Sunteți pe pagina 1din 30

111Equation Chapter 1 Section 1UNIVERSITATEA

POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA SI MECATRONICA

CATEDRA ORGANE DE MASINI SI TRIBOLOGIE

PROIECT OMM 1
SISTEM MECANIC DE DEPLASARE

EXTRACTOR

Titular disciplina: Student:

Conf. dr. ing. Lucian Seiciu Dan Mircea-Traian

Facultatea Inginerie Aerospatiala

Conducator proiect: Anul II

As.dr.ing. Alina Popescu Grupa 926

2012 -2013

Cap. CUPRINS Pagina


I. Analiza temei
1.1 Tema proiectului ______________________________________________________ 5
1.2 Proiectare calitativa ____________________________________________________ 6
II. Proiectarea sistemului de preluare-transmitere a fortei de catre surubul principal
2.1 Caracterizarea transmisiei surub-piulita ____________________________________ 7
2.2 Diagrama de solicitare a piesei principale __________________________________ 8
2.3 Alegerea materialelor __________________________________________________ 9
2.4 Predimensionarea filetului. Alegerea tipului filetului si a dimensiunilor standardizate 10
2.5 Verificarea conditiei de autofranare _______________________________________ 12
2.6 Verificarea la flambaj __________________________________________________ 13
2.7 Determinarea numarului de spire in contact _________________________________ 14
2.8 Verificarea spirei filetului _______________________________________________ 15
III. Precizarea preliminara a portiunii filetate a surubului
3.1 Verificarea preliminara a portiunii filetate a surubului ________________________ 17
3.2 Proiectarea celui de-al doilea reazem al surubului principal ____________________ 18
IV. Definitivarea constructiva si verificarii finale ale surubului principal __________ 19
V. Proiectarea sistemului de preluare-transmitere a fortei de catre piulita
5.1 Precizarea solicitarilor _________________________________________________ 21
5.2 Dimensionarea piulitei _________________________________________________ 22
5.3 Proiectarea sistemului de blocare a piulitei _________________________________ 23
VI. Proiectarea altor piese
6.1 Proiectarea corpului de extractie __________________________________________ 24
6.1.1 Proiectarea traversei _______________________________________________ 25
6.1.2 Proiectarea ghearelor ______________________________________________ 26
6.2 Verificarea imbinarii sudate _____________________________________________ 27
6.3 Alegerea suruburilor pentru traversa / gheare _______________________________ 28
6.4 Alegerea penelor traversei _______________________________________________ 28
VII Proiectarea sistemului de actionare ______________________________________ 29
VIII Evaluarea randamentului transmisiei _____________________________________ 30
IX Bibliografie __________________________________________________________ 31

Tema de proiect

Sa se proiecteze un sistem mecanic de deplasare, folosind o transmisie cu surub-piulita de


miscare, conform schemei cinematice din figura de mai jos.

Date caracteristice:

 Forta nominala: F = 31,9 kN;

2
 Cursa maxima: H = 350 mm;
 Capul surubului este proiectat pentru o asamblare cu pana paralela.

Ca varianta constructiva, se va proiecta o transmisie surub-piulita cu bile, dotata cu un


sistem de franare-blocare.

Proiectul va contine:

A. Tema de proiect;

B. Fisa de lucru;

C. Memoriul tehnic de calcul;

D. Partea grafica:

D.1 Desen de ansamblu

D.2 Desen de executie surub

D.3 Desen de executie piulita

Titular disciplina: Conf. dr. ing. Lucian Seiciu Student: Dan Mircea-Traian
Facultatea Inginerie Aerospatiala
Conducator proiect:As.dr.ing. Alina Popescu Anul II, Grupa 926
Fisa de lucru

Nr Crt. Data Continutul etapei Realizat Observatii

1 20.02.2013 Primirea temei. Indicatii.

2 06.03.2013 Analiza temei. Diagrame de solicitare ale


pieselor principale. Alegerea materialelor.
Predimensionarea filetului. Alegerea tipului
și marimii filetului. Alegerea abaterilor si
tolerantelor filetului. Verificarea conditiei de
autofranare. Verificarea preliminara la
flambaj. Determinarea numarului de spire in
contact. Verificarea spirei filetului.
Verificarea preliminara a portiunii filetate a
3
surubului.

3 20.03.2013 Proiectarea completa a surubului. Verificarea


surubului la solicitari compuse. Proiectarea
piulitei. Desen de ansamblu preliminar.

4 03.04.2013 Proiectarea completa a piulitei.Proiectarea


altor piese (corp, traversa, coloane etc.).
Desen de ansamblu avansat.

5 17.04.2013 Alegerea surubului cu bile. Schita sistemului


de blocare-franare. Calculul randamentului
sistemului cu surub de miscare. Desen de
ansamblu definitiv.

6 01.05.2013 Fise tehnologice pentru surub si piulita.


Desene de executie pentru surub si piulita.

7 8.05.2013 Predare. Sustinere.

I. ANALIZA TEMEI

1.1. Tema proiectului:

Sa se proiecteze un extractor pentru rulmenti, pentru o sarcina nominala de 31,9 kN , cu o


cursa maxina de 350 mm. Capul surubului e proiectat pentru o asamblare cu pana paralela.

Surubul -1- executa miscarile de rotatie si de translatie. Piulita -2- este fixata in corpul -3-.
In varianta de fata bratele -6- se pot deplasa pe traversa -3-, astfel incat ghearele cu care sunt
prevazute sa apuce in mod convenabil rulmentul extras.

4
Cerinte:

 sa se deplaseze pe o cursa maxima de 350 mm

 sa se poata actiona manual , cu o forta de actionare de cel mult 150 N

 ghearele bratelor sa prinda convenabil obiectul de extras

Dorinte:

 cost redus

 durabilitate buna

 constructie simpla

 actionare rapida si usoara

 gabarit si greutate mica

1.2. Proiectarea calitativa

In faza proiectarii calitative cautam solutii concept pentru sistemul de proiectat. Punctul de
plecare il constituie lista anterior stabilita .

Printr-un proces de analiza si abstractizare, aceste cerinte se transpun in functii de indeplinit


de catre extractor. Este important sa se gaseasca cat mai multe solutii posibile intrucat, in
continuare, din multimea acestora se alege varianta care satisface cel mai bine lista de dorinte
formulata in faza de analiza a temei.

Functia generala :

 deplasarea unei sarcini (mari) pe transversala, prin actionarea manuala (cu o forta relativ mica )

Functii partiale :

 prelucrarea sarcinii (rezemarea) si transmiterea ei catre sol

 deplasarea sarcinilor pe verticala

5
 transmiterea energiei omului (forta si miscare) catre elementele pe care se reazema sarcina

II. PROIECTAREA SISTEMULUI DE PRELUARE-TRANSMITERE A FORTEI DE


CATRE SURUBUL PRINCIPAL

2.1. Caracterizarea transmisiei surub-piulita

Transmisia surub-piulita, alcatuita dintr-un surub si o piulita aflate in miscare relativa in


timpul functionarii, realizeaza transmiterea si transformarea miscarii si a fortei. In timpul
functionarii se realizeaza transformarea miscarii de rotatie a piulitei in miscare de translatie a
surubului.

Cu aceste functii transmisia surub-piulita se intalneste frecvent in constructia unuor masini


simple cum sunt cricurile si presele manuale, in constructia masinilor unelte, a unor dispozitive de
lucru, a unor aparate de masura etc.

Avantajele folosirii transmisiei surub-piulita sunt urmatoarele : constructia si executia relativ


simpla, precizia buna, functionarea fara zgomot, gabarit redus, posibilitatea transmiterii unor forte
relativ mari.

6
Dezavantajul principal al acestei transmisii il constituie existenta unor frecari importante in
spirele filetelor care determina randamente mici, uzuri mari ce conduc in timp la jocuri mari si in
consecinta viteze de lucru limitate. Aceste neajuns este in parte eliminat de transmisia cu bile la
care frecarea de alunecare este inlocuita cu frecarea de rostogolire.

2.2. Diagrama de solicitare a piesei principale

Pentru trasarea diagramelor de eforturi se va tine seama ca sistemul este simetric din punct
de vedere al incarcarii si se va lucra cu jumatete de sistem .

7
1. surub

2. piulita

3. brat

M tot  moment de actionare


M 21  moment insurubare
M 41a  moment axial
F1  F  forta axiala

2.3. Alegerea materialelor

Necesitatea asigurarii rezistentei la uzare si a unui coeficient de frecare redus presupune


utilizarea unui cupllu de materiale cu bune proprietatii antifrictiune.

Proprietatiile antifrictiune ale cuplului de material vor fi asigurate in principal de catre


materialul piulitei.

Intrucat solicitarile corpului surubului sunt relativ mari ,materialul acestuia este de regula
otelul care poate fi sau nu tratat termic (tratamentul termic imbunatateste caracteristicile
mecanice,conduce la cresterea rezistentei la uzare ,dar evident mareste costul de productie ). Pentru
piulita se pot folosi diferite aliaje cum ar fi : fonta , bronzul ,aluminiul si aliajele pe baza de
aluminiu.

Pentru surub am ales materialul

OLC 45N –STAT 880-80,

otel laminat de calitate cu urmatoarele caracteristici mecanice :

R P 0,2  360 N/mm 2   c


 limita de curgere
Rm  min 610 N/mm 2   r
 rezistenta de rupere la tractiune

Pentru piulita am ales

8
Fmn 370 – STAS 569-79,

fonta maleabila cu inima neagra cu urmatoarele caracteristici mecanice :

R P 0,2  min 190 N/mm 2   c


 limita de curgere

 alungirea la rupere
A5  12%

 duritatea Brinell maxima


H B  150

rezistenta la rupere la tractiune Rm  370 N/mm   r


2

2.4. Predimensionarea filetului. Alegerea tipului filetului si a dimensiunilor standardizate

Necunoscutele care trebuie determinate in cazul dimensionarii unei cuple surub-piulita sunt :

 tipul filetului
 marimea filetului
 numarul de spire in contact

Alegerea tipului filetului

Rolul filetului poate fi acela de element de asamblare, element de miscare ce transforma


miscarea de rotatie in miscare de translatie, element de reglaj al pozitiei pieselor si acela de sistem
de masurare.

Avatanjele filetului sunt: gabaritul redus, fortele mari de asamblare, la o strangere relativ
mica a piultiei insurubate se poate opri in orice pozitie si se pot realiza forte de strangere reglabile.
Datorita inaltimii relative mici a profilului filetului solicitarile din tija sunt relativ reduse.

Dezavantajele filetului
ar fi: filetul constituie un
puternic concentrator de
presiuni,filetul nu cedeaza-
exista jocuri pe flancuri.In
cazul solicitarilot variabile
asamblarile filetate trebuie

9
asigurate contra desfacerii accidentale. Uzura mare a flancurilor poate conduce la aparitia unor erori
in pozitionarea reciproca a pieselor.

Am considerat filetul trapezoidal potrivit deoarece are o buna rezistenta si rigiditate,


permite eliminarea jocului axial rezultat in urma uzarii,poate transmite sarcini mari, variabile in
ambele sensuri.

Predimensionarea filetului

Dimensiunile filetului trebuie sa corespunda simultan urmatoarelor cerinte :

 rezistenta corpului surubului la solicitarea compusa(din diagramele de eforturi-pentru


constructiile prezentate –rezulta ca surubul este solicitat la compresiune,rasucire si
incovoiere)
 rezistenta spirelor la strivire (uzura )
 rezistenta spirelor la solicitarea compusa de incovoiere si forfecare
 daca surubul este solicitat la compresiune, sa nu flambeze
 sa asigure conditia de autofranare

Predimensionarea la solicitarea compusa, in conditiile date, se face la compresiune pe baza

unei forte de calcul


Fc   F1

F1 fiind forta care actioneaza asupra surubului principal, F1  F  31, 9 103 N ,

 = factor de majorare a fortei F1 pentru a consiera si solicitarea de rasucire ( > 1)

Alegem  = 1,45  1,50 si calculam diametrul necesar pentru surub

Fc  F1  d32 4 F1
Anec     d3 
a a 4  a

d3 = diametrul interior al filetului surubului ;

c
a 
 a = tensiunea admisibila la compresiune , Cc

10
 c = limita de curgere

Cc = coeficient de siguranta

In general practica recomanda pentru coeficientul de siguranta normala


Cc  1,5  3

Am ales   1,5 pentru a rezista mai bine solicitari de rasucire.

Am ales
Cc  3 pentru a asigura siguranta la flambaj si pentru a obtine un numar rezonabil de spire.

360 2
a   120 N/mm
3

4 1,5  31,9 103


d3   22,53 mm
 120

Se pune urmatoarea conditie :


d 3STAS  d3

Conform tabel A3.1:


d 3 STAS = 23,000 mm  23,53 mm

Din tabel extragem urmatoarele date :

 pasul preferential p ............................................................ 6 mm

d 3 ........................................... 23 mm
 diametrul interior al filetului

 diametrul nominal al filetului d .......................................... 30 mm

d 2 = D2 ....................................... 27 mm
 diametrul nominal mediu

 diametrul nominal exterior al filetului interior D4 ................. 31 mm

 diametrul nominal interior al filetului interior D1 .............. 24 mm

2.5. Verificarea conditiei de autofranare

Asigurarea autofranarii apare ca cerinta in majoritatea constructiilor cu suruburi de miscare.


La sistemele actionate manual este preferabil ca autofranarea sa se realizeze direct de catre filet.

Filetele asigura autogranarea atunci cand unghiul de inclinare a filetului,  , este mai mic

decat unghiul de frecare redus  :


'

11
  '

p p 6
tg     arctg  artcg  4, 0461
  d2   d2   27


tg '   ' 

cos
2
, unde   unghiul profilului filetului.

In cazul filetului trapezoidal   30


o

 = coeficietul de frecare ce depinde de cuplul de materiale, de calitatea si starea de ungere

a suprafetelor. Pentru cuplu de materiale otel pe fonta   0, 08  0, 20 . Am ales   0,1 pentru un


calcul acoperitor.

0,1 0,1  0,1 


tg '     '  arctg   
 4.73
30 cos15 
 cos15 
cos
2

In urma calculelor    , deci este indeplinita conditia de autofranare.


'

2.6. Verificarea la flambaj

Flambajul reprezinta pierderea stabilitatii elastice a unui corp solicitat la compresiune la


atingerea unei forte critice. Pentru verificarea surubului la flambaj, trebuie determinat coeficientul
de zveltete al acestuia.

L = (1,35  1,45)×H, unde H = cursa de realizat.

Se calculeaza coeficientul de zveltete  si se determina tipul flambajului.

L = 1,45  350 = 507 mm

lf lf = lungimea de flambaj

imin , unde i min = raza de inertie minima

I min
imin 
A

Pentru un calcul acoperitor, se poate lua :

12
  d32 d4
A si I min  3
4 64

  d34 4 d32
imin     5, 75 mm
64   d32 16

l f  L  507 mm

507
=  88,173  88 mm
5, 75

   85
Se compara  cu valorile limita 0 . Pentru OLC 45 STAS 880-80 0

  0 => flambajul este de tip elastic

Cf
Se calculeaza coeficientul de siguranta la flambaj , :

Ff
Cf   C fa
F1 Ff  forta critica de flambaj
, unde

 2  E  I min
Ff 
l 2f
Pentru flambajul elastic

  d34
 2  21104 
64    2110  23  110755 N
3 4 4
Ff 
11602 507 2  64

43729,18
Cf   3, 47
31,9 103
C fa  3  5
C f  C fa  se verifica conditia de flambaj.

2.7. Determinarea numarului de spire in contact

Numarul minim de spire necesarea a fii in permanenta in contact, z, se va determina din


conditia de rezistenta la uzare.

13
In actionarile cu viteze mici, principalul parametru care determina intensitatea uzarii si
implicit durabilitatea, sunt tensiunile de contact intre spire. In ipoteza repartizarii uniforme a
sarcinii pe spire si neglijand unghiul de inclinare a spirei, numarul de spire necesare rezulta din
relatia :

F1
z
 2
(d  D12 ) as
4

Pentru cuplul de materiale otel pe fonta


 as  5  15 MPa

Daca valorea obtinuta este mai mica de 5 se adopta z = 5. Daca se depaseste z = 10, se
mareste filetul sau se alege alt cuplu de materiale care admite valori mai ridicate ale presiunii de
contat.

31900 31900
z   8.35  9
 0, 785  324  15
(302  242 )  15
4

z < 10 (limita impusa de neuniformitatea repartizarii sarcini pe numarul de spire )

Hp
Stiind numarul de spire putem determina inlatimea piulitei

2.8. Verificarea spirei filetului surubului

Gandind pe modelul fizic al unei grinzi incastrate (vezi figura) solicitarile spirei filetului
sunt: incovoierea si forfecarea. Deoarece cele doua eforturi apar in sectiunea de incastrare, se
recomanda sa se verifice la solicitare compusa atat spirele piulitei (material cu caracteristici
mecanice reduse), cat si ale surubului (sectiunea de incastrare mai mica).

14
Conform STAS 2114/1-75 profilele nominale ale filetului trapezoidal standardizat sunt :

H  1,866 p                                              d 3  d  2h3


p  6 mm D4  d  2ac
H1  0, 5 p D1  d  2 H1  d  p
H 4  h3  H1  ac R1max  0,5ac
d 2  D2  d  0,5 p R2max  ac

Pentru p = 6 mm ,
ac  0,5 mm

0,5  6
li   0,5  2 mm
2

6
  23  (  2  2  0, 267) 2
W= 2  199.66
6 mm3

0,5  6
li   0,5  2 mm
2

F1
 li
Mi 31900  2
i   z   35,50 N/mm 2
W W 9  199.66

Solicitarea de forfecare:

F1 31900
km  z 0.55  8
f    21,90 N/mm 2
A 294, 21

p
A    d3 (  2li tg15 )  294, 21 mm 2
2

15
Tensiunea echivalenta pentru un calcul acoperitor se calculeaza cu teoria a III a de

 ech   i2  4 2f   a  a =120 Mpa


echivalenta: , unde

 ech  35,502  4  21,902  56,38MPa  120 MPa => spirele surubului rezista solicitarilor

III. PRECIZAREA PRELIMINARA A PORTIUNII FILETATE A SURUBULUI

Filet trapezoidal :

 clasa de executie-mijlocie

 lungime de insurubare (L )

 se vor folosi treptele de precizie : 4- pentru


D1 si d; 7 – pentru D4 , d3 , d 2

Abaterile si tolerantele vor fi:

Td = 375 μm

 Diametrul nominal al filetului d = 30 mm as = 0 μm


Td2 = 450 μm

 Diametrul nominal mediu
d 2 = 27 mm as = -236 μm

 Diametrul nominal interior al filetului


D4 = 31 mm  A i4 = 0 μm


Td3 = 655 μm

 Diametrul nominal interior al filetului exterior
d 3 = 23 mm 
ai = 0 μm


TD1 = 500 μm


D = 24 mm  A i = 0 μm
Diametrul nominal interior al filetului interior 1

3.1. Verificarea preliminara a portiunii filetate a surubului


16
Deoarece dimensiunea filetului determina implicit dimensiunile altor elemente ale
sistemului,este util ca inca din aceasta faza ,acolo unde este posibil,sa se efectueze si o verificare la

solicitarea compusa a portiunii filetate a surubului,care este de compresiune cu forta


F1 si rasucire

cu momentul de insurubare
M 12 .

Se calculeaza

d2
M 12  F1   tg     ' 
2
tg       tg (4.0461  4, 73)
'

M 12  31900  27  tg (4.0461  4, 73)  66.48 10 3 Nmm

F1 4 F1 4  31,9 103 ,
    76.779 N / mm 2
 d32  d32   232
4
M 12 16 M 12
   27,829 N / mm 2
  d3   d33
3

16

 ech   2  4 2  94,83 N / mm 2   a

3.2. Proiectarea celui de-al doilea reazem al surubului principal

Pentru extractoare se foloseste un lagar axial.

           conica

           sferica                                                    
  cu rostogolire rulemnt axial
Variante: cu alunecare pe suprafata plana 
 

Considerand ca varful conic se va rezema in gaura de centrare din capul unui arbore, se

impune ca ungiul conului sa fie de 60 . Se alege gaura de centrare standardizata, Anexa A8 - forma

B conform STAS 1361-82.

Din tabelul A8.1. extragem urmatoarele diametre conform STAS 1361-82 :

d g  1 mm
Dg  3,15 mm
lmin  1,3 mm

Se estimeaza momentul de frecare dintre surub si arbore :


17
Fn Dm F Dg  d g
M f  2  1 , unde   0,1
2 2  4
sin
2
F1  31900 N

31900  (1  3,15)
M f  0,1  6619, 25 Nmm
2

Se verifica la solicitarea compusa sectiune degajarii,cu diametrul


d 0 (d0  d3 ) . Solictarile

sunt: compresiune cu
F1 ; rasucire cu M t  M f  M 41

d0 = 21 mm

F1 4  31900
   92,10 N / mm 2
 d0 2
  212

4
M 16  6619, 25
  f3   3, 64 N / mm 2
 d0   21 3

16

 ech   2  4 2  92,38 N / mm 2   a

IV. DEFINITIVAREA CONSTRUCTIVA SI VERIFICARII FINALE ALE SURUBULUI


PRINCIPAL

Definitivarea constructiva a unui element sau ansamblu de elemente se desfasoara, de


regula, prin desen. In aceasta etapa pot insa avea loc si calcule de verificare sau dimensionare.
Dimensiunile si elmentele de forma, inca neprecizate, se stabilescin raport cu cerintele si dorintele
generale:

 indeplinirea rolului functional


 siguranta in functionare
 tehnologicitate
 respectarea standardelor
 posibilitatea transportului
 economicitate
18
 estetica etc.

Definitivarea constructiva a surubului unui extractor, actionat printr-o parghie trecuta prin capul
surubului

Se cunosc:
 marimea filetului
 numarul total de spire in contact - z
 toate elementele privind forma si dimensiunile capului surubului
 inaltimea piulitei :
H p  z  p + f2
f 2  inaltimea degajarii filetului surubului, conform STAS 3508/5-80

H p  9  6 + 4,5  6 = 81 mm

Trebuie precizate :
 trecerea de la capul surubului la corpul filetat;
 lungimea partii filetate;
 un sistem de limitare a cursei surubului pentru evitarea accidentelor.
Trecerea de la capul surubului la corpul filetat se realizeaza obligatoriu printr-o degajare
standardizata (Anexa A3). Pentru dimensiunea de filetat care se foloseste se adopta din standard
dimensiunile degajarii.

Degajari:
f1 (min) : A 3  p f1  18 mm

Filet exterior : f 2 (max) : A 4,5  p => f 2  28 mm

Raza de racordare : r = 2,5 mm


Se verifica la solicitarea compusa sectiunea slabita din dreptul degajarii.
Solicitarii sunt:
F1  d 02
 ; A=
 compresiune A 4

M 21  d 03
 ; Wp =
Wp 16
 rasucire

19
 d 02   212
A=   346,36 mm 2
4 4
F1 31900
 = =92,10 N/mm 2
A 346,36
16M 21
 =36,56 N/mm 2
 d 03

 ech   2  4 2  92,102  4  36,562 =117,59 N / mm 2   a


Lf
Lungimea a partii filetate , pentru sistemele cu un surub, este :
L f  H  z  p = 350+ 9  6 = 404 mm

V. PROIECTAREA SISTEMULUI DE PRELUARE-TRANSMITERE A FORTEI DE


CATRE PIULITA

Piulita este plasata in fluxul de forta intre surub si corpul asamblarii. Ea preia sarcina de la surub
prin intermediul spirelor filetelor si o transmite corpului ansamblului. Extractorul are o piulita
rezemata fix.

5.1. Precizarea solicitarilor

Corpul piulitei este solicitat la tractiune (


F2  F1  F ) si rasucire ( M 12  M 21 ). Din aceasta

solicitare se va determina diametrul exterior al corpului,


De . Suprafata inelara de contact pe care se

face rezemarea este solicitata la strivire. Din aceasta solicitare se poate determina diametrul

Dg
gulerului, . Gulerul piulitei este solicitat la incovoiere si forfecare. Pe baza acestei solicitari se

hg
poate dermina inaltimea gulerului, .

20
5.2. Dimensionarea piulitei

De - se poate determina dintr-o predimensionare la tractiune cu o forta de calcul

Fc    F (   1,3 ) , majorata pentru a considera si efectul rasucirii.

 2 F
Amin  ( De  D42 )  c
4  at

4 F
De min   D42
 at D4  diametrul exterior al filetului interior
Rezulta : , unde

r
 at  ; Cr  5  6
Pentru fonta sau bronza Cr

D 4  31 mm

370
  at  = 67,27 N/mm 2
Stiu
 r  370 N/mm ; aleg Cr  5,5
2
5,5

21
1,5  4  31900
De min   312  43, 20 mm
  67, 27

Adoptam
De  46 mm .

Dg
- se poate dimensiona pe baza solicitarii de contact dintre piulita si corp

 '2 F 4F
Amin  ( Dg  De'2 )  Dg' min  De'2 
4
'
 as => Dg min si corespunzator Dg :  as

De' , D'g
- sunt valorile corectate ale diametrelor, pentru considerarea prezentei tesiturilor .

 as  80  120 MPa . Alegem  as  120 MPa

Consider tesiturile 2 mm

De'  46  4  50 mm

4  31900
Dg' min  492   53, 27 mm
 120

D 'g  56 mm  Dg  56 + 4 = 60 mm
Adoptam

hg
- se poate dimensiona din solicitarea de incovoiere a gulerului piulitei.

Dg  De
  De  hg2 F  4
Wmin  
6  ai =>
hg min

r
 ai  ; Cr  5
Pentru fonta sau bronz se poate lucra cu Cr

370
 ai   74 MPa
5

Dg  De 60  46
6F 6  31900 
hg min  4  4  7,91 mm
 ai De 74    46

h g  8 mm
Adoptam

Din motive constructive adoptam urmatoarele valori :

22
D g  102mm
De  50 mm
hg  15 mm

5.3. Proiectarea sistemului de blocare a piulitei

In sistemele cu piulita nerotitoare, actionarea se face prin surub care executa o miscare de

rotatie.Momentul de insurubare
M12 tinde sa roteasca piulita. Tendintei de rotire i se opune frecarea

dintre piulita si corp. Daca aceasta frecare nu este suficienta se pot folosi si sisteme de blocare prin
forma.

Am ales un ajustaj intermediar H7/j6 intre piulita si corp.

In acest caz, in mod acoperitor, se va considera numai frecarea pe gulerul piulitei. Se


estimeaza momentul de frecare intre piulita si corp :

1 Dg  De
'3 '3

Ro  ( raza de frecare ) ;
3 Dg'2  De'2
M f    F  Ro
, unde :

 = 0,08  0,1 (valori acoperitoare) .

M f  M12
Daca nu se produce blocarea piulitei prin frecare si este necesar un sistem
suplimentar de asigurare prin forma.

1 563  503
Ro   32,13 mm
3 562  502

 =0,01 ; F = 23100 N

M f  0,1 31900  32,13  102494 Nmm < 66484 Nmm

M f > M12
=> se produce blocarea piulitei si nu eeste necesar un sistem suplimentar de
asigurare prin forma.

VI. PROIECTAREA ALTOR PIESE


23
6.1. Proiectarea corpului de extractie

6.1.1 Proiectarea traversei

Se va folosi ca si material OLC60 cu urmatoarelel proprietati de rezistenta:

 ctraversa  430 N/mm 2


360
 cai   143 N/mm 2
3

Se dimensioneaza , din solicitarea de incovoiere, diametrul


dt al traversei :

 dt3 M i FL D 
Wnec   , Mi    t   dt
32  ai 22 2 

Cota L data in datele temei este : L = 350 mm

Se aleg constructiv urmatoarele dimensiuni :

De  50 mm

ht  hg piulita  15 mm

24
H  H  81 mm
t p
D  114 mm
t
b  28 mm
g
D  400mm
Lt  D  20mm  2  bg  400  20  56  476

31900  476 114 


Mi      2886950 Nmm
2  2 2 

32  2886950
dtmin  3  59, 02 mm
  143

Alegem
dt  60 mm

6.1.2. Proiectarea ghearelor

Aleg ca si material OLC60CR avand :

 cgheara  520 MPa


 cgheara
 aigheara   173 MPa
3
 cgheara
 atgheara   346 MPa
1,5
 as  6 MPa

Bg
- lungimea de contact gheara-traversa se determina din solicitarea de strivire :

F
 s  2   as
Bg dt
F 31900
Bgmin  2  2  44,30 mm
 as dt 6  60

Dg
- diametrul exterior se poate determina din solicitarea la tractiune intr-un plan diametral :
25
F
D  dt
Amin  2  2 g  Bg
 at 2

F 31900
Dgmin  dt   60   61 mm
2 atg Bg 2  346  45

Alegem constructiv urmatoarele marimi :

Bg  45 mm
D g  70 mm
b g  28 mm
l g  50 mm
hgheara  34 mm
g = 20 mm

F 31900
Mi   lg   50  797500 Nmm
2 2
lg  hgheara 2 50  342
Wg    2604,197 mm3
12 12
M 797500
 ig  i   165,57 N/mm 2   aigheara
Wg 2604,197
F 31900
 tg    56,96 MPa <  at gheara
bg  g 28  20
 max   ig +  tg = 222,63 MPa <  aigheara +  atgheara  520 MPa

6.2. Verificarea imbinarii sudate

Cele doua coordonate de sudura sunt solicitate la incovoiere si forfecare. Este preferabil sa
se faca o dimensionare constructiva. Se alege inaltimea -a- a coordonatelor si apoi se verifica la
solicitari.

ls  Bg  45 mm
a sud  10 mm

26
lsc  ls  2  a  45  2 10  25 mm

F 31900
 fs  2  2  63,8 MPa
2  a  lsc 2 10  25

Mi
 is 
Ws

F 31900
Mi  l   18  207900 Nmm
2 2

F 
Mi   llsc 
2  3 F
2 
  is   191 MPa
a  lsc  2  a  llsc
Ws  2 
6 
 ech s   fs 2   is 2  229 <  assud

6.3. Alegerea suruburilor pentru traversa / gheare

Pentru a asigura adaptarea extractorului la rulmenti diferiti, vom amplasa un surub cu cap
striat pana intre traversa si gheare,ce va permite o miscare de translatie a ghearei in lungul traversei.

Conform STAS 5302-80 alegem urmatoarele


dimensiuni ale surubului :

Filetul ............................... d = 6 mm

Diametrul capului ................ D = 24 mm

Lungime ............................. l = 18 mm

Notarea standardizata : Surub STAS 5302-80 M6 × 18 gr.8.8

27
6.4. Alegerea penelor traversei

Pentru a asigura edaptarea extractorului la rulmenti


diferiti se va amplasa o pana intre traversa si gheara ce va
permite o miscare de transaltie in lungul traversei.

d p  d t  60 mm

Se alege din STAS 1004-81 o pana de B cu urmatoarele


dimensiuni:

bp  10 mm
hp  8 mm
l p  30 mm

Notarea standardizata: Pana B×10×6×30 STAS 1004-81

Nu necesita calcul de rezistenta datorita eforturilor de


rasucire neglijabile in traversa.

VII. PROIECTAREA SISTEMULUI DE ACTIONARE

Proiectarea parghiei simple

Actionarea se face manual si se poate realiza prin parghii simple din OL50

M tot  M 12 + M a41
a  M f  6619, 25 MPa
M 41
M12  66, 484 103 MPa
M tot  6619, 25  66, 484 103  73103,25 MPa  7,31 MPa

M tot
Ra 
Raza Fm

Aleg Fm = 150N

7,31104
Ra   487,35 mm
150

28
dp
Se determina diametrul minim necesar pentru parghie . Considerand parghia ca fiind
incastrata in capul surubului, ea va fii solicitata la incovoiere cu momentul incovoietor maxim:

Dc
M i  Fm  Lc ; L c  Ra  , unde Dc - diametrul capatului de surub
2
Dc  1,5  d  1,5  30  45 mm
Dc
Lc  Ra   464,85 mm
2

M i  Fm  L c =a50  464,85=69728,25 Nmm  6,97 10 4 Nmm


 ai  280 MPa

32  M i
d p min  3  13, 63 mm
   ai
Diametrul minim pentru pargie

d p  14 mm
Adoptam

VIII. EVALUAREA RANDAMENTULUI TRANSMISIEI

Randamentul constituie un principal criteriu de evaluarea tehnic-economica.

Lu
=
Lc

Lu - lucrul mecanic util, corespunzator unei rotatii complete, a elementului de antrenare,

este dat de deplasarea sarcinii F pe o distanta  .

Lc - lucrul mecanic consumat, corespunzator unei rotatii complete a elementului de

antrenare se estimeaza pe baza momentului total,


M tot , din diagramele de eforturi.

Lu = F   , unde  = p

Lu = 31900  6  191400 Nmm

29
Lc = M tot  2

Lc =73103  2 = 459321 Nmm

191400
  0.4167
459321

RANDAMENTUL ESTE η = 37,47 %

IX. BIBLIOGRAFIE

i. MIRITA Elena, CICONE Traian, DOBRE George, „Sisteme cu suruburi in miscare – Intreumar

de proiectare”, Bucuresti, 1998

ii. FILIPOIU Ioan Dan, TUDOR Andrei, „Proiectarea transmisiilor mecanice”, Bucuresti, 2006

iii. Asamblari demontabile, Note de curs

30