru dureri lombo – abdominale, analize în
pelvisul, în flancul stâng spatele, în cel drept părţi mici fetale; B.C.F. (bătăile cordului
fetal ) – 136 b \ minut, T.V. ( tuşeu vaginal ) dilataţie 2 cm.
Pe timpul spitalizării a urmat tratament cu : Antispastice : Papaverină, Scobutil;,
Glucoză, Ser fiziologic , Anestezie Epidurală, Oxigenoterapie, Vitamine : B1, B6,
B12, Ergomet – 2 fl \ zi I.M.
- am supravegheat pacienta în primele 24 de ore de la intervenţie
NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII CU ROL PROPRIU ŞI EVALUARE
PROBLEMA NURSING DELEGAT
1. Nevoia de a Dificultate de a se Pacienta să fie A : - identific cauza oboselii Pacienta prezintă
dormi şi a se odihni cauzată de odihnită cu un - observ dacă perioadele de odihnă corespund la internare
odihni. intervenţia tonus fizic şi necesităţilor pacientei oboseală
chirurgicală, psihic bun în - reduc orele de vizită ale aparţinătorilor, cu un tonus fizic
Oboseală. manifestată prin termen de 2 menţinând legătura pacientei cu familia scăzut.
anxietate, durere. zile. - învăţ pacienta să execute tehnici de
relaxare(rebus, lectură) Pacienta este
- observ perioada somn – odihnă şi odihnită , cu un
comportamentul pacientei. tonus fizic
- stimulez încrederea pacientei în forţele proprii. adecvat stării
D. - Administrez la indicaţia medicului : sale.
- Vit.B1,B6, Obiectiv realizat
D.T.=1f/zi –i.m.
- Gluconolactat de Ca şi Mg D.T.=2f/zi- I.M.
2. Nevoia de a Intoleranţă la activitate Mobilizarea A. - urmărirea permanentă a stării generale a Pacienta a fost
se mişca şi a datorită intervenţiei precoce a bolnavei mobilizată în
avea o bună chirurgicale, bolnavei şi - observarea mobilităţii pacientei: în primele 2 primele 3 zile de
postură manifestată prin evitarea zile după intervenţie bolnava se mişcă cu mare la intervenţia
dificultatea de a se complicaţiilor dificultate, cu ajutorul personalului sanitar
mişca, slăbiciune, postoperatorii. - ajutarea bolnavei în mobilizarea precoce a chirurgicală.
Imobilitate. ameţeli. acesteia Obiectiv realizat
- efectuarea de mişcări ale membrelor
- educaţia sanitară privind importanţa
3. Nevoia de a Teamă determinată de Să se A. - observ starea psihică şi comportamentul Bolnava este
evita durere şi intervenţia îndepărteze bolnavei: neliniştită, agitată agitată, speriată
pericolele chirurgicală precum şi anxietatea - liniştirea bolnavei prin psihoterapie după intervenţia
de urmările acesteia bolnavei. - aşez bolnava într-un salon cu bolnave cu chirurgicală.
manifestată prin teamă, acelaşi diagnostic şi cu evoluţie bună
Anxietate.
frică, nelinişte . - calmarea bolnavei şi redarea încrederii în sine Bolnava prezintă
- identificarea cauzelor anxietăţii şi îndepărtarea o stare de bine
acestora psihic.
- încurajez pacienta să-şi exprime sentimentele,
neliniştile şi nevoile pentru o mai bună stare Obiectiv realizat
psihică
D. - administrarea medicamentelor -Diazepam –
1 tb S \ per os.
- psihoterapie
4. Nevoia de a Alteraea stării de Să se combată A.- observ caracterele durerii: durere Durerea
evita confort datorită durerea în timp abdominală de intensitate medie, datorită plagii pacientei a fost
pericolele naşterii, manifestate scurt. operatorii combătută în
prin: facies crispat, - observ, măsor, notez funcţiile vitale în F.O.: timpul propus.
Durerea. gemete, ţipăte, - resp 17 \ minut,
palpitaţii. - T.A. 125 \ 70 mm Hg
- puls 84 b \ minut Obiectiv realizat
- urmăresc si monitorizez pacienta în timpul
intervenţiei chirurgicale
- pregătesc materialele şi instrumentele necesare
pentru naştere
D.- administrez medicaţia prescrisă de medic şi
observ efectele acestora:
- Glucoza - 5 % - 500 ml.
5. Nevoia de a Alterarea funcţiei Pacientua să fie A: - evaluez manifestările de deshidratare : Pacienta a fost
elimina renale cauzată de: echilibrată aspectul pielii şi al mucoaselor, pulsul, echilibrată
intervenţia hidroelectrolitic tensiunea arterială hidroelectrolitic
Deshidratare. chirurgicală, şi acidobazic în - măsor zilnic diureza şi o notez în foaia de şi acidobazic.
manifestată prin: termen de 2 zile. temperatură
oboseală, - fac bilanţul hidric , măsurând ingestia şi
epuizare. excreţia Obiectiv realizat
- evaluez astenia, epuizarea pacientei şi o ajut în
îngrijiri igienice pentru conservarea forţei sale
fizice
- asigur o igienă corporală riguroasă
- schimb lenjeria de pat şi corp ori de câte ori
este nevoie
- pregătesc materialul şi instrumentarul necesar
efectuării tratamentului.
D: Administrez medicaţia prescrisă de medic : -
Perfuzie e.v. cu - Ser fiziologic 500 ml -
Sol.Ringer500 ml Ritm=60pic/min.
6. Nevoia de a Alterarea tegumentelor Să se trateze A. - urmărirea evoluţiei plăgii operate Plaga operatorie
fi curat şi de şi mucoaselor datorită plaga - observarea tegumentelor şi mucoaselor: se vindecă, nu au
a-ţi păstra intervenţiei operatorie palide, transpirate apărut
tegumentele chirurgicale, corespunzător - observarea, măsurarea şi notarea în F.O. a complicaţii,
curate şi manifestate prin stadiului de funcţiilor vitale tegumentele şi
integre paliditate şi evoluţie, - resp 17 \ minut, mucoasele sunt
Tegumente şi întreruperea tegumentele şi - T.A. 125 \ 70 mm Hg clorate normal.
mucoase continuităţii pielii mucoasele să - puls 84 b \ minut.
palide, plagă (plagă operatorie). revină la - pregătirea materialelor şi instrumentelor

Obiectiv realizat
operatorie. culoare necesare pentru toaleta plăgii operatorii
normală. - pregătirea fizică şi psihică a bolnavei pentru
îngrijirea plăgii
comodă
tegumentelor din jurul plăgii cu apă şi săpun,
degresare cu eter şi dezinfectare cu betadine în
jurul plăgii cu mişcări circulare, apoi în plagă
după tehnică
- efectuarea toaletei pe regiuni
efectuarea sondajului vezical în primele 24-48
ore de la intervenţia chirurgicală
este nevoie.
D. - administrarea medicamentelor prescrise:
7. Nevoia de a Scurgere vaginală Pacienta să A.- observ eliminarea şi culoarea lohiilor: Pacienta prezintă
elimina datorită naşterii şi prezinte - la început sangvinolente (prezenţa scurgeri
schimbării modului de scurgeri cheagurilor ) menstruale
Pierderi si viaţă, manifestată prin: vaginale - după 3 – 4 zile serosangvinolente conform
scurgeri pierderi şi scurgeri normale - după 3 - 4 săptămâni devin seroase perioadei de
vaginale. vaginale (lohiile). perioadei de - observ cantitatea lohiilor – 1200 de g, iar evoluţie a
lehuzie. mirosul dezagreabil; lehuziei.
- efectuez toaleta organelor genitale de 2 ori \ zi
( dimineaţa la 7 jumate, seara la 8 jumate ) Obiectiv realizat
- schimbarea tampoanelor genitale de 3 – 4 ori \
zi
- schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori
este nevoie
salon.
8. Nevoia de a Inapetenţă determinată Lehuza să se A. - observarea apetitului: inapetenţă Lehuza se
bea şi a de durere, plagă alimenteze - asigurarea unui climat pentru servirea mesei alimentează
mânca operatorie, normal - servirea alimentelor într-un mod cât mai plăcut normal cantitativ
manifestată prin cantitativ şi şi mai estetic pentru stimularea apetitului şi calitativ după
alimentaţie insuficientă calitativ în 4 -6 - urmărirea tranzitului intestinal (prezintă 5 zile.
Alimentaţie
cantitativ şi calitativ, zile. constipaţie)
insuficientă
anemie. - educaţia pacientei privind alimentaţia după
cantitativ şi Obiectiv realizat
intervenţia chirurgicală: primele 2 zile ceai
calitativ.
neândulcit, a-3-a zi ceai şi supă strecurată, a-4-a
zi ceai, supă, lapte, piure, carne slabă fiartă,
brânză dulce
- evitarea supraalimentaţiei cu mese dese şi
- schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori de
- efectuarea toaletei pe regiuni cu mare grijă în
special zona genitală
- pregătirea materialelor necesare pentru igiena
cavităţii bucale
necesare pentru administrarea medicamentelor.

recomandate:
- P.E.V: glucoză 10% 500 ml şi vit. B6 1 fl \ zi
- Vit.C 1 fl \ zi.
CAZUL NR. III

SECŢIA : MATERNITATE I
INFORMAŢII SOCIALE
NUME : N.
PRENUME : D.
VÂRSTA : 32 ani
SEX : F
DOMOCILIU: Com. Bradu, jud. Argeş
ACTIVITATEA PROFESIONALĂ : operator calculator
MOTIVELE INTERNĂRII: sarcină 39 de săptămâni, făt viu, prezentaţie craniană,
membrane intacte ( M.I. ). Se internează pentru dureri lombo – abdominale, analize în
limite normale.
- Uter ovoid cu axul mare longitudinal , la polul inferior capul, la cel superior
pelvisul,în flancul stâng spatele, în cel drept părţi mici fetale
- T.V. ( tuşeu vaginal ) dilataţie de 4 cm
- L.A. ( lichid amniotic ) – opalescent.
ISTORICUL BOLII : Pacienta se prezintă la spital , cu CUD, doreşte la cerere să
nască prin operaţie chirurgicală.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : Naştere prin cezariană
- U.M. ( ultima menstruaţie ) – 5 \ 10 \ 2009
- D.P.N. ( data probabilă a naşterii ) - 15\ 07 \ 2010
MEDICUL CARE ÎNGRIJEŞTE: Dr. Copăceanu Iuliana
Menarha la 14 ani , N = 1d , Ab = 1
INFORMAŢII FIZICE

GREUTATE : 88 kg.
CAP
Aspectul şi culoarea tegumentelor – colorate conform sarcinii
Aspectul urechilor: normale
Aspectul unghiilor: taiate corect
Aspectul părului – îngrijit, curat
TRUNCHI
Hg
Aparat uro-genital – dureri lombare, loje renale libere, nedureroase la palpare,
micţiuni 4 \ zi.
MEMBRE
Semne particulare : nu prezintă .
Probleme în legătură cu mersul pe tern plat sau pe scări : nu prezintă
Stângace – nu
Dreptace – da
ajutată – nu

Regim – desodat
Apetit – diminuat
Nr. de mese – 2 /zi
Alimente preferate – piure cu cartofi natur
Băuturi preferate – limonadele, berea
clorurosodice.


Scaune : WC – 1 scaun la 3 zile - constipaţie
Urină : WC : - 5 micţiuni/zi ;
- cantitate : 1100 - 1200 ml/24 ore ;
Probleme privind somnul : da – oboseală , dureri abdominale, agitaţie, palpitaţii,
epuizare, datorită naşterii
Atitudinea familiei faţă de bolnavă – bună, deoarece mama a născut al treilea copil
Modul de a petrece timpul liber : se odihneşte
Grupa sanguină : A II
RH : negativ
- medicamente : nu prezintă
Tratament urmat înaintea spitalizării – da : Antispastice, Elevit
Tratament actual:
- Ser fiziologic
- Oxigenoterapie
- Ergomet – 2 fl \ zi I.M.
Ex ecografic, analize de laborator
Examene de sânge:
- H.L.G. - 12 gr %
- H.T. – 34 %
- Glicemia 100 mg %
- Grup sanguin .
Examen de urină : diureza = 1100 - 1200ml, aspect si culoare normală.
EVALUAREA CAZULUI III

Pacienta N. - D ., în vârstă de 32 ani, cu domiciliul în Com. Bradu, jud. Argeş,
s-a internat în data de 15.07.2010 , în secţia de Maternitate I, cu diagnosticul de :
Sarcină 39 - 40 săptămâni , Naştere prin cezariană, până în data de 19.07.2010.
Motivele internării : sarcină 39 de săptămâni, făt viu, prezentaţie craniană,
membrane intacte ( M.I. ).Se internează pentru dureri lombo – abdominale, analize în
pelvisul, în flancul stâng spatele, în cel drept părţi mici fetale; B.C.F. (bătăile cordului
fetal ) – 136 b \ minut, T.V. ( tuşeu vaginal ) dilataţie 4 cm, Pacienta se prezintă la
spital , cu CUD, doreşte la cerere să nască prin operaţie chirurgicală.
Pe timpul spitalizării a urmat tratament cu : Antispastice : Papaverină, Scobutil;,
Glucoză, Ser fiziologic , Anestezie Epidurală, Oxigenoterapie, Vitamine : B1, B6,
B12, Ergomet – 2 fl \ zi I.M.
- am supravegheat pacienta în primele 24 de ore de la intervenţie şi am administrat
calmante
NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII CU ROL PROPRIU ŞI EVALUARE
PROBLEMA NURSING DELEGAT
1. Nevoia de a Intoleranţă la activitate Mobilizarea A. - urmărirea permanentă a stării generale a Pacienta a fost
se mişca şi a datorită intervenţiei precoce a bolnavei mobilizată în
avea o bună chirurgicale, bolnavei şi - observarea mobilităţii pacientei: în primele 2 primele 3 zile de
postură manifestată prin evitarea zile după intervenţie bolnava se mişcă cu mare la intervenţia
dificultatea de a se complicaţiilor dificultate, cu ajutorul personalului sanitar chirurgicală.
mişca, slăbiciune, postoperatorii. - ajutarea bolnavei în mobilizarea precoce a
Imobilitate.
ameţeli. acesteia Obiectiv realizat
- efectuarea de mişcări ale membrelor
- educaţia sanitară privind importanţa
2. Nevoia de a Teamă determinată de Să se A. - observ starea psihică şi comportamentul Bolnava este
evita durere şi intervenţia îndepărteze bolnavei: neliniştită, agitată, frică extremă agitată, speriată
pericolele chirurgicală precum şi anxietatea - liniştirea bolnavei prin psihoterapie după intervenţia
de urmările acesteia, bolnavei. - aşez bolnava într-un salon cu bolnave cu chirurgicală.
manifestată prin teamă, acelaşi diagnostic şi cu evoluţie bună
Anxietate.
frică, nelinişte . - calmarea bolnavei şi redarea încrederii în sine Bolnava prezintă
- identificarea cauzelor anxietăţii şi îndepărtarea o stare de bine
acestora psihic.
- încurajez pacienta să-şi exprime sentimentele,
neliniştile şi nevoile pentru o mai bună stare Obiectiv realizat
psihică
-intraoperator:
- psihoterapie
- postoperator: Diazepam – 1 tb S \ per os.
3. Nevoia de a Alteraea stării de Să se combată A.- observ caracterele durerii: durere Durerea
evita confort datorită durerea în timp abdominală de intensitate medie, datorită plagii pacientei a fost
pericolele naşterii, manifestate scurt. operatorii combătută în
prin: facies crispat, - observ, măsor, notez funcţiile vitale în F.O.: timpul propus.
Durerea. gemete, ţipăte, - resp 18 \ minut,
palpitaţii. - T.A. 115 \ 80 mm Hg Obiectiv realizat
- puls 79 b \ minut
- urmăresc si monitorizez pacienta în timpul
intervenţiei chirurgicale
- pregătesc materialele şi instrumentele necesare
pentru naştere
- Glucoza - 5 % - 500 ml.
4. Nevoia de a Alterarea tegumentelor Să se trateze A. - urmărirea evoluţiei plăgii operate Plaga operatorie
fi curat şi de şi mucoaselor datorită plaga - observarea tegumentelor şi mucoaselor: se vindecă, nu au
a-ţi păstra intervenţiei operatorie palide, transpirate apărut
tegumentele chirurgicale, corespunzător - observarea, măsurarea şi notarea în F.O. a complicaţii,
curate şi manifestate prin stadiului de funcţiilor vitale tegumentele şi
integre paliditate şi evoluţie, - resp 18 \ minut, mucoasele sunt
întreruperea tegumentele şi - T.A. 115 \ 80 mm Hg clorate normal.
continuităţii pielii mucoasele să - puls 79 b \ minut.
Tegumente şi
(plagă operatorie). revină la - pregătirea materialelor şi instrumentelor
mucoase Obiectiv realizat
culoare necesare pentru toaleta plăgii operatorii
palide, plagă
normală. - pregătirea fizică şi psihică a bolnavei pentru
operatorie.
îngrijirea plăgii
comodă
tegumentelor din jurul plăgii cu apă şi săpun,
degresare cu eter şi dezinfectare cu betadine în
jurul plăgii cu mişcări circulare, apoi în plagă
după tehnică
efectuarea sondajului vezical în primele 24-48
ore de la intervenţia chirurgicală
este nevoie.
D. - administrarea medicamentelor prescrise:
5. Nevoia de a Risc de complicaţii, Să se combată A.- Respect normele de asepsie şi antisepsie Pacienta a fost
evita inflamaţii, infecţii, riscul de când se folosesc : pense, valve, comprese, tratată
pericolele datorită lipsei de infecţie sau şi sondaj vezical, administrarea perfuziei în timpul corespunzator şi
îngrijire după naştere, pacienta să – şi intervenţiei chirurgicale şi când se efectuează infecţia a fost
Probabilitatea manifestată prin : satisfacă spălături vaginale prevenită.
atingeri dificultate de a se nevoile în - efectuez duş zilnic pacientei
integrităţii mişca, oboseală. funcţie de - învăţ pacienta cum să – şi facă toaleta sânilor Obiectiv realizat
fizice starea de - efectuez toaleta organelor genitale de 2 ori \
sănătate. zi : dimineaţa şi seara
- curăţirea zilnică în salon şi curăţirea toaletei
(W.C.) pentru prevenirea infecţiilor
- aerisirea zilnică şi asigurarea temperaturii
optime în salon 20 – 22 C.
6. Nevoia de a Alterarea eliminării Să se combată A. - observarea scaunelor: scaune rare, brun Constipaţia
elimina intestinale datorită constipaţia închis, cu miros dezagreabil bolnavei a fost
durerii, intervenţiei bolnavei în 24 - asigurarea igienei riguroase a bolnavei cu combătută în 24
chirurgicale, anxietăţii, ore. predilecţie zona genitală şi rectală ore.
Constipaţia.
manifestată prin - schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori de
absenţa scaunelor câte ori este nevoie
Obiectiv realizat
zilnice. - pregătirea fizică şi psihică a bolnavei pentru
efectuarea clismei evacuatoare
necesare pentru efectuarea clismei
- asigurarea unui regim alimentar adecvat.
recomandate de medic:
- Dulcolax – 1 sup. \ zi
- efectuarea clismei evacuatoare cu substanţe
uleioase.
7. Nevoia de a Inapetenţă determinată Bolnava să se A. - observarea apetitului: inapetenţă Pacienta prezintă
bea şi a de durere, plagă alimenteze - asigurarea unui climat pentru servirea mesei inapetenţă.
mânca operatorie, normal - servirea alimentelor într-un mod cât mai plăcut
manifestată prin cantitativ şi şi mai estetic pentru stimularea apetitului Pacienta
alimentaţie insuficientă calitativ în 5 - 6 - urmărirea tranzitului intestinal (prezintă consumă numai
Alimentaţie
insuficientă cantitativ şi calitativ, zile. constipaţie) ceaiuri
cantitativ şi anemie. - educaţia pacientei privind alimentaţia după neîndulcite.
calitativ. intervenţia chirurgicală: primele 2 zile ceai
neândulcit, a-3-a zi ceai şi supă strecurată, a-4-a Bolnava se
zi ceai, supă, lapte, piure, carne slabă fiartă, alimentează
brânză dulce normal cantitativ
- evitarea supraalimentaţiei cu mese dese şi şi calitativ.
- schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori de
Obiectiv realizat
- efectuarea toaletei pe regiuni cu mare grijă în
special zona genitală
- pregătirea materialelor necesare pentru igiena
cavităţii bucale
necesare pentru administrarea medicamentelor.

recomandate:
- P.E.V: glucoză 10% 500 ml şi vit. B6 1 fl \ zi
- Vit.C 1 fl \ zi.
8. Nevoia de a Scurgere vaginală Să se oprească A.- observ eliminarea şi culoarea lohiilor: Scurgerea
elimina datorită naşterii şi scurgerea - la început sangvinolente (prezenţa menstrală s-a
schimbării modului de menstruală în cheagurilor ) oprit în timpul
Pierderi si viaţă, manifestată prin: timp mediu ( 3 - după 3 – 4 zile serosangvinolente propus.
scurgeri pierderi şi scurgeri – 4 săptămâni ). - după 3 - 4 săptămâni devin seroase
vaginale. vaginale (lohiile). - observ cantitatea lohiilor – 1200 de g, iar Obiectiv realizat
mirosul dezagreabil;
- efectuez toaleta organelor genitale de 2 ori \ zi
( dimineaţa la 7 jumate, seara la 8 jumate )
- schimbarea tampoanelor genitale de 3 – 4 ori \
zi
- schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori
este nevoie
salon.
9. Nevoia de a Alterarea somnului Bolnava să se A. – observarea somnului: somn agitat, treziri Bolnava nu se
dormi şi datorită evenimentele odihnească repetate odihneşte, are
odihni ameninţătoare normal în 48 - aerisirea salonului şi asigurarea condiţiilor de somn agitat.
manifestată prin somn ore. igienă Insomnia a fost
agitat, treziri repetate . - asigurarea unui climat de linişte şi confort combătută.
Insomnie.
propice odihnei
- conştientizarea pacientei de importanţa
Obiectiv realizat
odihnei în procesul de vindecare
- întocmirea unui program de somn şi odihnă
- observarea evoluţiei stării bolnavei în urma
tratamentului.
D. - administrarea medicamentelor recomandate
de medic:
BIBLIOGRAFIE
1 GHID DE NURSING, Ediţia V, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti

2001-LUCRETIA TITIRCA;
2 TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTI
MEDICALI– Editura Viata Medicală Românească, Noiembrie 2000-LUCREŢIA
TITIRCĂ
3 NGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTULUI DE CĂTRE
ASISTENTELE MEDICALE, - Editura Viata Medicală Românească, Ediţia IV 2004
–LUCREŢIA TITIRCĂ
4 OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE , VIRGIL ANCĂR, CRANGU IONESCU -
Editura: Naţional
5 MEDICINA INTERNĂ – Editura ALL, Bucureşti, 1996 CORNELIU BORUNDEL
6 SEMIOLOGIE MEDICALĂ – Editura Medicală, Bucureşti 2002, Ion I. Brukner
7 ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI – Editura Corint, Bucureşti 1997,
Roxana Maria Albu
8 TEHNICI SPECIALE DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVLOR - Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1983
9 TRATAT DE OBSTETRICĂ. - Editura Academiei Române Prof. Ioan Munteanu
ANEXE
ANEXA 1. HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIE

ANEXA 2. ETAPELE OPERAŢIEI CEZARIENI
ANEXA 3. PREGĂTIREA PREOPERATORIE ŞI ÎNGRIJIRI

POSTOPERATORII
ANEXA 4. IMAGINI NAŞTERE CEZARIANA
ANEXA 5. EVOLUŢIA INCIZIEI PERETELUI
ABDOMINAL DUPĂ 1 AN
ANEXA 1. HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIE
Perfuzia reprezintă introducerea pe cale parenterală (intravenoasă),

picătură cu picătură ,a soluţiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionică şi
volemică a organismului. Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice, fixate
direct în venă,prin canule din material plastic,ce se introduc trascutanat prin lumenul
acelor sau chirurgical,prin evidenţierea venei pe care se fixează o canulă de plastic ce
se menţine chiar câteva săptămâni-denudarea venoasă.
Scop:
- hidratarea şi mineralizarea orgamismului;
- administrarea medicamentelor la care se urmăreşte un efect prelungit;
- depurativ-diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici;
- completarea proteinelor sau altor componente sanguine;
- alimentaţie pe cale parenterală.
Materiale necesare: tavă medicală acoperită cu un câmp steril;trusă pentru perfuzat

soluţii,ambalată steril; soluţiile hidratante în sticle RTC închise cu dop de cauciuc şi armătură
metalică sau în pungi originale de material plastic,riguros sterilizate şi încălzite la temperatura
corpului;garou de cauciuc;tăviţă renală;stativ prevăzut cu brăţări cu cleme pentru fixarea
flacoamelor;1-2seringi Luer,de 5-10 cm.,ace pentru injecţii intravenoase şi intramusculare sterilizate
o pernă tare, muşama, aleză, 1-2perne sterile; o pensă hemostatică; casoletă cu câmpuri sterile;
casoletă cu comprese sterile;substanţe dezinfectante:alcool,tinctură de iod ,benzină iodată;
romoplast; foarfece; vată.
Etape de executie Timpi de executie

1. Pregatirea materialelor, -se pregătesc instrumente şi materiale necesare;
-se scoate tifonul sau ceolofanul steril de pe flacon , se
instrumentelor şi
desprinde sau se topeşte la flacără parafina de pe
aparatului de perfuzie. suprafaţa dopului, care se dezinfectează cu alcool;
-se desface aparatul de perfuzie şi se închide prestubul;
-se îndepărtează teaca prorectoare de pe trocar şi se
pătrunde cu el prin dop în flacon;
-se închide cu pensa hemostatică , imediat sub ac, tubul
de aer,se îndepărtează teaca protectoare de pe ac şi se
pătrunde cu acesta în flacon,prin dopul de cauciuc,fără să
se atingă trocarul;
-se suspendă flaconul pe suport;
-se fixează tubul de aer la baza flaconului cu o bandă de
romplast, avănd grijă să depăşască nivelul soluţiei sau al
substanţei medicamentoase;
-se îndepărtează pensa hemostatică, deschizănd drumului
aerului în flacon;
-se îndepărtează teaca protectoare de pe capătul portac al
tubului,se ridică deasupra nivelului substanţei
medicamentoase din flacon şi se deschide uşor
prestubul,lăsând să curgă lichidul în dispozitivul de
perfuzie,fără ca picurătorul să se umple cu lichid;
-se coboară progresiv portacul, pănă când tubul se umple
cu lichid , fiind eliminate complet bulele de aer;
-se ridică picurătorul în poziţie verticală şi se închide
prestubul, aparatul rămânând atârnat pe stativ;
-amboul nu trebuie să se atingă de nimic din jur pentru a
nu se desteriliza.
-se anunţă pacientul convingându-l de importanţa tehnicii;
-se aşază pacientul în pat, în decubit dorsal, cât mai
2. Pregătirea psihică şi comod,cu antebraţul înextensie şi pronaţie;
fizică a pacientului -sub braţul ales se aşază o pernă tare, acoperită cu
muşama şi un câmp steril;
-se acoperă pacientul cu o învelitoare.
-spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun .
-se examinează calitatea şi starea venelor;
3. Efectuarea perfuziei -se aplică garoul de cauciuc la nivelul braţului;
-se dezinfectează plica cotului cu alcool,se badijonează cu
tinctură de iod;
-se cere pacientului să închidă şi să deschidă pumnul
de mai multe ori şi să rămână cu el închis;
-având acul în mâna dreaptă ,între police şi celelalte
degete,,cu indexul se fixează amboul acului ataşat;
-cu indexul mâinii stângi se palpează locul pentru
puncţie,iar cu policele se fixează vena la 4-5 cm.Sub locul
puncţiei şi se exercită o compresiune şi tracţiune în jos
asupra ţesuturilor vecine;
-se introduce acul în mijlocul venei,în direcţia axului
longitudinal al venei ;- ătură. tului.
-Nu abordaţi vena din lateral;
-Nu introduceţi acul cu bizoul orientat în jos;
-se înpinge acul de-a lungul venei la o adâncime de 1-1,5
cm;
-se verifică poziţia acului în venă ,se îndepărtează garoul
de cauciuc şi se adaptează amboul aparatului de perfuzie
la ac;
-se deschide imediat prestubul pentru a permite scurgerea
lichidului în venă şi se reglează viteza de scurgere a
lichidului de perfuzat,cu ajutorul prestubului,la 60
picături/minut sau în funcţie de necesităţi;
-se fixează cu benzi de leucoplast amboul acului şi
porţiunea tubului învecinată acestuia,de pielea
pacientului;
-se supraveghiază permanent starea pacientului şi
modului de funcţionare a aparatului;
-se pregăteşte(dacă este necesar) cel de-al doilea flacon cu
substanţă medicamentoasă,încălzindu-l la temperatura
camerii ;
-înaintea ca flaconul să se golească ,se închide prestubul
pentru a împiedica pătrunderea aerului în perfuzor şi se
racordează aparatului de perfuzie la noul flacon;
-se deschide imediat prestubul,pentru a permite lichidului
să curgă,operaţia de schimbare trebuie să se petreacă cât
mai repede pentru ca săngele refuzat prin ac să nu se
coaguleaze şi se reglează din nou viteza de scurgere a
lichidului perfuzat la 60 picături/minut;
-înainte ca flaconul să se golească se închide prestubul,se
exercită o presiune asupra venei puncţionarea cu un
tampon îmbibat în soluţie dezinfectantă şi ,printr-o
mişcare bruscă,în direcţia axului vasului,se extrage acul
din venă;
-se dezinfectează locul puncţiei cu tinctură de iod,se
aplică un pansament steril şi fixarea cu romoplast.
4. Îngrijirea pacientului -se aşază pacientul confortabil în patul său;
-se administrează pacientului lichide călduţe;
după tehnică
-se supraveghiază bolnavul.
-se spală imediat la jet de apă rece seringa,acele(aparatul
de perfuzie de material plastic se aruncă),se dezinfectează
5. Reorganizarea locului şi se pregătesc pentru sterilizare;
de muncă -se notează în foaia de temperatură data,cantitatea de
lichid perfuzat,cine a efectuat perfuzia.
ACCIDENTE:
-Hiperhidratare -prin perfuzie în exces,la cardiaci poate determina edem

pulmonar acut: tuse,expectoraţii,polipnee,creşterea tensiunii arteriale.Se reduce ritmul
perfuziei sau chiar se întrerupe complet,se injectează cardiotonice;
-Embolie gazoasă -prin pătrunderea aerului în curentul circulator.Se previne
prin eliminarea aerului din tub înainte de instalarea perfuziei,înteruperea ei înainte de
golirea completă a flaconului şi prin neutralizarea perfuzilor cu presiune .
REŢINEŢI!
-Nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea şi apariţia de

frison.
-Instalarea perfuziei se face în condiţii de asepsie perfectă.Înlocuirea sau
întreruperea perguziei se face încă înaintea ca aceasta să se golească complet, pentru a
împiedica pătrunderea aerului în perfuzie şi pentru a se reţine 2-3 cm. Soluţia pentru
control, în cazul în care s-ar produce un accident.
ANEXA 2. ETAPELE OPERAŢIEI CEZARIENI

ANEXA 3. PREGĂTIREA PREOPERATORIE ŞI ÎNGRIJIRI
POSTOPERATORII
Scop : pregătirile preoperatorii se acordă bolnavului pentru asigurarea condiţiilor

necesare suportării intervenţiei chirurgicale şi prevenirii accidentelor care pot surveni
în cursul acestuia sau în perioada postoperatorie imediată.
Pregătirea preoperatorie a bolnavului constă într-o pregătire generală şi o
pregătire locală.
Pregătirea generală preoperatorie
1. Pregătirea psihică:
- bolnavul este informat despre necesitatea intervenţiei chirurgicale; i se cere
consinţământul;
- bolnavul este înconjurat cu atenţie şi solicitudine;
- se reduce starea de anxietate prin informaţii sumare privind intervenţia
chirurgicală.
2. Îngrijirile igienice:
- dacă starea bolnavului o permite, zilnic bolnavul va fi îndrumat şi ajutat să facă
baie sau duş, urmat de: igiena cavităţii bucale, îngrijirea părului, tăierea unghiilor.
3. Urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative şi observarea apariţiei unor schimbări
în starea bolnavului:
- măsurarea şi notarea temperaturii ( matinal şi vesperal ) , măsurarea şi notarea
pulsului , observarea şi notarea respiraţiei , măsurarea şi notarea T.A. , observarea
diurezei , observarea scaunului , apariţia febrei , apariţia unor infecţii ala pielii,
otorinolaringologice sau pulmonare , apariţia menstrei la femei.
Regimul dietetic preoperator, adecvat diagnosticului şi deficienţelelor bolnavului,
va ţine seama de vârsta şi greutatea acestuia, asfel încât să-i asigure caloriile necesare,
să fie uşor digerabil şi bogat în vitamine.
Pregătirea locală
- se curăţă pielea, săpunind regiunea şi insistându-se la pliuri şi ombilic
- pielea păroasă se rade cu grijă;
- se degresează pielea cu comprese sterile îmbibate cu eter;
- se dezinfectează pielea cu un dezinfectant;
- se acoperă câmpul operator la indicaţia medicului.
Pregătirea din dimineaţa intervenţiei
- bolnavul nu mănâncă cel puţin 12 ore înaintea intervenţiei chirurgicale;
- bolnavul va fi îmbrăcat cu cămaşă de noapte ( pentru femei ) şi pijama ( pentru
bărbaţi );
- la femei părul lung va fi prins într-o bonetă sau basma;
- protezele dentare mobile vor fi scoase, învelite într-o bucată de tifon şi vor fi
puse în noptiera bolnavului;
bolnavul va avea o micţiune voluntară sau se va efectua sondaj vezical ( la
indicaţia medicului );
- se va administra un hipnotic opiaceu ( morfină, Mialgin ) sau un barbituric
( Fenobarbital );
- se administează un vagolitic ( atropină ).
Îngrijirile postoperatorii ale bolnavilor
Scop : îngrijirile postoperatorii se acordă pentru restabilirea funcţiilor

organismului, asigurarea cicatrizării normale a plăgii şi prevenirea complicaţiilor.
Supravegherea şi îngrijile medicale
1. Supravegherea faciesului:
- la supravegherea faciesului, apariţia palorii însoţită de transpiraţii reci şi răcirea
extremităţilor indică starea de şoc;
- apariţia cianozei, chir redusă, indică insuficienţaă respiratorie sau circulatorie;
se administrează oxigen pe sondă, endonazal.
2. Supravegherea comportamentului:
- se supraveghează comportamentul deoarece operatul poate să prezinte la trezire
o stare de agitaţie.
3. Supravegherea respiraţiei:
- respiraţia trebuie să fie ritmică, de amplitudine normală;
- dacă apare jenă respiratorie ea poate trăda: încărcarea bronşică cu mucozităţi
( fiind necesară o aspiraţie faringiană ), căderea limbii ( este prevenită prin menţinerea
pipei Gueddel până la trezirea completă a bolnavului ), inundarea căilor respiratorii cu
vomismente ( se previne poziţia bolnavului, aspiraţie, eventual intubaţie traheală ).
4. Supravegherea pulsului:
- pulsul trebuie să fie bătut, regulat, puţin accelerat, rărindu-se în mod progresiv;
- pulsul filiform este semn de hemoragie sau de altă stare critică.
5. Supravegherea T.A. :
- T.A. va fi controlată în mod ritmic;
- prăbuşirea T.A. concomitent cu reducerea tensiunii diferenţiale, însoţită de
accelerarea pulsului, indică starea de şoc provocată de hemoragie; se anunţă de
urgenţă medicul şi se va pregăti pentru intervenţie, transfuzie şi oxigennoterapie.
6. Supravegherea pansamentului:
- pansamentul trebuie să rămână uscat, să nu se îmbibe cu sânge sau serozitate.
7. Schimbarea poziţiei bolnavului:
- după trezire se aşează bolnavul în poziţie semişezândă ( dacă intervenţia nu o
contraindică ).
8. Îngrijirea mucoasei bucale:
- pentru a umidifica mucoasa bucală: se şterge mucoasa bucală cu tampoane
umezite în soluţii diluate de bicarbonat de sodiu, acid boric, permanganat de potasiu;
se curăţă stratul existent pe limbă cu tampoane umezite cu o soluţie preparată dintr-o
lingură de bicarbonat de sodiu, o linguriţă de glicerină la un pahar de apă;
- se ung buzele cu vaselină.
9. Prevenirea escarelor:
- se efectuează frecţii cu alcool la nivelul regiunii dorsale şi călcâielor, se schimbă
des poziţia şi se evită umezeala lenjeriei.
10. Evacuarea vezicii:
- se stimulează micţiunea: spontan, prin aplicarea pe regiunea pubiană a unei
buiote ( dacă nu este contraindicat ) sau prin introducerea bazinetului încălzit sub
bolnav; se evacuează prin sondaj vezical.
ANEXA 4. IMAGINI NAŞTERE CEZARIANA
SECŢIONAREA
EXTRAGEREA FĂTULUI
ANEXA 5. EVOLUŢIA INCIZIEI PERETELUI
ABDOMINAL DUPĂ 1 AN

Nursingul Pacientei Cu Nastere Prin Cezariana

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nursingul Pacientei Cu Nastere Prin Cezariana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERU EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Prof. instr. POPESCU MAGDALENA ABSOLVENT,

CU NAŞTERE PRIN CEZARIANĂ

CAP.I. PARTE TEORETICĂ

Prin intermediul lucrări de faţă “Nursingul pacientei cu naştere prin

AM REALIZAT ACESTĂ LUCRARE SUB COORDONAREA DOAMNEI

I.1. REPRODUCEREA ŞI ORGANELE REPRODUCĂTOARE

fecundat. Stratul intern al uterului numit endometru, se îngroaţă sub influenţa

I.1.2.Organele sexuale masculine:

I.2.2. FACTORI DE RISC

I.2.3. PREGĂTIREA PENTRU OPERAŢIE

Tipuri de anestezie utilizate:

Avantaje ale anesteziei locale

În majoritatea operaţiilor incizia se face orizontal, chiar deasupra liniei părului

Ginecologul elimină apoi placenta, face sutura uterul, inspectează ovarele şi

I.2.4. CONSULT DE SPECIALITATE

I.2.5. CEZARIANA PLANIFICATĂ

I.2.6. CEZARIANA ÎN URGENŢĂ

I.2.7. RISCURILE ŞI COMPLICAŞIILE CEZARIENEI

Alte riscuri ale operaţiei cezariene includ:

UNITATEA SANITARĂ: SPITALUL JUDEŢEN ARGEŞ

OBIŞNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA

OBIŞNUINŢE DE IGENĂ PERSONALĂ

OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE

OBIŞNUINŢE PRIVIND SOMNUL

Pacienta H. - O ., în vârstă de 26 ani, cu domiciliul în Com. Morăreşti, jud.

necesare pentru administrarea

UNITATEA SANITARĂ: SPITALUL JUDEŢEN ARGEŞ

ÎNĂLŢIME : 171 cm.

OBIŞNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA

OBIŞNUINŢE DE IGENĂ PERSONALĂ

OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE

OBIŞNUINŢE PRIVIND SOMNUL

Grupa sanguină : B III

Pacienta P. - M ., în vârstă de 29 ani, cu domiciliul în Piteşti, Cart. Craiovei, , Bl

palide, plagă (plagă operatorie). revină la - pregătirea materialelor şi instrumentelor

necesare pentru administrarea medicamentelor.

UNITATEA SANITARĂ: SPITALUL JUDEŢEN ARGEŞ

ÎNĂLŢIME : 166 cm.

OBIŞNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA

OBIŞNUINŢE DE IGENĂ PERSONALĂ

OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE

EVALUAREA CAZULUI III

necesare pentru administrarea medicamentelor.

1 GHID DE NURSING, Ediţia V, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti

ANEXA 1. HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIE

ANEXA 3. PREGĂTIREA PREOPERATORIE ŞI ÎNGRIJIRI

ANEXA 5. EVOLUŢIA INCIZIEI PERETELUI

Perfuzia reprezintă introducerea pe cale parenterală (intravenoasă),

- administrarea medicamentelor la care se urmăreşte un efect prelungit;

- depurativ-diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici;

- completarea proteinelor sau altor componente sanguine;

- alimentaţie pe cale parenterală.

Materiale necesare: tavă medicală acoperită cu un câmp steril;trusă pentru perfuzat

Etape de executie Timpi de executie

-Hiperhidratare -prin perfuzie în exces,la cardiaci poate determina edem

-Nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea şi apariţia de

ANEXA 2. ETAPELE OPERAŢIEI CEZARIENI

Scop : pregătirile preoperatorii se acordă bolnavului pentru asigurarea condiţiilor

Scop : îngrijirile postoperatorii se acordă pentru restabilirea funcţiilor

S-ar putea să vă placă și