UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ

DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ, INDUSTRIALĂ ŞI
TRANSPORTURI

PROIECT
de
ORGANE DE MAŞINI

(CRIC AUTO CU PÂRGHII)

COORDONATOR,
Sef lucrări.dr.ing. URDEA Gh. Bogdan

STUDENT,

T 21

2022 - 2023
CUPRINS:
1. Prezentarea Cricului cu pârghii
1.1. Tema Proiectului
1.2. Reguli de montaj, întreţinere şi exploatare
1.3. Probleme privind N.T.S. şi P.S.I. la executarea şi exploatarea cricului
2. Breviar de calcul.
2.1. Sinteza dimensională
2.2. Studiul cinetostatic al sistemului
2.3. Diagramele de eforturi în elementele sistemului
2.4. Calculul de proiectare al cuplei cinematice şurub-piuliţă
2.4.1. Alegerea formei filetului
2.4.2. Alegerea materialelor pentru şurub şi piuliţă
2.4.3. Predimensionarea filetului
2.4.4. Verificarea condiţiei de autofrânare
2.4.5. Calcularea înălţimii piuliţei
2.4.6. Determinarea diametrului exterior al piuliţei
2.4.7. Determinarea dimensiunilor şurubului
2.4.8. Verificarea şurubului şi piuliţei
2.4.8.1. Verificarea capului şurubului la presiunea de contact
2.4.8.2. Verificarea capului şurubului la încovoiere
2.4.8.3. Verificarea capului şurubului la forfecare
2.4.8.4. Verificarea şurubului şi a piuliţei la încovoiere
2.4.8.5. Verificarea filetului şurubului şi piuliţei la forfecare
2.4.8.6. Verificarea la solicitarea compusă
2.4.9. Alegerea rulmentilor axiali cu bile cu simplu efect
2.4.10. Calculul randamentului cricului
2.5. Proiectarea pârghiei de acţionare de acţionare
2.5.1. Determinarea lungimii pârghiei de acţionare
2.5.1.1. Calculul prelungitorului
2.6. Proiectarea mecanismului cu clichet
2.6.1. Proiectarea roţii de clichet
2.6.2. Calculul de clichetului
 2.6.2.1. Verificarea clichetului la compresiune excentrică
2.6.3.Calculul de dimensionare al bolţului clichetului
2.6.4. Proiectarea arcului cilindric elicoidal de compresiune
2.7. Calculul corpului cricului
2.7.1. Proiectarea pârghiilor
2.7.2. Verificarea pârghiilor.
2.7.3. Alegerea şi verificarea dimensiunilor suportului de susţinere a cupei şi a
plăcii de bază
2.7.3.1. Alegerea dimensiunilor suportului de susţinere a cupei
2.7.3.2. Alegerea dimensiunilor tălpii cricului
2.7.3.3. Verificarea suprafeţei de sprijin la strivire
2.7.4. Alegerea şi verificarea dimensiunilor cupei
2.7.4.1. Alegerea dimensiunilor cupei
2.7.4.2. Verificarea cupei la compresiune excentrică
2.7.4.3. Verificarea cupei la forfecare

3. Parte grafică.
Desenul de ansamblu al mecanismului şurub - piuliţă
Desenul de execuţie al şurubului
Desenul de execuţie al piuliţei
 1. Prezentarea Cricului cu pârghii
1.1.Tema Proiectului
Să se proiecteze un cric auto pentru o sarcină maximă [N], distanţa
minimă sol-caroserie, sub sarcină [mm]; distanţa maximă sol-caroserie
(inclusiv înălţimea de ridicare), [mm] şi un coeficient de siguranţa impus
cc=0,26, fiind acţionat printr-un mecanism cu clichet.
La cricul auto cu pârghii (fig. 1) - deplasarea pe verticală a sarcini se face cu ajutorul
unui mecanism în care şurubul are o mişcare de rotaţie iar piuliţa o mişcare de translaţie.

Fig.1.1. Schema de principiu a cricului

Cricul prezentat în fig. 1 are următoarele părţi componente 1 - şurub, 2 - piuliţă,
3 - taler inferior(talpă), 4 - taler superior(cupă), 5 - pârghie de acţionare cu crichet, 6 - pârghii,
7 - bolţuri, 8 - bucşă, a- lagăr cu rostogolire.
La unele soluţii constructive la 7 pot fi adăugate sectoare dinţate.
Transmisia şurub-piuliţă este alcătuită dintr-un şurub şi o piuliţă aflate în mişcare
relativă în timpul funcţionării, realizează transmiterea şi transformarea mişcării şi a forţei, se
întâlneste frecvent în construcţia unor dispozitive de lucru cum sunt: cricurile; presele
manuale; etc..
Principale avantaje ale folosirii transmisiei şurub-piuliţă: construcţia şi execuţia relativ
simplă, precizie bună, funcţionare fără zgomot, gabarit redus, posibilitatea transmiterii unor
forţe relativ mari.
 Principalul dezavantaj al transmisiei este existenţa unor frecări importante între spirele
filetelor, care determină randamente mici şi uzuri mari ce conduc în timp la jocuri mari şi
viteze de lucru limitate.
Frecarea şi uzura pot fi eliminate de transmisiile cu bile la care frecarea de alunecare
este înlocuită cu frecarea de rostogolire.
Se cere:
A. Memoriul justificativ cu calculele de dimensionare şi verificare a părţilor
componente ale cricului.
B. Partea graficǎ compusǎ din:
- desenul de ansamblu al cricului;
- desenul de execuţie al şurubului;
- desenul de execuţie al piuliţei;

n= 1

1.2. Reguli de montaj, întreţinere şi exploatare.

Cricul nu trebuie păstrat într-un mediu oxidant, iar cuplele cinematice se gresează.
Pentru gresare se recomandă vaseline (sintetice sau naturale), pentru reducerea
coeficientului de frecare în momentul utilizării.
Pentru o exploatare corespunzătoare cricul trebuie aşezat vertical faţă de sol, iar talpa
trebuie să aibă contact cu solul pe toată suprafaţa de aşezare.

1.3. Probleme privind N.T.S. şi P.S.I. la executarea şi exploatarea cricului.

Cricul cu pârghii cu o piuliţă se înscrie în categoria mecanismelor de ridicat, din care
cauză trebuiesc asigurate o serie de instrucţiuni şi măsuri de prevenire şi evitare a accidentelor
de muncă.
Ca orice mecanism de ridicare cricul cu pârghii trebuie să asigure condiţia de
autofrânare, adică atunci când se încetează acţionarea cricul să nu coboare sub acţiunea
sarcinii de ridicat. Condiţia de autofrânare este asigurată de mecanismul şurub - piuliţă.
Utilizatorii acestui mecanism de ridicare vor fi instruiţi asupra modului de lucru
corect. Se recomandă:
- Cricul se va folosi numai pentru acţionare manuală;
- Nu se vor ridica sarcini mai mari de 1000+25n [N]. În acest sens se va marca la loc
vizibil sarcina maximă de ridicare;
- Sarcina de ridicat nu trebuie să permită deplasarea în plan orizontal pentru a evita
răsturnarea cricului. De asemenea este interzisă ridicarea sarcinilor ancorate pe sol
pentru a nu supraîncărca cricul;
- Nu se va aşeza cricul direct pe sol deoarece nu se cunoaşte rezistenţa acestuia.În
acest sens se va introduce sub cric o placă dintr-un material suficient de tare şi care
să nu permită alunecarea cricului în plan orizontal;
- Verificarea stării tehnice de bună funcţionare a cricului înainte de utilizare;
- Nu se vor lăsa sarcini nesupravegheate pe cric;
- Depozitarea cricului se va face astfel încât să fie evitată deformarea
subansamblelor şi în locuri uscate pentru a nu favoriza oxidarea mecanismului
şurub - piuliţă ceea ce va îngreuna acţionarea cricului prin apariţia unor forţe de
frecare suplimentare;
Se vor verifica periodic:
- Bolţurile să fie asigurate cu inele elastice de siguranţă;
- Pârghiile să nu fie deformate;
- Cupa să fie bine fixată în suport;
- Mecanismul şurub - piuliţă să nu prezinte uzură avansată şi să fie în permanenţă
gresat pentru a reduce forţele de frecare şi uzura imatură;
- Se verifică dacă nu există fisuri ale diferitelor subansamble;
MEMORIU DE CALCUL
 2.1. Sinteza dimensională şi studiul cinetostatic al mecanismului
Proiectarea la scară a dispozitivelor în structura cărora intră mecanisme cu pârghii,
trebuie să înceapă cu sinteza dimensională şi analiza cinetostatică.
Sinteza dimensională are ca obiectiv principal determinarea lungimi pârghiilor şi
anume lungimea (fig. 2.1) pârghiei lp şi a unghiului maxim αmax.

Fig.2.1. Sinteza dimensională a cricului

Se pot scrie pe baza figurii următoarele ecuaţii:

[mm]
(2.1)
[mm]
Prin scăderea celor doua relaţii se obţine:
[mm] (2.2)

Pentru soluţionarea problemei se pot utiliza urmatoarele mărimi: şi

.
ht - înălţimea talerului inferior(talpă); hc - înăţimea talerului superior(cupă);
hp - înălţimea piuliţei, lp - lungimea pârghiei
Din ecuatia (2.2) rezultă că:
[mm]
[mm]
Din ecuaţia (2.1) rezultă că:
 [mm] (2.3)

..[mm]

Conform STAS 75-90 adoptăm .[mm]

2.2. Studiul cinetostatic al sistemului

Studiul cineostatic se efectuează în scopul determinării forţelor care acţionează
elementele mecanismului.
Mecanismul din structura cricului reprezintă un sistem static determinat, având gradul
de mobilitate 1 şi un singur element conducator, şurubul.
Vom considera cazul în care forţa ce încarcă cricul auto cu bare, F, acţionează
simetric pe cupa cricului, caz în care sistemul este static determinat, reacţiunile din cuple
determinându-se din condiţiile de echilibru, după cum urmează:

Fig. 2.2. Forţele prezente în cric

Se rup legăturile din cuplele cinematice, legăturile se înlocuiesc cu reacţiunile
corespunzătoare şi se scriu condiţiile de echilibru:

(2.4)

[N]

(2.5)

[N]
 2.3. Diagramele de eforturi în elementele sistemului
Diagramele de eforturi sunt grafice care reprezintă variaţia mărimilor eforturilor în
secţiunile elementului considerat.
Trasarea diagramelor de eforturi trebuie făcută pentru fiecare element al sistemului, în
vederea proiectării optime a acestuia. Trasarea acestor diagrame (atât ca variaţie cât şi ca
mărime) trebuie realizată în momentul proiectării elementelor.

Fig. 2.3. Solicitările prezente în cric

2.4. Calculul de proiectare al cuplei cinematice şurub-piuliţă

2.4.1. Alegerea formei filetului
Alegerea tipului de filet trapezoidal (Anexa 4)
Filetul trapezoidal , simbol Tr - STAS 2114/1-75, SR ISO 2903:1996
Se recomandă pentru mecanismele care transmit sarcini mari, în ambele sensuri,
direcţia forţei fiind variabilă (sau cu şoc).
Are profilul de forma unui trapez isoscel. Dimensiunile nominale se dau în (Anexa 4),
iar elementele geometrice ale profilului filetului în figura 2.4.
 Fig. 2.4. Filet trapezoidal
unde:
- p[mm]- pasul filetului;
- D1 [mm]- diametrul exterior al filetului interior;
- d [mm]- diametrul exterior al filetului exterior;
- D2[mm]- diametrul mediu al filetului interior;
- d2 [mm]- diametrul mediu al filetului exterior;
- D4[mm]- diametrul interior al filetului interior;
- d3[mm]- diametrul interior al filetului exterior.
Are o rezistenţă şi rigiditate mai mare comparativ cu filetul pătrat. Folosirea piuliţei
reglabile radial (secţionată) permite eliminarea jocului axial creat în urma uzării flancurilor.
2.4.2. Alegerea materialelor pentru şurub şi piuliţă
Pentru piuliţele confecţionate din oţel, sunt valabile recomandările din Anexele 8 şi 9.
Ţinând seama de mărimea solicitărilor, importanţa piesei şi criteriul rezistenţă ridicată
greutate minimă preţ de cost scăzut, se alege ca material pentru surub OLC 60 STAS 880-80,
Anexa 8 iar pentru piuliţă vom alege o fontă din grafit nodular Fgn 500 (STAS 6071-75)
(Anexa 11).
Limita de curgere şi rezistenţa la tracţiune se adoptă conform tabelului de mai jos:
Tabel: 2.1.
Caracteristici mecanice
Rezistenta de
Limita de
Material STAS Simbol Starea rupere la
curgere
tracţiune
[MPa]
[MPa]
0 1 2 3 4 5
Oţel carbon de calitate
880-80 OLC 60 570 905
pentru tratament termic
Fontă din grafit nodular 6071-75 Fc 500 - 350 500
 2.4.3. Predimensionarea filetului
Diametrul interior al filetului se determină din condiţia de rezistenţă la compresiune:

[mm] (2.6)

unde: - Kβ [-] coeficient ce ţine seama de solicitarea suplimentară de torsiune a şurubului.

unde:
Kβ [-] - coeficient care ţine seama de solicitarea la torsiune a tijei şurubului:
Kβ = 1 pentru şurubul sprijinit pe lagăr de rostogolire;
[MPa] - tensiunea admisibilă la tracţiune, respectiv compresiune, a materialului din
care se confecţionează tija şurubului

sat =cc·s02 [MPa] (2.7)

unde: s02 [MPa] limita de curgere;
cc [-] coeficientul de siguranţă.
Înlocuind în relaţia (2.7.), se obţine:
sat =148,2· [MPa]
Înlocuind în relaţia (2.6), se obţine:

[mm]

Alegem şurubul cu filet trapezoidal (Anexa 4), ale cărui caracteristici sunt prezentate
în tabelul 2.2:
Tabel: 2.2.
d p d3 d2=D2 D4 D1
Tr 14x3
STAS 2114/1-75 14 3 10,5 12,5 14,5 11

2.4.4. Verificarea condiţiei de autofrânare.

În exploatare este necesar ca sarcina să nu se deplaseze după încetarea acţionării
pârghiei de acţionare.
 Fig.2.5.Unghiul de înclinare al elicei filetului
La ansamblul şurub-piuliţă cerinţa este îndeplinită dacă se realizează condiţia:

unde: β2 [°] unghiul mediu de înclinare al elicei filetului, dat de relatia:

[0] (2.8)

β2= 4,83 [0]

unde: j' [°] unghiul de frecare între şurub şi piuliţă, dat de relaţia:

[0] (2.9)

în care: mm [-] - coeficient de frecare între şurub şi piuliţă (Anexa 13) ;

b2 [0] - este unghiul de pantă al elicei filetului (vezi figura 2.5);
b [0] - unghiul dintre flancurile filetului având valorile:
- pentru filet trapezoidal: ;
Unele dintre filetele cu pas mărit şi în special cele cu mai multe începuturi nu prezintă
autofrânare. O măsură pentru creşterea caracterului autoblocant al mecanismelor este
reducerea pasului filetului.

2.4.5. Calcularea înălţimii piuliţei

Acesta se face cu relaţia :
[mm]

unde: [mm] - înălţimea utilă a piuliţei;

c [mm] - teşitura piuliţei:

[mm]
Înălţimea utilă a filetului se calculează cu relaţia:
 [mm] (2.10)

Fig.2.6. Numărul de spire z

unde: z [-] numărul de spire în contact ale şurubului şi piuliţei. Se determină din condiţia de
rezistenţă la strivire a spirelor filetului:

[spire] (2.11)

în care pas*= 7 [MPa] (anexa 14)

Numărul de spire trebuie să fie , număr întreg.
Alegem z = 7 spire în contact.
Astfel, din (2.10) obţinem: [mm]
Înălţimea totală a piulitei este dată de relaţia
[mm] (2.12)

2.4.6.  Determinarea diametrului exterior al piuliţei

Constructiv se alege o piuliţă fără guler, în care:
Le [mm]=Latura secţiunii transversale a piuliţei;
D4 [mm]=diametrul interior al piuliţei.
 Fig.2.7. Shiţa piuliţei
Relaţia de calcul este:
[mm] (2.13)
=> mm
Se alege Le= 23 mm conform Anexei 1.

2.4.7. Determinarea dimensiunilor şurubului

Fig. 2.8. Schiţă şurub

Şurubul (Fig. 2.8) este alcătuit din patru zone distincte şi anume:
- zona filetata (l1) reprezinta lungimea piuliţei, distanţa pe care se deplasează aceasta şi
distanţa la care este pozitionată faţă de capul surubului , l1 fiind dată de relaţia:
[m (2.14)
m]
Adoptăm conform Anexei 1
În continuarea zonei filetate urmează apoi o degajare cu valoarea de 3 p= 9 mm,
aceasta continuându-se cu - partea nefiletată (l2+lf), care pentru aspect am considerat-o ca
fiind egală cu zona filetată. Partea nefiletată este este compusă din două zone de lungimi şi
secţiuni diferite l2 de diametru d şi lf de diametru df (df are valoarea din Anexa 1, mai mare
decât d) ale căror formule de calcul sunt:
[mm] (2.15)
unde: [mm]
[mm]
Adoptăm şplintul conform STAS 1991-89(Anexa 16) valoarea ls= 18 mm
Şplint 3,2x18 STAS 1991.
[mm] (2.16)
Adoptăm conform Anexei 1 valoarea l2= 120 mm
- capul şurubului este caracterizat de o lungime hc şi de un diametru dc. Pentru
determinarea lor apelăm la următoarele relaţii:
- pentru determinarea lungimii capului surubului vom considera gulerul ca fiind
încastrat în corpul şurubului, dimensionarea făcându-se din condiţia de încovoiere:

[mm] (2.17)

mm
Adoptam conform Anexei 1 valoarea hc=10 mm
- diametrul capului şurubului se determină din condiţia de presiune de contact şi
trebuie să nu depăşească valoarea p = 13 N/mm 2, aceasta exprimându-se în limbaj matematic
sub forma:

[mm] (2.18)

Adoptăm conform Anexei 1 valoarea dc =25 mm

- - zona de fixare a pârghiei de acţionare are secţiunea pătrată şi este solicitată la
răsucire de către aceasta, momentul de torsiune fiind dat de relaţia:

[Nmm] (2.19)
 Fig. 2.9. Schiţă cap şurub pătrat
Cunoscând momentul de torsiune putem să calculăm latura secţiunii capului şurubului:

[mm] (2.20)

Kβ = 1, Mpa
În calcul vom utiliza valoarea
mm
Adoptam conform Anexei 1 valoarea mm
Diagonala pătratului, respectiv diametrul secţiunii din care este prelucrată forma
pătrată este:
[mm] (2.21)
Lungimea utilă (la) a zonei de fixare o vom determina mai târziu când vom definitiva
lăţimea mecanismului cu clichet şi va fi egală cu lăţimea roţii de clichet.
Unele dimensiuni (zona filetată, sau lungimea fusului, care depinde de portpiuliţă
s.a.m.d.) se vor schimba atunci când vom începe sa desenăm, ele sunt mai mult luate pentru a
ne face o idee despre cum arată şurubul acestui cric.

2.4.8. Verificarea şurubului şi a piuliţei

2.4.8.1.Verificarea capului şurubului la presiunea de contact
Se verifică capul şurubului la presiunea de contact cu următoarea relaţie:

(2.22)

MPa

2.4.8.2. Verificarea capului şurubului la încovoiere

Se consideră că forţa FCE este distribuită pe diametrul mediu al suprafeţei de contact,
tensiunea efectivă de încovoiere este:
 (2.23)

unde: este tensiunea admisibilă la încovoiere a materialului şurubului (Anexa 10).

MPa

2.4.8.3. Verificarea capului şurubului la forfecare

Se consideră că forţa din cupla elicoidală FCE acţionează distribuită circular pe
diametrul fusului df.
Pe baza schemei de calcul şi a ipotezei de calcul verificarea la forfecare a cuplului
şurubului se realizează cu relaţia:

[MPa] (2.24)

unde: este tensiunea tangenţială de forfecare efectivă.

este tensiunea tangenţială de forfecare admisibilă (Anexa 10).

2.4.8.4. Verificarea şurubului şi a piuliţei la încovoiere

Aceasta verificare se face în ipoteza că elicea filetului se priveşte ca o grindă curbă
încastrată pe cilindrul de bază, care pentru simplificare se desfaşoară devenind o grindă
dreaptă încastrată, solicitată la un moment încovoietor dat de sarcină:
[N] (2.25)
ce acţionează la jumătatea suprafeţei de contact a filetului.
Tensiunea de încovoiere se determină cu relaţia:

[MPa] (2.26)

în care: Mi [Nmm] - momentul încovoietor pentru secţiunea considerată;

Wz [mm3] - modulul de rezistenţă pentru secţiunea de rupere;
sai [MPa] - tensiunea admisibilă la încovoiere pentru materialul şurubului, respectiv al
piuliţei, unde:
h, h' - înălţimea de rupere pentru piuliţă, respectiv şurub.
 [Nmm] (2.27)

[mm3] (2.28)

[Nmm] (2.29)

[mm3] (2.30)

[mm] pentru piuliţă

[mm] pentru şurub
[mm] pentru piuliţă
Pentru şurub avem:

[Nmm]

[mm3]

[MPa] (Anexa 10)

Pentru piuliţă avem:

[Nmm]

[mm3]

[MPa] (Anexa 12)

2.4.8.5. Verificarea filetului şurubului şi piuliţei la forfecare

Tensiunea de forfecare se determină în ipoteza că sarcina FCE/z, ce revine unei elice ce
actionează la rădăcina filetului (pe cilindrul de diametru d 3 pentru şurub şi pe cilindrul de
diametru D4 pentru piuliţă).
Tensiunea de forfecare se calculează cu expresia:

[MPa] (2.31)

unde: Af [mm2]: secţiunea de forfecare ;

taf [MPa]: tensiunea admisibilă de forfecare a materialului şurubului, respectiv piuliţei.
[MPa] (2.32)
 [Mpa]

[mm2]
[mm2]
[mm2]
[mm2]
Din relaţia (2.31) rezultă că:

[Mpa]

2.4.8.6. Verificarea la solicitarea compusă

Şurubul şi piuliţa sunt solicitate compus de forţa axială şi momentul de răsucire.
Verificarea se face după ipoteza cea mai defavorabilă, teoria tensiunilor tangenţiale
maxime, cu relaţia:
[MPa] (2.33)
unde: st,(c) [MPa] - tensiunea normală efectivă produsă de solicitarea axială:

[MPa] (2.34)

[mm2] (2.35)

[mm2] (2.36)

tt [MPa] - tensiunea tangenţială efectivă produsă la solicitarea de torsiune:

[MPa] (2.37)

[mm3] (2.38)

[mm3] (2.39)

[-] (2.40)

(2.41)
[Nmm]
Înlocuind în relaţia (2.37) se obţine:

[Mpa]
 În final, cu relaţia (2.34), se obţine :

[Mpa]

Condiţia din relaţia (2.33) este verificată prin relaţiile:

[Mpa]

2.4.9. Alegerea rulmentului axial cu bile cu simplu efect.

Se alege, în funcţie de diametrul nominal al şurubului d, rulment axial cu simplu efect
(Anexa 15), respectând condiţiile: şi
Alegem rulment Anexa15 51102 STAS 3912
Momentul de frecare în rulment

(2.42)

rul  (0,008...0,01)

2.4.10. Calculul randamentului cricului

Se calculează cu relaţia:

[-] (2.43)

2.5. Proiectarea pârghiei de acţionare

2.5.1. Determinarea lungimii pârghiei de acţionare
 Fig. 2.10. Schiţă mecanism de acţionare cu clichet
Realizarea de către sistem a sarcinii F se face prin aplicarea unui moment de torsiune
la piesa rotitoare a cuplei cinematice şi piuliţă, capabil să învingă momentul fortelor de
frecare ce apar în cupla respectivă :
[Nmm] (2.44)
Momentul de torsiune Mt ext se realizează cu ajutorul pârghiei de acţionare, la capătul
careia se acţionează cu o forţă de acţionare Fm (forţa braţului omului)
[Nmm] (2.45)
unde: n [-] - numărul de oameni ce acţionează pârghia de acţionare ;
Kn [-] - coeficient de nesimultaneitate, ţine seama că nu toţi lucrătorii acţionează în
acelaşi timp şi că nu toţi pot să apuce pârghia de acţionare în acelaşi loc
;
Fm=150…300 N - forţa braţului omului;
Alegem Fm=150 [N].
Lc [mm] - lungimea de calcul a pârghiei de acţionare. Se consideră că forţa de
acţionare este aplicată la mijlocul lungimii de apucare a mâinii, atunci lungimea de calcul a
pârghiei de acţionare se determină cu relaţia:

[mm] (2.46)

MPa
Înlocuind, în relaţia (2.46), se obţine:
 [mm]

Vom alege din Anexa 1 Lc =200 mm.

Lungimea reală a pârghiei de acţionare (L) va fi mai mare, pentru a permite apucarea
sa cu mâna. La acest tip de cric se are în vedere că ea trece prin şurub :
[mm] (2.47)
;
Înlocuind, în relatia (2.47), se obţine:
L =250 [mm].
Alegem din STAS 75-90 Anexa 1 L = 250 mm

2.5.1.1. Calculul prelungitorului

Pentru pârghia de acţionare s-a adoptat: OL 50, cu următoarele caracteristici:
Tabel: 2.3.
Caracteristici mecanice
Material STAS Simbol Limita de curgere Rezistenta de rupere
[MPa] la tracţiune
Otel de uz general
500/2-80 OL 50 280 550
pentru constructii
Lungimea prelungitorului Lp, mm
Dacă
[mm] (2.48)
Din Anexa 1 se adoptă mm
[mm] (2.49)
l - lungimea de ghidare a prelungitorului
Adoptăm
Diametrul prelungitorului dpe, mm
Pentru prelungitor executat din bară.

[mm] (2.50)

Adoptăm un prelungitor sub formă de bară (Anexa 17)

2.6. Proiectarea mecanismului cu clichet

Acţionarea cea mai comodă a elementelor rotative de la cuplele cinematice şurub-
piuliţă, în cazurile când şuruburile au deplasări lungi se realizează cu dispozitive cu clichet
vertical.
 Mecanismul cu clichet este alcătuit în principal dintr-o roată de clichet şi un clichet.

2.6.1. Proiectarea roţii de clichet

Prin analogie cu o roată dinţată se stabilesc parametrii cinematici şi constructivi ai
unei roţii de clichet.

Fig. 2.11. Schiţă roată dinţată mecanism de clichet

Tabel: 2.4.
Relatii de calcul şi Date calculate sau
Nr. crt. Elementul de calcul Simbol
recomandări adoptate
0 1 2 3 4
Date adoptate
1 Numărul de dinţi z 10
Date calculate

2 Diametrul mediu al roţii de 25,2

Dm [mm]
clichet
3 Lungimea dintelui b [mm] 3,956

4 Înălţimea dinţilor de clichet h [mm] 2,77

5 Diametrul interior Di [mm] 22,43

6 Diametrul exterior De [mm] 27,97

7 Grosimea dintelui roţii de clichet δ [mm] 8

8 Latura secţiunii capului şurubului a [mm] 9,8

pentru conturul pătrat
d - diametrul exterior al filetului şurubului pe care se montează roata de clichet.
Materialele recomandate pentru realizarea roţilor de clichet sunt acelea la care în urma
aplicării unui tratament termic sau termodinamic, se obţine un strat superficial dur şi miezul
tenace.
Pentru roata de clichet se adoptă OLC 20 cu următoarele caracteristici Anexa 8:
Tabel: 2.5.
Caracteristici mecanice
Material STAS Simbol Starea
Duritate
 Limita la Rez. de rupere
Miez Supra.
curgere la tractiune
[HB] [HRC]
[Mpa] [MPa]
Otel carbon de
880-80 OLC 20 Cr 350 600 -
calitate pentru t.t.

Calculul de proiectare al roţii de clichet parcurge următoarele etape:

a) Verificarea dintelui la încovoiere cu relaţia:

[MPa] (2.51)

[N]

Astfel, cu relaţia (2.51) , se obţine:

[MPa]

Þ [MPa]
[MPa]

b) Verificarea dintelui la forfecare

[MPa] (2.52)

Înlocuind, în relaţie, se va obţine:

[MPa]

[MPa]

c) Verificarea suprafeţei de contact a dintelui la strivire

- se face cu relaţia:

[MPa] (2.53)

sas [MPa] - tensiunea admisibilă la strivire. Valoarea acesteia depinde de duritatea

superficială a dinţilor roţii de clichet:
Astfel, cu relaţia (2.53) , se obţine:

[MPa]

[MPa]
 2.6.2. Calculul clichetului
Se poziţionează bolţul clichetului astfel încât componenta forţei de contact între
clichet şi roata de clichet să aibă valoarea cât mai mică şi gabaritul dispozitivului să fie
minim.

Fig. 2.12. Schiţă roată şi mecanism de acţionare cu clichet

Pentru început vom alege:
[mm] (2.54)

(2.55)

Diametrul bolţului crichetului

[mm] (2.56)
[mm] - diametrul exterior al bolţului se alege din Anexa 20 sau Anexa 21
Bolţ A 6x16 STAS 5754/2/OLC 60.
R = db = 6 mm (2.57)
 Modulul roţii dinţate de clichet
[mm] (2.58)
Înlocuind în relaţia 2.58 rezultă:
m = (1,75…2.25)∙db = 2∙6 =12 mm
Modulul se standardizează (Anexa 19): Þ 12 [mm]
Grosimea tablei din care este confecţionat clichetul se alege din Anexa 24. mm
şi mm.

2.6.2.1. Verificarea clichetului la compresiune excentrică

Tensiunea totală

(2.59)

Înlocuind în relaţia 2.59 rezultă

MPa

2.6.3. Calculul de dimensionare al bolţului clichetului

Se alege ca material (Anexa 8)pentru bolţ OLC 60 cu caracteristicile următoare:

Tabelul: 2.6.
Caracteristici mecanice
Material STAS Simbol Starea Limita de curgere Rezist. de rupere la
[MPa] tractiune[MPa]
Oţel de uz general
880-80 OLC 60 Cr 450-580 750-1000
pentru construcţii
Verificarea bolţului clichetului la solicitări

Fig. 2.13. Verificarea bolţului la forfecare

- Verificarea bolţului la forfecare τf, MPa
 [MPa] (2.60)

Înlocuind, în relaţia (2.60), se va obţine:

- Verificarea bolţului la strivire σs, MPa

[MPa] (2.61)

mm
Înlocuind, în relaţia (2.61), se va obţine:

- Verificarea bolţului la încovoiere σi, MPa

[MPa] (2.62)

mm
Înlocuind, în relaţia (2.62), se va obţine:

2.6.4. Proiectarea arcului cilindric elicoidal de compresiune

 Fig. 2.14. Caracteristica elastică a arcului
Tabel: 2.7.
Nr. Relaţii de calcul şi Date calculate
Elementul de calcul Simbolul UM
crt. recomandări sau adoptate
0 1 2 3 4

1 Indicele arcului i, [-] 8

2 Coeficientul de formă K K [-] 1,2

Se recomandă
3 Diametrul spirei d, [mm] 1
(Alegem din Anexa 22)
Diametrul mediu de
4
înfăşurare
Dm, [mm] 8
5 Forţa de montaj F1, [N] 4
6 Numărul de spire active n, [-] 4

7 Numărul total de spire nt, [-] numărul 5,5

spirelor de capăt

8 Săgeata de montaj δ1, [mm] 0,77

9 Săgeata maximă δmax, [mm] s – cursa de lucru a 2,77

arcului
Forţa maximă de
10 Fmax, [N] 14,4
exploatare
Nr. Relaţii de calcul şi Date calculate
Elementul de calcul Simbolul UM
crt. recomandări sau adoptate
0 1 2 3 4
 Nr. Relaţii de calcul şi Date calculate
Elementul de calcul Simbolul UM
crt. recomandări sau adoptate

11 Tensiunea de torsiune  t [MPa] 352,20

pt
OLC 65A (Anexa 23)

12 Rigiditatea arcului c, [MPa] 0,519

13 Lungimea arcului blocat Hb [mm] 5,5

14 Pasul arcului solicitat t, [mm] 1,79

-jocul dintre spire
a arcului nesolicitat de Fmax
Lungimea arcului
15
nesolicitat
H0 [mm] 8,66
Lungimea arcului
16 corespunzător forţei de H1 [mm] 7,89
montaj
Lungimea arcului
17 corespunzătoare forţei Hm [mm] 5,89
maxime de exploatare
Forţa corespunzătoare
18 arcului blocat (spiră pe Fb, [N] 16,48
spiră)

19 Diametrul exterior D, [mm] 9

20 Diametrul interior D1, [mm] 7
Unghiul de înclinare al
21
spirei arcului nesolicitat
α0, [0] 4

Lungimea
22
semifabricatului
ls, [mm] 138,6

2.7. Calculul corpului cricului

Varianta cea mai răspândită de cric cu pârghii este cea întâlnită în trusa autoturismelor
RENAULT-DACIA.

2.7.1. Proiectarea pârghiilor

Deoarece la o extremitate a pârghiilor se află un sector dinţat puternic solicitat alegem
materialul pârghiilor Anexa 8 cu următoarele caracteristici:

Tabel: 2.8.
Material STAS Simbol Starea Caracteristici mecanice
 Limita de curgere Rezist. de rupere la
[MPa] tractiune [MPa]
Oţel carbon de calitate pentru
tratament termic, destinat 880 OLC 60 C,R 500 900
construcţiei de maşini
Rolul sectoarelor dinţate în angrenare este de a împiedica rotirea cupei în plan vertical
(prin modul de legare al pârghiilor cu restul pieselor se formeaza un mecanism patrulater).

Fig. 2.15. Schiţă pârghie

Conform ecuaţiei (2.3) şi Anexei 1 lungimea pârghiei lp=190 [mm]
Diametrul bolţului pârghiei
[mm] (2.63)
d - diametrul nominal al filetului şurubului
Adoptăm o valoare pentru diametrul bolţului din Anexa 20.
db = 10 [mm]
Bolţ A 10x16 STAS 5754/2/OLC 60.
Forţa care solicită pârghia

[N] (2.64)

Fig. 2.16. Schiţă bolţ

- Verificarea bolţului la forfecare (fig. 2.16)
 [MPa] (2.65)

Înlocuind, în relaţia (2.65), se va obţine:

- Grosimea pârghiei

[mm] (2.66)

Adoptăm din Anexa 24 b =4 mm

Alegem tabla 3X1000X6A STAS 437/OL50 STAS 500/2
- Lăţimea pârghiei
[mm] (2.67)
Înlocuind, în relaţia (2.67), se va obţine:
mm
- Tensiunea efectivă de compresiune

[MPa] (2.68)

Înlocuind, în relaţia (2.68), se va obţine:

2.7.2. Verificarea pârghiilor

Pârghiile sunt solicitate la compresiune deci şi la flambaj, în continuare se va face
calculul pentru a vedea dacă acestea flambează.
 Fig. 2.17. Coeficientul de zvelteţe

(2.69)

unde:
- lungimea de flambaj
K - se alege în funcţie de schema de flambaj (fig.2.20)

înlocuind în relaţia 2.69 obţinem

Domeniul de flambaj
- avem flambaj plastic
- pentru OL 50
Coeficientul de siguranţă la flambaj
- pentru flambaj plastic avem

(2.70)

unde:
- pentru OL 50
Coeficientul de suguranţă admisibil
înlocuind în relaţia (2.70) avem
 2.7.3. Alegerea şi verificarea dimensiunilor suportului de susţinere a cupei şi a
plăcii de bază
Alegerea materialului se face din Anexa 9 pentru suportul de susţinere a cupei şi din
Anexa 25 pentru placa de bază.
Tabel: 2.9.
Caracteristici mecanice
Material STAS Simbol Starea Limita de curgere Rezist. de rupere la
[MPa] tractiune [MPa]
Oţeluri de uz general
500/2 OL 50 280 550
pentru construcţii
Oţel carbon turnat în
600 OT 50 270 540
piese

Fig. 2.18. Schiţă suport susţinere cupă

2.7.3.1. Alegerea dimensiunilor suportului de susţinere a cupei

Diametrul bolţului de fixare al cupei
[mm] (2.71)
Lăţimea suportului de fixare al cupei
[mm] (2.72)
Distanţa dintre axele bolţurilor:
[mm] (2.73)
Numărul de dinţi ai sectoarelor dinţate(întotdeauna un număr întreg):

(2.74)

Modulul sectorului dinţat se alege din Anexa 19

[mm] (2.75)
Lungimea suportului de susţinere a cupei
[mm] (2.76)
Adoptăm hs=10 mm

2.7.3.2. Alegerea dimensiunilor tălpii cricului (fig 2.19)

Distanţa dintre pârghii:
[mm] (2.77)
Lungimea activă a bolţului:
[mm] (2.78)

Fig. 2.19. Schiţa tălpii cricului

Dt sau Lt se alege constructiv Dt=100 mm şi Lt=100 mm
[mm] (2.79)
[mm] (2.80)

2.7.3.3. Verificarea suprafeţei de sprijin la strivire (fig.2.20)

Fig. 2.20.Verificarea suprafeţei de sprijin la strivire

 (2.81)
[MPa]
Înlocuind, în relaţia (2.82), se va obţine:

2.7.4. Alegerea şi verificarea dimensiunilor cupei

Alegerea materialului cupei se face din Anexa 9 oţeluri de uz general pentru
construcţii
Tabel: 2.10.
Caracteristici mecanice
Material STAS Simbol Starea Limita de curgere Rezist. de rupere la
[MPa] tractiune [MPa]
Oţeluri de uz general
500/2 OL 50 280 550
pentru construcţii

2.7.4.1. Alegerea dimensiunilor cupei

Fig. 2.21.Dimensiunile cupei

Lăţimea cupei este
[mm] (2.82)
Grosimea tablei din care este confecţionată cupa se alege din Anexa 24.

2.7.4.2. Verificarea cupei la compresiune excentrică

Verificarea cupei la compresine excentrică
 [MPa] (2.83)

Înlocuind, în relaţia (2.83), se va obţine:

2.7.4.3. Verificarea cupei la forfecare

Verificarea cupei la forfecare

[MPa] (2.84)

Înlocuind, în relaţia (2.84), se va obţine:

BIBLIOGRAFIE
1. Jula, A. s.a., ş.a. - Mecanisme şurub piuliţă. Îndrumar de proiectare, Ed. Lux Libris,
Brasov, 2000
2. Zamfir, V., Niţescu, N., ş.a. – Organe de maşini, Îndrumar de proiectare, partea Ia şi partea
Ib, Litografia Institutului de Mine, Petroşani, 1989
3. Antal, A. ş.a. - Elemente de proiectare pentru mecanismele cu şurub şi piuliţă, LITO IPCN,
Cluj-Napoca, 1985
4. Drǎghici,I.,ş.a. – Îndrumar de proiectare in construcţia de maşini. Vol.I ,Editura
Tehnicǎ,Bucureşti,1981 Vol.II ,Editura Tehnicǎ,Bucureşti,1983
5. Mush, D., ş.a. .- Roloff/Matek. Organe de maşini, vol.I şi vol.II. editura MATRIX ROM,
Bucureşti, 2008.
6. ***Colecţia de standarde.
http://planetcalc.com/307/