Alegerea materialului unei roti dintate cilindrice cu dinti drepti

tehnica mecanica

CUPRINS

1. TEMA DE PROIECTARE .. 2

1.1. Notiuni fundamentale despre roti dintate. Clasificare si descriere.

2. ANALIZA FUNCTIONALA, CONSTRUCTIVA SI TEHNOLOGICA A

PRODUSELOR, STABILIREA ITINERARIULUI TEHNOLOGIC DE
PRELUCRARE ............ 5

2.1. Principalele elemente geometrice ale rotii dintate si angrenajului ............. 5

2.2. Schema de angrenare a unei perechi de roti dintate cilindrice cu dinti drepti ........ 6

2.3. Detalii constructive ............................... 7

2.4. Parametrii constructivi ............................. 8

3. STABILIREA MATRICII DE PROPRIETATI PE CARE TREBUIE SA LE

INDEPLINEASCA PRODUSUL.IERARHIZAREA LOR SI STABILIREA PONDERII DE
IMPORTANTA RELATIVA ........ 12

3.1. Alegerea preliminara a marcilor de materiale ..12

3.2. Evaluarea plajei necesare pentru proprietatile analizate si stabilirea

calificativelor de apreciere .13

3.3. Selectia materialului optim pe baza ponderii de importanta relativa a

proprietatilor ...14

4. ANALIZA SI VERIFICAREA MATERIALULUI SELECTAT .............. 17

4.1.Analiza din punct de vedere al caracteristicilor de rezistenta ........... 17

4.2. Analiza procedeelor de durificare structurala, eventualelor procedee de

tratamente termice .17

4.3.Verificarea comportarii la solicitari variabile .................... 18

 4.4.Analiza comportarii tehnologice a materialului .................... 20

5. VARIANTE TEHNOLOGICE DE OBTINERE A CARACTERISTICILOR IMPUSE

MATERIALULUI ... 21

5.1. Alegerea tratamentelor termice primare ........................ 21

5.2. Alegerea tratamentelor termice secundare ....................... 22

5.3. Alegerea parametrilor tehnologici pentru durificare superficiala ..............

23

6. STABILIREA METODELOR DE VERIFICARE A CARACTERISTICILOR SI A

CALITATII MATERIALELOR .................................. 24

6.1. Stabilirea caracteristicilor de material si a tratamentelor termice inscrise in

documentatia de executie ..................................... . 24

6.2. Controlul calitatii semifabricatului ........................... 24

6.3. Verificarea structurii si a proprietatilor dupa tratamentul termic secundar

.......... 25

7. DOCUMENTATIA GRAFICA CARE CONTINE IN FUNCTIE DE NECESITATI

SCHITA PIESEI SI PLANUL OPERATIILOR TEHNOLOGICE ................ 26

8. BIBLIOGRAFIE ................................. ... 33

PROIECT
1. TEMA DE PROIECTARE

Alegerea materialului unei roti dintate cilindrice cu dinti drepti

1.1. Notiuni fundamentale despre roti dintate.

Clasificare si descriere.
 Rotile dintate sunt foarte raspandite in industria constructoare de masini, ele
intalnindu-se in aproape toate 333g64d transmisiile mecanice. Se intalnesc in
majoritatea subansamblelor, cum sunt : cutiile de viteza avand diverse destinatii.

Rotile dintate pot transmite miscarea intre doua axe de rotatie paralele sau
incrucisate .

Partile componente ale rotilor dintate sunt:

- coroana

- butuc

- disc

- spite

Deoarece rotile dintate se proiecteaza si se executa intr-o mare diversitate,

atat in ceea ce priveste forma lor constructiva, cat si in ceea ce priveste forma
danturii, clasificarea lor se face dupa mai multe criterii, avand in vedere forma
geometrica a piesei care determina de cele mai multe ori si particularitati
tehnologice de prelucrare.

Rotile dintate utilizate in constructia de masini pot fi clasificate dupa

urmatoarele criterii:

. Dupa forma si pozitia dintilor:

- cu dantura dreapta interioara sau exterioara

- cu dantura inclinata exterioara sau interioara

 - cu dantura in V sau VV

- cu dantura profil evolventic

- cu dantura profil cicloidal, arc de cerc, octoidal, spirala arhimedica

- cu dinti bombati

- cu dinti curbi

- cu dinti cu sectiunea variabila (conici)

- cu dinti din bolturi

. Dupa tipul de angrenaj pe care poate sa-l formeze, in functie de pozitia

relativa a axelor:

- angrenaje cu axe paralele

- angrenaje cu axe concurente

- angrenaje cu axe incrucisate la unghiul de 90º

- angrenaje cu axe incrucisate in spatiu

- angrenaje cu axe fixe sau mobile

- angrenaje cu cremaliera

. Dupa forma rotilor componente ale angrenajelor, care la randul lor sunt
clasifi- cate in:

- angrenaje cilindrice
 - angrenaje conice

- angrenaje melcate

- angrenaje hiperboloide

- angrenaje necirculare cu roti avand dinti eliptici, spirali, parabolici.

. Dupa forma constructiva:

- roti dintate monobloc

- roti dintate baladoare (formate din 2,3 si 4 roti dintate)

- coroane dintate

- roti dintate formate din mai multe bucati

- roti dintate cu un numar minim de dinti (1-2) si cu un numar de dinsi

nelimitat (cremaliere)

. Dupa materialele din care sunt confectionate rotile dintate:

- din aliaje feroase

- din aliaje neferoase

- din materiale plastice

- din textolit, ebonita

- din cauciuc vulcanizat

- din lemn de esenta tare

. Dupa modul de obtinere a danturii, rotile dintate pot fi realizate:

- prin turnare

- prin presare

- prin stantare

- prin trefilare

- prin deformare plastica superficiala

- prin presarea pulberilor metalice sau a carburilor metalice

- prin aschiere

- prin electrocoroziune

- prin coroziune chimica

- prin procedee combinate

. Dupa felul contactului in angrenare si dupa raportul de transmitere:

- cu contact liniar

- cu contact punctiform

- cu raport de transmitere variabil

 2. ANALIZA FUNCTIONALA, CONSTRUCTIVA SI TEHNOLOGICA A
PRODUSELOR, STABILIREA ITINERARIULUI TEHNOLOGIC DE
PRELUCRARE

Pentru prelucrarea rotilor dintate, se folosesc materiale foarte diferite , cum

ar fi: oteluri, fonte, bronzuri, alame, materiale plastice, materiale lemnoase.

Aceste conditii formeaza un complex de criterii care trebuie sa stea la baza

deciziei asupra alegerii materialelor din care trebuie realizate rotile conjugate,
respectiv angrenajul.

2.1. Principalele elemente geometrice ale rotii dintate si

angrenajului

fig. 1

- Inaltimea dintilor h
 Este limitata spre varf de cercul exterior cu raze Re >Rb, iar in interior, de
cercul interior Ri < Rb. Diferenta Rb - Ri = c se numeste joc de fund.

- Cercul de rostogolire trece aproximativ pe la jumatatea distantei dintre

cercul de baza si cel exterior.

- Capul dintelui reprezinta distanta a dintre arcul de rostogolire si cel

exterior.

- Piciorul dintelui reprezinta distanta b dintre cercul de rostogolire si cel

interior.

Intre aceste marimi exista relatia a + b = h

Deoarece flancul dintelui coboara putin sub cercul de baza b > a, zona activa
a flancului dintelui este cuprinsa intre Db si De.

- Pasul circular p se obtine prin masurarea lungimii cercului pe cercul de

rostogo- lire (numit cerc de divizare de raza Rr) intre flancurile de acelasi sens a
doi dinti alaturati.

- Modulul m, numit si pas diametral, numarul de dinti z al fiecarei roti

dintate sunt parametrii de baza in calculul mecanismelor cu roti dintate.

Modulul se alege conform STAS 822 - 61

- Raportul de transmitere i poate fi exprimat prin raportul numerelor de dinti

al celor doua roti z1 si z2.

Distanta dintre axele arborilor rotilor dintate A = Rr1 + Rr2 poate fi exprimata
prin parametrii de baza.
 2.2. Schema de angrenare a unei perechi de roti dintate
cilindrice cu dinti drepti

In aceasta figura sau introdus dupa STAS 915 - 50 urmatoarele notatii:

fig. 2

O1, O2 - centrele respectiv axele de rotatie ale celor doua roti dintate

ω1, ω2 - vitezele unghiulare ale celor doua roti dintate

K1, K2 - linie de angrenare, pe care se face contactul intre dinti si de-a lungul
careia actioneaza forta ce se transmite de la o roata la cealalta.

α - unghiul de angrenare

c1, c2 - cercurile de baza ale danturii

Rb1, Rb2 - razele cercurilor de baza (cercul exterior)

 Ri1, Ri2 - razele cercurilor picioarelor dintilor (cercul interior)

P - punctul primitiv, in care linia de angrenare intersecteaza linia centrelor si

care este determinata pentru raportul de transmitere.

cr1, cr2 - cercurile primitive (de rulare) care trece prin punctul p si care permit
reprezentarea miscarii rotilor dintate, prin rostogolirea celor doua cercuri.

Rp1, Rp2 - razele cercurilor primitive

Raportul de transmitere al angrenajului poate fi scris sub forma:

S1, S2 - punctele de pe linia de angrenare, delimitate de cercurile exterioare.

2.3. Detalii constructive

Formele constructive si tehnologia fabricatiei rotilor dintate depind in mare

masura de dimensiunile rotilor.

a). Cand diametrul pinionului este mic, in loc ca el sa se fixeze pe arbore

prin pre -

sare sau cu pene, se executa dintr-o bucata cu arborele.

Prin aceasta constructie se evita prelucrarea suprafetelor cilindrice de presare

si a locasurilor pentru pene, asigurand si o centricitate mai buna. Nu se pot folosi
materiale diferite pentru roata dintata si pentru arbore, ceea ce duce la risipa de
material, iar uneori arborele lung ingreuneaza prelucrarea danturii.

b). Cand diametrul rotii dintate este sub 500 mm, rotile dintate se executa
prin forjare sau matritare.

Cand se depaseste diametrul de 500 mm se pot folosi roti dintate turnate

ceea ce reduce valorile rezistentelor admisibile fata de constructiile forjate.

Pentru economisirea otelurilor aliate deseori se folosesc constructii cu

bandaje aplicate peste corpul executat din otel obisnuit sau din fonta; bandajele
sunt presate sau frezate peste cap si asigurate contra deplasarii prin pene sau prin
suruburi.

La latimi mai mari decat 500 mm se folosesc bandaje duble, ceea ce

simplifica operatia de presare si permite folosind dintii inclinati, sa se evite fortele
axiale.

In unele cazuri, in locul danturii exterioare se foloseste dantura interioara

care prezinta avantaje in ceea ce priveste gabaritele transmisiei si posibilitatile de
incarcare mai ridicate pe unitatea de latime a rotii.

Fabricatia rotilor cu dantura interioara este insa mai dificila, ceea ce franeaza
inca raspandirea lor pe scara larga in constructiile de masini.

2.4. Parametrii constructivi

Pentru constructia rotilor dintate este recomandabila alegerea unor valori sau
rapoarte constructive recomandate in practica.
 Recomandarile pot fi concretizate astfel:

- pentru obtinerea functionarii fara zgomot, cu dinti drepti, viteza periferica

nu trebuie sa depaseasca 4 m/s.

- numarul minim de dinti este de 17 - 20.

- raportul maxim de transmitere intr-o treapta este de 6 - 8.

- raportul dintre latimea rotii L si distanta dintre axe A.

- raportul maxim dintre latime si diametrul .

Materiale utilizate in constructia rotilor dintate si caracteristicile

lor mecanice

TABEL 1

Materiale pentru roti dintate Recomandari de folosire

Felul materialului Marca STAS Tipul angrenajului. Conditii de folosire.

0 1 2 3
Oteluri de uz OL 50 500/ Roti dintate foarte putin solicitate, la viteze periferice
general pentru OL 60 mici sau moderate.
OL 70 2-80
constructii
Oteluri carbon de OLC10 880-80 Roti dintate putin solicitate, la viteze periferice
calitate pentru moderate (6.12 m/s) si sarcini cu soc
OLC 15
tratament termic,
OLC 45 Roti dintate putin solicitate, la viteze periferice mici
destinate
(< 6 m/s). Marcile de calitate superioara si continut
constructiei de
controlat de sulf pot fi folosite pentru roti dintate
masini OLC 50 mediu solicitate, la viteze periferice moderate (6.12
m/s) si sarcini cu soc.
OLC 55

OLC 60
Oteluri aliate 15 Cr 8 791-80 Melci. Roti dintate puternic solicitate, la viteze
pentru tratament periferice mari si sarcini cu soc.
termic, destinate 18 MnCr 10 Roti dintate puternic solicitate, la viteze periferice
constructiei de mari (> 12 m/s) si sarcini cu soc. Melci.
masini 21 MoMnCr
21TiMnCr12 Roti dintate pentru masini grele, la viteze periferice
mari (> 12 m/s) si sarcini cu soc.
28TiMnCr12
40 Cr 10 Roti dintate mediu solicitate, la viteze periferice mici-
medii (4. 12 m/s).
33 MoCr 11
Otel carbon turnat OT 40-3 Roti dintate de dimensiuni mari, foarte putin
in piese solicitate.
OT 50-3
Otel aliat turnat T35Mn14 1773-76 Roti dintate de dimensiuni mari, mediu solicitate.
in piese
T30SiMn12
Bronz cu staniu CuSn 14 197/ Roti melcate, pentru viteze de alunecare > 5 m/s.
turnat in piese
CuSn 12Ni 2-76

Caracteristici mecanice ale otelurilor pentru piese tratate termic

TABEL 2

Marca Diametrul Felul Limita Rezistenta Alungirea Rezilienta Duritatea

probei de
otelului tratamen- la la Brinell
tratament
tului
termic
tractiune rupere in stare
 recoapta
de

curgere
OLC 45 - N 360 610 18 - 207

16 CR 480 700 - 840 14 40

OLC 60 - N 400 700 14 - 241

16 CR 570 830 - 980 11 -

15 Cr 08 11 Cr 460 790 - 1030 10 - 174
18 MoCrNi 13 11 Cr 830 1080 - 1420 9 - 217
21 MoMnCo 12 11 Cr 880 1180 - 1520 9 - 217
38 MoCrAl 09 16 Cr 790 980 - 1180 10 39 229
33 MoCr 11 - I 800 1000 12 90 285

Compozitia chimica a otelurilor pe probe din metal lichid

TABEL 3

Compozitie chimica %
Marca de otel C Mn Si Cr Ni Mo Alte
elemente
OLC 45 0,42.0,50 0,50.0,80 0,17.0,37 - - - -

OLC 60 0,57.0,65 0,50.0,80 0,17.0,37 - - - -

15 Cr 08 0,12.0,18 0,40.0,70 0,17.0,37 0,70.1,00 - - -

18 MoCrNi 13 0,15.0,21 0,50.0,80 0,17.0,37 0,80.1,10 1,20.1,50 0,15.0,30 -

21 MoMnCr 12 0,18.0,24 0,80.1,20 0,17.0,37 1,00.1,40 - 0,20.0,30 -

38 MoCrAl 09 0,35.0,42 0,30.0,60 0,17.0,37 1,35.1,65 - 0,15.0,30 Al =

 0,70.1,10

33 MoCr 11

Caracteristici fizico-mecanice ale unor materiale nemetalice folosite

la fabricarea rotilor dintate

TABEL 4

Materialul Greutatea Rezistenta Rezistenta Rezistenta Modulul Duritate Absorbtia

specifica la la la de Brinell de apa in
tractiune incovoiere compre- elasticitate 24 de ore
siune
Textolit 1,3-1,4 500-800 1000- 2000 103(50-90) 15-20 1,5-2,4
1300
Pertinax 1,35-1,45 700-1000 1000 1400 103(40-80) 13 2,5-4,0
Lemn 1,3 1100- 1000 1200 - 15 1-1,1
stratificat 1400
Fibra vulcan 1,3 800 - 2000 50 103 12 -

Datorita rezistentei la incovoiere apropiata de cea a metalelor, precum si a

valorii reduse a coeficientului de ferecare, materialele neferoase (in special masele
plastice si lemnul stratificat) au capatat raspandire in fabricatia rotilor dintate

Se recomanda fabricarea rotilor dintate din materiale plastice acolo unde

rotile dintate din metale nu satisfac conditiile impuse. In raport cu rotile din
materiale metalice, rotile dintate din materiale plastice prezinta urmatoarele
avantaje:

- mers linistit fara zgomot;

 - greutate redusa de 5.6 ori;

- cost scazut;

- rezistenta la uzura si la actiunea agentilor chimici si atmosferici.

Datorita rezistentei reduse la temperaturi ridicate se folosesc pentru

transmiterea de sarcini la viteze periferice mici si mijlocii.

Dintre materialele plastice folosite in constructia de roti dintate se

mentioneaza: celuloidul, acetil-celuloza, ebonita, textolitul, poliamida,
policarbonatii, lemnul stratificat.

3. STABILIREA MATRICII DE PROPRIETATI PE CARE TREBUIE SA

LE INDEPLINEASCA PRODUSUL.IERARHIZAREA LOR SI
STABILIREA PONDERII DE IMPORTANTA RELATIVA
3.1.Alegerea preliminara a marcilor de materiale

Materialul pentru roti dintate se alege in functie de conditiile in care lucreaza

angrenajul. Din acest punct de vedere trebuie sa se cunoasca bine fortele care
solicita angrenajul, viteza periferica, caracterul solicitarilor (constante sau cu
socuri), conditiile de functionare fara zgomot, conditiile de mediu.

In functie de solicitari, se recomanda:

1) pentru roti dintate cu incarcari si viteze periferice reduse, cuprinse intre

0,5 si 2 m/s se recomanda folosirea aliajelor neferoase pe baza de zinc sau cupru,
materiale termoplastice si aliaje feroase: otel si fonta;
 2) pentru roti dintate cu incarcari si viteze periferice medii, cuprinse intre 2
si 8 m/s se recomanda oteluri semidure nealiate sau slab aliate, precum si fonte.
Aceste roti se intalnesc la reductoare de dimensiuni mari , la unele masini de
ridicat si transportat, la masini agricole, combine miniere etc.;

3) pentru roti dintate cu incarcari si viteze periferice ridicate, cuprinse intre 8

si 16 m/s, cu incarcari mari pe dinte, cu socuri in functionare, se recomanda oteluri
aliate si nealiate. In cazuri de solicitari deosebit de mari, se recomanda folosirea
otelurilor inalt aliate, de cementare, de tipul Cr-Ni, Cr-Ni-Mn, Cr-Ni-W. Aceste
roti se intalnesc in cutiile de viteza de la masinile-unelte, nave autovehicule,
avioane, turbine.

In vederea inlocuirii materialelor scumpe si deficitare , se folosesc pulberi

metalice ale unor materiale mai ieftine, semifabricatele obtinandu-se prin
metalurgia pulberilor.

Se utilizeaza pulberi ale unor metale pure, compusi chimici ai metalelor, sau
amestecuri metalice, care prin presare si sinterizare asigura formarea
semifabricatelor pentru roti dintate.

Calitatea materialelor metalice folosite la realizarea unei masini sau unei

constructii determina alaturi de conceptia de proiectare si de tehnologia de
fabricatie nivelul performantelor tehnico-economice pe care aceasta le poate
atinge.

Pe plan mondial asistam la o sporire continua a preocuparilor pentru

utilizarea rationala a materialelor in general avand ca obiectiv cresterea eficientei si
competitivitatii masinilor, utilajelor si constructiilor.
 - OLC 45

- OLC 60

- 18 Mo Cr Ni 13

- 21 Mo Mn Cr 12

- 33 Mo Cr 11

3.2. Evaluarea plajei necesare pentru proprietatile analizate

si stabilirea calificativelor de apreciere

O utilizare rationala a unui material inseamna de fapt prevederea sau

utilizarea acelui material care indeplineste cerintele minime de rezistenta si
durabilitate ale piesei in conditiile unui pret de cost minim.

Rolul proiectantului este foarte important atat in stabilirea conceptiei de baza

a proiectului cat si in determinarea cerintelor minime impuse materialului si in
consecinta alegerea acestuia.

Experienta tarilor industriale demonstreaza ca trebuie sa se tina cont de

dotarea tehnologica a intreprinderii pentru a evita consumurile nejustificate de
materiale scumpe . De aceea proiectantul are intreaga responsabilitate pentru
asigurarea unor performante satisfacatoare ale piesei pe care o concepe la un pret
de cost minim.

Astfel el trebuie sa prevada pe langa marca de otel adecvata si

conditiile tehnologice (tratamente termice, tehnologii de prelucrare etc.) care sa
permita obtinerea in piesa finita a caracteristicilor tehnice necesare precum si
metodele de control in masura sa conduca la realizarea acestuia conform cerintelor
impuse .

TABEL 5

Marca otelului Tratament termic Limita de Rezistenta la

Conditii de Medii de racire rupere
oboseala
temperatura
OLC 45 C = 840ºC apa 360 610

r = 400ºC
OLC 60 C = 820ºC ulei 406 965

r = 580ºC apa
21 MoMnCr 12 C = 840ºC ulei 452 1186

r = 190ºC apa
18 MoCrNi 13 C = 840ºC ulei 480 1092

r = 190ºC apa
33MoCr11 C = ºC

r = ºC

3.3. Selectia materialului optim pe baza ponderii de

importanta relativa a proprietatilor

La alegerea materialului proiectantul trebuie sa gaseasca solutia optima

avand in vedere unul sau mai multe din urmatoarele considerente :

a) valorificarea experientei proprii in realizarea pieselor cu destinatie

similara;
 b) utilizarea materialelor economice si usor procurabile;

c) valorificarea maxima a proprietatilor tehnologice ale materialului astfel

incat sa se compenseze caracteristicile de rezistenta, mai reduse ale
acestuia;

d) dotarea si experienta tehnologica din intreprinderea in care se va realiza

piesa.

a) Valorificarea experientei proprii in realizarea de piese cu destinatie

similara. Acest sistem s-a raspandit tot mai mult datorita urmatoarelor
elemente:

1. Ofera proiectantului o siguranta tehnica si psihologica mai mare ca

urmare a folosirii unui material cunoscut si verificat.

2. Se permite o standardizare a materialelor folosite pentru anumite domenii

de utilizare.

3. Se permite o unificare si standardizare a tehnologiei utilizate in

intreprinderile constructoare de masini.

4. Este usurata activitatea de aprovizionare.

b) Promovarea si utilizarea materialelor economice si usor procurabile

La stabilirea gamelor de materiale se tine cont de domeniul de utilizare si

economic.

c) Valorificarea maxima a proprietatilor tehnologice ale materialului

 Dintre cele mai importante proprietati tehnologice ale rotilor dintate fac
parte comportarea la tratament termic, aptitudinea de prelucrare a materialelor
plastice etc.

Uneori proprietatile tehnologice sunt antagoniste celor de rezistenta

mecanica fiind necesar stabilirea unui compromis optim.

d) Dotarea si experienta tehnologica din intreprinderea constructoare de

masini

Proiectarea economica a unui produs nu se poate face decat cunoscand in

amanunt dotarea tehnica din uzina executanta.

TABEL 6

Caracteristici Valoarea Nota

C1 - temperatura de calire OLC 60 = 820ºC 1
18 MoCrNi 13 = 840ºC 2
21 MoMnCr 12 = 840ºC 3
C2 - temperatura de revenire OLC 60 = 580ºC 3
18 MoCrNi 13 = 180ºC 1
21 MoMnCr 12 = 190ºC 2
C3 - cost OLC 60 = 30 - 40 3
18 MoCrNi 13 = 20 - 30 2
21 MoMnCr 12 = 10 - 20 1
C4 - HB OLC 60 = 241 1
18 MoCrNi 13 = 217 2
21 MoMnCr 12 = 217 3

TABEL 7
C1 C2 C3 C4

VALORI NOTA VALORI NOTA VALORI NOTA VALORI NOTA

MARCA
OTELULUI
OLC 60 820 1 580 3 30000 1 241 1
18 MoCrNi 13 840 2 180 1 20000 2 217 2

21 MoMnCr 12 840 3 190 2 10000 3 217 3

CALCULUL PONDERII DE INFLUENTA

TABEL 8

C1 C2 C3 C4
C1 2 0 0
C2 2 2 2
C3 0 1 0
C4 0 1 0
Ti 2 2 + 1 +1 = 4 2 2

Pi 0,20 0,40 0,20 0,20

Alegerea finala a materialului folosit

Pentru a realiza care din materiale este mai bun se face urmatorul calul:
 Conform calculului otelul ales va fi 21 MoMnCr 12 , deoarece lui ii
corespunde valoarea cea mai mare din matricea finala si anume: 2,60.

4.ANALIZA SI VERIFICAREA MATERIALULUI SELECTAT

4.1. Analiza din punct de vedere al caracteristicilor de
rezistenta

Pentru rotile dintate greu solicitate, exploatate la viteze periferice ridicate

(12-16 m/s) cu incarcari mari pe dinte si socuri in functionare, se folosesc oteluri
cu tenacitate mare, la care se aplica durificarea structurala prin tratamente termice
si termo-chimice.

Otelurile care se preteaza la confectionarea acestor roti dintate sunt cele

nealiate sau aliate , iar in unele cazuri pot fi folosite si otelurile de imbunatatire.

Roti dintate greu solicitate sunt considerate cel care alcatuiesc cutiile de
viteze pentru masini unelte, avioane, nave, turbine , autovehicule.

Caracteristica principala a acestor roti este latimea redusa a danturii, ceea ce

are drept consecinta dezvoltarea unor presiuni de contact mari pe flancuri, care
conduce la aparitia fenomenului pitting. De aceea se impune realizarea unei
duritati mari pe flancurile dintilor (53-63 HRC).

4.2. Analiza procedeelor de durificare structurala,

eventualelor procedee de tratamente termice

In functie de domeniul de utilizare a rotilor dintate apar anumite conditii

predominante, dupa care se alege materialul care le satisface cat mai complet. Prin
 faptul ca otelul poate fi tratat termic (complet sau la suprafata) si are rezistenta
ridicata, el a fost introdus pe scara mare pentru executarea rotilor dintate.

Numeroase organe de masini sunt solicitate local la tensiuni specifice

zonelor de contact, fapt care impune realizarea pe aceste suprafete a unor duritati
foarte mari prin aplicarea unui tratament structural.

Aceste tratamente structurale au ca obiectiv esential cresterea foarte mare a

duritatii suprafetei piesei in scopul imbunatatirii rezistentei piesei la oboseala si la
uzura mentinand o tenacitate ridicata.

Se pot distinge doua categorii mari de asemenea tratamente:

1) Calire dupa tratamente termochimice

2) calire dupa incalzire superficiala.

Alegerea intre aceste doua metode de durificare se face atat in functie de

cerintele impuse piesei respective cat si de dotarile existente in uzinele care vor
confectiona piesele propriu-zise.

Pentru materialele utilizate la fabricatia rotilor dintate prezinta importanta

(in afara rezistentei la limita de curgere, a rezistentei de rupere si la oboseala) si
rezistenta la presiunea de contact.

Aceasta rezistenta este direct legata de durificarea suprafetei si depinde de

felul tratamentului termic.

4.3.Verificarea comportarii la solicitari variabile a materialului

Materiale pentru roti dintate cu incarcari si viteze reduse

 Pentru incarcari pe dinte reduse si viteze periferice mici cuprinse intre 0,3 si
2 m/s se aleg aliaje neferoase pe baza de fonta cenusie si otelurile.

In industria aparatelor de masura este necesara o precizie cinematica mare,

de exemplu la aparatele inregistratoare de diverse tipuri, la masinile de calcul, sunt
preferabile aliajele neferoase: bronzul, alama si aliajele de aluminiu, iar unde
vitezele si solicitarile sunt reduse, rotile dintate se executa din tabla de otel sau
aliaje neferoase.

Din grupa rotilor mai putin solicitate fac parte si unele mecanisme actionate
manual, cum sunt: cricurile , unele trolii. Aceste roti au dimensiuni mai mari si ele
se realizeaza din oteluri nealiate, semidure si uneori din fonte cenusii Fc250,
Fc300.

Tehnologia de realizare a semifabricatului este turnarea sub presiune in

cochila sau cu modele usor fuzibile sau turnarea in forme de pamant.

Materiale pentru roti dintate cu incarcari si viteze medii

Pentru rotile dintate supuse la solicitari variabile, exploatate la viteze mici si

mijlo- cii (2-8 m/s), sunt recomandate oteluri semidure nealiate si slab aliate
susceptibile a fi imbunatatite. Aceste roti sunt utilizate in diverse domenii.

De exemplu, la unele reductoare de dimensiuni mari intalnite la actionarea

morilor si cuptoarelor de ciment, unele masini de ridicat si transportat, masini
agricole, combine miniere.

Semifabricatele se obtin prin turnare, din fonte sau otel, unele semifabricate
se obtin din laminate.
 Materiale pentru roti dintate greu solicitate si la viteze periferice ridicate

Pentru roti dintate greu solicitate, exploatate la viteze periferice ridicate (12-
16m/s) cu incarcari mari pe dinte si socuri in functionare, se folosesc oteluri cu
tenacitate mare, la care se aplica durificarea superficiala prin tratamente termice si
termochimice.

Otelurile care se preteaza la confectionarea acestor roti dintate sunt cele

nealiate sau aliate, iar in unele cazuri pot fi folosite si otelurile de imbunatatire.

In cazurile in care solicitarile sunt deosebit de mari, este indicat a se folosi

oteluri inalt aliate, de cementare, cum sunt otelurile: Cr - Ni, Cr - Ni - Mo, Cr - Ni -
W.

Folosirea otelurilor cu Ni este recomandabila, deoarece Ni confera rezistenta

mare acestor roti.

4.4.Analiza comportarii tehnologice a materialului

O serie de tratamente termice si termo-chimice sunt aplicabile in scopul

cresterii gradului de prelucrabilitate (recoacere, detensionare), cresterea
durabilitatii si fiabilitatii in functionare (cementare, calire, revenire) sau in scopul
durificarii suprafetelor cum sunt tratamentele speciale (cianizarea, surfizarea,
feroxarea, fosfatarea, iononitrurarea).

Deci pentru a influenta si imbunatati prelucrabilitatea otelurilor si a fontelor

pentru confectionarea rotilor dintate este necesar sa se actioneze prin tratamente
termice asupra materialelor in vederea imbunatatirii conditiilor de prelucrarea prin
aschiere.
 In cazul rotilor dintate obtinute din semifabricate forjate se recomanda ca
temperatura de forjare sa fie 1000-1250oC, pentru a se evita aparitia fisurilor si
crapaturi- lor. Daca unele roti dintate mici si pinioane se prelucreaza la rece (prin
extrudare sau matritare la rece) mai trebuie aplicat un tratament termic de
recoacere.

Otelurile de nitrurare se utilizeaza pentru rotile dintate supuse la uzuri

puternice, deci greu incarcate. Elementele de aliere formeaza nitruri dure si stabile.
Pot fi nitrurate otelurile 38MoCA09 si 39MoCA06 pentru roti solicitate la uzura
(roti dintate, pinioane, roti de lant, melci, cremaliere). Aceste oteluri sunt supuse
unor tratamente termice de imbunatatire: calire dubla si revenire.

Duritatea stratului nitrurat scade pe adancime. Nitrurarea se face la o

temperatura de circa 500-600o C in functie de compozitia otelului, grosimea
stratului ajungand pana la 0,8 mm intr-un timp de circa 40-60 de ore in doua etape
succesive.

5. VARIANTE TEHNOLOGICE DE OBTINERE A

CARACTERISTICILOR IMPUSE MATERIALULUI
5.1. Alegerea tratamentelor termice primare

Tratamentele termo-fizice si termo-chimice sunt larg utilizate in tehnologia

de executie a rotilor dintate. Tratamentele termice aplicate acestei categorii de
piese depind atat de materialul din care se executa acestea , de rolul si scopul
functional pe care il au, cat si de modul cum a fost obtinut semifabricatul (turnat,
forjat, laminat).

Pentru a influenta si imbunatati prelucrabilitatea otelurilor si a fontelor

pentru confectionarea rotilor dintate este necesar sa se actioneze prin tratamentele
termice asupra materialelor in vederea imbunatatirii conditiilor de prelucrare prin
aschiere.

Pentru a releva importanta tratamentului termic, pentru functionarea in viitor

a rotii dintate , se poate afirma ca un tratament termic gresit este mai neavenit
decat o alegere necorespunzatoare a materialului.

Orice tratament termic poate avea asupra materialelor pentru roti dintate o
serie de efecte printre care:

- modificarea starii structurale a materialului rotilor dintate, cu efecte

pozitive asupra caracteristicilor mecanice;

- modificarea tensiunilor interne din roata dintata, ceea ce conduce la

imbunatatirea preciziei dimensionale a acestora;

- marirea duratei de exploatare;

- imbunatatirea posibilitatilor de a fi prelucrate cu scule aschietoare.

Tratamentul termic de revenire se face la temperaturi de 5000C - 5700 C in

instalatii cu bai de saruri sau cuptoare cu circulatie fortata de aer in cicluri de 3
reprize a cate o ora fiecare.

RECOACEREA

Acest tratament termic se aplica mai des materialelor pentru roti dintate in
scopul imbunatatirii prelucrarii lor prin aschiere.

Pentru anumite oteluri recoacerea ce se face la o temperatura mai scazuta

(7400C) este mai economica decat cea efectuata la temperatura mai ridicata
(9000C). Este recomandabil ca recoacerea la temperaturi mai joase, sa se aplice
otelurilor din care se vor confectiona roti dintate, fara preturi prea mari privind
sarcinile pe care le transmit.

NORMALIZAREA

Tratamentul termic de normalizare este de fapt o varianta a recoacerii,

aplicat pe scara larga pentru imbunatatirea prelucrarii prin aschiere a otelurilor din
care se fabrica roti dintate. Temperaturile la care se face normalizarea sunt
hotaratoare. Dupa operatia de normalizare se face o revenire, realizandu-se
structuri care permit viteze de aschiere marite.

Numai prin aplicarea unei simple normalizari nu se pot obtine rezultate

spectaculoase privind prelucrarea otelurilor destinate confectionarii de roti dintate,
fapt ce conduce la un consum mare de scule si energie.

5.2. Alegerea tratamentelor termice secundare

Tratamentul termic secundar se realizeaza pentru obtinerea proprietatilor

mecanice proiectate. O extindere deosebita o cunosc tratamentele in vid, care se
caracterizeaza printr-o difuzibilitate superioara fata de mediul oxidant.

Rotile dintate executate din oteluri care pot fi tratate termic trebuie sa
satisfaca doua conditii de baza: sa aiba atat proprietati mecanice (rezistenta,
plasticitate) mai ridicate si sa posede proprietati tehnologice bune (deformare
plastica, aschiere, calibilitate).

Aceste oteluri se impart in:

- oteluri de cementare
 - oteluri de imbunatatire

Otelurile de cementare se supun dupa tratamentul termo-chimic, de

carburare a suprafetelor dintilor (sau a rotilor) mici, tratamentul termic de calire
dupa care se executa o revenire joasa.

Tratamentul termic primar, cel mai indicat pentru semifabricatele pentru roti
dintate este revenirea inalta, aproape de punctul A1.

Se poate aplica si un tratament de imbunatatire cu calire totala in ulei si o

revenire inalta. Tratamentul final al rotilor dintate fabricate din oteluri de
cementare consta im imbogatirea stratului superficial de carbon sau azot,
durificarea acestui strat prin calire, ajunge la structura martensitica.

Otelurile de imbunatatire din care sunt executate rotile dintate (care au un

continut de carbon de 0,25 - 0,65%) pot fi supuse unor solicitari mai reduse si sunt
de dimensiuni mai mici. Otelurile de imbunatatire sunt supuse in general la un
tratament termic de calire si revenire la temperatura inalta.

5.3. Alegerea parametrilor tehnologici pentru durificare

superficiala

Foarte multe piese sunt solicitate local la tensiuni in zonele de contact, care
pot fi durificate prin tratamente pentru durificare superficiala. Prin aceste
tratamente duritatea superficiala creste si astfel se imbunatateste rezistenta la
oboseala si uzura.

Tratamentele pentru durificare superficiala se fac fie pornind de la oteluri de

carburare calite, fie de la oteluri de imbunatatire calite superficial. Alegerea
acestora se face in functie de conditiile impuse piesei respective, adica pornind de
la caracteristicile de rezistenta cerute in sectiunea piesei din axa centrala pana la
suprafata.

La otelurile pentru durificare superficiala se are in vedere duritatea piesei

inainte de tratament, care influenteaza nivelul duritatii la care se poate ajunge dupa
calire.

6. STABILIREA METODELOR DE VERIFICARE A

CARACTERISTICILOR SI A CALITATII MATERIALELOR
6.1. Stabilirea caracteristicilor de material si a tratamentelor
termice inscrise in documentatia de executie

Pentru roti dintate foarte puternic solicitate la viteze periferice mari (>
12 m/s) si sarcini de soc s-au ales oteluri aliate pentru tratament termic destinate
constructiei de masini 18MoCrNi13.

Otelurile ferito-perlitice sau termostabile (bainitice) , care cuprinde oteluri

carbon si aliate cu Mo, Cr-Mo si alte elemente de aliere ce se utilizeaza pentru roti
dintate care lucreaza in fluide calde , dau marcile din aceste grupe: OLK1,
OLK2.OLK5, OL35K, 18MoCrNi13.

Tratamentele termice la aceste oteluri sunt hotaratoare pentru obtinerea

proprietatilor corespunzatoare temperaturilor ridicate . Numai obtinerea unei
structuri ferito-bainitice cu carburi formate in urma unui tratament de normalizare
si revenire inalta asigura caracteristicile maxime cerute acestor oteluri.

6.2. Controlul calitatii semifabricatului

 Semifabricate

Natura semifabricatului pentru roti dintate

cilindrice depinde de dimensiunile si forma
piesei, de conditiile tehnice prescrise, de
materialul impus si de caracterul productiei , in
raport cu rolul functional al rotii dintate si de
economicitatea procesului de semifabricare.

Tipuri de semifabricate:

a) arbori cu roti dintate cilindrice matritate

b b) arbore pinion cilindric matritat

6.3. Verificarea structurii si a proprietatilor dupa tratamentul

termic secundar

Tratamentul final al rotilor dintate fabricate din oteluri de cementare consta

in imbogatirea stratului superficial cu carbon sau azot , durificarea acestui strat prin
calire si ajungerea la structura martensitica.

In urma acestui tratament cresc proprietatile de exploatare ale rotilor dintate

si in special rezistenta la uzura si presiunea de contact a dintilor.

Rotile dintate sunt introduse in cutii metalice care contin un amestec de

carburare si mentinute intr-un cuptor la temperatura de 900-980o C mai multe ore.

Durata de mentinere depinde de adancimea stratului carburant care trebuie

obtinut.
 Verificarea aspectului se face cu ochiul liber . Adancimea defectelor de
suprafata se verifica prin masurare.

Verificarea dimensiunilor se face cu mijloace obisnuite de masurare.

Dupa terminarea carburarii cutiile se scot din cuptor si se racesc in aer.

7. DOCUMENTATIA GRAFICA CARE CONTINE IN FUNCTIE DE

NECESITATI SCHITA PIESEI SI PLANUL OPERATIILOR
TEHNOLOGICE

Transmisii prin roti dintate

Transmiterea miscarii de rotatie intre doi arbori se poate efectua in moduri

diferite, in functie de distanta dintre arbori, pe pozitia reciproca a acestora, de
puterea transmisa. Astfel, pentru arbori situati la distante relativ mari, miscarea de
rotatie se transmite prin intermediul lanturilor si curelelor, in timp ce pentru arbori
amplasati la distante mici , se vor folosi transmisii prin frictiune sau prin roti
dintate.

In acest caz, vom considera ca prin angrenaj (sau transmisie cu roti dintate)
se intelege un mecanism elementar, format din doua roti dintate conjugate, ce se
pot roti fiecare in jurul unei axe, cu pozitii relative invariabile si care asigura
conditii de transmitere a miscarii prin intermediul dintilor aflati succesiv in
contact.

Angrenajele au astazi o larga raspandire in constructia de masini, fiind

folosite in situatii extrem de diverse. Ele sunt intalnite in componenta cutiilor de
viteze, a reductoarelor, a aparatelor, utilajelor textile, masinilor-unelte etc.
 In raport cu pozitia axelor celor doua roti dintate, angrenajele pot fi cu axe
coplanare (dispuse in acelasi plan) sau cu axe necoplanare. Din prima grupa fac
parte la randul lor, angrenajele cilindrice (dispunand de axe paralele - fig.7.1.a si
b).

Fig.7.1. Diferite tipuri de angrenaje: a) cilindric exterior; b) cilindric interior

Daca se iau in considerare sensurile de rotire ale celor doua roti, se

deosebesc angrenaje exterioare (cand sensurile de rotatie sunt diferite) si angrenaje
interioare (fig. 7.1,b) la care sensurile de rotatie sunt aceleasi.

Rotile dintate pot dispune de dinti avand forme si orientari diferite: exista
astfel dinti drepti, inclinati si curbi.

Tehnologia de prelucrare a rotilor dintate cilindrice cu dinti drepti prin

metoda copierii

Prelucrarea danturilor rotilor dintate cilindrice cu dinti drepti prin metoda

copierii se executa cu freza-disc modul si cu freza deget modul, atat in functie de
marimea dintilor cat si de forma lor care poate fi: in V sau W.
 Generarea danturii prin copiere este utilizata numai in productia de unicat si
se bazeaza pe materializarea curbei generatoarea sculei aschietoare pe dintele
semifabricatului. In acest scop, profilul taisului dintelui frezei se executa identic cu
golul dintre doi dinti alaturati ai rotii. Sculele cu astfel de taisuri sunt foarte
complicate si greu de realizat. In schimb, masinile pe care se executa danturarea
sunt relativ simple. Generarea danturii prin copiere prin frezare, nu asigura, la
general, o precizie ridicata pentru profilul dintelui si nici pentru pasul danturii.

Din aceasta cauza prelucrarea prin copiere se aplica, mai ales, in cazurile
producerii rotilor dintate cilindrice in productia de serie mica si unicat si, in special
in cazul rotilor de module mari care nu necesita o precizie ridicata.

Este de remarcat faptul ca metoda poate fi folosita cu succes, fara a

prejudicia precizia, pentru operatia de degrosare, pentru inlaturarea adaosurilor
mari de material, in cazul cand rotile dintate sunt de module mari si in cazurile
cand aceste roti sunt obtinute prin turnare. In acest caz, adaosurile sunt relativ
mari, iar formarea crustei, in cazul turnarii in forme cu amestec de formare, nu
permite folosirea unor scule speciale, care si asa sunt foarte scumpe.

1. Tehnologia de prelucrare a rotilor dintate cilindrice prin copiere cu freza-

disc modul

La danturarea rotilor dintate se folosesc freze-disc modul, care se construiesc

pana la modulul de 24 mm.

Din cauza dimensiunilor mari la care ajung aceste freze, este indicat ca,
peste valoarea de 24 mm, ele sa se inlocuiasca cu frez-deget modul. Aceasta,
datorita faptului ca frezele-disc modul sunt o constructie monobloc, fapt ce impune
utilizarea unei cantitati ridicate de otel de scule si care nu este justificata economic.
 Frezele-deget modul, din acest punct de vedere, sunt mai economicoase, fapt
pentru care in multe cazuri sunt realizate si pentru module mai mici m = 10.12 mm.

Operatia de frezare se executa pe masini de frezat orizontale, freze

universale, echipate cu cap divizor.

2. Tehnologia de prelucrare a rotilor dintate cilindrice prin copiere cu freza-

deget modul

Tehnologia de prelucrare cu freza-deget

modul (fig.7.3) se aplica rotilor dintate cilindrice cu
dinti drepti, inclinati, in V sau W, la module in
general mari dar in unele cazuri si pentru module
mai mici.

Danturarea acestor roti se realizeaza pe masini

de frezat orizontale, verticale si universale; de
asemenea operatia se mai poate executa si pe masini de gaurit si alezat orizontale
(Bohrwerk-uri) sau pe masini speciale.

Vitezele de aschiere medii sunt de ordinul a 8-15 m/min si chiar mai mici.

Frezele-deget modul nu se construiesc in seturi. Ele se deosebesc in functie

de tipul danturii de prelucrat. Astfel, frezele-deget modul destinate prelucrarii
rotilor dintate evolventice cu dinti drepti nu se pot utiliza pentru prelucrarea rotilor
dintate cu dinti elicoidali sau in V.

3. Tehnologia rectificarii rotilor dintate cilindrice prin copiere

 Rectificarea rotilor dintate cilindrice se efectueaza in cazurile in care rotile
sunt tratate termic (calire) si revenite sau cand sunt executate dintr-un material dur
(carburi metalice) si se cere o precizie ridicata.

Operatia de rectificare este, in general, costisitoare datorita faptului ca se

realizeaza printr-un numar relativ mare de treceri.

Ca urmare se impune ca indiferent de modul de rectificare, adaosul de

prelucrare pe flancurile dintilor sa fie pe cat posibil mai mic, aceasta in functie de
modulul si de dimensiunile rotii.

Sunt cunoscute trei metode

de rectificare prin copiere:

- rectificarea ambelor flancuri

cu unul si acelasi disc abraziv, al
carui profil coincide cu profilul
golului dintilor (fig. 7.4.a) piesa avand avans axial;

Figura 7.4.

- rectificarea flanc cu flanc, cu acelasi disc abraziv al carui profil este

construit dupa forma flancului dintelui (fig. 7.4.b)

- rectificarea a doua flancuri opuse, apartinand la doi dinti diferiti, cu doua

scule profilate dupa forma flancurilor (fig. 7.4.c).

5. Tehnologia rectificarii rotilor dintate cilindrice prin rostogolire

 Rectificarea prin rostogolire este procedeul cel mai larg utilizat pentru
rectificarea rotilor dintate cilindrice. Scula abraziva este de forma unui disc, taler
sau melc modul, care materializeaza cremaliera generatoare, fapt ce poate asigura o
precizie mai ridicata in comparatie cu rectificarea prin copiere.

Prelucrarea se poate executa cu divizare periodica, cazul utilizarii pietrelor

de disc sau taler sau ci divizare continua, in cazul prelucrarii cu melci abrazivi.

Rectificarea rotilor dintate cilindrice cu divizare periodica are aspecte

multiple determinate , in special, de caracteristicile masinilor pe care se face
prelucrarea . Se cunosc astfel diverse procedee de prelucrare , care poarta numele
firmei care a pus la punct procedeul (MAAG, Niles, Kolb, Reishauer).

Prin
procedeul
MAAG
rectificarea se
executa cu
doua pietre
abrazive taler
care
materializeaza flancurile cremalierei generatoare. Procedeului ii sunt caracteristice
doua metode de rectificare:

Figura 7.5.

- rectificarea cu inclinarea discurilor la 15o (fig. 7.5.a) dupa unghiul de

inclinare a flancurilor cremalierei de referinta;
 - rectificarea la 0o (fig. 7.5.b) , adica cu discurile abrazive asezate in
pozitie verticala.

Rotile de dimensiuni mai mari sunt rectificate pe masini care permit ca roata
dintata sa fie centrata cu axa in pozitie verticala (fig.7.6 a-c) sau, in functie de
dimensiuni, fixata pe dornuri de centrare.

Tipul de masini MAAG functioneaza pe acelasi principiu. Rectificarea se

executa cu un singur disc cu profil trapezoidal (fig.7.6.c) reprezentand de fapt un
dinte al cremalierei de referinta care intra in golul dintelui realizandu-se
rectificarea ambelor flancuri, prin deplasarea rectilinie a semifabricatului simultan
cu rotirea u un anumit unghi intr-un sens sau altul.

Sunt masini la care rotirea semifabricatului se realizeaza intr-un singur sens.

Pentru rotile dintate cu dinti drepti (fig.7.6,a) cat si pentru cele cu dinti
inclinati, lungimea de rulare pentru un flanc este mai mare deoarece discul iese
dintre flancuri pe directia prelungita a lor.
 Figura 7.6.

Rectificarea cu un singur disc asigura o precizie si o productivitate buna ,

dar utilizarea a doua discuri care rectifica cu partea lor conica asigura o precizie si
o productivitate ridicata.

12,5
3,2

2 45º

3,2
 BIBLIOGRAFIE

1. Alegerea si utilizarea
materialelor - Daniela
Tarata, Ghe. Stefan

Reprografia Universitatea din Craiova,

1996

2. Alegerea si utilizarea otelurilor - Ion Chesa , s.a. Editura Tehnica,

Bucuresti 1984

3. Manualul Inginerului mecanic - Editura Tehnica, Bucuresti

4. Alegerea si tratamentul termic - Dulamita T., Editura Tehnica

al otelurilor de scula Bucuresti1963

5. Proiectarea sculelor aschietoare - Enache St., s. a.

Editura Didactica si Pedagogica

Bucuresti 1983