PROIECT ORGANE de MASINI - CRICUL

tehnica mecanica
CUPRINS:

1. Memoriul de prezentare.
1.1. Descrierea generala a cricului
1.2. Reguli de montaj, intretinere si exploatare.
1.3. Probleme privind N.T.S. si P.S.I. la executarea si exploatarea cricului.
2. Breviar de calcul.
2.1. Sinteza dimensionala
2.2. Cinetostatica sistemului
2.3. Diagramele de eforturi in elementele sistemului
2.4. Calculul de proiectare al cuplei cinematice S-P
2.4.1. Alegerea formei filetului
2.4.2. Alegerea materialelor.
2.4.3. Predimensionarea filetului.
2.4.4. Verificarea conditiei de autofranare.
2.4.5. Calcularea inaltimii piulitei
2.4.6. Determinarea diametrului exterior al piulitei
2.4.7. Determinarea dimensiunilor surubului
2.4.8. Verificarea surubului si a piulitei
2.4.8.1. Verificarea capului surubului la presiunea de contact
2.4.8.2. Verificarea capului surubului la incovoiere
2.4.8.3. Verificarea capului surubului la forfecare
2.4.8.4. Verificarea surubului si a piulitei la incovoiere
2.4.8.5. Verificarea filetului surubului si piulitei la forfecare
2.4.8.6. Verificarea la solicitarea compusa.
2.4.9. Calculul randamentului

2.4.9.1. Randamentul cuplei elicoidale

2.4.9.2. Randamentul cricului
2.5. Proiectarea manivelei de actionare
2.5.1. Determinarea lungimii manivelei
2.5.2. Determinarea sectiunii manivelei
2.6. Proiectarea mecanismului cu clichet
2.6.1. Proiectarea rotii de clichet
2.6.2. Calculul de dimensionare al boltului
2.6.3. Determinarea dimensiunilor corpului manivelei
2.6.4. Proiectarea arcului cilindric elicoidal de compresiune
2.7. Calculul corpului cricului
2.7.1. Proiectarea portpiulitei
2.7.2. Verificarea portpiulitei
2.7.2.1. Verificarea la incovoiere a sectiunii de incastrare a fusului in
corpul portpiulitei.
2.7.2.2. Verificarea la forfecare a fusului
2.7.2.3. Verificarea corpului portpiulitei la incovoiere.
2.7.3. Proiectarea parghiilor
2.7.4. Verificarea parghiilor.
2.7.5. Proiectarea cupei, talpii si suportilor.
2.7.6. Verificarea suportilor.
3. Material grafic.

1. Memoriul de prezentare
1.1. Descrierea generala a cricului
Din punct de vedere constructiv, cricul este alcatuit dintr-un numar de 8 bare, un surub si o
piulita ce realizeaza cupla elicoidala, piulita fiind introdusa intr-un corp, fixarea acesteia putandu-se
realiza sub diferite variante (prin bolturi, suruburi etc.). Ridicarea sarcinii F pe o cursa h folosind
transmisia prin cupla elicoidala, formata din surubul 1 si piulita 2 ce este legata prin intermediul unor
cuple de rotatie de clasa aV-a de parghiile 4.

Acest cric este utilizat in cazul ridicarii automobilelor, realizand o siguranta in exploatare
pentru o forta F =25100 N, o cursa h =255 mm si un coeficient de siguranta impus c c=0,26, fiind
actionat printr-un mecanism cu clichet.

Fig. 1.1
1.2. Reguli de montaj, intretinere si exploatare.
Cricul nu trebuie pastrat intr-un mediu oxidant, iar cuplele cinematice se greseaza. Pentru gresare se
recomanda vaseline (sintetice sau naturale), pentru reducerea coeficientului de frecare in momentul utilizarii.
Pentru o exploatare corespunzatoare cricul trebuie asezat vertical fata de sol, iar talpa trebuie sa aiba
contact cu solul pe toata suprafata de asezare.
1.3. Probleme privind N.T.S. si P.S.I. la executarea si exploatarea cricului.
Utilizarea trebuie facuta cu atentie pentru a nu provoca leziuni celor ce lucreaza cu cricul.
Sprijinirea intre cric si elementul pe care il va ridica trebuie facuta corect, pentru a nu aluneca si a fi
aruncat provocand astfel accidentari.
Zonele de fixare sub automobil nu trebuie sa aiba p 333b18d e ele ulei sau vaselina deoarece exista
riscul sa alunece cricul sub sarcina.

2. Breviar de calcul
2.1. Sinteza dimensionala
Sinteza dimensionala are ca obiectiv stabilirea lungimii parghiilor lp pentru a deplasa sarcina F=25100
N cu marimea cursei h=255 mm.Conform figurii 1.3.1 putem scrie:

Fig. 2.1

(2.1)
Prin scaderea celor doua relatii se obtine:
(2.2)
de unde rezulta lungimea parghiilor:

(2.3)
Conform STAS 75-90 adoptam
2.2. Cinetostatica sistemului
Vom considera cazul in care forta ce incarca cricul auto cu bare, F, actioneaza simetric pe cupa
cricului, caz in care sistemul este static determinat, reactiunile din cuple determinandu-se din conditiile de
echilibru, dupa cum urmeaza:

Fig. 2.2

Se rup legaturile din cuplele cinematice, legaturile se inlocuiesc cu reactiunile corespunzatoare si se

scriu conditiile de echilibru:

(2.4)

(2.5)

2.3. Diagramele de eforturi in elementele sistemului

Diagramele de eforturi sunt grafice care reprezinta variatia marimilor eforturilor in sectiunile elementului
considerat.
Trasarea diagramelor de eforturi trebuie facuta pentru fiecare element al sistemului, in vederea
proiectarii optime a acestuia. Trasarea acestor diagrame (atat ca variatie cat si ca marime) trebuie realizata in
momentul proiectarii elementelor.

Fig. 2.3
2.4. Calculul de proiectare al cuplei cinematice S-P
2.4.1. Alegerea formei filetului
Pentru cupla cinematica se alege un filet de tip ferestrau, deoarece filetul ferestrau are un randament
bun fiind recomandat pentru sarcini mari. Sarcinile le preia doar intr-o directie. (STAS 2234-75)

unde:
-

p[mm]pasul

filetului;
-

D1 [mm]- diametrul exterior al filetului interior;

d1 [mm]- diametrul exterior al filetului exterior;

H [mm]- inaltimea triunghiului generator al filetului;

D2[mm]- diametrul mediu al filetului interior;

d2 [mm]- diametrul mediu al filetului exterior;

H1[mm]- inaltimea utila a filetului;

D4[mm]- diametrul interior al filetului interior;

d3[mm]- diametrul interior al filetului exterior.

H4[mm]- inaltimea filetului interior;

h3[mm]- inaltimea filetului exterior.

2.4.2. Alegerea materialelor.

Suruburile de miscare se executa in general din otel carbon si otel carbon de calitate, mai rar din otel aliat, in
cazul cand actionarea este manuala.
Tinand seama de marimea solicitarilor, importanta piesei si criteriul rezistenta ridicata-greutate minima-pret
de cost scazut, se alege ca material pentru surub OLC 60 STAS 880-80, iar pentru piulita vom alege o fonta
Fgn 500 (STAS 6071-75).
Limita de curgere si rezistenta la tractiune se adopta conform tabelului de mai jos:
Tabel: 2.1.

Material

STAS

Simbol

Starea

Caracteristici mecanice
Rezistenta
Limita de
de rupere la
curgere
tractiune
[MPa]
[MPa]
4
5

Otel carbon de calitate

pentru tratament termic
Fonta cu grafit nodular
turnata in piese

880-80

OLC 60

6071-75

Fgn 500

570

905

350

500

2.4.3. Predimensionarea filetului.

Diametrul interior al filetului se determina din conditia de rezistenta la compresiune:

(2.6.)
unde: - k [-] coeficient ce tine seama de solicitarea suplimentara de torsiune a surubului.
k=1,25.1,3
Adopt k =1,25.
- at [MPa] tensiunea admisibila la tractiune, respectiv compresiune.
at =cc02

(2.7.)

unde: 02 [MPa] limita de curgere;

cc [-] coeficientul de siguranta.
Inlocuind in relatia (2.7.) ,se obtine:
at =0,26570 =148,2 [MPa]
Inlocuind in relatia (2.6), se obtine:

Din STAS 2234/2-75 se alege surubul cu filet trapezoidal, ale carui caracteristici sunt prezentate in
tabelul de mai jos:
Tabel: 2.2.
S 36x6
STAS 2234/2-75

d
36

p
6

d3
25,586

d2=D2
31,5

D4=D
36

D1
27

2.4.4. Verificarea conditiei de autofranare.

In exploatare este necesar ca sarcina sa nu se deplaseze dupa incetarea actionarii manivelei. La acest sistem
surub-piulita cerinta este indeplinita daca se realizeaza conditia:
2 '
unde: 2 [] unghiul mediu de inclinare al elicei filetului, dat de relatia:

(2.8)

unde: ' [] unghiul de frecare intre surub si piulita, dat de relatia :

(2.9)

in care: [-] coeficient de frecare intre surub si piulita;

[] unghiul dintre flancurile filetului.
In concluzie conditia este indeplinita, deoarece: 2 =3,8551 5,7204= '
2.4.5. Calcularea inaltimii piulitei
Acesta se face cu relatia :
hp=hp'+2c [mm]
unde: hp' [mm] inaltimea utila a piulitei;
c [mm] tesitura filetului:

Inaltimea utila a filetului se calculeaza cu relatia:

hp'=zp [mm]

(2.10)

unde: z [-] numarul de spire in contact ale surubului si piulitei. Se determina din conditia de rezistenta la
strivirea spirelor filetului:

(2.11)
in care pa*=10.13. Alegem pa*=13

Alegem z =10 spire in contact.

Astfel, cu hp'=zp se obtine:

hp' =106=60

[mm]

Inaltimea totala a piulitei este data de relatia

hp=hp'+2c
hp =60+23=66

(2.12)
[mm]

2.4.6. Determinarea diametrului exterior al piulitei

Constructiv se alege o
piulita fara guler, in care :
De [mm]=diametrul
exterior;
Di [mm]=diametrul
interior al surubului (Di=d+1.2
[mm]).
Diametrul exterior se alege din conditia de
rezistenta la tractiune (compresiune) fie din conditia de
presiune de contact intre suprafata de reazem a piulitei pe
suprafata de reazem a sistemului.

Relatia de calcul este:

Fig. 2.5

(2.13)
cu: c1, c2=3;
pa=30.

=> De=70,965mm
Se alege De=71 mm conform STAS 75-90.
2.4.7. Determinarea dimensiunilor surubului

Fig. 2.6
Surubul este alcatuit din patru zone distincte si anume:
- zona filetata (l1) reprezinta lungimea piulitei, distanta pe care se deplaseaza aceasta si distanta la
care este pozitionata fata de capul surubului , l1 fiind data de relatia:
(2.14)
In continuarea zonei filetate urmeaza apoi o degajare cu valoarea de 3p=15mm, aceasta continuandu-se cu
- partea nefiletata (l2+lf), care pentru aspect am considerat-o ca fiind egala cu zona filetata. Partea
nefiletata este este compusa din doua zone de lungimi si sectiuni diferite l 2 de diametru d si lf de diametru df
ale caror formule de calcul sunt:
(2.15)
unde:
Adoptam conform STAS 1991-89 valoarea ls=ds=10mm
Pentru df am luat urmatoarea valoare din STAS 75-90, mai mare decat d.
(2.16)
Adoptam conform STAS 75-90 valoarea

l2=190mm

- capul surubului este caracterizat de o lungime hc si de un diametru dc. Pentru determinarea lor
apelam la urmatoarele relatii:
- pentru determinarea lungimii capului surubului vom considera gulerul ca fiind incastrat in
corpul surubului, dimensionarea facandu-se din conditia de incovoiere:

(2.17)

Adoptam conform STAS 75-90 valoarea hc=15mm

- diametrul capului surubului se determina din conditia ca presiunea de contact sa nu depaseasca

valoarea p=13N/mm2, aceasta exprimandu-se in limbaj matematic sub forma:

(2.18)

Adoptam conform STAS 75-90 valoarea

dc=85mm

- zona de fixare a manivelei are sectiunea patrata si este solicitata la rasucire de catre aceasta,
momentul de torsiune fiind dat de relatia:

(2.19)

Cunoscand momentul de torsiune putem sa calculam latura sectiunii:

(2.20)
Diagonala patratului, respectiv diametrul sectiunii din care este prelucrata forma patrata este:
(2.21)
Lungimea utila (la) a zonei de fixare o vom determina mai tarziu cand vom definitiva latimea
mecanismului cu clichet si va fi egala cu latimea rotii de clichet.
Observatie:
Multe dintre aceste dimensiuni (cum ar fi zona filetata, sau lungimea fusului, care depinde de
portpiulita s.a.m.d.) se vor schimba atunci cand vom incepe sa desenam, ele sunt mai mult luate pentru a ne
face o idee despre cum arata surubul acestui cric.
2.4.8. Verificarea surubului si a piulitei
2.4.8.1.Verificarea capului surubului la presiunea de contact
Se verifica capul surubului la presiunea de contact cu urmatoarea relatie:

(2.22)

2.4.8.2. Verificarea capului surubului la incovoiere

Se considera ca forta FCE este distribuita pe diametrul mediu al suprafetei de contact, tensiunea
efectiva de incovoiere este:

(2.23)
unde:

este tensiunea admisibila la incovoiere a materialului surubului.

2.4.8.3. Verificarea capului surubului la forfecare

Se considera ca forta din cupla elicoidala FCE actioneaza distribuita circular pe diametrul fusului df.
Pe baza schemei de calcul si a ipotezei de calcul verificarea la forfecare a cuplului surubului se
realizeaza cu relatia:

(2.24)
unde:

este tensiunea tangentiala de forfecare efectiva

este tensiunea tangentiala de forfecare admisibila. Aceasta se poate determina cu relatia

cunoscuta din Rezistenta Materialelor:

unde:

este tensiunea normala la tractiune admisibila a materialului surubului determinata cu relatia

2.4.8.4. Verificarea surubului si a piulitei la incovoiere

Aceasta verificare se face in ipoteza ca elicea filetului se priveste ca o grinda curba incastrata pe
cilindrul de baza, care pentru simplificare se desfasoara devenind o grinda dreapta incastrata, solicitata la un
moment incovoietor dat de sarcina:
Fc=FCE /z [N]

(2.25)

ce actioneaza la jumatatea suprafetei de contact a filetului.

Tensiunea de incovoiere se determina cu relatia:

(2.26)

in care: Mi [Nmm] =momentul incovoietor pentru sectiunea considerata;

Wz [mm3] =modulul de rezistenta pentru sectiunea de rupere;
ai [MPa] =tensiunea admisibila la incovoiere pentru materialul surubului, respectiv al piulitei,
unde: ai at, c ;
h, h'=inaltimea de rupere pentru surub, respectiv piulita.

(2.27)

(2.28)
(2.29)

(2.30)

pentru piulita

Pentru surub avem:

Pentru piulita avem:

2.4.8.5. Verificarea filetului surubului si piulitei la forfecare

Tensiunea de forfecare se determina in ipoteza ca sarcina FCE/z, ce revine unei elice actioneaza la
radacina filetului (pe cilindrul de diametru d1(3) pentru surub si pe cilindrul de diametru D1(4) pentru piulita).
Tensiunea de forfecare se calculeaza cu expresia:

(2.31)
unde: Af [mm2]: sectiunea de forfecare ;
af [MPa]: tensiunea admisibila de forfecare a materialului surubului, respectiv piulitei.
af

(0,6.0,8)at, c

[MPa]

(2.32)

Af surub = d1hs [mm2]

=>Af surub = 3,1425,5834,5489=375,747 [mm2]
Af piulita=Dhs [mm2]
=>Af. piulita= 3,1425,5834,3489=491,849 [mm2]

Cu relatia de calcul
2.4.8.6. Verificarea la solicitarea compusa.
Surubul si piulita sunt solicitate compus de forta axiala si momentul de rasucire. Verificarea se face
dupa ipoteza cea mai defavorabila, teoria tensiunilor tangentiale maxime, cu relatia:
(2.33)
unde: t,(c) [MPa]-tensiunea normala efectiva produsa de solicitarea axiala:

[MPa]

(2.34),

(2.35),

(2.36).
unde: t [MPa]-tensiunea tangentiala efectiva produsa la solicitarea de torsiune:

(2.37),

(2.38)
(2.39)

(2.40)

(2.41)

Inlocuind in relatia (2.37) se obtine:

In final, cu relatia (2.34), se obtine :

Conditia din relatia (2.33) este verificata prin relatiile:

2.4.9. Calculul randamentului

2.4.9.1. Randamentul cuplei elicoidale
Se calculeaza cu relatia:

(2.42)
Inlocuind, se obtine:

2.4.9.2. Randamentul cricului

Se calculeaza cu ajutorul relatiei:

(2.43)

Cu acestea calculate

2.5. Proiectarea manivelei de actionare

2.5.1. Determinarea lungimii manivelei
Realizarea de catre sistem a sarcinii F se face prin aplicarea unui moment de torsiune la piesa rotitoare a
cuplei cinematice si piulita, capabil sa invinga momentul fortelor de frecare ce apar in cupla respectiva :
Text Ttot

(2.44)

Momentul de torsiune Text se realizeaza cu ajutorul manivelei, la capatul careia se actioneaza cu o

forta de actionare Fa (forta bratului omului)
Text=nksFal t m

[Nmm]

(2.45)

unde: n [-]-numarul de oameni ce actioneaza manivela;

ks [-]-coeficient de simultaneitate, tine seama ca nu toti lucratorii actioneaza in acelasi timp si ca nu
toti pot sa apuce manivela in acelasi loc;
Fa=150.200 N (300 N) -forta bratului omului;
Se alege Fa=250 [N].
ltm [mm]-lungimea teoretica a manivelei. Se considera ca forta de actionare este aplicata la mijlocul
lungimii de apucare a mainii, atunci lungimea teoretica a manivelei se determina cu relatia:

(2.46)
Inlocuind, in relatia de mai sus, se obtine:

Vom alege ltm=600 mm.

Lungimea reala a manivelei (lrm) va fi mai mare, pentru a permite apucarea sa cu mana. La acest tip
de cric se are in vedere ca ea trece prin surub :
lr m=lt m+(70.80) mm

(2.47)

Inlocuind, in relatia de mai sus, se obtine:

lr m=600+80=680 [mm].
Alegem din STAS 75-90 lrm=710 mm

2.5.2. Determinarea sectiunii manivelei

Forma sectiunii manivelei trebuie sa permita apucarea comoda cu mana a acesteia. Din acest motiv se va
folosi o sectiune circulara plina sau inelara. Determinarea dimensiunilor sectiunii manivelei se face din
conditia de rezistenta la incovoiere, considerand manivela ca o grinda incastrata in surub sau piulita.

(2.48)
in care : Mi = Text (Text = Tmax) [Nmm]
Wznec [mm3] - modulul de rezistenta axial al sectiunii manivelei;
ai [MPa] - rezistenta admisibila la incovoiere al materialului manivelei, cu:

(2.49)
cu: r [MPa]-limita de rupere a materialului manivelei;
c(2-4)-coeficientul de siguranta la incovoiere al manivelei.
Pentru manivela s-a adoptat: OL 52, cu urmatoarele caracteristici:
Tabel: 2.3.

Material

STAS

Simbol

Otel de uz general
pentru constructii

500/2-80

OL 52

Caracteristici mecanice
Limita de curgere
Rezistenta de rupere la
tractiune
[MPa]
284

545

In functie de modulul de rezistenta axial necesar calculat se adopta o sectiune la care:

Wz ef Wz nec

(2.50)

unde:

(2.51)

cu: dm [mm] -diametrul manivelei;

c=3.
Diametrul manivelei dm trebuie sa respecte conditia:

8 mmdm50 mm pentru a putea fi prins cu

mana.
Materialul din care trebuie facuta manivela este OL 52, cu

, iar dm=26mm.

Inlocuind, in relatia (2.49), se obtine:

.
Inlocuind, in relatia (2.48), se obtine:

.
In concluzie se verifica relatia:

2.6. Proiectarea mecanismului cu clichet

Actionarea cea mai comoda a elementelor rotative de la cuplele cinematice surub-piulita, in cazurile cand
suruburile au deplasari lungi se realizeaza cu dispozitive cu clichet vertical.
Mecanismul cu clichet este alcatuit in principal dintr-o roata de clichet si un clichet. Roata de clichet poate
sa aiba profil asimetric sau simetric. Actionarea sistemului trebuie facuta in ambele sensuri, de aceea se
utilizeaza roti de clichet cu profil simetric.
Pentru tipul nostru de cric alegem un mecanism de actionare cu clichet ca in figura de mai jos:

Fig. 2.7

unde am notat cu:

1 roata de clichet;
2 clichet;
3 bolt;
4 splint;
5 saiba;
6 placa;
7 impingator;
8 arc;
9 surub de reglare;
10 teaca.
2.6.1. Proiectarea rotii de clichet
Prin analogie cu o roata dintata se stabilesc parametrii cinematici si constructivi ai unei roti de clichet.
Astfel avem:
Tabel: 2.4.
Nr.
crt.
0

Elementul de calcul
1

Numarul de dinti

Modulul rotii de clichet

3
4
5
6
7
8
9
10

Pasul rotii de clichet

Diametrul mediu al rotii de clichet
Inaltimea dintilor de clichet
Grosimea dintilor rotii de clichet
Diametrul interior
Diametrul exterior
Lungimea dintelui
Coeficientul lungimii dintelui

Simbol
2
Date adoptate
z
Date calculate

Relatii de calcul si
recomandari
3

18

m
t [mm]
Dm [mm]
h [mm]
g [mm]
Di [mm]
De [mm]
b [mm]

Date calculate
sau adoptate
4

5
t=3,14m
Dm = zm
h=t /4
g=t /2
Di= Dm-h
De=Dm+h
=b/m

15,7
90
3,925
7,85
86,075
93,925
29
5,8

Fig. 2.8
Materialele recomandate pentru realizarea rotilor de clichet sunt acelea la care in urma aplicarii unui
tratament termic sau termodinamic, se obtine un strat superficial dur si miezul tenace.
Pentru roata de clichet se adopta OLC 15 cu urmatoarele caracteristici:
Tabel: 2.5.
Material

STAS

Simbol

Starea
Limita la
curgere
[Mpa]

Otel carbon
de calitate
pentru t.t.

880-80

OLC 15

Cr

350

Caracteristici mecanice
Rez. de rupere la
Duritate
tractiune [MPa] Miez
Supraf.

590-780

[HB]

[HRC]

Max.
146

Calculul de proiectare al rotii de clichet parcurge urmatoarele etape:

a) Din solicitarea de strivire se determina modulul rotii de clichet cu relatia:

(2.52)
unde: =(1.6) (valori mari se recomanda pentru materiale cu caracteristici mecanice inferioare);
Se alege =4.
as [MPa] =tensiunea admisibila la strivire. Valoarea acesteia depinde de
duritatea superficiala a dintilor rotii de clichet:
as=2,5DB

[MPa]

unde: DB-duritatea Brinell a flancurilor dintilor, in HB

as=2,5 3000=7500 [MPa]

Alegem as de la surub: 228 MPa

Astfel, cu relatia (2.52) , se obtine:

Conform STAS: m =5

[mm]

b) Verificarea la forfecare

-se face cu relatia:

(2.53)
af =0,8at(c) =cc0,802=87,5 [MPa]

(2.54)

Inlocuind, in relatie, se va obtine:

c) Verificarea la incovoiere

- se face cu relatia:
cu:

(2.55)
ai at,c=91 [MPa]

d) Se pozitioneaza boltul clichetului astfel incat componenta fortei de contact intre clichet si roata de
clichet sa aiba valoarea cat mai mica si gabaritul dispozitivului sa fie minim.
Pentru inceput vom alege mai intai:
l1=Dm=90mm

(2.56)

(2.57)
2.6.2. Calculul de dimensionare al boltului
Se alege ca material pentru bolt OLC 60 cu caracteristicile urmatoare:
Tabelul: 2.6.

Material

STAS

Simbol

Starea

Otel de uz general
pentru constructii

880-80

OLC 60

Cr

Caracteristici mecanice
Limita de curgere Rezist. de rupere la
tractiune
[MPa]
225-255
412-490

(2.58)
unde: pa=15 [MPa]

unde:

(2.59)

Inlocuind in (2.58), vom obtine:

unde: g1=4mm
Conform conditiei se obtine: db=15,599 mm
Se alege db=16 mm din STAS 75-90.

2.6.3. Determinarea dimensiunilor corpului manivelei

Fig. 2.9
Din schema de solicitare a corpului manivelei asamblat cu prelungitor putem determina rezistiv
dimensiunile acestora.
Se constata ca, in principal, corpul manivelei si prelungitorul sunt solicitate la presiunea de contact,
incovoiere si forfecare.
Este nevoie, mai intai de toate, sa cunoastem momentele si fortele ce actioneaza asupra ansamblului,
dupa cum urmeaza:

(2.60)

unde:

(2.61)

(2.62)
(2.63)
Pentru confectionarea tecii alegem materialul OL 70 ale carui caracteristici sunt:
Tabel: 2.7.
Material

STAS

Simbol

Otel de uz general
pentru constructii

500/2

OL 70

Starea

Caracteristici mecanice
Limita de curgere
Rezist. de rupere la
tractiune
[MPa]
348
686

Din solicitarea de contact dintre placile corpului manivelei si roata de clichet se determina grosimea
placilor g1:

(2.64)

Alegem g1=4 din STAS 395 (2.3.5.7)

Din solicitarea de forfecare in sectiunea 1-1 se determina diametrul de racordare a marginilor
placilor:

(2.65)

Alegem constructiv D=100

Din solicitarea de incovoiere in sectiunea 4-4 se determina diametrul prelungitorului, d m si marimea
sectiunii tecii prelungitorului, Dt:

(2.66)

Adoptam conform STAS 333 valoare dm=26mm

Folosindu-ne de relatia urmatoare, stabilita constructiv, determinam:
(2.67)
Conform STAS 404/1 valoarea Dt=33mm (2.3.5.13)
Pentru aflarea lungimii cordoanelor de sudura ne folosim de relatia:

(2.68)

Conform STAS 75-90 adoptam valoare l3=63mm

In relatia (2.3.5.15) a este inaltimea cordonului de sudura si a fost aleasa constructiv a=4mm, iar
tensiunea admisibila la forfecare pentru sudura se calculeaza cu relatia:

(2.69)

2.6.4. Proiectarea arcului cilindric elicoidal de compresiune

Tabel: 2.8.
Nr.
crt.
0

Elementul de calcul
1

Indicele arcului

2
3
4
5

Numarul de elice de reazem

Forta maxima in functionare
Sageata de montaj
Cursa de lucru a impingatorului

Materialul si tensiunea
admisibila de torsiune

Simbolul
Relatii de calcul si
UM
recomandari
2
3
Date adoptate

Date calculate
sau adoptate
4

i, [-]

10

nr, [-]
Fn, [N]
f1, [mm]
s, [mm]
[-]

2
10N
2
3,6
OLC 55A

Se recomanda
Se masoara pe desen

, [MPa]
Date calculate

=775 MPa

Coeficientul de forma

K, [-]

Sageata maxima in functionare

fn, [mm]

Diametrul sarmei elicei

d, [mm]

10

Diametrul mediu al arcului

Dm, [mm]

STAS 893-98
6,5

11

Rigiditatea arcului

c, [N/mm]

1,785

12

Numarul de elice active

n, [-]

13
14

Numarul total de elice

Forta de prestrangere la montaj

nt, [-]
F1, [N]

15

Pasul arcului

t, [mm]

1,835

16
17
0

Inaltimea arcului in stare libera

Diametrul exterior al elicei
1

H0, [mm]
D, [mm]
2

8,315
7,15
4

18

Lungimea sarmei pentru executia

arcului

l, [mm]

1,16
fn=f1+s

5,6
0,65 din

nt=n+nr

6
4,122

D=Dm+d
3

123,137

2.7. Calculul corpului cricului

Varianta cea mai raspandita de cric cu parghii este cea intalnita in trusa autoturismelor RENAULTDACIA.
Pentru proiectarea corpului trebuie precizate urmatoarele dimensiuni:
-

sectiunea portpiulitei, B x B;

lungimea portpiulitei, Lp;

diametrul fusului portpiulitei, df;

sectiunea parghiilor, b x g2;

diametrul bolturilor, db;

diametrul bucselor, dd;

grosimea suportilor cupei si talpii, g1.

Unele din aceste dimensiuni se adopta in functie de

dimensiunile piulitei si surubului stabilite anterior.

Fig. 2.10
2.7.1. Proiectarea portpiulitei
Se alege OLC 45 pentru portpiulita, cu urmatoarele caracteristici:
Tabel: 2.9.
Material

STAS

Simbol

Otel carbon de
calitate pentru
tratament termic

880-80

OLC 45

Starea

Caracteristici mecanice
Limita de curgere
Rezist. de rupere la
tractiune
[MPa]
480
800

Dimensiunea sectiunii portpiulitei, B, se stabileste pentru piulitele fara guler astfel incat grosimea
peretelui portpiulitei sa fie cel putin egala cu grosimea peretelui piulitei

(2.70)
unde: Dpe este diametrul exterior al piulitei;
Dfe este diametrul exterior al filetului piulitei.
Lungimea portpiulitei se stabileste in functie de lungimea piulitei.
Aleg pentru aceasta lungime conform STAS 75-90 Lp=85 mm.
Fusurile portpiulitei sunt solicitate la presiune de contact, incovoiere si forfecare.
Pentru predimensionare aleg mai intai grosimea parghiilor g2=25mm.

Atunci:

(2.71)

unde: F este forta de ridicat care incarca cricul;

Pac este presiunea admisibila de contact fus-parghie.

Aleg conform STAS 530-71 dd=40mm.

2.7.2. Verificarea portpiulitei
2.7.2.1. Verificarea la incovoiere a sectiunii de incastrare a fusului in corpul portpiulitei.
Pentru simplificarea calculelor, datorita directiei inclinate de transmitere a fortelor de la parghii,
calculul momentului incovoietor se vor face in planele vertical, V si orizontal H. In planul vertical este

momentul produs de componentele fortelor din parghii care se suprapune efectului de frecare dintre surub si
piulita, T1, in mod egal pe cele doua fusuri:

(2.72)

(2.73)

(2.74)

iar tensiunea din zona de incastrare va fi:

(2.75)

2.7.2.2. Verificarea la forfecare a fusului

Solicitarea la forfecare este cea mai putin periculoasa dintre solicitarile simple ale fusului. Totusi
pentru siguranta se efectueaza verificarea la forfecare:

(2.76)

2.7.2.3. Verificarea corpului portpiulitei la incovoiere.

Sectiunea a corpului portpiulitei (CP) este in planul orizontal al cricului. In aceasta sectiune
momentul de incovoiere, modulul de rezistenta si tensiunea la incovoiere sunt:

(2.77)

(2.78)

(2.79)

2.7.3. Proiectarea parghiilor

Deoarece la o extremitate a parghiilor se afla un sector dintat puternic solicitat aleg materialul
parghiilor 40Cr10 STAS 791-80 cu urmatoarele caracteristici:
Tabel: 2.10.
Material

STAS

Simbol

Otel aliat pentru

tratament termic

791-80

40Cr10

Starea

Caracteristici mecanice
Limita de curgere
Rezist. de rupere la
tractiune
[MPa]
790
1100

Rolul sectoarelor dintate in angrenare este de a impiedica rotirea cupei in plan vertical (prin modul
de legare al parghiilor cu restul pieselor se formeaza un mecanism patrulater).
Doua dintre dimensiuni au fost stabilite anterior lp si g2.Latimea parghiilor se determina din
solicitarea de compresiune:

Fig. 2.11

(2.80)

Dar

2.7.4. Verificarea parghiilor.

Pe langa compresiune din care s-a dimensionat, parghiile mai sunt solicitate la strivire cu bucsele pe
care sunt montate (cu strangere).
Verificarea la strivire intre parghie si bucse:

(2.81)

2.7.5. Proiectarea cupei, talpii si suportilor.

Prin intermediul cupei cricul intra in contact cu sarcina de ridicat, iar in talpa cricul se sprijina pe sol.
Aleg materialul pentru cupa, talpa si suporti OL 52 STAS 500/2-cu urmatoarele caracteristici:
Tabelul: 2.11.
Material

STAS

Simbol

Otel de uz general
pentru constructii

500/2-80

OL 52

Starea

Caracteristici mecanice
Limita de curgere Rezist. de rupere la
tractiune
[MPa]
270
550

Din solicitarea la strivire se determina marimea lor:

(2.82)
unde

Forma talpii am considerat-o ca fiind circulara pentru mai multa stabilitate. In acest scop am
considerat suprafata de contact dintre batiu si sol fiind de forma inelara.
Grosimile cupei, talpii, suportilor cricului se iau constructiv:
g1=(1,2.1,5)g2,
g1=30mm
2.7.6. Verificarea suportilor.
Strivirea suportilor cupei si talpii (CT) cu boltul.

(2.83)

(2.84)

Forfecarea boltului in planul dintre suporti si parghii:

(2.85)

Incovoierea boltului. Pericolul incovoierii boltului apare cand jocul intre bolt si bucsa creste.
Verificarile la incovoiere ale boltului se efectueaza cu relatia:

(2.86)

unde:
,
sunt tensiunea efectiva, respectiv, admisibila la incovoiere a boltului din asamblarea
suportului cupei cu parghiile.
,
cu parghiile.

sunt tensiunea efectiva, respectiv, admisibila la incovoiere a boltului din asamblarea talpii

Fisa de predare a proiectului

Proiectul contine:
Partea scrisa:
1. 24 pagini scrise grupate in doua capitole;
Partea grafica 1 capitol:
2. 1 desen de ansamblu al cricului;
3. 1 desen de subansamblu Mecanism de actionare;

FCE
4. 4 desene de executie la parghii, piulita si surub;