MECANISME ȘI ORGANE DE MAȘINI - ÎNDRUMĂTOR DE LUCRĂRI DE LABORATOR

Lucrarea nr. 5
DETERMINAREA EXPERIMENTALĂ A CARACTERISTICII ȘI
RIGIDITĂȚII ARCURILOR

5.1. Scopul lucrării

Scopul lucrării constă în familiarizarea stundeților cu diferitele tipuri de arcuri, și de a

determina experimental, pe standul experimental, caracteristica de rigiditate a diferitelor tipuri
de arcuri, precum și rigiditatea acestora.

5.2. Considerații teoretice

Arcurile sunt organe de mașini ce realizează o legatură elastică după o caracteristică

dată.
Arcurile sunt de diferite tipuri și forme constructive, fiind clasificate conform SR EN
ISO 26909:2010, după diferite criterii.
1. După solicitare:
• arcuri de compresiune;
• arcuri de tracțiune;
• arcuri de torsiune;
• arcuri de încovoiere.
2. După forma lor constructivă:
• arcuri în foi;
• arcuri elicoidale;
 MECANISME ȘI ORGANE DE MAȘINI - ÎNDRUMĂTOR DE LUCRĂRI DE LABORATOR

• arcuri disc;
• arcuri inelare;
• arcuri spirale plane;
• arcuri bare de torsiune;
• arcuri speciale.
3. După secțiunea semifabricatului:
• arcuri cu secțiune rotundă;
• arcuri cu secțiune dreptunghiulară;
• arcuri cu secțiune pătrată;
• arcuri cu secțiune profilată.
4. După material:
• arcuri din oțel;
• arcuri din materiale neferoase;
• arcuri din materiale nemetalice.
5. După rigiditate:
• arcuri cu rigiditate constantă;
• arcuri cu rigiditate variabilă.
Curba care reprezintă variația săgeții în funcție de forță (sarcină) se numește
caracteristica arcului (Fig. 5.1). Pentru arcurile fără frecare interioară (arcuri lamelare simple,
arcuri elicoidale etc.) caracteristica este o dreaptă (Fig. 5.1).
Raportul dintre forța F și săgeata f este rigiditatea arcului:
F
C= , (5.1)
f
sau
dF
C= , (5.2)
df
iar în cazul solicitării la torsiune:
dM t
C= , (5.3)
d
în care φ este deformația unghiulară a arcului supus la torsiune.
Rigiditatea arcului poate fi progresivă sau crescătoare (curba 1 din Figura 5.1), constantă
(curba 2 din Figura 5.1) și descrescătoare (curba 3 din Figura 5.1). Rigiditatea arcului C, fiind
 MECANISME ȘI ORGANE DE MAȘINI - ÎNDRUMĂTOR DE LUCRĂRI DE LABORATOR

raportul dintre forţă şi deformaţia corespunzătoare, la arcurile fără frecare interioară, este
constantă.

Fig.5.1 Rigiditatea arcului Fig.5.2 Fenomenul de histerezis elastic

Cunoaşterea rigidităţii şi a caracteristicii arcurilor permite determinarea energiei

potenţiale acumulate, precum şi a forţei de apăsare a arcurilor la diferite săgeţi. La arcurile
elicoidale, caracteristica şi rigiditatea este aceeaşi la încărcare şi descărcare.
În general, rigiditatea arcului este diferită la încărcare față de descărcare, datorită
fenomenului de histerezis elastic (Fig. 5.2).
La legarea mai multor arcuri în paralel sau în serie, rigiditatea lor se modifica astfel:
• La legarea în paralel rigiditatea totală este (Fig. 5.3)
Ctot = C1 + C2 + C3 + ... + Cn , (5.4)

• iar la legarea în serie (Fig. 5.4)

1 1 1 1 1
= + + + ... + . (5.5)
Ctot Ctot Ctot Ctot Cn
La arcurile elicoidale,relaţia dintre săgeata f şi forţa F se calculează cu rel. (5.6), iar
rigiditatea C cu relația (5.7):
64  n  R 3  F
f = , (5.6)
G d4
G d4
C= , (5.7)
64  n  R 3
în care:
G – modulul de elasticitate transversal;
 MECANISME ȘI ORGANE DE MAȘINI - ÎNDRUMĂTOR DE LUCRĂRI DE LABORATOR

d – diametrul sârmei;
R – raza medie de înfășurare a arcului;
n – numărul de spire active ale arcului.

Fig.5.3 Arcuri legate în paralel Fig.5.4 Arcuri legate în serie

Fig.5.5 Caracteristica arcului elicoidal

In Tabelul 5.1 se dau câteva tipuri de arcuri, mai des utilizate, cu caracteristica lor și
relațiile de calcul a săgeții și a rezistenței mecanice.
 MECANISME ȘI ORGANE DE MAȘINI - ÎNDRUMĂTOR DE LUCRĂRI DE LABORATOR

5.3 Utilajul și aparatura utilizată

Pentru efectuarea lucrării se folosește standul hidraulic pentru încercat arcuri (Fig. 5.6),
format dintr-un stativ 1, pe care se gasește motorul hidraulic rectiliniu MHL (2), care permite
obținerea diferitelor forțe necesare încercării arcurilor. Motorul hidraulic este alimentat cu ulei
sub presiune, de la pompa (3) acționată de motorul electric (4), care aspiră uleiul din rezervorul
(5) și-l trimite la motorul hidraulic prin filtrul (6) și distribuitorul (7). De la motorul hidraulic
se întoarce prin regulatorul de debit (8), la rezervor. Regulatorul de debit asigură viteza de
deplasare dorită a pistonului motorului hidraulic. Presiunea se asigură prin supapa maximală
(9), și se citeste la manometrele M1 și M2.

2
1

7
4
3
9 8
6
5

Fig.5.6 Schema hidraulică a standului pentru încercat arcuri

2

Diametrul
2 pistonului este D2 = 100mm .
Diametrul tijei pistonului este d = 40mm .
Conform schemei hidraulice a standului prezentată în Fig. 5.6, forța cu care acționează
pistonul asupra arcului este:
F = p2  S2 − p1  S1 , (5.8)
unde

S1 = ( D22 − d 2 ) (5.9)
4
și
 MECANISME ȘI ORGANE DE MAȘINI - ÎNDRUMĂTOR DE LUCRĂRI DE LABORATOR


S2 = D22 . (5.10)
4
Pentru măsurarea deformației arcului se utilizează o riglă gradată și un indicator.
Precizia de masurare este de 0,5 mm.

5.4. Desfășurarea lucrării

• În vederea desfășurării lucrării se verifică standul dacă are toate legăturile

făcute;
• Se deschide supapa maximală și regulatorul de debit;
• Se așează arcul în dispozitivul de prindere și se pornește motorul de acționare;
• Se cuplează electromagnetul de comandă a sertarului hidraulic pentru sensul
dorit de deplasare a pistonului;
• Se apropie pistonul de arc prin creșterea presiunii și se marchează poziția
inițială (liniară sau unghiulară).

ATENȚIE !
Se va avea în vedere o creștere foarte lentă a presiunii pentru ca apropierea pistonului
de arc să se facă foarte lin.
De menționat că presiunea trebuie sa fie doar atât ca forța ce apare să fie cu ceva mai
mare ca forța de frecare.
• Se inchide în continuare supapa maximală și se observă o deplasare a pistonului;
• Se citeste presiunea de pe manometrele M1 și M2 și săgeata sau unghiul;
• Se mărește din nou presiunea și se citesc din nou rezultatele;
• Se repetă operația până la valoarea maximă a forței sau momentului admisibil
pentru arcul studiat.

Tabelul 5.1
MECANISME ȘI ORGANE DE MAȘINI - ÎNDRUMĂTOR DE LUCRĂRI DE LABORATOR

Rezistenta (
Tipul arcului Caracteristica Sageata (f)
 , )

F l
=
F l3 W
f =
3E  l b  h2
W=
6

4F  l 3  K
f = 6F  l
z  b  h3  E  max =
z  b  h2
K = f (B / B' )

8Dm3  i  F
f = 8Dm  F
Gd4 =
 d3
i = nr. de spire

32 F  l  r
= 16 F  r 16M t
  d 4 G r = =
 d3  d3
F  r = Mt

4F  h 4F
- f = =
 d2 E  d2
 MECANISME ȘI ORGANE DE MAȘINI - ÎNDRUMĂTOR DE LUCRĂRI DE LABORATOR

Mt
r =
Wp

Wp = ( Re3 − Ri3 )
108
Mt 1 1
- e = 57,3 ( − )
4  h  6 Re2 Ri2
Mt
 fi =
Ai  Ri

Mt
 fe =
Ae  Re

5.5 Prelucrarea datelor

Rezultatele se trec in tabel.

• Se trasează diagramele F = f1 ( f ) si M t = f 2 ( ) ;

• Se calculează eforturile care apar în arcuri;

• Se trag concluzii privind caracteristica, rigiditatea și comportarea arcurilor studiate.