Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE DE DIPLOMĂ
Absolvent,
Rotariu Claudiu-Tudor
2020
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA CONSTRUCȚII DE MAȘINI
SPECIALIZAREA TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI
PROCESUL TEHNOLOGIC DE
FABRICAȚIE A UNUI STATOR DE
MOTOR
INTRODUCERE
În cadrul acestei lucrări se va abora o soluție de realizare a unui stator de motor, soluție
pe care am adoptat-o împreună cu firma Remarul 16 Februarie.
Statorul face parte din ansamblul mașină electrică de propulsie cu acționare directă a roții
motoare pentru vehiculele de transport pe cale de rulare ghidată.
Acest proiect care face parte din proiectul Urbivel din cadrul Universității Tehnice din
Cluj-Napoca, se va realiza în colaborare cu firma Remarul 16 Februarie.
SC REMARUL 16 Februarie SA din Cluj Napoca a demarat în colaborare cu
Universitatea Tehnică din Cluj Napoca un contract subsidiar de cercetare industrială și/sau
dezvoltare experimentală în colaborare efectivă între întreprindere și organizația de cercetare.
Remarul 16 Februarie SA, este o societate cu capital integral privat, românesc, înființată
în anul 1870. Aceasta are ca obiect principal de activitate construcția, modernizarea și repararea
materialului rulant de cale ferată. Remarul 16 Februarie oferă următoarele servicii: constructii de
locomotive diesel hidraulice, diesel electrice, automotoare diesel rame electrice și modernizări
de vagoane.
3
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Obiectivul principal din care face parte invenția mașinii electrice de propulsie, cu
magneți permanenți și flux axial, formată dintr-un stator montat pe un ax fix și un rotor format
din magneți permanenți montați pe o piesă feromagnetică atașată pe roții vehiculului feroviar,
este acele de dezvoltare a unei noi tipologii de boghiu folosind materiale compozite și
dezvoltarea unui nou sistem de propulsie pentru o ramă electrică suburbană.
Mașina electrică de propulsie, rezolvă problema menționată, prin aceea că statorul este
montat pe o osie fixă prin intermediul unei flanșe, statorul este realizat din tole montate
circumferențial în straturi și prelucrate prin electroeroziune pentru obținerea crestăturilor,
bobinaj concentrat sau distribuit în crestături; rotorul este constituit din magneți permanenți
montați pe un inel de strângere al roții; carcasă metalică și alte elemente de montaj.
Pricipalele avantajele ale acesti soluții sunt: în primul rând o reducere semnificativă a
uzurii bandajului roții la deplasarea în curbă, prin simplul fapt că osia este fixă și roțile sunt
acționate individual, în consecință viteza acestora poate fi diferită. Un alt avantaj, este acela de a
facilita construcția vehiculelor de transport persoane cu podea joasă.
Lucrarea de se va rezumă la studiul teoretic și de cercetare experimentală, privind
procesul de fabricație a statorului 8 fig 1.1, componentă care face parte din mașina electrică de
propulsie, cu magneți permanenți și flux axia
Fig. 1.1. Secțiune axială și secțiune prin ansblu mașină electrică de propilsie
4
LUCRARE DE DISERTAȚIE
CUPRINS
..................................
5
LUCRARE DE DISERTAȚIE
....................................
Statorul mașinii electrice de propulsie, are la bază un semifabricat rulat din tablă FeSi
fig 3.1. Semifabricat realizat cu ajutorul unui dispozitiv, numit dispozitiv de antrenare. Urmând
ca acesta să fie supus unor prelucrări mecanice prin așchiere și unor prelucrări prin
electroeroziune, ținându-se cont de contele înscrise pe desenul de execuție a piesi, astfel încât la
final să obținem pisa finită din fig 3.2.
6
LUCRARE DE DISERTAȚIE
În cadrul acestui capitol se va prezenta atât procesul tehnologic de realizare a piesei din
fig.2.3., cât și procesele tehologice de fabricare a dispozitivelor necesare realizării acesteia.
Conform celor spuse mai sus, semifabricatul necesită conceperea si proiectarea unor
dispozitive necesare realizării acestuia. În cele ce urmează se vor explica în detaliu toate
dispozitivele necesare pentru a futea fii fabricat semifabricatul respectiv statorul.
Toate reperele dispozitivelor se vor prelucra prin tehnologii clasice de prelucrări
mecanice prin așchiere.
În continuare se vor prezenta pe scurt principalele procedee de generare a suprafețelor
prin așchiere, folosite la relizarea pieselor care compun dispozitivele.
1.Strunjirea
7
LUCRARE DE DISERTAȚIE
2.Frezarea
Prin frezare se întelege procedeul tehnologic de așchiere a suprafețelor la care mișcarea
principal este de rotație, mișcare executată de către scula așchietoare numită freză, iar mișcare de
avans și de reglare este executată fie de scula așchietoare fie de piesă. Freza se aseamănă cu un
corp geometric de rotație pe care avem montate mai multe cuțite ce intră și ies unul după celălalt
din așchiere.
8
LUCRARE DE DISERTAȚIE
3.Burghierea
Prin burghiere se înțelege procedeul de prelucrare prin așchiere prin intermediul căruia se
pot obține alezaje din plin, acest procedeu se realizează cu ajutorul unei scule așchietoare numite
burghiu a cărui mișcare principal este de rotație, aceasta este efectuată fie de piesă (în cazul
burghierii pe strung) fie de scula așchietoare, avansul este executat in lungul axei de rotație fie de
piesă fie de scula așchietoare.
4.Filetarea
9
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Dispozitivul de rulare
Dispozitivul de tensionare
Dispozitivul de blocar
I.Dispozitivul de antrenare
Rolul dispozitivului de antrenare, este acela de a transforma sulul din tablă într-un
semifabricat necesar realizării piesei, numite stator.
Dispozitivul de antrenare fig.3.7.consta într-un cilindru crestat al cărui diametru exterior
este egal cu diametrul interior al statorului. Cilindrul este echipat la unul din capete cu o flanșă
fixă, și la celălalt capăt cu o flanșă mobilă. Flanșele sunt prevăzute cu teșituri care au rolul de a
ghida banda de tablă între fețele plane interioare ale dispozitivului. Distanța între fețele plane
10
LUCRARE DE DISERTAȚIE
este 150 mm. Crestătura se utilizează pentru antrenarea capătului exterior al semifabricatului
rulat din tablă.
Toate cele trei repere care compun dispozitivul de antrenare, sunt detaliate in desenul de
ansamblu fig.3.8. Pentru realizarea acestor repere, se vor folosi tehologii clasice de prelucrare
prin aschiere, respectiv de presare la rece.
Placa de apăsare, notată cu 1 fig.3.8 are rolul de a presa și ghida tabla care urmează a fii
rulată pe dispozitiv. Pentru realizarea acesteia se va folosi un semifanricat din tablă (S 253 JR)
de 8 mm grosime. Semifabricatul se va tăia pe contur cu ajutorul echipamentului portabil pentru
sudură oxiacetilenică. Pentru o mai bună precizie dimensională, semifabricatului i se va lăsa un
adaos de 5 mm pentru a putea fi prelucrat ulterior prin strunjire de degroșare și finisare la cota
dorită, și anume 480 mm. Este necesară prelucrarea unei găuri de centare, pentru o mai bună
11
LUCRARE DE DISERTAȚIE
prindere între vârfuri a dispozitivului de antrenare. Scopul acesteia este de a diminua bătaia
radială și frontală în timpul rulării tablei pe dispozitiv. Părțile frontale ale semifabricatului,
rămân neprelucrate, deoarece semifabricatul din tablă de 8 mm este obținut prin laminare la rece,
având o precizie dimensională ridicată. Pe una din părțile frontale ale semifabricatului, se va
executa un canal de 58 mm si o adâncime de 4 mm, necesar pentru o mai bună poziționare a
cilindrului crestat 3 fig.3.8.
12
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Cilindrul fig.3.10. este conceput cu o crestătură, necesară fiind pentu fixarea capătului
tablei care urmează a fi infășurată pe cilindru. Fără această crestătură, procesul de înfășurare a
tablei nu poate avea loc. Cu ajutorul accesteia se poate realiza fixarea tablei și se crează o
anumită tensiune a semifabricatului din tablă, conducând la obținerea infășurării și strângerii
semifabricatului.
13
LUCRARE DE DISERTAȚIE
respective dreapta și viceversa a foii de tablă si coborârea rolei presoare, foaia se curbează până
la obținerea formei dorite. Procedeul este exemplificat in fig.3.12.
Instalațiile se numesc Laminor pentru virolare, în sensul că au trei valțuri în loc de două
cât au laminoarele uzuale. Se mai pot numi și utilaje pentru virolare. Antrenarea celor două
valțuri inferioare se va face cu un motor electric și un reductor (motoreductor). Sincronizarea la
rotire a vațurilor inferioare se realizează rigid printr-un angrenaj de două roți dințate. Sistemul
electric permite rotirea valțurilor în ambele direcții cu comanda manuaăa a sensului de rotire.
Tabla (semifabricatul) care trebuie virolată se așează pe valțurile inferioare în stare staționară.
Dimensiunea semifabricatului este egală cu lungimea fibrei medii a piesei finite (l) la care se
adaugă de două ori distanța dintre axele valțurilor inferioare, deci Ltotal = l+2x100 (mm).
Valțurile mici fig.3.11. au distanța dintre axe 100 mm iar valțurile mari au 150 mm (minim).
Pentru grosimea de 8 mm a tablei noastre vom folosi valțurile mari. Lățimea
semifabricatului poate fi egală cu lungimea piesei finite (108 mm) dar vom adăuga și un ados de
7 mm, așadar lățimea va fi de 115 mm. Cota finală de 108 se va obține prin strunjire dupa
sudare.
După așezarea semifabricatului pe valțurile inferioare, valțul superior se apropie manual
cu ajutorul manivelelor laterale până la contactul ferm cu tabla. Se acționează antrenarea
electrică a valțurilor inferioare, alternativ într-un sens, apoi în celălalt. Valțul superior se va roti
antrenat de tabla semifabrcat. Se apasă în trepte (pași) valțul superior cu ajutorul manivelelor
laterale. În cazul în care forța de apăsare cu cele două manivele nu este egală, semifabricatul va
avea tendința să ia o formă conică. Pentru forma cilindrică se corectează forțele acționând
separat asupra câte unei manivele.
Pe toată durata procesului de deformare se va avea în vedere, ca semifabricatul să nu iasă
dintre valțurile inferioare, din această cauză sensul de rotație trebuie schimbat la anumite
interval de timp. La fiecare 2-3 treceri în ambele sensuri se continuă ușor apăsarea cu valțul
superior, eventual se fac și corecții. Inițial semifabricatul primește forma unui "U"cu lateralele
14
LUCRARE DE DISERTAȚIE
deshise. Prin continuarea procesului, aripile încep să se închidă. Se operște acționarea electrică și
se fac măsurători intermediare ale diametrului exterior.
Procesul se consideră încheiat atunci când se realizează cota dorită. Semifabricatul
obținut are forma unui cilindru supraînchis, adică cele două adaosuri la lugime (100-150 mm)
sunt suprapuse, una merge spre interiorul cilindrului, cealaltă spre exterior. Se scoate
semifabricatul dintre valțuri și se taie adaosurile prin metode termice sau de preferință mecanică
(polizor unghiular).Cilindrul rezultat va fi ușor deschis. Se strânge cu coliere sau chingi până
când marginile se unesc. Se sudează parțial. Se reintroduce între valțuri pentru "calibrare".
Valțurile se antrenează într-un singur sens apăsând valțul superior cu o forță medie, antrenând
continuu până când cilindrul se încadrează într-un câmp de toleranță stabilit. În cazul nostru,
aproximativ +/-2 mm. Se sudează complet.
În continuare se va freza crestătura cu ajutorul unei freze cilindro-frontale cu diametrul
de 3mm, pe o lungime de 143 mm. Trebuie avut în vedere însă fatul că cilindrul a fost sudat
transversal, din acest motiv crestătura se va prelucra în partea opusă a sudurii.
Placa sudată fig,3.13. este asemănătoare cu placa de apăsare, având rolul de a ghida tabla
care urmează a fi rulată pe dispozitiv. În vederea realizării acesteia, se va folosi și în acest caz
tablă de 8 mm grosime. Semifabricatul se va debita cu ajutorul echipamentului portabil pentru
sudură oxiacetilenică, lăsându-se un adaos de 5 mm atât diametrului interior, cât și diametrului
exterior, în vederea prelucrării ulterioare prin strunjire de degroșare respectiv finisare.
15
LUCRARE DE DISERTAȚIE
16
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Pentru obținerea unei calități supeioare a suprafeței, plăcile se vor debita lăsându-se un
adaos de 5-10 mm. Urmând ulterior a se prelucra prin metode clasice de prelucrări mecanice,
obținându-se astfel calitatea dorită a suprafeței.
S-a optat pentru un semifabricat din tablă laminată de precizie fig.3.15., având o
grosime de 8 mm, piesele nemaiavând nevoie de prelucrări mecanice suplimetare, deoarece
grosimea de 8 mm este cea de pe desenele de executie ale pieselor.
Fig.3.15. Tablă 8 mm
17
LUCRARE DE DISERTAȚIE
După executatrea celor trei piese care compun dispozitivul de antrenare (placă apăsare,
cilindru crestat și placă sudată), acestea se vor asambla rezultând dispozitivul.
18
LUCRARE DE DISERTAȚIE
19
LUCRARE DE DISERTAȚIE
II.Dispozitivul de tensionare
În continuare vor fi abordate rând pe rând toate componetele fig.3.19 care compun
dispozitivul de tensionare. Fiecărei componente i se va prezenta desenele de execuție, modele 3D
si procesul tehnologic de realizare a acestora, cât și succesiunea fazelor operațiilor de prelucrare
prin așchiere.
20
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Rola 1 poz.1 fig.3.19. face parte din ansamblul dispozitivului de tensionare, rolul acesteia
este acela de a realiza o forță de apăsare asupra semifabricatului din tablă, astfel încât acesta să
fie tensionat. Rola 1 fig.3.20. execută o mișcare de tranzlatie după axa Z, prin intermediul
șurubului poz.10.
21
LUCRARE DE DISERTAȚIE
22
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Următoare piesă, rola 2 fig. 3.18. este asemănătoare din punct de vedere tehnologic cu
rola studiată mai sus. Singura diferență dintre cele două, o constituie găurile filetate realizate pe
cele două suprafețe plane. Cele două găuri filetate sunt necesare pentru prindera bolțurilor de
ghidare poz.3, care se vor studia în cele ce urmează.
Rola 2 poz.2 fig.3.21. face parte tot din ansamblul dispozitivului de tensionare, și rolul
acesteia este acela de a realiza o forță de apăsare (forță aplicată în sens opus fată de rola 1),
asupra semifabricatului din tablă, astfel încât acesta să fie tensionat. Rola din fig.3.20. execută o
mișcare de tranzlatie după axa Z, mișcare obținută prin intermediul arcurilor poz.4 fig.3.19.
Semifabricatul din care se va prelucra și această piesa este o bară laminată din C45, cu
diametrul de 65 mm. Semifabricatul se va debita la lungimea de 240 mm, urmând a se prelucra
ambele capete ale acestuia prin strunjire de degroșare și finisare pe o lungimea de 45 mm la
diametrul de Ø 55 mm.
Bolțurile filetate poz 3. se vor asambla prin intermediul filetelor, pe rola studiată mai
sus și pe placa din partea inferioară a dispozitivului. Sunt necesare confecționarea a patru astfel
de bolțuri.
Rolul acestor bolțuri este acela de a ghida arucrile poz.4. Prin intermediul acestor cepuri
de ghidare, se vor anula mișcările de tranzlație pe axele X și Y a celor două arcuri, putându-se
reliza astfel doar mișcarea de translație pe axa Z, mișcare necesară realizării forței de strângere
asupra semifabricatului din tablă.
Și aceste patru piese se vor realiza prin tehnologii clasice de prelucrări mecanice prin
așchiere, și anume strunjire și filetare.
Piesele se vor executa dintr-un semifabricat laminat de Ø 40 mm. Pentru început se va executa
dimensiunia de Ø 30 mm pe lungimea de 7 mm, urmând a se realiza șamfrenul de 1,5 x 45⁰.
În final se va strunji partea cealaltă a pieselor, suprafață necesară realizării filetului de
M16. Fig.3.22.
24
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Rolul arcurilor poz.4 este acela de a crea o forță de apăsare asupra rolei 2, forță necesară
pentru a realiza strângerea semifabricatului din tablă ce urmează a fii rulat. Fig.3.23
Fig.3.23.Tronson arc
Oţelurile care se folosesc la construcţia arcurilor pot fi oţeluri carbon de calitate (OLC
55A, OLC 65A, OLC 85A) sau oţeluri aliate cu Cr, Mn, Si, W. Elementele de aliere folosite în
cadrul oțelurilot îmbunătăţesc rezistenţa şi tenacitatea (Si), călibilitatea şi rezistenţa la rupere
(Mn, Cr), rezistenţa la oboseală (V).
Semifabricatele folosite pentru realizarea arcurile elicoidale sunt: sârme, bare, benzi etc.
Arcurile care au secţiuni mici (diametrul sârmei până la 8 ... 10 mm) se pot realiza prin
înfăşurare la rece, arcurile care au secţiuni mai mari, se pot executa prin înfăşurare la cald.
25
LUCRARE DE DISERTAȚIE
O mare parte a arcurilor înfăşurate la rece se fabrică din sârmă care a fost supusă unui
tratament termic înainte de a fii înfăşurată, în urma infășurării se supun numai unei operaţii de
revenire. Atât arcurile înfăşurate la cald cât şi arcurile înfăşurate la rece, și mai puternic
solicitate se vor călii după înfăşurare.
26
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Componetele dispozitivului de blocare (prisma fixă și prisma mobilă) se vor realiza din
oțel lat având dimensiunile: 35 mm lățime și 15 mm grosime. Toate aceste repere se vor oține
printr-o tehnologie de presare la rece, și anume: îndoire.
Prin îndoire se întelege operația de deformare plastică prin curbare a uneia din părțile
semifabricatului în jurul unei axe, și anume axa de îndoire. Deformarea materialului se
desfășoară diferit pe fiecare parte a semifabricatului fig.3.24. Din această cauză, straturile
materialului situate în spre interiorul piesei vor fi solicitate la compresiune pe direcție
circumferențială, lungimea straturilor aflate la interior se vor micșora, iar în această zonă piesa se
va lăți ( b2>b). Straturile materialului care sunt situate la exterior, vor fi solicitate la întindere.
Acestea se alungesc, ducând la îngustarea piese (b1<b). Stratul neutru al deformaților, este acel
strat de material O-O, a cărui lungime va rămâne egală cu inițiala lungime a semifabricatului.
27
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Fig.3.25. Starea de tensiune şi de deformaţie la îndoire: a – piese înguste; b – piese late [NEA16]
Ținându-se cont de asptele teoretice, cele două piese care compun dispozitivul de blocare
se vor realiza prin intermediul procesului de îndoire, cu ajutorul sculelor necesare, care sunt
disponibile în incinta firmei Remarul. Prin urmare, prisma fixă se va îndoi la unghiul de 90⁰
obținându-se astfel o piesă în formă de U. Celelate două prisme mobile se vor îndoi la unghiul de
150⁰, rolul acestora este acela de a anula rotația după axa Y a semifabricatului din tablă, obținut
prin rulare pe tamburul studiat anterior. Cele două prisme se vor putea ajusta prin intermediul a
două șuruburi.
29
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Pentru realizarea statorului, componentă care face parte din proiectul mașinii electrice de
propulsie, cu magneți permanenți și flux axial, am conceput pentru început un proces tehnologic
de realizare a semifabricatului brut fig. 3.27. Urmând ca după acest proces, semifabricatul
obținut prin rulare să fie supus prelucrării prin electroeroziune în vedere obținerii fantelor
circulare, pe care se va bobina sârma din cupru.
32