Universitatea Tehnică”Gheorghe Asachi” Din Iași

Fcultatea de corectatde Construcții de Mașini și

Management Industrial
Specializarea:Tehnologia Construcțiilor de Mașini

Proiect de Diplomă

Coordonator:
Sef Lucrări Dr.Ing.Boca Mihai

Absolvent:
Blîndă Ciprian

Anul Universitar:
2017-2018

1
 Universitatea Tehnică”Gheorghe Asachi” Din Iași
Fcultatea de Construcții de Mașini și Management
Industrial
Specializarea:Tehnologia Construcțiilor de Mașini

Proiectarea unui depozit tip buncar pentru

orientarea-pozitionarea pieselor cilindrice

Coordonator:
Sef Lucrări Dr.Ing.Boca Mihai

Absolvent:
Blîndă Ciprian

Anul Universitar:
2017-2018

2
 Cuprins
Rezulmat........................................................................................................................................4
Introducere.....................................................................................................................................5
Capitolul 1:Clasificare,Construcția și principiile de funcționare ale buncarelor utilizate în
domeniul industriei constructoare de mașini............................................................................6
1.1 Clasificarea buncărelor dupa forma lor constructivă.............................................................7
1.2 Buncăre cu mecanism de extragere și orientare tip țeavă cu mișcare rectiline alternativă....8
1.3 Buncăre cu mecanism de extragere cu mișcare de rotație sub forma de țeavă centrală........12
1.4 Buncăre cu mecanism extractor sub formă de disc rotativ…………………….………...…13
1.5 Buncăre cu extractor oscilant…………………………………….……………………..…..15
1.6 Buncăre cu extractor oscilant.................................................................................................16
1.7 Buncăre cu extragerea pieselor prin fricțiune........................................................................17
1.8 Buncăre cu tambur.................................................................................................................18
1.9 Buncăre cu discuri magnetice................................................................................................19
1.11 Transportoare.......................................................................................................................21
Capitolul 2:Alegerea și justificarea temei................................................................................23
2.1 Alegerea temei........................................................................................................................23
2.1 Justificarea temei....................................................................................................................24
Capitolul 3:Calculul elementelor constructive și funcționale ale buncărului cu fricțiune...25
3.1. Algoritmul de calcul al elementelor constructive și funcționaleale buncărului cu vibrații..25
Capitolul 4:Proiectarea unui buncăr cu fricțiune acționat de un motoreductor..................28
4.1. Ansamblul buncărului cu fricțiune acționat de un motoreductor...........................................28
4.2. Părțile componente ale buncărului cu fricțiune acționat de un motoreductor........................29
4.2.1 Cuva buncărului....................................................................................................................29
4.2.2 Cilindru suport a bunacrului.................................................................................................31
4.2.3 Suporți de legătură................................................................................................................32
4.3. Sisteme de orinentare-poziționare...........................................................................................33
4.3.1 Placă de poziționare a pieselor în buncăr..............................................................................33
4.3.2Sistem de orientare a pieselor la evacuarea din buncar.........................................................35
4.3.3. Placa mobilă a activă...........................................................................................................36
4.3.4 Tijă de susținere a placi active..............................................................................................38
4.3.5 Suport motoreductor……………………………………………………………………….39
4.3.6 Placă de susținere a întregului ansamblu..............................................................................41
CONCLUZII…………………………………………………………………...……………….43
BIBLIOGAFIE………………………………...……………………………………………….44

3
 Rezumat

Lucrarea de față propune o soluție constructivă de concepție si proiectare a unui

dispozitiv de tip buncăr cu fricțiune,acționat electric, necesar orientării unei piese de forma
cilindrică.
Lucrarea este structurată pe cinci capitole, fiecare dintre acestea cuprinzând detaliat
aspecte asupra modului de concepție, proiectare constructivă și funcționare a unui dispozitiv de
tip buncăr cu actionare prin fricțiune.
În primul capitol al lucrării este realizată o succintă clasificare a principalelor tipuri de
buncăre utilizate în cadrul ramurii de inginerie mecanică.
În cel de-al doilea capitol este prezentat alegerea și justificare temei alese spre studiu
pentru această lucrare de diplomă.
Al treilea capitol prezintă modul de calcul al principalelor elementelor constructive și
funcționale care alcătuiesc buncărul cu fricțiune acționat de un motoreductor dipus axial.
Al patrulea capitol cuprinde metodologia de proiectare al buncărului cu fricțiune,
utilizând un program de proiectare de tip CAD.
Al cinceilea capitol reprezintă concepția și proiectarea unei piese mecanice de tip
arbore din proiectul semestrial de la disciplina Tehnologia Construcției de Mașini.
În final sunt prezentate câteva concluzii, precum și o listă de referințe bibliografice.

4
 INTRODUCERE

Automatizarea este o ramură a tehnicii, al cărei scop este ca maşinile şi instalaţiile să

lucreze automat, deci independente de o continuă sau directă intervenţie a operatorului uman.
Cu cât acest ţel este realizat mai optim, cu atât este mai ridicat gradul de automatizare. În
instalaţiile automatizat operatorul uman preia sarcini de supraveghere, de aprovizionare cu
material/piese, de transport a produselor finite, de întreţinere şi alte activităţi similare. Pe langă
protejarea forţei de muncă umane de activităţi grele şi monotone, automatizarea ridică calitatea
pieselor precum şi productivitatea proceselor cu o reducere cuprinzătoare a costurilor pentru
resursele umane folosite.
Mecanizarea şi automatizarea asamblării reprezintă principala tendinţă de progres în
tehnologie, şi acestea nu întâmplător, ci având o serie întreagă de motive care determină aceasta.
Câteva din motivele principale sunt: costul scăzut al producţie, productivitate ridicată,
criza forţei de muncă, orientarea forţei de muncă umane preponderent spre sectorul serviciilor,
siguranţa sporită.
Automatizarea este o metodă foarte productivă. Ea însă este relativ scumpă şi presupune
un anumit risc al investiţiei. Cea mai largă aplicaţie a ei este în producţia de automobile,
componente electronice, etc. Se aplică în cazul unei producţii de serie mare şi masă, unde se
asamblează foarte multe produse de acelaşi tip sau a unor familii de produse, la care secvenţele
de asamblare sunt asemănătoare. Uneori se poate aplica şi în producţia de serie mică pentru
produse cu cerinţe deosebite de calitate.
În plus se fac economii prin realizarea unei uniformităţi a calităţii asamblării, micşorarea
sesizărilor legate de fiabilitatea produselor şi a lucrărilor legate de garanţii şi în general o creştere
a eficienţei întreprinderii. Toate acestea justifică introducerea asamblării mecanizate sau
automatizate.
Din acest motiv preocupările specialiştilor din domeniul construcţiei de maşini sunt
îndreptate cu deosebire spre cercetările care conduc la îmbunătăţirea tehnologiilor de asamblare,
control etc., în care operaţiile de asamblare ocupă un volum semnificativ din manopera totală.
În această lucrare se abordează un domeniu de cercetare si proiectare de interes major în
contextul actual privind modalităţile de asamblare automatizate pentru a sorta şi orienta cu
ajutorul unui buncăr cu extragerea pieselor prin frictiune.

5
 CAPITOLUL 1

CLASIFICAREA, CONSTRUCŢIA ŞI PRINCIPIILE DE FUNCŢIONARE

ALE BUNCĂRELOR UTILIZATE ÎN
DOMENIUL INDUSTRIEI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI

Buncărele utilizate în cadrul Industriei Constructoare de Maşini sunt de stocare/sortare a

pieselor mici şi mijlocii aflate în stare dezordonată. Buncărele de sortare/depozitare. Din
componenţa unui buncăr de sortare fac parte cuva buncărului, sistemul de antrenare a
mecanismului de sortare şi jgheabul de evacuare a pieselor sortate. Cuva buncărului poate avea
forme diferite dispunând sau nu de un capac. Ataşat cuvei există un mecanism de extragere şi
orientare a obiectelor. [Grămescu, 1994]
Materialul din care este confecţionată cuva buncărului poate fi tabla de oţel sau material
plastic; uneori tabla cuvei poate fi placată (căptuşită) cu material plastic.
Forma cuvei este impusă de obicei de traiectoria mişcării obiectelor în mecanismul de
extragere-orientare. Dimensiunile acesteia depind de productivitatea necesară (a maşinii
deservite), de numărul de maşini deservite, de durata ciclului de lucru.
O clasificare generală a buncărelor este prezentată mai jos:
a) după forma cuvei buncărele pot fi prismatice, conice, tronconice, cilindrice,
piramidale, forme combinate.
b) după poziţia axei de rotaţie a mecanismului extractor buncărele pot fi: cu axa
orizontală, înclinată sau cu axa verticală.
c) după numărul spaţiilor de depozitare se întâlnesc buncăre cu un singur spaţiu sau
cu două spaţii.
d) după modul de evacuare a obiectelor depozitate, buncărele pot fi: cu ieşire a pieselor
în direcţie axială (la partea de sus sau la cea de jos), cu ieşire tangenţială şi cu ieşire radială.
e) după starea de mişcare, cuva buncărului poate fi staţionară, sau în mişcare (de
rotaţie, rectilinie-alternativă, oscilantă, pe elice).
La exploatarea unui dispozitiv buncăr, interesează în primul rând productivitatea lui (Qb).
Pentru a satisface scopul, aceasta va fi cel puţin egală cu productivitatea postului de lucru deservit
Qnec[Qb = (1,15...1,25)_Qnec].

Productivitatea buncărului depinde de unii parametrii constructivi şi funcţionali ai

acestuia. În continuare se vor prezenta succint unele construcţii de buncăre şi mecanismele lor de
extragere-orientare.
La majoritatea buncărelor extragerea pieselor se face pe baza forţei gravitaţionale. În
cuvă, asupra fiecărei piese aflate dezordonat (în vrac), acţionează forţe
de greutate ale pieselor vecine. Pentru a le ordona sub acţiunea forţei
gravitaţionale proprii, extractorul prin mişcarea şi forma sa, izolează
fiecare piesă de celelalte. Ajunsă „în libertate” piesa va ocupa o poziţie
stabilă pe suprafaţa de lucru a extractorului, de unde apoi se va
deplasa, tot prin greutate proprie în dispozitivul de transfer, păstrându-
şi în continuare orientarea

Figura 5.9. Construcţia de principiu a

depozitelor de tip buncăr

6
primară din buncăr.

1.1. Clasificarea buncărelor după forma lor constructivă

Buncărele metalice de formă prismatică, cu fund trunchi de piramidă, sau cilindrice cu

fund trunchi de con, pot fi deschise sau acoperite cu capace. Buncărele cu capace, pot fi în
comunicaţie cu atmosfera sau închise etanş şi supuse în interior la presiune sau depresiune.
Buncărele se folosesc pentru depozitarea diferitelor materiale, în vederea alimentării
continue a unor instalaţii, a transbordării dintr-un sistem de transport în altul, a sortării pe calităţi
sau în diferite procese de fabricare, unde servesc drept depozite tampon. În general buncărele se
construiesc cu înălţimea mai mică faţa de celelalte dimensiuni (lăţime şi lungime), astfel că linia
de la partea inferioară a peretelui vertical, nu intersectează peretele opus.
Forma buncărelor este condiţionată de capacitatea necesară, de modul de încărcare şi
descărcare, precum şi de tipul de construcţie ales. Capacitatea, impusă de condiţiile de exploatare,
este una din caracteristicile principale.
Trebuie să se ţină seama că nu tot volumul buncărului poate fi folosit ca spaţiu de
înmagazinare din cauza aşezării materialului sub forma unui con a cărui generatoare are
înclinarea taluzului natural de planul orizontal.

Fig 1.1 Buncăr cu formă prismatică

scris cu alt font

1- Corp; 2- nervură verticală; 3-

nervură
orizontală; 4- nervură de pantă;
5- vibrator; 6- nervură de colţ; 7-
cilindru
pneumatic; 8- închizător cu fălci;
9- dozator de tip buncăr cu fălci;
10- stâlp
de susţinere

7
 1.1 Buncăre cu mecanisme de extragere-orientare tip culisor oscilante,
cu mişcare rectilinie alternativă
Mecanismele de extragere tip culisor, permit extragerea şi orientarea pieselor de formă
cilindrică, sferică, ciupercă sau alte forme (figura 1.3) cu dimensiunile:
- pentru piese cilindrice cu sau fără cap: d = 4...12 mm; 1 < 12 mm
- pentru piese disc: D < 40 mm; h < 15 mm.

Figura 1.3. - Forme de obiecte şi modul de extragere a acestora din depozitele tip buncăre cu
forme ale suprafeţei de lucru a culisorului

Pentru extragerea obiectelor aflate în cuva 1, culisorul 2 se deplasează alternativ în sus şi

jos cu un număr n de curse duble pe minut. Mişcarea este dată de un mecanism adecvat (cu
excentric sau camă). Datorită formei suprafeţei frontale (de lucru) a culisorului şi a înclinării
cuvei cu unghiul a ( a = 20° - 30°), una sau mai multe obiecte sunt ridicate şi izolate din grămadă.
Odată izolate, datorită unghiului P de înclinare a suprafeţei frontale a culisorului şi a
jgheabului 4, obiectele se vor deplasa sub acţiunea greutăţii proprii (prin rostogolire sau
alunecare). Dispozitivul 3 reglează (la unele construcţii) debitul de obiecte.
În practică pot fi întâlnite construcţii de tipul celor arătate în figura 1.4.a şi 1.4.b.

Figura 5.15. Depozite de tip buncăr cu

extractor tip tijă glisantă sau
culisor
a - cu culisor în plan paralel cu jgheabul
b, c, d - cu culisor în planul jgheabului
e - cu două culisoare

8
 Decalaj

La buncărele cu jgheab în acelaşi plan cu cel al culisorului reprezentat în figura 1.4.a,

productivitatea este de 90....110 buc/min; la cele cu jgheabul dispus paralel cu cel al culisorului
Qb = 450 - 550 buc/min. Dacă extragerea se face cu un singur culisor, productivitatea scade.

Lăţimea buncărului depinde de capacitatea dorită pentru depozitare B = (8...15)l, l fiind

dimensiunea cea mai mare a obiectului.
Unghiul 𝛽 depinde de posibilităţile de mişcare a obiectului sub acţiunea greutăţii proprii:
pentru piese care se rostogolesc P < 25°, iar pentru cele care alunecă P = 45°, lăţimea b =
(2,5...3)d, d fiind diametrul obiectului.
Adâncimea H a buncărului depinde de asemenea de capacitate dorită pentru cuvă [H =
(0,25...0,35)L]. Lungimea L a suprafeţei de lucru a culisorului se adoptă în funcţie de lungimea

9
obiectului [L = (7...10)l].
Caracteristicile de lucru ale buncărelor dotate cu astfel de mecanisme sunt:
𝑣
-numarul de curse duble pe minut:nb=𝐿∗𝑝
𝑛𝑏∗𝐿∗𝑝∗𝑧
-productivitatea:Q= [buc/minut]
𝑙

în care v este viteaza necesară de deplasare a piesei pentru alimentarea postului de lucru, m/min;
p - coeficientul de probabilitate a extragerii obiectului din buncăr, fiind dependent de forma şi
dimensiunile acestuia (p = 0,5...0,7), z - numărul de mecanisme extractor.
La buncărele cu mecanisme culisor pot apare situaţii de blocare a pieselor din cauza unor
greşeli de construcţie. Câteva dintre acestea şi modul lor de evitare sunt prezentate în figura 1.5.

Figura 1.5. Situaţii de blocare a obiectelor în

buncărele cu mecanisme culisor.
a - situaţii de blocare; b - mod de rezolvare
(eliminare)

10
 1.2. Buncăre cu mecanism de extragere si orientare tip ţeavă cu mişcare
rectilinie - alternativă

La asemenea construcţii de buncăre reprezentate în figura 1.6, obiectele 1 sunt captate de

către capătul înclinat al ţevii centrale 2, în timpul mişcării sale în curs.
Odată intrate în ţeavă, piesele, fiind izolate de celelalte obiecte, vor cădea sub greutatea
proprie în tubul transportor 3. Pentru a-şi menţine poziţia în timpul deplasării (nu se vor răsturna),
va trebui ca raportul între lungimea 1 şi diametrul d al piesei să fie cuprins între: 1,1 şi 1,25,
întotdeauna însă d < 15 mm.
Caracteristici constructive:
- Unghiul de captare al ţevii y = 30° ... 45°;
- Unghiul elicei cuvei: a = 25° ... 45°;
- Diametrul cuvei: D = (10 ... 15)l;
- Adâncimea cuvei: H = (0,3 ... 0,5)D;
- Diametrul ţevii: da = (1,05 ... 1,1)d.

Caracteristica funcţională (productivitatea) se determină cu relaţia:

Qb = nb • p • k [buc/min]
în care nb-este numărul de curse pe minut, iar p-coeficientul de probabilitate a extragerii
obiectului din buncăr (p = 0,3 ... 0,4), k - coeficient de productivitate dat de raportul dintre
înălţimea Hp a „stratului,, de piese şi lungimea maximă a unei piese. În mod obişnuit, nb =
60...80 cd/min şi Qb = 80 ... 120 buc/min.

Figura 1.6. Buncăr cu mecanism extractor Figura 1.7. Buncăr cu extractor tip
ţeavă cu mişcare rectilinie - alternativă format din două semi - bucşe

O creştere a productivităţii cu până la 200 buc/min se obţine dacă ţeava extractor este din
două jumătăţi, ce au mişcări alternative de sens contrar ca în figura 1.7. Pot fi depozitate şi
extrase piese cilindrice cu raportul între lungimea l şi diametrul d cuprins între 1 şi 10.

11
 1.3. Buncăre cu mecanism de extragere cu mişcare de rotaţie sub forma de
teavă centrală

Obiectele captate sunt eliminate prin interiorul ţevii centrale care se roteşte (figura 1.8).
Există construcţii la care cuva se roteşte şi ţeava este imobilă.
Pentru a se uşura pătrunderea (captarea) obiectelor în extractor sunt trei posibilităţi:

1. se creează o formă adecvată ţevii (figura 1.8.a)

2. se adoptă o formă specifică suprafeţei frontale a ţevii (figura 1.8.b,c )
3. se adoptă un sistem de modificare a poziţiei obiectelor, din zona de intrare
în extractor ( figura 1.8.d,e) folosind o tijă agitatoare 1.

Figura 1.8. Posibilităţi de extragere şi orientare folosind un mecanism cu ţeava

cu mişcare de rotaţie

Pot fi depozitate obiecte cilindrice şi conice cu raportul dintre lungimea 1 şi diametrul d

cuprins între 1,1 ... 3,5 (d < 20 mm şi R < 60 mm).
Datorită simplităţii constructive, des folosită este schema din figura 1.8.e; productivitatea
unui buncăr este de 60 ... 80 buc/min; se poate calcula şi cu expresia:
Q=60/(√2𝑙/𝑔) ∗ 𝑘
k-coeficinet de corectatce depinde de turație și raportul dintre lungimea și diametrul

12
obiectului(k=1,08....1,2)

1.4. Buncăre cu mecanism extractor sub formă de disc rotativ

Buncărele cu discuri cu locaşuri sunt mult utilizate datorită productivităţii lor ridicate (80 … 150
buc/min), dar şi a unei diversităţi de forme a obiectelor ce pot fi depozitate (cilindrice pline sau cu
gaură, sferice, disc, piuliţe, şuruburi, nituri etc.).

Captarea obiectelor poate fi efectuată prin intermediul locaşurilor practicate în disc sau a
cârligelor aflate pe periferia discului ca în figura 1.9.

Figura 1.9. Forme ale mecanismelor extractor tip disc. A – cu locaşuri; b – cu cârlige

La buncărele cu discuri cu locaşuri este valabil principiul orientării prin greutate proprie.
Discul extractor este montat 13ituate înclinat cu un unghi a ( figura 1.10.a,b), pentru a permite
eliberarea obiectului orientat în locaş de către forţele exercitate de celelalte obiecte aflate în cuva
buncărului. Ajuns liber în partea superioară a buncărului, obiectul va părăsi cuva printr-un jgheab
aflat în vecinătatea discului, pentru a permite captarea din locaş a obiectului. Fiecare locaş poate
realiza o orientare primară a obiectului. Există construcţii de buncăre cu disc care permit chiar
orientarea 13ituate13ve de corectata obiectului (nemaifiind necesară orientarea secundară)
(figura 1.10.c).

13
 Figura 1.10. Buncăre cu extractor tip disc cu locaşuri

În asemenea cazuri, orientarea se face în funcţie de poziţia centrului de greutate. Dacă

forţa de greutate tinde să blocheze obiectul în locaş, aceasta va părăsi cuva în aceeaşi poziţie. În
caz contrar, el va cădea din nou în grămada de obiecte neordonate, încă înainte de a putea fi
captat de jgheabul 14ituate în afara buncărului. (figura 1.10.c).
De obicei unghiul de înclinare al discului faţă de orizontală este de 40° … 50°.
Productivitatea buncărelor disc cu locaşuri depinde de turaţia n a discului, de numărul de
locaşuri z ale discului şi de coeficientul k de umplere a locaşurilor cu piese, la o rotaţie a discului:

Q = n- z ∗ku [buc/min]
La rândul ei, turaţia depinde de viteaza v tangenţială a discului. Această viteză se
determină din condiţia de evitare a blocajului discului de către piesă, în momentul căderii în
jgheabul de evacuare.
Să examinăm cazul unui disc cu locaşuri tangenţiale (figura 1.11). pare prea serioasa
exprimareaPentru a nu se bloca discul, va trebui ca timpul de cădere tc necesar parcurgerii
distanţei h să fie cel mult egal cu timpul td pe care îl parcurge discul pe distanţa B-L:

ℎ 𝑑−𝑗
tc= =
𝑣 𝑣

14
 Figura 1.11. – Schema pentru calculul vitezei tangenţiale a discului

1.5 Buncăre cu extractor oscilant

In buncărele cu extractor oscilant, captarea şi orientarea obiectului are loc în grup şi în

mişcarea ascendentă a elementului oscilant. Poate oscila fie elementul extractor, fie cuva
buncărului (figura 1.12).
Profilul suprafeţei de lucru a extractorului oscilant depinde de forma şi dimensiunile
obiectelor. Câteva date constructive sunt prezentate în figura 1.12.
Pot fi depozitate piese cu următoarele caracteristici:

- Tije cu sau fără cap, cu diametrul sub 20 mm şi lungimea sub 80 mm;

- Discuri cu diametrul mai mic de 40 mm şi grosimi s = 3 ... 10 mm.

Productivitatea maximă este de 120 ... 150 buc/min.

15
 Figura 1.12. Buncăre cu mecanism de extragere-orientare oscilant pare cam mazgalita
aceasta figura, Sper sa nu ma insel da, colegul Florin o are putin mai clara.

1.6 Buncăre cu extragerea pieselor prin fricţiune

Sunt folosite în special pentru depozitarea pieselor tip disc, flanşă, inel şi bolţuri de
lungime 16ica de corectat. În cuva 1 a buncărului (figura 1.13), piesele neordonate se găsesc pe
suprafaţa discului 2. Sub acţiunea forţei de frecare dintre suprafaţa discului 2 şi piese, acestea vor
fi deplasate circular spre jgheabul 3 de evacuare.
Unele construcţii, cum este cea din figura 1.13.b, permit o uşurare a antrenării pieselor
odată cu discul 2, datorită pragului 4 de protecţie. În acest mod, forţa de greutate a celorlalte piese
din cuvă se diminuează sau se anulează.
Condiţia de bună funcţionare impune ca frecarea pieselor pe peretele lateral al cuvei să fie
mai 16ica decât frecarea care apare la contactul pieselor cu suprafaţa de lucru a discului 2. Numai
în acest mod piesele vor fi antrenate de către disc şi apoi vor părăsi buncărul.
Productivitatea buncărelor cu fricţiune depinde de mai mulţi factori: dimensiunile cuvei,
turaţia discului etc. În general, ea este cuprinsă între 70 şi 150 buc/min; la buncărele de dimensiuni
mari, productivitatea ajunge până la 900 buc/min, turaţia discului fiind în jurul valorii de 100
rot/min.

16
 Figura 1.13. Scheme de buncăre cu fricţiune

1.7 Buncăre cu tambur

Buncărele tambur permit extragerea pieselor în grup prin intermediul unor locaşuri 1
(buzunare) existente pe suprafaţa interioară a cuvei, aşezată cu axa orizontal.
Prin rotirea cuvei, piesele aflate în partea de jos, vor ocupa locuri în locaşurile de pe
suprafaţa interioară a cuvei. Ajunse în partea de sus, piesele vor cădea la momentul favorabil, pe
un jgheab 2 a cărui poziţie şi formă facilitează captarea şi orientarea lor.
Productivitatea buncărelor tambur depinde de numărul şi mărimea buzunarelor, dar şi de
turaţie. De obicei turaţia este cuprinsă între 60 … 450 buc/min.

Figura 1.14. Extragerea şi ordonarea pieselor în buncărele cu tambur

1.8 Buncăre cu discuri magnetice

Asemenea buncăre dispun de un disc, ce are încorporaţi magneţi permanenţi (figura 1.15).
Vor putea fi depozitate şi manipulate numai piese feromagnetice. Captarea pieselor se face pe cale
magnetică, fiecare magnet realizând prinderea unei piese.
Jgheabul de evacuare fiind montat pe o direcţie tangenţială, va permite deplasarea numai a

17
pieselor aşezate într-o anumită poziţie. Cele prinse în poziţia neconvenabilă vor reveni în cuva
buncărului.
Au avantajul unei funcţionări silenţioase; pot fi depozitate diferite forme de piese, în cazul
în care nu se urmăreşte cu stricteţe o anumită poziţie a acestora. Inconvenientul mare al acestor
buncăre este 18cela al unei posibile magnetizări a pieselor.
Productivitatea depinde de numărul magneţilor, de turaţia discului şi de forţa magnetică.

Figura 1.15. Buncăr cu disc extractor cu magneţi

1.9 Buncăre cu extractor tip lanţ sau bandă fără sfârşit

Sunt folosite atât pentru depozitare, cât şi pentru transportul pe verticală sau oblic al
pieselor mici şi mijlocii de diferite forme. Schemele de principiu indicate în figura 1.16, arată că
extragerea pieselor poate fi efectuată prin formă. În acest caz există două variante:
- piesele pătrund în locaşurile elementului elastic al transportorului;
- piesele sunt agăţate de cârlige sau ştifturi aflate pe elementul elastic al
transportorului.

18
Buncărele cu lanț sau bandă sunt utilizate atunci când trebuie transferate piesele la o
anumită înălțime, de unde prin greutate proprie să se deplaseze spre posturile de lucru.

Figura 1.16. Buncăre cu extractor tip lanţ sau bandă fără sfârşit verificare
font si spatial de dedesubt

19
 1.10 Buncăr cu vibații
Buncărele cu vibraţii sunt dispozitive care permit depozitarea în stare dezordonată a obiectelor mici,
cu forme regulate de revoluţie sau prismatice, simple sau complexe. De asemenea, ele permit şi ordonarea
parţială sau totală şi transportul obiectelor de lucru depozitate.
Acest fel de depozite sunt folosite ca depozite tampon, în amonte sau în aval de sistemele de lucru.

Construcţia de principiu a depozitelor de tip buncăr este redată în Figura 5.24, în care elementele
componente sunt:
1) batiu sau soclu, cu rol de suport;
2) electromagnet sau sistem de electromagneţi, cu rol de acţionare;
3) obiecte de lucru;
4) jgheab elicoidal, dispus pe suprafaţa laterală a cuvei, la interior sau la exterior, în funcţie de
soluţia constructivă particulară a buncărului cu vibraţii; pe traseul jgheabului pot exista dispuse
diferite elemente de orientare;
5) cuvă, de formă cilindrică sau tronconică, din material metalic sau plastic;
6) suporţi elastici, pe care este suspendată cuva.

Figura 5.24. Construcţia buncărelor cu vibraţii

20
 În Figura 5.25 se prezintă diverse construcţii de machete funcţionale de buncăre cu vibraţii, existente
în Laboratorul de Automatizarea şi Robotizarea Proceselor Tehnologice din Catedra TCM a Facultăţii de
Construcţii de Maşini şi Management Industrial de la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iaşi.

Figura 5.25. Machete funcţionale de buncăre cu vibraţii

Deplasarea obiectelor de lucru pe jgheabul buncărului cu vibraţii are loc pe principii inerţiale, schema
obţinerii avansului pieselor fiind ilustrată în Figura 5.26.

Figura 5.26. Principiul deplasării obiectelor în buncărele cu vibraţii

Pentru generarea unei mişcări vibratorii pe direcţia elicei jgheabului, care să asigure forţele de inerţie
necesare deplasării pieselor, cuvei buncărului trebuie să i se imprime două mişcări (Figura 5.24):
■ o mişcare rectilinie alternativă I, de translaţie în lungul axei cuvei;
■ o mişcare de rotaţie II, de asemenea alternativă, în jurul axei cuvei.

21
 În practica industrială, este dificil de realizat acţionarea simultană a celor două tipuri de mişcări, motiv
pentru care soluţiile tehnice folosite presupun acţionarea uneia dintre mişcări, cealaltă rezultând din modul de
suspendare a cuvei pe suporţi elastici fixaţi rigid pe fundul cuvei şi respectiv pe soclu (punctele de fixare fiind
dispuse circular) şi poziţionaţi înclinat faţă de axa cuvei cu un unghi de cca. 15o^30o, în funcţie de unghiul
elicei jgheabului şi de condiţiile de transport prevăzute a fi obţinute.
Acţionarea buncărelor cu vibraţii, respectiv executarea mişcării se poate realiza folosind diverse
sisteme vibratorii:
• cu came,
• cu excentric,
• pneumatic,
• hidraulic,
• cu electromagneţi.
Direcţia mişcării de acţionare, în cazul folosirii electromagneţilor, poate fi:
• paralelă cu axa cuvei,
• tangenţială cuvei,
• perpendiculară pe direcţia suporţilor elastici ai cuvei.
Alimentarea buncărului cu vibraţii cu obiecte de lucru se face în stare dezordonată, în stare vrac.
Pentru a se asigura deplasarea pieselor către pereţii cuvei şi către zona de angajare pe jgheab, fundul
cuvei trebuie să aibă o uşoară conicitate convexă, ce cca. 20^50.
Forma şi dimensiunile jgheabului vor fi în funcţie de forma şi dimensiunile obiectelor de lucru dar şi
în funcţie de orientarea vizată pentru extragerea lor din buncărul cu vibraţii.
Având în vedere că angajarea pieselor pe jgheab se poate face în diferite poziţii, în funcţie de poziţia
centrului lor de greutate, mai ales dacă piesele au forme complexe şi forma şi dimensiunile jgheabului nu
forţează angajarea în orientarea favorabilă, pe traseul jgheabului pot exista dispuse diferite elemente de
orientare.

1.11 Transportoare

Jgheab ul,asigură deplasarea obiectelor de lucru, de la un post la altul. În majoritatea cazurilor,

deplasarea obiectelor din buncăr se face gravitaţional. Pentru aceasta buncărul este situate la o anumita
înaltime, după care sunt lăsate să cadă pe jgheab.

Diferitele soluţii constructive de depozite tip buncăr sunt determinate, în primul rând, de posibilităţile
de deplasare a obiectelor în asemenea dispozitive, putând menţiona aici următoarele:

■ deplasare în cascadă (Figura 5.27.a),

■ deplasare pe elice sau în serpentină (Figura 5.27.b),
■ deplasare liniară oblică (Figura 5.27.c),
■ deplasare pe jgheab cu axă curbilinie (Figura 5.27.c).

22
 Figura 5.27. Principiul deplasării obiectelor în acumulatoare

La proiectarea sistemelor de tip depozit cu jgheab, trebuie avute în vedere următoarele recomandări:
• deplasarea se va face, pe cât posibil, gravitaţional;
• deplasarea se va face, pe cât posibil, cu frecări minime;
• forma şi dimensiunile jgheabului trebuie să asigure neschimbată orientarea cu care obiectele intră în

acumulator;
• forma şi dimensiunile jgheabului nu trebuie să creeze condiţii de blocare a pieselor în zonele de traseu cu

raze de curbură reduse;

• în cazul în care există zone de jgheab cu racordări închise, este obligatorie prevedrea cu gură de vizitare

pentru deblocare, în zona racordării.

23
 CAPITOLUL 2

ALEGEREA ȘI JUSTIFICAREA TEMEI

2.1 Alegerea temei

Pe baza numeroaselor utilizări practice pe care le au, în general, dispozitivele de sortare și

depozitare, am constatat că utilitatea concepției și proiectării unui sistem de sortare ar constitui o
temă potrivită în a fi abordată de un viitor inginer din domeniul mecanic. De asemenea,
cunoscând avantajele şi dezavantajele pe care le prezintă construcţia fiecărui tip de buncăr, am
ales tipul.

Din numeroasele soluţii constructive prezentate în capitolul întâi am ales un buncăr de

sortare a pieselor de mici dimensiuni, acţionat cu ajutorul unui motor electric.
În cadrul lucrării de licență am ales să realizez proiectarea unui buncăr sortator cu
fricțiune, acționat electric. Piesele alese pentru a fi sortate şi orientate cu ajutorul buncărului si a
sistemelor de orientare sunt de formă cilindrică, descrise din punct de vedere tehnic în cadrul
capitolului al treilea.
Am considerat că ar fi potrivită studierea unui buncăr cu fricțiune datorită faptului că este
automatizat și electric, ceea ce indică faptul că nu va polua și nu va dăuna astfel mediului
înconjurător.

24
 2.2 Justificarea temei

Pentru a ajuta la menținerea unui avantaj competitiv în economia globală, de fabricație,

companiile trebuie să depună eforturi în permanență pentru a crește productivitatea și a reduce costul de
producție a produselor lor. Acest lucru poate fi abordat în diverse moduri, de exemplu , reducând costul de
inventar, se observă o creștere de utilizare a mașinilor (prin flexibilitate) și/ sau o reducere a forței de muncă.
Buncărele cu fricțiune acționate electric sunt utilizate pentru piese la mașinile de fabricație în
orientarea corectă, fiind utilizate în principal în volum mare de producție (de masă).
Acestea au un scop special și anume cel de a alimenta cu piese, fiind de obicei dedicate
orientării unei anumite piese sau unui număr mic de piese similare (familie).
Funcția principală a unui buncăr cu fricțiune electric este de a furniza o rată bună
de alimentare continuă de piese orientate către stațiile de lucru ale unei mașini automate de
asamblare. Acesta orientează piesele folosind instrumente special de orientare si pozitionare specifice,care
sunt montate în partea inferioară a buncarului.Acționarea pieselor se realizează cu ajutorul placi mobile de la
baza depozitului.

25
 CAPITOLUL 3

CALCULUL ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE ȘI FUNCȚIONALE ALE

BUNCĂRULUI CU FRICȚIUNE

Pentru a se proiecta un buncăr cu fricțiune sunt necesare, unele date inițiale cum ar fi:
- Productivitatea utilajului deservit;
- Caracterisiticile de formă și dimensionale ale pieselor de transportat;
- Materialul pieselor
- Poziția impusă de ieșire a pieselor din cuvă;
- Durata de lucru a buncărului între două reîncărcări succesive cu piese în vrac;
Alte condiții particulare (sporirea aderenței pieselor pe jgheab datorită umezirii, posibilitatea
suprapunerii pieselor în timpul transportului etc.)
În urma calcului, va rezulta regimul optim de lucru al inițiatorului de fricțiune, precum și
parametrii geometrici și constructivi ai componentelor buncărului.

Pentru proiectarea buncarului s-a utilizat urmatorul algoritm de calcul pornind in primul rand de la piesea de
orientat……

3.1. Algoritmul de calcul al elementelor constructive și funcționale

ale buncărului cu vibrații

3.1.1. Date inițiale

1.Proctivitatea automatului deservit Qmu=168buc/minut;

2.Caracterictile piesei:diametrul ∅ = 3 cm
Lungimea lp=10 cm
Densitatea 𝜌=7.8 g/cm3
3.Frecvența electrică pentru motoreductor este de f0=50Hz si turatia n=24
4.Semifabricatele sunt uscate și fără bavuri

26
 Figura 3.1. – Piesă cilindrică
3.1.2. Elemente de calcul

1. Productivitatea necesară, în buc/min:

Qnec = Qmu · K
- în care K este un coeficient de productivitate cu valori de K = 1,15 ... 1,25; Alegem K = 1,2,

Qnec = 168 · 1,2 = 201 buc/min

2. Viteza necesară a pieselor, în cm/s:

Qnec ∗lp
Vnec=
60∗Ku
- în care lp este lungimea piesei în cm; Kueste un coeficient de umplere al cuvei
(Ku = 0,3...0,8). Alegem Ku = 0,5.

201∗10
Vnec= =67cm/s
60∗0.5
3. Adoptarea unghiului de înclinare al jgheabului, în grade:
- se recomandă α = 1...3°
α = 2°
Unghiul de înclinare s-a ales în funcție de forța de frecare dinstre piesa și jgheab,de suprafața de
contact și de greutatea piesei.
6. Diametrul interior al buncarului, în cm:
Di=38.9 cm

7. Volumul buncarului in cm3:

Vb=π ∙R2∙h
Vb≅61,769 cm3

8.Volumul unei semifabricat in cm3:

Vs= π ∙R2∙h
Vs≅70.65 cm3

9.Numarul de piese necesare pentru umplerea bunarului:

Np=Vb/Vs

27
 Np≅874 buc
10.Timpul necesar pentru orientarea-pozitinarea unui lot de piese(Np):
Tn=Np/Qnec
Tn=874/201≅4,3 min.
11. Greutatea unei piesei:
𝜌=7.8 g/cm3
m=0.55 g

12. Unghiul de înclinare a fundului conic al plăcii buncărului:

𝛾=2…..5°
𝛾=3°
Unghiul de înclinare a fundului conic s-a ales in functie de formă si de centrul de greutate(x=5 mm, y=0
mm, z=0 mm) a piesei.

13. Lațimea jgheabului:

B=b+2….3 mm
b=diemensiunea maximă a piesei pe direcție radială
B=10+2=12 mm

28
 Ar fi bine ca intre calcule sa mai fie cate o propozitie cu explicatii referitoare la calculele realizate.
CAPITOLUL 4.
PROIECTAREA UNUI BUNCĂR CU FRICȚIUNE ACȚIONAT
DE UN MOTOREDUCTOR

4.1. Ansamblul buncărului cu fricțiune acționat de un motoreductor

Triansmisie prin Buncăr pentru

curele depozitarea
pieselor

motoreductor

Sistemul de
orientarea-
pozitionare

Tijă de
susținere

Placă de susținere

Figura 4.1: Buncăr cu fricțiune cu transmisie prin curele late, acționat de un motoreductor,
conceput și proiectat în programul Catia V5 pentru orientarea si poziționarea pieselor cilindrice.

29
4.2. Părțile componente ale buncărului cu fricțiune
acționat de un motoreductor.

4.2.1 Cuva buncărului

Figura 4.2: Cuva bucărului a fost realizată în Catia V5

30
Atentie sa nu depasiti setarile de pagina cu amplasarea figurilor.
Utilizare:
-Cuva buncărului se utulizează pentru depozitarea pieselor care urmează să fie prelucrate.
Material:
-Pentru fabricarea cuvei s-a folosit ca material aluminiu, ISO 9001:2008
a) Proprietăți mecanice și tehnologice:
- modulul de elasticitate 6700 daN/mm
- modulul de torsiune 2700 daN/mm
- coeficientul lui Poisson 0,34
- compresibilitatea la 20°C
Aluminiul are următoarele caracterisitici tehnologice:
- temperatura de turnare: 710 – 730°C;
- temperatura de prelucrare la cald 350 - 450°C;
- temperatura de recoacere 370 - 400°C;
- temperatura de recristalizare 150°C;
Tabelul 4.1.
Alte proprietăți fizice și mecanice
Temperatura de topire 658,7°C

Temperatura de fierbere 2056°C

Limita de curgere 12 kgf/mm2

Rezistența la tracțiune 15 kgf/mm2

Alungirea 5 – 10 %

Rezistența la 20°C, turnat 14 kgm/cm2

Duritatea 30-35

Semifabricat:
-tabla din aluminiu cu grosimea g=3 mm;

31
Procese aplicate:
-sudare cu electrod
-freză cilindrică ∅0,5 cm (pentru executarea canalelor tehnologice cu latime l=0,5 cm si lungime L=21
cm)

4.2.2 Cilindru suport a bunacrului

Figura 4.3 Cilindru suport fix pentru sustinerea buncărului.

32
Utilizare:
-Cilindrul suport fix se utilizeaza pentru orienatrea si pozitinarea fixă a buncărului;
Material:
-Pentru fabricarea cilindrului s-a folosit ca material aluminiu, ISO 9001:2008;
Semifabricat:
-Tablă cu grosimea g=3 mm;
Proces aplicat:
-Debitare
-Sudare cu electrod;

4.2.3 Suporți de legătură

Figura 4.3 Suporți fix

33
Utilizare:
-Suporții sunt utulizați pentru fixarea buncărului fața de cilindrul suport;
-Sunt utilizați 4 suporți dispuși radial;
Material:
-Pentru fabricarea cilindrului s-a folosit ca material aluminiu, ISO 9001:2008;
Semifabricat:
-Tablă cu grosimea g=3 mm;
Proces aplicat:
-Debitare;
-Sudare cu electrod pentru îmbinarea cu cilindrul suport;

4.3 Sisteme de orinentare-poziționare

4.3.1 Placă de poziționare a pieselor în buncăr

34
 Figura 4.3.1 Placă de orientare a pieselor

Utilizare:
-Placă de orientare a piese aflate în stare libere;
Material:
-Pentru fabricarea cilindrului s-a folosit ca material aluminiu, ISO 9001:2008;
Semifabricat:
- Tablă cu grosimea g=1 mm;
Procese aplicate:
-Debitare

-Sudare cu electrod la capete pentru a face corp comun cu buncarul

35
4.3.2Sistem de orientare a pieselor la evacuarea din buncar

Figura 4.3.2 Sistem de orientare a pieselor

36
Utilizare:
-Ssitemul de orientare a pieselor este utilizat la evacuarea pieselor din buncăr;
Material:
-Pentru sistemului de orientare s-a folosit ca material aluminiu, ISO 9001:2008;
Semifabricat:
-Tabla din aluminiu cu grosimea g=3 mm;
Porecese aplicate:
-Debitare

-Sudare cu eletrod

4.3.3. Placa mobilă a activă

37
Utilizare:
-Placa mobilă asigură orientarea piesei si consevarea orientări pâna la ieșirea din buncăr
Material:
Pentru fabricarea plăcii active se va utiliza ca material un oțel inoxidabil 22 NiCr 170 STAS România
ISO 404-1981 , STAS EURONORM (internațional) – X 19 CrNi 172
Oțelurile inoxidabile conțin în general mai mult de 16% crom dar compoziția lor medie de bază este:
18%Cr si 9%Ni. Proprietațile lor variază cu conținutul acestor doua elemente și bineânteles cu
conținutul de carbon. Oțelurile austenitice se livrează astfel încât sa aiba o rezistența maximă la
coroziune.
Oțelurile inoxidabile pot suferi modificări de structură sub acțiunea:
- unui tratament termic (impus de procesul de fabricație);
- unei deformări plastice la rece (oțeluri austenitice);
- unei recoaceri după deformare la rece;
- unui tratament termomecanic la temperatură înaltă (impus de exemplu oțelurilor laminate la cald sau supuse
solicitarilor mecanice la temperatură înaltă).

Semifabricat:
-Placă din oțel inoxidabil cu grosimea g=7 mm
Procese aplicate:
-Debitare;
-Frezare ∅ 8;

Mai trebuiesc adaugate fulia, barele de sustinere…

38
4.3.4 Tijă de susținere a placi active

Figura 4.3.4 Tijă de susținere

39
Utilizare:
-Tija asigură susținerea placi active si a roții conduse din sistemul de transmisii prin curele late
netede;
Material:
- Pentru fabricarea tijei se va utiliza ca material un oțel inoxidabil 22 NiCr 170;
Semifabricat:
-Bara ∅9+table g=3
Porecese aplicat:
-Debitare;
-Sudare cu electrod;
-Gaurire cu burghiu ∅=2(gaurile sunt dispuse radial);

4.3.5 Suport motoreductor

40
Utilizare:
-Suportul este utilizat pentru susținerea fixa a motoreductorului in timpul procesului
Material:
- Pentru fabricarea suportului motoreductor se va utiliza ca material un oțel inoxidabil 22 NiCr 170
Semifabricat:
-Tabla din oțel inoxidabil cu grosime g=10 mm
Procese aplicate:
-debitare;
-sudare cu electrod;
-ambutisare;

41
4.3.6 Placă de susținere a întregului ansamblu

Figura 4.3.6 Placă de susținere a ansamblului

42
Utilizare:
-Placa se foloseste pentru asamblarea si sustinerea întregului ansamblu;
-Placa dispune de 6 picioare cu capete din cauciuc;
Material:
- Pentru fabricarea placi suport se va utiliza ca material un oțel inoxidabil 22 NiCr 170;
Semifabricat:
-tablă din oțel inoxidabil cu grosime g=1.5 cm;
Procese aplicat:
-sudare cu electrod;
-burghiere;

43
 CONCLUZII
Prin intermediul studiului pentru realizarea lucrării de diplomă am analizat mai multe tipuri de buncăre
cu scopuri și utilizări diferite.

Dintre buncărele studiate în primul capitol am ales pentru concepere și proiectare buncărul cu fricțiune
acționat de un motoreductor, cu scopul de a sorta și orienta piesa de tip cilindrica după dimensiunile
prestabilite.
Buncărul cu fricțiune este alegerea preferată pentru mai mulți constructori de mașini și companii din
industria auto, electronice, pentru a sorta și orienta piese înainte de asamblare.

Majoritatea mașinilor de sortat funcționează pe principii optice. Aceste utilizează tehnologii

moderne (senzori laser, modul scanner), cât alte tehnici, utile în efectuarea unei sortări calitative (de exemplu,
tehnica anti-rotire a pieselor). De asemenea, dețin tehnologii constructive care permit identificarea unor
caracterstici speciale ale pieselor, cum ar fi: marimea/ geometria pieselor, defecte și vătămările mecanice.

Mașinile de sortat tind să devină din ce în ce mai automatizate, fiind cunoscut faptul că sortarea
manuală este mai puțin eficientă. Atât mașinile de sortat mecanice, cât și cele optice sunt construite cu
dispozitive care facilitează deplasarea pieselor și obținerea unui grad cât mai redus de deteriorare a pieselor
sortate.

Ca contribuție personală am proiectat un buncăr cu fricțiune actionat de motoreductor după un număr

de piese prestabilit pentru sortarea și orientare pieselor de tip bolț cu o dimensiune prestabilită.
Am realizat calcule pentru aflarea numărului de piese care intră între-un lot de proces, am aflat
volumul necesar pentru operarea unui număr anumit de piese și am calculat toate elementele componente ale
unui buncăr cu fricțiune a sunat de motoreductor.
Am proiectat cu ajutorul unui soft de tip CAM un buncăr cu fricțiune,acționat de motoreductor pentru
piesele de tip bolț cu o dimensiune prestabilită.

Delimitati concluziile de contributiile personale

Adaugati referintele lipsa la figurile preluate din alta parte [1….]
Concluziile ar trebui spuse mai pe larg…daca se mai poate.

44
 BIBLIOGAFIE
1. Trăian Grămescu, G. Domente – Automatizarea proceselor din sistemele de
fabricație. Ed Universitas, Chișinău, 1994.
2. Vasile Merticaru – Automatizarea și Robotizarea proceselor tehnologice. Ed. PIM,
Iași, 2008
3. Zetu Dumitru – Unelte Automate, Ed.Didactică și Pedagogică, București, 1976
4. Valda A.; Botez E.; Velicu S.; - Proiectarea Mașinilor Unelte, Ed.Didactică și Pedagogică, București, 1980
5. Botez E. – Mașini-Unelte Vol.1:Teoria, Ed.Tehnică, București, 1977

6. Botez E.; Moraru V.; Minciu C.; Ispas C.-Mașini-Unelte Vol.2:Organologia și Precizia Mașinilor-Unelte,
Ed.Tehnică, 1978
7. Diaconu I. – Mașini-Unelte Vol.4, Ed.Transporturilor și Telecomunicațiilor, București, 1962
8. https://www.totalmateria.com/subgroup.aspx?LN=RO&id1=280124&db=S (accesat la data de 26.06.2018)
9. http://webbut.unitbv.ro/carti%20on-line/TM/Capitol_3.pdf (accesat la data de 26.06.2018)

45