MECANISME ȘI ORGANE DE MAȘINI - ÎNDRUMĂTOR DE LUCRĂRI DE LABORATOR

Lucrarea nr. 3
DETERMINAREA RANDAMENTULUI FILETELOR DE MIŞCARE

3.1 Scopul lucrării

În cadrul acestei lucrări se determină randamentul filetelor de mişcare în funcţie de o

serie de parametri care, în final, au implicaţii economice importante: cuplul de materiale pentru
şurub şi piuliţă, profilul filetului, lubrifiantul utilizat, calitatea suprafeţei flancurilor.
Lucrarea permite, de asemenea, determinarea coeficientului de frecare real dintr-o cuplă
cinematică şurub – piuliţă.

3.2 Consideraţii teoretice

O relaţie cunoscută pentru calculul randamentului unui filet este:

tg m
= , (3.1)
tg (  m +  ' )

unde:  m este unghiul de înclinare a elicei pe cilindrul de diametru mediu d2;

 ' este unghiul de frecare (pentru cazul general al unui filet cu unghiul de vârf al
profilului diferit de zero).
Pe de altă parte, randamentul se mai poate exprima, succesiv, astfel:
Lu Fp Fp
= = = , (3.2)
Lc H    d 2 2 103   M t1

unde: Lu este lucrul mecanic util;

Lc - lucrul mecanic consumat;

 MECANISME ȘI ORGANE DE MAȘINI - ÎNDRUMĂTOR DE LUCRĂRI DE LABORATOR

F – sarcina axială [N];

p – pasul [mm];
d 2 - diametrul mediu al filetului [mm];
H – forţa tangenţială [N];
M t1 - momentul de înşurubare [Nm].

În cadrul lucrării se va determina M t1 , F se alege, p se măsoară pe şurubul de încercat.

În acest fel, din relația (3.2) se poate determina randamentul, iar din relația (3.1) se poate deduce
p
 ' , deoarece  m se cunoaşte (  m = ).
d 2
Cunoscând  ' se poate calcula coeficientul de frecare real  ' .

3.3 Construcţia şi funcţionarea standului

Construcţia şi funcţionarea standului se prezintă în Figura 3.1.

Cupla cinematică de încercat este constituită din şurubul (18) şi piuliţa (15).
Se cere ca standul să asigure:
a) antrenarea şurubului şi ridicarea/coborârea piuliţei;
b) încărcarea axială a cuplei cinamatice şurub – piuliţă;
c) măsurarea momentului de înşurubare.
Aceste funcţii se realizează conform paragrafelor următoare.

3.3.1 Antrenarea şurubului şi ridicarea/coborârea piuliţei

Sistemul de antrenare trebuie să realizeze următoarele condiţii preliminare:

• lungimea cursei totale şi durata efectuării ei de către piuliţă să fie astfel încât să permită
o citire uşoară a momentului de înşurubare;
• cursa să fie limitată prin limitatoare de cursă, pentru a se evita avarierea organelor
standului.
 MECANISME ȘI ORGANE DE MAȘINI - ÎNDRUMĂTOR DE LUCRĂRI DE LABORATOR

Fig. 3.1 Construcția standului pentru determinarea randamentului filetelor de mişcare în

funcţie de o serie de parametri
 MECANISME ȘI ORGANE DE MAȘINI - ÎNDRUMĂTOR DE LUCRĂRI DE LABORATOR

Elementele care concură la antrenarea şurubului sunt: motorul electric (1), cuplajul
elastic cu bolţuri (3), suportul motorului fixat rigid pe carcasa (6) a reductorului, arborele cu
pinion (5) (care angrenează cu roata conjugată) montat pe rulmenţii (4) şi (25), arborele cu
pinion (23) montat pe rulmenţii fixaţi cu capacele (24), roata dinţată (7) pe arborele (12) montat
pe rulmenţi radiali cu bile (8), iar carcasa lui este montată, prin intermediul axului tubular (9)
pe rulmenţii (11) din lagărul (10) care este fixat pe batiul (18).
Pe arborele (12) este montat capul de antrenare (14). Șurubul este sferic la partea
inferioară şi se reazemă în lagărul (20).
După cum se observă, şurubul este poziţionat axial la cele două capete. Piuliţa (15) este
montată în corpul (17) şi poate efectua doar o mişcare de translaţie.
Cursa este limitată prin două limitatoare de cursă cu poziţie reglabilă.

3.3.2 Încărcarea axială a cuplei cinematice şurub – piuliţă

Se realizează cu sarcina (22) legată de traversa (21), care prin tiranţii (19) şi corpul (17)
încarcă piuliţa, respectiv şurubul.

3.3.3 Măsurarea momentului de înşurubare

Deoarece statorul motorului electric este legat prin suportul (2), de carcasa pivotantă a
reductorului, la ridicarea sarcinii prin rotirea rotorului într-un sens, statorul împreună cu carcasa
reductorului tind să se rotească în sens contrar.
Această rotire este limitată cu ajutorul unui montaj cu arc lamelar dinamometric.
Pe tamburul (13) (Fig. 3.2), sunt fixate fălcile (26). La rotirea tamburului ele deformează
arcul lamelar elalonat (27). Săgeata acestuia se citeşte la comparatorul (28).
Cu cât momentul de înşurubare necesar învingerii frecărilor dintre spire este mai mare,
cu atât va fi mai mare săgeata arcului.
Din diagrama de etalonare a arcului se poate determina valoarea momentului de
înşurubare M t1 în funcţie de săgeata arcului lamelar.
 MECANISME ȘI ORGANE DE MAȘINI - ÎNDRUMĂTOR DE LUCRĂRI DE LABORATOR

Fig. 3.2 Citirea deformației arcului lamelar

3.4 Desfăşurarea lucrării

Lucrarea se desfăşoară în următoarea succesiune a etapelor de lucru:

a) se montează pe stand cupla şurub – piuliţă de încercat;
b) se prinde sarcina de suportul său;
c) se apasă pe butonul ‘’JOS’’ de coborâre a sarcinii, pentru a o aduce în poziţia de
pornire;
d) se apasă pe butonul ‘’SUS’’ realizând urcarea sarcinii;
e) se citeşte săgeata f a arcului;
f) se coboară apoi sarcina şi se repetă aceste operaţii de mai multe ori;
g) se face media săgeţilor arcului pentru cele n măsurători;
h) se măsoară pasul p şi diametrul exterior d al filetului;
i) se repetă punctele a),…h) pentru alţi parametri: profil, lubrifiant, calitatea
suprafeţelor.

3.5 Prelucrarea datelor

a) se stabileşte, pe baza măsurătorilor şi a standardelor, tipul şi dimensiunile filetului;

b) se calculează unghiul de înclinare a elicei  m ;

c) se fac determinările de la paragraful 3.4 şi se scoate din diagrama de etalonare a arcului

momentul de înşurubare M t1 pentru valoarea medie a săgeţilor determinate anterior;
 MECANISME ȘI ORGANE DE MAȘINI - ÎNDRUMĂTOR DE LUCRĂRI DE LABORATOR

d) se calculează randamentul  din relaţia (3.2);

e) se determină  ' din relaţia (3.1);
f) se calculează coeficientul de frecare real:  ' = tg ' .
Datele se trec în Tabelul 3.1.
Tabelul 3.1
Nr. Unitatea de
Mărimea Simbol Valori numerice
crt. măsură
Diametrul exterior al
1
filetului d mm
2 Pasul p mm
Diametrul mediu al
3
filetului d2 mm
Unghiul de înclinare a
4 elicei m grade
5 Forţa axială F N
f1
f2
Media
6 Săgeata arcului f3 mm Media
f
f4
f5

7 Momentul de înşurubare M t1 Nm

8 Randamentul 

9 Unghiul de frecare ' grade

10 Coeficientul de frecare '