ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

Capitolul 5
ASAMBLARI ELASTICE /1, 6, 7, 11, 14, 19/

- 68 -

ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

5.1. GENERALITATI a) Definitie

Arcurile sunt organe de masini care sub actiunea sarcinilor exterioare (forta F sau momentul M) sufera deformatii elastice (liniara f sau unghiulara ) mari, nmagazinnd energie mecanica pe care o cedeaza total sau partial la descarcare.

b) Rol functional
asigurarea unei forte de apasare (ambreiaje, frne etc.); actionarea unui mecanism prin cedarea energiei mecanice acumulate la ncarcare (ceasuri mecanice, etc.); amortizarea socurilor si vibratiilor (suspensii, amortizoare etc.); masurarea fortelor (momentelor) sau a deformatiilor liniare (unghiulare) respective (dinamometre, torsiometre etc.); reglarea marimii unor forte sau momente (cuplaje limitatoare de sarcina, supape de siguranta).

c) Clasificare
Dupa forma constructiva si tipul solicitarii exterioare: bara de torsiune (fig. 5.1.a); cilindric elicoidal: - de compresiune (fig. 5.1.b); - de tractiune (fig. 5.1.c); - de torsiune (fig. 5.1.d); spiral plan (fig. 5.1.e); monolamelar (fig. 5.1.f); cu foi (fig. 5.1.g); disc (fig. 5.1.h); inelare (fig. 5.1.i); de cauciuc: - de compresiune (fig. 5.1.j); - de tractiune (fig. 5.1.k). Dupa tipul solicitarii interioare (v. tab. 5.1) Tab. 5.1. Clasificarea arcurilor dupa solicitarea interioara Solicitarea Solicitarea interioara exterioara tractiune compresiune ncovoiere tractiune fig. 5.1.k compresiune fig. 5.1.j fig. 5.1.h si i ncovoiere fig. 5.1.f si g torsiune fig. 5.1.d si e - 69 -

torsiune fig. 5.1.c fig. 5.1.b fig. 5.1.a

ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

Fig. 5.1. Tipuri de arcuri.

d) Materiale
oteluri carbon de calitate speciale pentru arcuri (OLC 55 A etc.); oteluri aliate speciale pentru arcuri (60 Si 15 A etc.); oteluri inoxidabile (12 Cr 130 etc.); metale neferoase (bronzuri pentru arcuri cu Sn, Si etc.); materiale plastice; cauciuc. - 70 -

ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

5.2. PARAMETRII FUNCTIONALI a) Caracteristica de functionare

Caracteristica de functionare a unui arc este dependenta dintre sarcina si deformatie, F(f) sau M(), la ncarcare si descarcare. Alura caracteristicii de functionare poate fi descrisa cu ajutorul rigiditatii arcului (c f sau c) care este derivata sarcinii n raport cu deformatia: dF dM cf = sau c f = (5.1) df d Astfel, conform figurii 5.2 a, unele arcuri au rigiditatea constanta (I), iar altele nu. Dintre acestea, unele se rigidizeaza la ncarcare si se elasticizeaza la descarcare (II), iar altele invers (III). Observatie - Rigiditatea ceruta de rolul functional poate fi asigurata prin realizarea unor sisteme de arcuri montate n serie si/sau paralel. La un sistem de arcuri, rigiditatea echivalenta a sistemului se poate determina n functie de rigiditatile arcurilor componente cu relatiile (2.49) si (2.50) din paragraful 2.8.
F (sau M) II I III F (sau M) F (sau M) bucla de histerezis

0 a)

f (sau )

0 b)

f (sau )

0 c)

f (sau )

Fig. 5.2. Caracteristici de functionare. La unele arcuri, caracteristica de descarcare coincide cu cea de ncarcare (v.fig. 5.2.b), ceea ce nseamna ca la descarcare se cedeaza toata energia mecanica nmagazinata la ncarcare. La alte arcuri, datorita frecarilor interne din material sau frecarilor dintre elementele componente ale arcului, la descarcare este cedata numai o parte din energia nmagazinata la ncarcare. ntr-un astfel de caz, caracteristica de descarcare difera de cea de ncarcare (v.fig. 5.2.c), domeniul dintre ele fiind numit bucla de histerezis.

b) Energia mecanica de deformatie

Energia mecanica corespunzatoare trecerii arcului dintr-o stare de deformare (f1 sau 1) n alta (f2 sau 2) se determina prin integrarea caracteristicii de functionare ntre aceste doua limite: - 71 -

ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

W = F(f )df
f1

f2

sau

W = M( )d
1

(5.2)

Observatie - Energia mecanica nmagazinata de arc prin deformare este egala cu lucrul mecanic de deformatie efectuat de sarcinile exterioare. Un caz aparte l reprezinta arcurile cu caracteristica de functionare liniara (cu rigiditatea constanta). Daca sarcina se aplica arcului din starea nedeformata (f1 = 0 sau 1 = 0), atunci energia mecanica este: 1 1 W = F f sau W = M (5.3) 2 2

c) Coeficientul de utilizare volumica

Acest coeficient este o masura a energiei nmagazinate de arc ntr-un anumit volum. Arcul se considera cu att mai performant cu ct valoarea coeficientului este mai mare. La expresia coeficientului de utilizare volumica, cnd sarcina este forta axiala, se poate ajunge pornind de la proportionalitatea care exista ntre energia mecanica si produsul dintre forta si deformatie: 1 W Ff (5.4) 2 Pe de alta parte, n domeniul deformatiilor elastice, conform legii lui Hooke, tensiunea este proportionala att cu raportul dintre forta si aria sectiunii, ct si cu raportul dintre deformatie si lungimea initiala l (prin intermediul modulului de elasticitate longitudial E): F f =E (5.5) A l Din relatia (5.5) rezulta ca: F A (5.6) si ca: l f (5.7) E nlocuind (5.6) si (5.7) n (5.4) si tinnd cont ca produsul A este proportional cu l volumul V, rezulta:
1 l 2 W A = V (5.8) 2 E 2E Generaliznd, cnd solicitarea genereaza tensiune normala , coeficientul de utilizare volumica se calculeaza cu relatia: W kV = 2 (5.9) V 2E

- 72 -

ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

n cazul n care tensiunea este tangentiala, n formula trebuie considerat modulul de elasticitate transversal: W kV = 2 (5.10) V 2G

d) Randamentul
Randamentul arcului a este raportul dintre energia utila Wu cedata la descarcare si cea consumata pentru deformare la Wf ncarcare. La arcurile fara bucla de histerezis, cele doua energii coincid, deci randamentul este 100%. Wu Rezulta ca are sens sa se discute de randamentul arcului ca parametru functional 0 f (sau ) numai la arcurile care prezinta bucla de histerezis (v.fig. 5.3). Daca Wf este energia Fig. 5.3. Energiile caracteristice pierduta prin frecare, atunci energia unui arc cu bucla de histerezis. consumata la ncarcare este Wu+Wf si deci: Wu a = <1 (5.11) Wu + Wf
F (sau M)

e) Coeficientul de amortizare
Un arc amortizeaza socuri si/sau vibratii tocmai prin frecarile din interiorul materialului sau prin frecarile dintre elementele sale componente, numai daca la descarcare nu este cedata toata energia nmagazinata la ncarcare. Deci si coeficientul de amortizare a are sens ca parametru functional numai la arcurile cu bucla de histerezis. Tinnd cont ca pentru amortizare, energia utila este Wf, rezulta: Wf a = = 1 a < 1 (5.12) Wu + Wf n concluzie, calculele specifice unui arc au ca scop stabilirea: tensiunii maxime; deformatiei maxime; rigiditatii; energiei mecanice; coeficientului de utilizare volumica; randamentului; coeficientului de amortizare.

- 73 -

ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

5.3. ARCUL BARA DE TORSIUNE

O varianta constructiva de arc bara de torsiune este schitata n figura 5.4. Arcul este de fapt o bara cilindrica de diametru d pe lungimea l, ncastrata la un capat (de exemplu prin caneluri dreptunghiulare) si solicitata la celalalt capat de momentul de rasucire Mt = FR. (5.13)

Fig. 5.4. Arc bara de torsiune.

Verificarea tensiunii de torsiune maxime: FR t = ta d 3 16 Verificarea deformatiei maxime: M l FR l = t = a G Ip d 4 G 32 Rigiditatea:

c = M t Gd 4 = = ct. 32 l

(5.14)

(5.15)
1 l 2

Energia mecanica:
2 d 2 1 W = M t == t 2 2G 4 Coeficientul de utilizare volumica: W 1 kV = 2 = 2 t

(5.16)

(5.17)

2G Observatie - Este unul dintre arcurile cu coeficientul de utilizare volumica cel mai ridicat.

5.4. Arcul monolamelar

Schita de principiu a acestui arc este prezentata n figura 5.5. Practic arcul este o lamela ncastrata, avnd grosimea h, latimea b si lungimea consolei l. Solicitarea de ncovoiere este data de forta F care actioneaza la capatul liber, astfel nct momentul maxim din sectiunea ncastrarii este Fl.

- 74 -

ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

Verificarea tensiunii de ncovoiere maxime: Fl i = 2 ia (5.18) bh 6 Verificarea deformatiei maxime (la capatul liber):
F l F l3 f= = fa 3EI a bh 3 3E 12 Rigiditatea:

(5.19)

Fig. 5.5. Arc monolamelar. Energia mecanica:

F Ebh3 cf = = = ct f 4l 3

(5.20)

1 2 1 W = Ff = i (bhl) (5.21) 2 2E 9 Coeficientul de utilizare volumica: W 1 kV = 2 = (5.22) 9 i V 2E Valoarea foarte mica a coeficientului de utilizare volumica se explica prin aceea ca volumul util al arcului este ineficient tensionat daca grosimea h si latimea b sunt constante pe lungimea l (tensiunea de ncovoiere este maxima n ncastrare, dar la capatul liber al lamelei este nula). Pentru mbunatatirea coeficientului, se pot adopta solutii constructive care sa apropie arcul de solidul de egala rezistenta (v.fig. 5.6).

Fig. 5.6. Variante pentru mbunatatirea coeficientului de utilizare volumica. Astfel se poate utiliza o lamela de grosime h constanta, dar de latime b variabila liniar pe lungimea l (v.fig. 5.6.a), ceea ce face ca si tensiunea de ncovoiere sa fie variabila:

- 75 -

ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

F(l x ) (5.23) b (x ) h 2 6 O alta varianta posibila este aceea ca arcul sa aiba latimea b constanta, dar grosimea h variabila parabolic pe lungimea l (v.fig. 5.6.b). n acest caz: F(l x ) i (x ) = 2 (5.24) bh (x ) 6 Cele doua solutii prezentate au unele neajunsuri. Astfel, n primul caz, decuparea lamelei n vederea obtinerii formei triunghiulare nseamna o risipa de material, iar n al doilea caz realizarea profilului parabolic presupune utilizarea unor tehnologii costisitoare. De aceea, n practica cea mai utilizata solutie este a unui pachet de lamele (nesolidarizate ntre ele) de grosime h si latime b constante, dar de lungimi diferite (v.fig. 5.6.c). n acest caz, daca n sectiunea x sunt nx lamele, atunci tensiunea de ncovoiere corespunzatoare este: F(l x ) i (x ) = (5.25) bh 2 nx 6 Observatie - Prin adoptarea variantelor constructive prezentate n figura 5.6, valoarea coeficientului de utillizare volumica tinde spre 1/3. i (x ) =

5.5. Arcul cilindric elicoidal de compresiune

Un arc cilindric elicoidal de compresiune, confectionat din srma rotunda de diametru d, este reprezentat n figura 5.7.a. nfasurarea elicoidala este caracterizata de diametrul mediu Dm, pasul p si unghiul de nfasurare .

Fig. 5.7. Arc cilindric elicoidal de compresiune.

- 76 -

ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

Arcul este solicitat la comrpesiune de forta axiala F, care poate fi descompusa n doua componente Fsin si respectiv Fcos, ambele genernd cte doua solicitari n srma arcului (v.fig. 5.7.b). Componenta continuta n planul spirei, Fsin, solicita srma la ntindere: F sin t = (5.26) d3 4 si la ncovoiere: D F sin m 2 i = (5.27) 3 d 32 Cealalta componenta, Fcos, este perpendiculara pe planul spirei si solicita srma la forfecare: F cos f = (5.28) d2 4 si la torsiune D F cos m 2 t = (5.29) 3 d 16 Datorita geometriei arcului, trei dintre cele patru tensiuni pot fi neglijate. Astfel, unghiul nfasurarii elicoidale este:
p o = arctg (5.30) D 10 m Pentru valori att de mici, sin 0 si cos 1, deci ntinderea si ncovoierea sunt neglijabile. Pe de alta parte, diametrul mediu al nfasurarii, Dm, este mult mai mare dect cel al srmei arcului. Uzual, raportul lor, care se numeste "indicele arcului", are valorile: D i = m = 4K10 (5.31) d Din relatiile (5.28), (5.29) si (5.31) rezulta: t = 2i f >> f (5.32)

ceea ce nseamna ca forfecarea este neglijabila n raport cu rasucirea. Deci, toate calculele arcului cilindric elicoidal de compresiune se fac pentru solicitarea principala care este torsiunea.

- 77 -

ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

Verificarea tensiunii maxime:

8F k D m 8F k i = ta (5.33) d 3 d 2 Observatie - k este un coeficient supraunitar prin care se tine cont de faptul ca tensiunea maxima pentru spira elicoidala este mai mare dect cea corespunzatoare unei spire plane: 1,6 k =1+ (5.34) i Verificarea deformatiei maxime corespunzatoare celor n spire active: D F m D m n Dm Dm M t l D m 8F D3 n 8F i 3n 2 m f= = = = = f a (5.35) 4 2 2 G Ip 2 Gd d G d4 G 32 Rigiditatea: t ,max = k t = F G d4 G d cf = = = 3 = ct f 8D 3 n 8i n m

(5.36)

Energia mecanica:
2, max 1 W = Ff = t 2 2G d2 1 D m n 2 4 2k
W 2, max t = 1 2k 2

(5.37)

Coeficientul de utilizare volumica:

kV =

(5.38)

V 2G La dimensionare, diametrul srmei arcului se determina cu relatia:

d3 8F k D m a

(5.39)

daca se cunoaste diametrul mediu al nfasurarii Dm. Altfel, se estimeaza valoarea indicelui arcului i si se utilizeaza relatia:
d 8F k i fa

(5.40)

- 78 -