Sunteți pe pagina 1din 47

3

9. ANSAMBLUL REDUCTOR DE TURATIE


APLICAŢIE: ETAPELE DE ÎNTOCMIRE ALE
DESENULUI DE ANSAMBLU

In acest capitol sunt prezentate etapele de întocmire ale desenului de


ansamblu pentru un reductor de turaţie întro treaptă, cu roţi cilindrice cu
dinţi drepţi.
Persoanele avizate pot trece peste o serie de poze şi explicaţii şi pot
urmări doar pozele care au în colţul din stânga sus o literă.
a) Se construieşte formatul de desen, A1(594x841) (pag. 10).
b) Se setează layerele (pag.89).
c) Se construiesc axele subansamblurilor arborilor de intrare (axa st.)
şi ieşire (axa dr.), la distanţa
dintre axe aw. Pentru cazul
A
considerat aw =138. Axa din
stânga se va construi aproximativ
la 1/3 din lăţimea formatului.
Pentru cazul considerat axa din
stânga poate trece prin punctul
de coordonate (180,220).
d) Se trasează liniile
ajutătoare (cu layer 0) care
reprezintă liniile de dispunere ale
reazemelor (lrs-linia rulmenţilor
de sus şi lrj-linia rulmenţilor de
jos) precum şi linia care
reprezintă mijlocul danturii (lmd-
linia mediană a danturii).
Distanţa dintre linia mediană a
danturii şi liniile de dispunere
ale rulmenţilor se notează cu l.
Pentru cazul considerat l=65.
Intreaga construcţie din fig. 9.1
poate începe din punctul de Fig. 9.1. Formatul de desen cu axele arborilor
coordonate (180,220). şi axele de dispunere ale rulmenţilor

4
5
Fig. 9.2. Vedere reductor
6
Fig. 9.3. Secţiune prin reductor
7
Fig. 9.4. Tabelul de componenţă
Fig. 9.5. Subansamblul arborelui conducător (de intrare)

8
Elementele cotate au următoarele
semnificaţii:
d-diametrul de montaj al
rulmenţilor;
1-diametrul de montaj al
semicuplajului prin care arborele
(respectiv reductorul) primeşte
energia mecanică;
2-diametrul arborelui din dreptul
capacului, zonă pe care se
realizează etanşarea cu garnitura
din pâslă;
3-diametrul tronsonului de
arbore care realizează umărul de
rezemare al rulmenţilor, de
asigurare împotriva deplasării
axiale a acestora;
d 1  diametrul de divizare al roţii
pinion;
d f 1  diametrul de picior al
danturii pinionului;
d a1  diametrul de cap al danturii
pinionului;
b1  lăţimea danturii pinionului.

Pentru aplicaţia considerată:


d  40 ;
1=30; 2=38; 3=50;
d 1  66 ; d f 1  58,5 ; d a1  72 ;
b 1  60.
Lungimile tronsoanelor se vor
stabili în procesul de reprezentare
ale elemntelor calculate şi
adoptate constructiv-tehnologic.
Fig. 9.6. Arborele conducător (de intrare)

9
d-diametrul alezajului rulmentului (de montaj pe arbore);
D-diametrul exterior al rulmentului (de montaj în carcasă);
B-laţimea rulmentului.
Pentru aplicaţia considerată: d  40 ; D  90 ; B  23.
Simbol rulment: NJ308.

Fig. 9.7. Rulmentul de pe arborele de intrare.

D-diametrul exterior al rulmentului;


D1-diametrul exterior al capacului;
b-grosimea capacului;
D2-diametrul de montaj al şuruburilor capacului;
d1-diametrul găurii de montaj al şuruburilor de prindere a capacului în
carcasă;
e-lungimea minimă de centrare (ghidare) a capacului în carcasă.
Pentru aplicaţia considerată: D=90; D 1=140; D2=115; D3 =75; b=12; e =15;
d1= 12 ; S0=12.
Sunt utilizate 6 şuruburi M10 de prindere a capacului în carcasă.
Fig. 9.8. Capac

10
1-carcasă inferioară;
2-garnitură;
3-capac;
4-garnitură pâslă;
5-pană;
18-arbore pinion (zona
pinionului);
(18)-arbore pinion;
19-rulment;
20-şurub prindere
capac;
21-şaibă Grower;
25-şurub prindere flanşă
carcasă;
28-şurub prindere
carcase în zona
lagărelor.

Fig. 9.9. Reprezentarea unui sfert din secţiunea reductorului (stânga jos)

axa st.-axa subansamblului


arborelui conducător (de intrare);
lrj-linia rulmenţilor de jos;
d-diametrul interior al rulmentulu;
D-diametrul exterior al rulm.
B-lăţimea rulmentului.
Pentru aplicaţia considerată:
d=40; D=90; B=23.
Fig. 9.11. Incadrarea rulmentului în
Fig. 9.10. Reprezentarea rulmentului subansamblul arborelui conducător

11
C

Fig. 9.12. Reprezentarea unui sfert din Fig. 9.13. Incadrarea pinionului în
pinion subansamblul arborelui conducător

Elementele din fig. 9.12 au următoarele semnificaţii:

axa st.-axa subansamblului arborelui conducător (de intrare);


lmd – linia mediană a danturii;
lrj - linia rulmenţilor de jos;
d 1  diametrul de divizare al roţii pinion;
d f 1  diametrul de picior al danturii pinionului;
d a1  diametrul de cap al danturii pinionului;
b1  lăţimea danturii pinionului.
Pentru aplicaţia considerată:
d 1  66 ; d f 1  58,5 ; d a 1  72 ; b1  60.

12
D

Fig. 9.14. Reprezentarea flanşei carcasei Fig. 9.15. Incadrarea flanşei în


subansamblul arborelui conducător

Semnificaţia notaţiilor şi indicaţii de lucru:

l1 - distanţa de la pinion la flanşa reductorului;


lf - grosimea (laţimea) flanşei reductorului;
3 - diametrul tronsonului de arbore ce asigură împotriva deplasării axiale
a rulmentului.

Pentru aplicaţia considerată:


l1 = 15 ; lf = 41; 3=50.

După ce se construieşte interiorul flanşei la distanţa l1 de marginea


pinionului se construieşte exteriorul flanşei reductorului cu comanda
OFFSET la distanţa lf.

13
E

Fig. 9.16. Reprezentarea capacului de Fig. 9.17. Incadrarea capacului în


rulment subansamblul arborelui conducător

Semnificaţia notaţiilor şi indicaţii de lucru:

D1-diametrul exterior al capacului;


b-grosimea capacului;
D3-diametrul interior al capacului;
e-lungimea minimă de centrare (ghidare) a capacului în carcasă.
Pentru aplicaţia dată se poate lua grosimea garniturii de klingherit, montată
pentru etanşarea capacului (din prelungirea cotei  e ), egală cu 1 mm.
Pentru aplicaţia considerată: D 1=140; D3 =75; b=12; e =15.

In această etapă se conturează capacul de rulment şi bosajul pe care


acesta este montat. Mărimea bosajului rezultă în urma reprezentării cotei de
ghidare. În cazul în care bosajul se situează sub nivelul exteriorului flanşei,
se măreşte zona de ghidare a capacului astfel încât bosajul sa aibă minim
3…5 mm. Se asigură astfel posibilitatea prelucrării suprafeţei de aşezare a
capacului.

14
F

Fig. 9.18. Reprezentarea capului de Fig. 9.19. Incadrarea capului de arbore în


arbore subansamblul arborelui conducător

Semnificaţia notaţiilor şi indicaţii de lucru:


l2 - distanţă ce permite montajul semicuplajului pe arbore, fără ca acesta să
fie împiedicat de capul de şurub de la capace. Această distanţă trebuie să fie
mai mare decât înălţimea capului şurubului şi a şaibei Grower.
lca - lungimea capătului de arbore;
1 - diametrul de montaj al semicuplajului prin care arborele (respectiv
reductorul) primeşte energia mecanică;
2 - diametrul arborelui din dreptul capacului, zonă pe care se realizează
etanşarea cu garnitura din pâslă.

Pentru aplicaţia considerată: l 2  12 ; l ca  60 ; 1=30; 2=38;.

15
G

Fig. 9.20. Finisare detaliu

Se teşeşte dantura, la 45 0 cu o valoare egală cu jumătate din modul,


rotunjită la un multiplu de 0,5 mm.
Se racordează carcasa (R3) şi interiorul capacului (R2).
Se înclină interiorul capacului (conicitate) ca pentru orice piesă
turnată. Dacă bosajul este suficient de mare atunci i se execută şi acestuia o
înclinare.
Locaşul pentru garnitura de pâslă se execută ca în fig. 9.21.
Capătul de arbore se poate teşi cu 1,5x45 0.
Pentru aplicaţia considerată:
m (modulul)=3;
2=38;
b0= 4; d0=39; D0= 51.

16
Fig. 9.21. Elemente constructive locaş garnitură pâslă

Fig. 9.22. Oglindire cap arbore faţă de axa acestuia

17
I

Fig. 9.23. Oglindire cap arbore faţă de linia mediană a danturii (lmd).

18
J

Fig. 9.24. Definitivare arbore conducător

19
Fig. 9.25. Subansamblul arborelui condus (de ieşire)

20
Elementele cotate au următoarele
semnificaţii:
d-diametrul de montaj al
rulmenţilor;
1-diametrul de montaj al
semicuplajului prin care arborele
(respectiv reductorul) transmite
energia mecanică către utilaj;
2-diametrul arborelui din dreptul
capacului, zonă pe care se realizează
etanşarea cu garnitura din pâslă;
3-diametrul tronsonului de arbore
pe care se montează bucşa
distanţieră;
4-diametrul arborelui pe care se
montează roata dinţată;
5-diametrul tronsonului de arbore
care asigură împotriva deplasării
axiale a roţii dinţate.

Pentru aplicaţia considerată:


d  50 ;
1=42; 2=48; 3=52;
4=55; 5=70.
Lungimile tronsoanelor se vor stabili
în procesul de reprezentare ale
elemntelor calculate şi adoptate
constructiv-tehnologic.

Fig. 9.26. Arborele condus (de ieşire)

21
Se va reprezenta un sfert din subansamblul arborelui condus şi
anume sfertul din dreapta sus.

6-garnitură;
8-arbore condus;
9-rulment;
10-roată dinţată;
11-bucşă distanţieră;
12-capac;
13-şaibă Grower;
14-şurub;
15-garnitură pâslă;
16-pană paralelă;
17- pană paralelă;

Fig. 9.27. Reprezentarea unui sfert din secţiunea reductorului (dreapta sus)

22
K

axa dr.-axa subansamblului


arborelui condus (de ieşire);
lrs-linia rulmenţilor de sus;
d-diametrul interior al
rulmentulu;
D-diametrul exterior al rulm.
B-lăţimea rulmentului.
Pentru aplicaţia considerată:
d=50; D=110; B=27.

Fig. 9.28. Reprezentarea Fig. 9.29. Incadrarea rulmentului în subansamblul


rulmentului arborelui condus

23
Fig. 9.30. Incadrarea roţii dinţate în subansamblul arborelui condus
L

Fig. 9.31. Reprezentarea unui sfert din roata dinţată

24
Semnificaţia notaţiilor şi indicaţii de lucru.
In fig. 9.31, etapa de lucru notată cu L, mărimile cotate au următoarele
semnificaţii:
d 2  diametrul de divizare al roţii;
d f 2  diametrul de picior al danturii roţii;
d a 2  diametrul de cap al danturii roţii;
b 2  lăţimea danturii roţii;
m - modulul danturii;
4-diametrul arborelui în zona de montaj a roţii (diametrul alezajului roţii);
1,6x4-diametrul butucului roţii;
0-diametrul găurii de uşurare din roată;
2 x m-jumătate din grosimea discului roţii;
2,5 x m –grosimea coroanei dinţate;
lbutuc-lătimea butucului roţii.
Pentru aplicaţia considerată:
d 2  210 ; d f 2  202,5 ; d a 2  216 ; m=3; b2=56; lbutuc=70.
4=55; 0=30.

Pentru parcurgerea etapei din fig. 9.32 , notată cu litera M, se procedează


astfel:
-se duce linia ajutătoare 3 ce marchează interiorul flanşei reductorului;
-se duce linia ajutătoare 2 ce marchează exteriorul flanşei reductorului;
-se duce linia ajutătoare 1 ce marchează suprafaţa prelucrată a bosajului.
Toate aceste linii construite realizează corespondenţa dintre
elementele subansamblului arborelui conducător şi cele ale subansamblului
arborelui condus.
Se începe construcţia capacului rulmentului, ducându-se diametrul
exterior D1 şi grosimea capacului b.
Pentru aplicaţia considerată:
D1 =170; b = 12.

25
M

26
Fig. 9.32. Realizarea corespondenţei elementelor celor două subansamble
Fig. 9.33. Incadrarea capacului în subansamblul arborelui condus
N

Fig. 9.34. Reprezentarea capacului de rulment

27
In fig. 9.34, etapa de desenare notată cu litera N, s-au realizat:
-continuare construcţie capac rulment;
-reprezentare tronson arbore de diametru 3;
-construcţie bucşă distanţieră cu grosimea aproximativă 0,1x3.
In aplicaţia considerată:
D3=96; 3=52 .

Fig. 9.35. Incadrarea capului de arbore în subansamblul arborelui condus

28
O

Fig. 9.36. Reprezentarea capului de arbore al subansamblului condus

Cu notaţiile şi semnificaţiile de la subansamblul conducător,


pentru aplicaţia considerată avem:
l 2  12 ; l ca  80 ;  1=42; 2=48.

29
P

Fig. 9.37. Finisare detaliu

Pentru locaşul garniturii de pâslă din dreptul diametrului 2=48,


dimensiunile sunt: b0= 7; d0=49 ; D0= 63 (ca în fig. 9.21.).
(S0=12)

30
Q

Fig. 9.38. Oglindire cap arbore faţă de linia mediană a danturii (lmd)

31
R

Fig. 9.39. Definitivare arbore conducător

32
S

33
Fig. 9.40. Oglindire arbore condus faţă de axa sa (axa dr.).
T

Fig. 9.41. Construcţie carcasă reductor dreapta


Se parcurg paşii:
-se trasează interiorul carcasei la distanţa de minim 1,2xδ de capul dintelui
roţii ( se poate realiza OFFSET, la distanţa recomandată, a liniei de cap a
dintelui);
-se trasează exteriorul carcasei la distanţa lf (se poate comanda OFFSET la
distanţa lf a liniei de interior a flanşei carcasei);
-se racordează flanşa carcasei la interior şi exterior cu razele R şi R+lf.
Pentru aplicaţia considerată: δ=8; R=5; lf = 41.

34
U

Fig. 9.42. Construcţia capacelor din vedere


Se parcurg etapele:
-se trasează linia de separaţie a celor două semicarcase (l.separaţie
carcase), aproximativ la mijlocul spaţiului din format, neutilizat;
-se trasează liniile ce delimitează grosimile flanşelor (l.flansa sup. şi
l. flanşă inf.) la distanţele hfs şi hfi;
-se identifică punctele O1 şi O2 de intersecţie ale axelor arborilor cu linia de
separaţie carcase;

35
-din marginea capacului şi din teşitura interioară a acestuia se duc liniile
ajutătoare (linie aj. construcţie capac) până în punctele A2 şi B2 ( vezi
sensul ascendant al săgeţilor);
-cu centrul în O 2 şi de raze O2B2 şi O2A2 se construieşte capacul
rulmentului subansamblului condus, din vedere; analog se procedează şi
pentru capacul subansamblului arborelui conducător;
-se trasează linia de intersecţie a capacelor (dacă e cazul); efectuându-se
OFFSET la 1…3 mm de o parte şi de alta a acesteia se delimitează
suprafeţele de secţionare ale capacelor;
-se realizează corespondenţa şi în proiecţia de jos (vezi liniile ajutătoare pe
care sunt marcate săgeţile cu sens descendent).
Pentru aplicaţia considerată: hfs = hfi = 12.

Fig. 9.43. Elementele unei asamblări filetate de fixare a carcaselor

Elementele din fig. 9.43 au următoarele semnificaţii:


M=d - diametrul nominal al filetului metric;
m-înălţimea piuliţei;
D-diametrul circumscris hexagonului;
S-strângerea la cheie;
g-înălţimea şaibei Grower;
(0,2…0,5) d - înălţimea capătului de şurub ce iese din piuliţă; este o valoare
orientativă, trebuie avută în vedere lungimea standardizată a şurubului;
D+(5…10) - dimensiunea minimă de aşezare a piuliţei şi a şaibei Grower;
trebuie avută în vedere posibilitatea de acces cu cheia la asamblare.
k-înălţimea capului şurubului.

36
Pentru aplicaţia considerată:
Surub M12: d=12; m=10; k=8; D=21,10 ; S=19; g =3,5 ;
Surub M10: d=10; m=8 ; k= 7; D=18,90 ; S=17; g = 2,5;
Surub M8: d=8; m=6,5 ; k= 5,5; D=14,38 ; S=13; g = 2 .
X

Fig. 9.44. Stabilirea nivelului de aşezare a suruburilor din zona lagărelor

Se duce axa şurubului tangentă la capacul de rulment al arborelui


conducător.
Se face un OFFSET al axei şurubului, de o parte şi de alta a acesteia,
la distanţa [D+(5…10)]/2. Intersecţia liniei construite cu capacul dă nivelul
de aşezare al şurubului.
Pentru aplicaţia considerată:
[D+(5…10)]/2 =13.

37
Y

Fig. 9.45. Delimitarea carcasei în vedere

Se duce linia ajutătoare 1 din marginea flanşei până în punctul A,


unde vor fi scurtate flanşele din această proiecţie (vezi sensul săgeţii).
Se duce linia ajutătoare 2 care reprezintă exteriorul carcasei (nu
flanşei) de la distanţa δ de interiorul flanşei, până în punctul B. Cu centrul
în O 2 se duce cercul ce trece prin B (de Rază2).
Cu centrul în O1 se duce cercul (de Rază1) în aşa fel încât acesta să
depăşească şurubul de fixare din zona lagarelor. Se obţine punctul C.
Se duce tangenta comună la cele două cercuri de Rază1 şi Rază2.
Din punctul C se duce linia ajutătoare 3 care reprezintă exteriotrul
carcasei. La distanţa δ spre interior se duce linia ajutătoare 4 care este la

38
nivelul interiorului carcasei, interior ce coincide cu interiorul flanşei.
Exteriorul flanşei se duce la distanţa lf. Din exteriorul carcasei se ridică
linia ajutătoare 5 până în punctul D care delimitează flanşele în această
proiecţie.
Z

Fig. 9.46. Stabilire înălţime carcasă inferioară

Talpa carcasei are grosimea =2xδ. Inălţimea H a carcasei inferioare


are valoare standardizată. Distanţa de la linia de separaţie a carcaselor şi
până la fundul băii de ulei trebuie să fie mai mare cu 30…50 mm decât raza
de cap a roţii dinţate (da2/2+30…50). Din punctele C şi B se delimitează
lungimea carcasei.

39
12. APLICATII DIVERSE

12.1. Reprezentarea unor rulmenţi

Să se reprezinte rulmenţii radiali cu bile


pe un rând cu următoarele caracteristici
geometrice:

d D B r Simbol
30 55 9 0,5 16006
35 62 14 1,5 6007
40 80 18 2 6208
45 100 25 2,5 6309
50 130 31 3,5 6410

Fig. 12.1. Rulment radial cu bile pe un


rând

Să se reprezinte rulmenţii radial-axiali cu


bile pe un rând cu următoarele
caracteristici geometrice:

d D B r Simbol
30 55 13 1,5 7006C
35 72 17 2 7207C
40 80 18 2 7208B
45 100 25 2,5 7309B
50 90 20 2 7210B

Fig. 12.2. Rulment radial-axial cu bile pe


un rând

40
Să se reprezinte rulmenţii radiali,
oscilanţi cu bile pe două rânduri, cu
următoarele caracteristici geometrice:
d D B r Simbol
30 62 16 1,5 1206
35 72 23 2 2207
40 90 23 2,5 1308
45 100 36 2,5 2309
50 110 27 3 1310

Fig. 12.3. Rulment radial, oscilant, cu


bile pe două rânduri

Să se reprezinte rulmenţii radiali cu


role cilindrice pe un rând cu următoarele
caracteristici geometrice:
d D B r Simbol

30 62 16 1,5 NU206
35 72 23 2 NU2207
40 90 23 2,5 NU308
45 100 36 2,5 NU2309
50 130 31 3,5 NU410

Fig. 12.4. Rulment radial cu role


cilindrice pe un rând

Să se reprezinte rulmenţii axiali cu bile


cu următoarele caracteristici geometrice:

d D T r Simbol
30 47 11 1 51106
35 62 18 1,5 51207
40 78 26 1,5 51308
45 100 39 2 51409
50 78 22 1,5 51210

Fig. 12.5. Rulment axial cu bile

41
Să se reprezinte rulmenţii
radiali,oscilanţi, cu role butoi pe două
rânduri, cu următoarele caracteristici
geometrice:
d D B r Simbol

30 62 20 1,5 22206
35 72 23 2 22207
40 90 33 2,5 22308
45 100 36 2,5 22309
50 90 23 2 22210

Fig. 12.6. Rulment radial,oscilant, cu


role butoi pe două rânduri

Să se reprezinte rulmenţii radial-axiali cu


role conice cu următoarele caracteristici
geometrice:

d D T r r1 Simbol
30 62 25 1,5 0,5 33206
35 72 24,25 2 0,8 32207
40 80 19,75 2 0,8 30208
45 75 20 1,5 0,5 32009
50 110 29,25 3 1 31310

Fig. 12.7. Rulment radial-axial cu role


conice

42
Fig.12.8. Filet metric exterior cu degajare Fig.12.9. Filet metric exterior cu ieşire

43
12.2. Reprezentarea şi cotarea filetelor metrice

Fig.12.10. Filet metric interior cu ieşire Fig.12.11. Filet metric interior cu degajare
44
12.3. Reprezentarea unor roţi dinţate

Fig.12.12. Arbore pinion cu dantură dreaptă


45
Fig.12.13. Roată dinţată cilindrică cu dinţi înclinaţi
46
Fig.12.14. Roată conică cu dinţi drepţi
47
Fig.12.15 . Arbore melcat
48
Fig.12.16 . Roată melcată
13. BIBLIOGRAFIE

1. James D. Bethune – Engineering Design and Graphics with solid


Works, Prentice Hall, Boston University, 2009
2. Florea I., Rizea N., Popa I. – Graphics of the involute profile for
gear drawing, Buletinul U.P.G. Ploieşti, vol.LXII, 2010
3. Husein G., Manescu M. – Indrumar pentru lucrari la desenul
tehnic, Institutul de Petrol si Gaze, Ploiesti, 1985
4. Iordache D., Bendic V. – Graphique industrielle, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1995
5. Manescu M., Rizea N., Creitaru A. – Desen tehnic industrial,
Editura Economica, Bucuresti, 1996
6. R o b e r t L . M o t t – Machine elements in Mechanical Design,
Prentice Hall, Fourth edition, 2004
7. Olaru Gh. – Metodică de proiectare cu programul AutoCAD 2000,
Tipografia Proxima, Bucureşti, 2002
8. Rizea N. – Geometrie Descriptivă - Curs si aplicatii, Editura
Macarie,Targoviste, 2005
9. Simion I.– AutoCAD 2011 pentru ingineri, Editura Teora,
Bucureşti, 2010
10. Stănescu M., Boicecofschi E. – Indrumar de desen tehnic pentru
electrotehnică, Institutul Politehnic Bucuresti, 1980
11. Tălu St. – Reprezentari grafice asistate de calculator, Editura
Osama, Cluj-Napoca , 2001
12. Tălu St. – AutoCAD 2005, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005
13. Vasilescu E., s.a.– Desen tehnic industrial, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1995
14. ***** Colectia de standarde de desen tehnic, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1996
15. ***** Documentatie Autocad 2010

Vă mulţumim pentru că aţi avut plăcerea sau răbdarea să


ajungeţi până aici.

49