MODULUL I

LEGISLATIA PRIVIND REGIMUL ARMELOR SI MUNITIILOR

LEGEA Nr. 295/2004

privind regimul armelor si al munitiilor

*) Republicată în temeiul art. VII din Legea nr. 117/2011 pentru

modificarea si completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si
al munitiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
446 din 27 iunie 2011, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor a fost
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 30 iunie
2004, iar ulterior a mai fost modificată si completată prin:
- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 141/2004 pentru prorogarea
termenului prevăzut la art. 145 alin. (1) din Legea nr. 295/2004 privind
regimul armelor si al munitiilor, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1.280 din 30 decembrie 2004, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 19/2005, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 184 din 3 martie 2005;
- Legea nr. 235/2007 pentru modificarea si completarea art. 2 din Legea
nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007;
- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 26/2008 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 17
martie 2008, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
268/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767
din 14 noiembrie 2008;
- Legea nr. 152/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr.
295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 18 iulie 2008;
- Legea nr. 99/2010 pentru modificarea alin. (1) al art. 24 din Legea nr.
295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 27 mai 2010 si rectificată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 811 din 16 noiembrie 2011.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

1
Domeniul de reglementare

Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileste categoriile de arme si munitii, precum

si conditiile în care detinerea, portul, folosirea si operatiunile cu aceste
arme si munitii sunt permise pe teritoriul României.
(2) Prevederile prezentei legi nu se aplică operatiunilor cu arme si munitii
efectuate de către institutiile publice cu atributii în domeniul apărării,
sigurantei nationale si ordinii publice.
Definitii Art. 2. - În sensul prezentei legi, definitiile si categoriile
armelor, munitiilor, persoanelor si documentelor sunt:

I. Definitii generale

1. arma - orice obiect sau dispozitiv a cărui functionare determină

aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substante explozive, aprinse
sau luminoase, amestecuri incendiare ori împrăstierea de gaze nocive,
iritante sau de neutralizare, în măsura în care se regăseste în una dintre
categoriile prevăzute în anexă;
2. arma de foc - orice armă portabilă cu teava care poate arunca, este
concepută să arunce sau poate fi transformată să arunce alice, un glont ori
un proiectil prin actiunea unui combustibil de propulsie; se consideră că
un obiect poate fi transformat pentru a arunca o alice, un glont sau un
proiectil prin actiunea unui combustibil de propulsie dacă are aspectul
unei arme de foc si, ca urmare a constructiei sale sau a materialului din
care este confectionat, poate fi transformat în acest scop; în întelesul
prezentei legi, nu sunt incluse în definitia armelor de foc armele
prevăzute în categoriile D si E din anexă;
3. piesa - orice element sau element de înlocuire special conceput pentru
o armă de foc, care este esential pentru functionarea acesteia, inclusiv o
teava, o fremă ori un recuperator de gaze, mansonul mobil sau butoiasul,
cuiul percutor ori închizătorul si orice dispozitiv conceput sau adaptat
pentru a reduce zgomotul provocat de tragerea unui foc de armă;
4. componentă esentială - mecanismul de închidere, camera cartusului
si/sau teava armelor de foc, care, în calitate de obiecte separate si în
măsura în care sunt functionale, sunt incluse în categoria armelor de foc
pe care sunt montate sau pentru care sunt concepute să se monteze;
5. munitia - ansamblu format din tub cartus, încărcătură de azvârlire,
capsă de aprindere si, după caz, proiectil;
6. operatiuni cu arme, piese si munitii - producerea, confectionarea,
asamblarea, intermedierea, modificarea, prelucrarea, repararea,
experimentarea, vânzarea, cumpărarea, închirierea, schimbul, donatia,

2
comodatul, sponsorizarea, importul, exportul, transportul, tranzitul,
transferul, transbordarea, depozitarea, casarea si distrugerea armelor de
foc, a pieselor si a munitiilor pentru acestea;
7. uz de armă - executarea tragerii cu o armă;
8. urmărire - urmărirea sistematică a armelor de foc si, atunci când este
posibil, a pieselor si a munitiei pentru acestea, de la fabricant până la
cumpărător, pentru a sprijini autoritătile competente în procesul de
detectare, investigare si analizare a fabricării ilicite si a traficului ilicit.

II. Categorii de arme si munitii

1. arme si munitii interzise - armele si munitiile prevăzute în categoria A

din anexă, a căror procurare, detinere, port si folosire sunt interzise
persoanelor fizice si juridice, cu exceptia institutiilor publice care au
competente în domeniul apărării, ordinii publice si securitătii nationale, a
unitătilor aflate în subordonarea sau coordonarea acestora, înfiintate prin
acte normative, precum si a companiilor nationale si societătilor
comerciale constituite prin acte normative în vederea producerii acestui
tip de armament si munitie;
2. arme si munitii letale - arme si munitii prin a căror utilizare se poate
cauza moartea ori rănirea gravă a persoanelor si care sunt prevăzute în
categoria B din anexă;
3. arme si munitii neletale - armele si munitiile destinate pentru un scop
utilitar sau pentru agrement ori autoapărare, confectionate astfel încât,
prin utilizarea lor, să nu se cauzeze moartea persoanelor; sunt asimilate
acestei categorii si armele vechi.

III. Clasificarea armelor din punct de vedere al destinatiei

1. arme militare - arme destinate uzului militar;

2. arme de apărare si pază - arme de foc scurte, recunoscute în conditiile
prevăzute de lege, destinate să asigure apărarea vietii, integritătii si
libertătii persoanelor fizice, precum si a bunurilor apartinând persoanelor
fizice sau juridice;
3. arme de autoapărare - arme neletale scurte, special confectionate pentru
a împrăstia gaze nocive, iritante, de neutralizare si proiectile din cauciuc,
în scop de autoapărare;
4. arme de tir - arme destinate practicării tirului sportiv, recunoscute în
conditiile prevăzute de lege;
5. arme de vânătoare - arme destinate practicării vânătorii, cu una sau mai
multe tevi, care folosesc munitie cu glont sau/si cu alice, recunoscute în
conditiile prevăzute de lege;
6. arme utilitare - arme destinate să asigure desfăsurarea corespunzătoare

3
a unor activităti din domeniile cinematografic, teatral, artistic, sportiv,
cultural, industrial, agricol, piscicol, medico-veterinar, al protectiei
mediului si protectiei împotriva dăunătorilor, precum si desfăsurarea de
către societătile specializate de pază si protectie a activitătilor de pază a
obiectivelor, bunurilor, valorilor si a transporturilor de bunuri si valori,
respectiv a activitătilor de protectie a persoanelor;
7. arme si dispozitive de agrement - arme si dispozitive neletale,
construite pe principii asemănătoare armelor care nu folosesc munitii, ce
aruncă proiectile nemetalice si sunt destinate a fi folosite atât în scop
recreativ, cât si în cadrul competitiilor sportive; sunt incluse în această
categorie si arcurile;
8. replici de arme tip airsoft - replici după arme si dispozitive militare
reale, la scară 1/1, cu mecanism electric, mecanic sau pe bază de gaz
neiritant, construite pe principii asemănătoare armelor, care nu folosesc
munitii, ce aruncă proiectile nemetalice;
9. dispozitive paintball - dispozitive neletale cu mecanism pe bază de gaz
sau mecanic, care aruncă proiectile sferice nemetalice umplute cu vopsea;
10. arme de asomare - arme utilitare, folosite pentru imobilizarea
animalelor, prin supunerea acestora la un soc mecanic, în scopul
sacrificării ulterioare;
11. arme cu destinatie industrială - arme de foc utilitare, semiautomate,
destinate unui scop industrial de uz civil si care au aparenta unei arme de
foc automate;
12. arme cu tranchilizante - arme utilitare destinate imobilizării
animalelor prin injectarea de substante tranchilizante;
13. arme de panoplie - arme de foc devenite nefunctionale ca urmare a
dezactivării lor sau datorită gradului avansat de deteriorare, atestate de
către un armurier autorizat în conditiile legii;
14. arme de colectie - armele destinate a fi piese de muzeu, precum si
armele, aflate sau nu în stare de functionare, care constituie rarităti sau
care au valoare istorică, artistică, stiintifică ori documentară;
15. arme vechi - arme letale produse până în anul 1899 inclusiv sau
reproduceri ale acestora, destinate să fie păstrate în colectii;
16. arme de recuzită - arme special confectionate, fabricate sau devenite
inofensive ca urmare a modificării lor de către un armurier autorizat,
necesare activitătii institutiilor specializate în domeniul artistic.

IV. Clasificarea armelor din punct de vedere constructiv

1. arme cu aer comprimat sau gaze sub presiune - arme care, pentru
aruncarea proiectilului, folosesc forta de expansiune a aerului comprimat
sau a gazelor sub presiune aflate într-o butelie recipient;
2. arme de foc scurte - arme de foc a căror teava nu depăseste 30 cm sau a
căror lungime totală nu depăseste 60 cm;

4
3. arme de foc lungi - arme de foc a căror lungime a tevii sau lungime
totală depăsesc dimensiunile armelor de foc scurte;
4. arme de foc automate - arme de foc care, după fiecare cartus tras, se
reîncarcă automat si trag o serie de mai multe cartuse prin apăsarea
continuă pe trăgaci;
5. arme de foc semiautomate - arme de foc care, după fiecare cartus tras,
se reîncarcă automat, dar nu pot trage o serie de mai multe cartuse prin
apăsarea continuă pe trăgaci;
6. arme de foc cu repetitie - arme de foc care, după fiecare foc tras, se
reîncarcă manual, prin introducerea pe teava a unui cartus preluat din
încărcător prin intermediul unui mecanism;
7. arme de foc cu o singură lovitură - armă de foc fără încărcător, care
este încărcată după fiecare tragere prin introducerea manuală a cartusului
în camera de încărcare sau într-un lăcas special prevăzut la intrarea în
teava;
8. arme albe cu lamă - armă care îndeplineste următoarele criterii:
a) lama este fie solidară cu mânerul, fie echipată cu un sistem ce îi
permite să facă corp comun cu mânerul său;
b) are tăis dublu pe toată lungimea sa;
c) lungimea este mai mare de 15 cm;
d) lătimea este mai mare sau egală cu 0,4 cm;
e) are un mâner prevăzut cu gardă.

V. Categorii de persoane
1. vânător - persoana fizică care a obtinut calitatea de vânător si practică
vânătoarea, în conditiile Legii vânătorii si a protectiei fondului cinegetic
nr. 407/2006, cu modificările si completările ulterioare;
2. colectionar de arme - persoana care detine ori intentionează să detină
arme în colectie si care a dobândit, în conditiile legii, un atestat de
colectionar;
3. federatiile sportive nationale de specialitate - structuri sportive de
interes national, constituite, în conditiile legii, prin asocierea cluburilor
sportive si asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri
de sport, care pentru desfăsurarea probelor sportive, conform statului lor,
folosesc arme cu destinatia tir;
4. sportivi de tir - sportivii legitimati la cluburi sportive care au dobândit
certificat de identitate sportivă, eliberat de Autoritatea Natională pentru
Sport si Tineret, si sunt afiliate la federatiile sportive nationale de
specialitate;
5. sportiv de tir categoria I - sportivul care îndeplineste în fiecare an
baremele cifrice stabilite si aprobate de federatiile sportive de
specialitate;
6. antrenor de tir - persoana care a absolvit cursurile scolii de antrenori si

5
certifică acest fapt prin diplomă sau carnet de antrenor;
7. instructor în poligonul de tragere - persoana care desfăsoară activităti
de instruire, îndrumare si supraveghere a tragerilor efectuate în
poligoanele autorizate si care a dobândit, în conditiile legii, un atestat de
instructor în poligonul de tragere;
8. armurier - orice persoană fizică sau juridică autorizată, în conditiile
prezentei legi, să desfăsoare una ori mai multe operatiuni cu arme, piese
si munitii;
9. intermediar - orice persoană fizică sau juridică, cu exceptia
armurierilor, autorizată, în conditiile prezentei legi, a cărei activitate
constă, integral ori partial, în achizitionarea, comercializarea sau
realizarea de transferuri de arme;
10. rezident al unui stat membru - cetătean al unui stat membru al Uniunii
Europene sau membrul de familie al acestuia care îsi exercită dreptul la
liberă circulatie si rezidentă pe teritoriul unui stat membru, precum si
titularul unui document care atestă dreptul de rezidentă al acestuia pe
teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene.

VI. Tipuri de documente

1. permis de armă - documentul emis, în conditiile legii, de autoritatea
competentă, prin care o persoană fizică dovedeste dreptul de a detine si,
după caz, de a purta si folosi arme letale sau arme neletale supuse
autorizării, ale căror tip, marcă, serie si calibru sunt înscrise în acest
document, precum si munitia aferentă;
2. pasaport european pentru arme de foc - documentul emis la cerere, în
conditiile legii, de autoritatea competentă, care conferă titularului dreptul
de a circula pe teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene împreună
cu armele înscrise în acest document, numai în măsura în care detinerea,
portul si folosirea acestor arme este permisă în statul în care urmează să
călătorească sau, după caz, dacă este autorizat de autoritătile competente
ale acelui stat să introducă pe teritoriul său armele respective;
3. certificat de detinător - documentul emis, în conditiile legii, de
autoritatea competentă, prin care se dovedeste faptul că titularul acestuia
a îndeplinit procedura legală de înregistrare a armelor neletale la această
autoritate, cu exceptia armelor neletale supuse autorizării;
4. ordin de serviciu - documentul eliberat de persoana juridică autorizată
să detină si să folosească arme, prin care se acordă persoanei angajate pe
bază de contract de muncă, precum si studentilor de la institutiile de
învătământ superior cu profil cinegetic dreptul de a purta si folosi arma si
munitia corespunzătoare, înscrise în acest document, în timpul si pentru
executarea sarcinilor de serviciu;
5. permis de transferai armelor - document eliberat de autoritătile române
competente, prin care se permite efectuarea unei operatiuni de transfer de

6
arme si munitii de pe teritoriul României către un stat membru al Uniunii
Europene;
6. autorizatie de transfer fără acord prealabil - documentul eliberat de
autoritătile competente române ori ale unui stat membru al Uniunii
Europene de expeditie, prin care se permite unui armurier sau intermediar
să efectueze, pentru o anumită perioadă de timp, operatiuni de transfer al
armelor, pieselor si munitiilor către un armurier sau intermediar stabilit
într-un alt stat membru al Uniunii Europene, în care nu este necesar un
acord prealabil al autoritătilor competente pentru fiecare operatiune sau,
după caz, pentru tipurile de arme care fac obiectul transferului;
7. acord prealabil - documentul eliberat de autoritătile competente
române, prin care se permite efectuarea unei operatiuni de transfer al
armelor si munitiilor pe teritoriul României, ori de către statul membru al
Uniunii Europene de destinatie, prin care se permite efectuarea unei
operatiuni de transfer al armelor, pieselor si munitiilor pe teritoriul său;
8. aviz de import/export - documentul eliberat de autoritătile române
competente, prin care se permite efectuarea unei operatiuni de transfer al
armelor, pieselor si munitiilor pe/de pe teritoriul României dintr-un/către
un stat care nu este membru al Uniunii Europene.

Autoritatea competentă

Art. 3. - Politia Română este autoritatea competentă care exercită

controlul privind detinerea, portul si folosirea armelor, pieselor si
munitiilor, precum si cu privire la operatiunile cu arme si munitii, în
conditiile prezentei legi.

Aspecte generale privind regimul armelor

Art. 4. - (1) Armele din categoria A din anexă pot fi detinute si folosite
numai de către institutiile publice cu atributii în domeniul apărării, ordinii
publice si sigurantei nationale.
(2) Armele letale din categoria B din anexă pot fi detinute sau, după caz,
purtate si folosite de persoanele fizice numai în baza permisului de armă,
iar de către persoanele juridice pot fi detinute si folosite numai în baza
autorizatiei eliberate în conditiile prezentei legi.
(3) Armele neletale din categoriile C si D din anexă pot fi detinute si,
după caz, purtate si folosite de persoane fizice sau juridice, cu conditia
îndeplinirii procedurilor de înregistrare ori autorizare a acestora, după
caz, la/de către autoritătile competente, în conditiile prevăzute de
prezenta lege.
(4) Armele si dispozitivele neletale din categoria E din anexă pot fi
detinute si, după caz, purtate si folosite de către persoanele fizice si
juridice, fără îndeplinirea procedurilor de înregistrare sau autorizare, în

7
conditiile prevăzute de prezenta lege.
(5) Forma si continutul documentelor emise în temeiul prezentei legi se
stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(6) Evidenta posesorilor de arme din categoriile B, C si D din anexă, a
armelor detinute de acestia, precum si a documentelor prin care se acordă
dreptul de a le detine, purta si folosi se tine de către inspectoratele
judetene de politie si de către Directia Generală de Politie a Municipiului
Bucuresti, care au eliberat aceste documente.

Regimul armelor militare si al unor dispozitive destinate armelor

letale

Art. 5. - (1) Regimul detinerii, portului, utilizării si operatiunilor cu arme

si dispozitive militare se stabileste prin legi speciale.
(2) Este interzisă procurarea, detinerea, portul, utilizarea, importul,
exportul si comercializarea de către persoane fizice sau juridice, cu
exceptia institutiilor publice cu atributii în domeniul apărării, ordinii
publice si sigurantei nationale, a următoarelor sisteme si dispozitive
destinate armelor:
a) sisteme de ochire care functionează pe principiul laser;
b) sisteme de ochire pe timp de noapte;
c) dispozitive destinate sau adaptate diminuării zgomotului cauzat prin
arderea unei încărcături.

Conditii generale privind detinerea armelor

Art. 6. - (1) Orice persoană fizică sau juridică care îndeplineste conditiile
prevăzute de lege are dreptul să detină la domiciliul, resedinta, sediul sau
punctul de lucru arme si munitii.
(2) Persoanele fizice si juridice care au dreptul să detină, să poarte, să
folosească sau, după caz, să desfăsoare operatiuni cu arme din categoriile
B, C si D din anexă, piese si munitii corespunzătoare sunt obligate să
permită controlul armelor, pieselor si munitiilor detinute, la solicitarea
organelor de politie si să asigure securitatea acestora. Conditiile de
asigurare a securitătii acestor arme se stabilesc prin normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.
(3) Armele pentru care s-a acordat doar dreptul de detinere pot fi
transferate de proprietarul lor în alt spatiu decât cel mentionat în
documente numai cu acordul scris al politiei, în conformitate cu
procedura care va fi reglementată prin normele metodologice de aplicare
a prezentei legi.

Principalele obligatii ale detinătorilor armelor

8
Art. 7. - (1) Detinătorii armelor letale sau neletale sunt obligati să anunte
de îndată, dar nu mai târziu de 24 de ore, cel mai apropiat organ de politie
despre disparitia, pierderea sau furtul acestor arme.
(2) Este interzisă înstrăinarea de către titular a autorizatiei de procurare a
armei, a certificatului de detinător si a permisului de armă, cu exceptia
situatiei în care documentul este depus la organul de politie competent.

Regimul juridic al armelor detinute ilegal sau al căror detinător nu

este cunoscut ori a decedat

Art. 8. - (1) Persoana care ia cunostintă despre existenta unei arme

militare, a unei arme letale, a unei arme neletale ori a munitiilor detinute
ilegal, pierdute sau abandonate, este obligată să anunte de îndată cel mai
apropiat organ de politie.
(2) Persoana care găseste o armă militară, o armă letală, o armă neletală
ori munitii este obligată să le predea sau să anunte de îndată cel mai
apropiat organ de politie.
(3) Rudele sau persoanele care locuiesc împreună cu o persoană ce detine
în mod legal arme ori munitii au obligatia ca, în cazul în care detinătorul
a decedat sau este declarat dispărut, să anunte cea mai apropiată unitate
de politie si să depună armele si munitiile respective la cel mai apropiat
armurier, în termen de 15 zile de la data decesului ori, după caz, a
rămânerii definitive a hotărârii judecătoresti de declarare a disparitiei.

CAPITOLUL II

Procurarea, înstrăinarea, detinerea, portul si folosirea armelor si

munitiilor de către persoanele fizice

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

Dreptul de procurare, detinere, port si folosire a armelor si munitiei

Art. 9. - Persoanele fizice care îndeplinesc conditiile prevăzute de

prezenta lege pot procura, detine, purta si folosi arme letale si arme
neletale, precum si munitia corespunzătoare acestora.

Conditii generale privind exercitarea dreptului de procurare,

9
respectiv detinere, port si folosire a armelor

Art. 10. - (1) Dreptul de procurare, de detinere sau, după caz, de port si
folosire a armelor letale se dobândeste de la data emiterii de către
autoritătile competente a autorizatiei de procurare a armei sau, după caz,
a permisului de armă.
(2) Dreptul de procurare, de detinere sau, după caz, de port si folosire a
armelor neletale supuse autorizării se dobândeste de la data emiterii de
către autoritătile competente a autorizatiei de procurare a armei si, după
caz, a permisului de armă.
(3) Armele neletale supuse notificării prealabile pot fi detinute, purtate si
folosite numai după ce acestea au fost înregistrate la autoritătile
competente, în conditiile prezentei legi.

Documente care atestă dreptul de procurare, respectiv detinere, port

si folosire a armelor

Art. 11. - (1) Autorizatia de procurare a armei, permisul de armă, atestatul

de colectionar, autorizatia temporară de transport si folosire a armei,
certificatul de detinător si pasaportul european pentru arme de foc se
eliberează de către Directia Generală de Politie a Municipiului Bucuresti,
inspectoratele judetene de politie în a căror rază teritorială îsi are
domiciliul sau resedinta solicitantul, precum si de către Inspectoratul
General al Politiei Române.
(2) Conditiile, precum si procedura de eliberare a atestatului de
colectionar se stabilesc în normele metodologice de aplicare a prezentei
legi.

Obligatii generale ale titularului autorizatiei de procurare a armelor

sau al permisului de arma

Art. 12. - Titularul autorizatiei de procurare a armelor sau, după caz, al

permisului de armă este obligat să anunte organul de politie competent
teritorial, în termen de 10 zile de la data când s-a ivit unul dintre
următoarele evenimente:
a) au intervenit orice fel de schimbări care necesită modificarea unor
mentiuni corespunzătoare din continutul documentului;
b) au fost folosite în întregime spatiile destinate vizelor si mentiunilor din
permisul de armă.

SECTIUNEA a 2-a

10
Conditii cu privire la procurarea si înstrăinarea armelor letale, precum si a
munitiei aferente, de către persoanele fizice de cetătenie română

Categoriile de persoane fizice care pot fi autorizate să procure arme

letale

Art. 13. - (1) Persoanele fizice de cetătenie română cu domiciliul sau

resedinta în România, care îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 14 alin.
(1) pot fi autorizate, la cerere, să procure arme letale.
(2) Armele de apărare si pază pot fi procurate numai de către următoarele
categorii de persoane:
a) demnitarii, magistratii, diplomatii, militarii si politistii, pe perioada cât
sunt în activitate si după încetarea activitătii, pensionare, trecerea în
rezervă sau retragere, după caz, cu exceptia situatiei în care acestia si-au
pierdut calitatea din motive imputabile lor;
b) persoanele prevăzute de lege, care îndeplinesc o functie ce implică
exercitiul autoritătii publice, pe perioada în care au această calitate, cu
exceptia personalului de pază din cadrul societătilor specializate de pază;
c) persoanele incluse în programe de protectie a martorilor, pe perioada în
care au această calitate.
(3) Vânătorii pot procura arme de vânătoare, precum si arme de tir, numai
din categoria armelor lungi.
(4) Sportivii de tir categoria I ori membri ai loturilor nationale sau
olimpice, pe perioada cât sunt în activitate, precum si antrenorii si
instructorii în poligonul de tragere pot procura numai arme de tir, cu
exceptia situatiei în care acestia si-au pierdut calitatea din motive
imputabile lor.
(5) Colectionarii de arme pot procura numai arme de colectie, cu exceptia
celor prevăzute în categoria B pct. 7 din anexă, proiectate după anul
1945, în conditiile stabilite în normele metodologice de aplicare a
prezentei legi.

Conditii de acordare a autorizatiei de procurare a armelor letale

Art. 14. - (1) Autorizatia de procurare a armelor letale se acordă

persoanelor prevăzute la art. 13 alin. (2) - (5), dacă îndeplinesc,
cumulativ, următoarele conditii:
a) au împinit vârsta de 18 ani;
b) detin calitatea impusă de lege, atestată prin prezentarea unor
documente stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi,
în functie de destinatia armelor;
c) nu au fost condamnate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă,

11
la pedeapsa detentiunii pe viată sau pedeapsa închisorii mai mare de un
an pentru infractiuni comise cu intentie ori pentru infractiuni prevăzute de
prezenta lege, cu exceptia cazurilor în care a intervenit amnistia sau
reabilitarea;
d) nu sunt învinuite sau inculpate în cauze penale pentru fapte săvârsite
cu intentie, potrivit legislatiei în vigoare;
e) sunt apte din punct de vedere psihologic si medical pentru a detine si
folosi arme si munitii;
f) nu prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranta natională, viata si
integritatea corporală a persoanelor, conform datelor si informatiilor
existente ia organele competente;
g) au absolvit un curs de instruire teoretică si practică, organizat de o
persoană juridică autorizată pentru această activitate, în conditiile
prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi;
h) nu le-a fost anulat în ultimii 2 ani dreptul de procurare, detinere sau,
după caz, port si folosire a armelor letale ori a armelor neletale supuse
autorizării, cu exceptia situatiilor în care măsura anulării s-a dispus ca
urmare a pierderii calitătii prevăzute la art. 13 alin. (2)-(5);
i) nu au pierdut sau nu le-au fost sustrase în ultimii 5 ani arme letale sau
arme neletale supuse autorizării, din motive imputabile lor, procurate în
conditiile prezentei legi.
(2) Cererea de eliberare a autorizatiei de procurare a armelor se depune de
către solicitant la Directia Generală de Politie a Municipiului Bucuresti
sau la inspectoratul judetean de politie în a cărui rază teritorială îsi are
domiciliul ori resedinta. Cererea se solutionează în termen de maximum
45 de zile, în cazul primei autorizări, si în termen de maximum 30 de zile,
în cazul autorizărilor ulterioare.
(3) Dacă autoritatea competentă cu solutionarea cererii constată că nu
sunt îndeplinite conditiile prevăzute la alin. (1), solicitantului i se refuză
autorizarea de procurare a armei si i se comunică, în scris, în termenul
prevăzut la alin. (2), solutia adoptată, precum si motivele care au stat la
baza acesteia.
(4) Solutia prevăzută la alin. (3) este supusă controlului judecătoresc,
potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările
si completările ulterioare, si poate fi atacată în termen de 15 zile de la
data la care a fost adusă la cunostinta solicitantului.

Cantitatea de arme pentru care se poate acorda autorizatia de

procurare

Art. 15. - (1) Persoanele prevăzute la art. 1 3 alin. (2)-(5), care

îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 14 alin. (1), pot fi autorizate să
procure arme, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 23 în ceea

12
ce priveste scopul pentru care solicită autorizarea, după cum urmează:
a) cel mult două arme de apărare si pază;
b) un număr nelimitat de arme, dintre cele prevăzute la art. 13 alin. (3)-
(5), din România si cel mult câte două arme din afara teritoriului
României, pentru fiecare călătorie a solicitantului.
(2) Persoanele prevăzute la art. 13 alin. (3)-(5) pot procura din afara
teritoriului României arme corespunzătoare categoriei din care fac parte,
într-o cantitate mai mare decât cea prevăzută la alin. (1) lit. b), numai prin
intermediul armurierilor si intermediarilor autorizati să comercializeze
arme.

Valabilitatea autorizatiei de procurare a armelor

Art. 16. - (1) Autorizatia de procurare a armelor se eliberează cu o

valabilitate de 90 de zile, care poate fi prelungită de către autoritatea care
a emis-o, pentru motive temeinice, pentru o nouă perioadă de până la 90
de zile.
(2) Dacă titularul autorizatiei de procurare a armelor nu a procurat armele
la sfârsitul celor două perioade de câte 90 de zile, prevăzute la alin. (1),
poate solicita, în scris, acordarea unei noi autorizatii de procurare a
armelor, fără a mai fi necesar să facă dovada îndeplinirii conditiilor
prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a), g) si i).

Conditiile exercitării dreptului conferit prin autorizatia de procurare

a armelor

Art. 17. - (1) Titularul autorizatiei de procurare a armelor poate procura,

în termenul de valabilitate a acesteia, tipul de armă si cantitatea de
munitie înscrise în document de la orice armurier si intermediar autorizat
să comercializeze în România arme, precum si de la orice persoană
autorizată din afara teritoriului României, care comercializează în
conditiile legii din tara în care se află arme din această categorie.
(2) Procurarea armelor prevăzute la art. 13 alin. (2)-(5) se poate realiza
prin cumpărare, donatie, mostenire, sponsorizare, închiriere sau comodat.
(3) Armele detinute de persoanele fizice pot fi închiriate sau date în
comodat numai prin intermediul unui armurier.
(4) Cumpărarea armelor de la altă persoană fizică sau juridică se poate
face numai prin intermediul unui armurier ori intermediar dintre cei
prevăzuti la alin. (1).
(5) Modalitatea de procurare de către persoanele fizice a armelor letale si
a armelor neletale supuse autorizării, precum si a munitiei
corespunzătoare acestora prin mijloace de comunicare la distantă se
stabileste în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

13
Pierderea dreptului de procurare a armelor

Art. 18. - Dreptul de procurare a armelor se pierde, iar autorizatia de

procurare a armelor se retrage de către organul care a eliberat-o dacă
titularul nu mai îndeplineste una dintre conditiile prevăzute la art. 14 alin.
(1) lit. b)-f) si i).

Procedura de acordare a autorizatiei de procurare a armelor

Art. 19. - Procedura de acordare a autorizatiei de procurare a armelor se

stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Modalităti specifice de procurare a armelor în cazul unor categorii

speciale de persoane

Art. 20. - (1) Persoanele prevăzute la art. 13 alin. (2) lit. a) si b) pot
procura arme de apărare si pază si de la institutiile în care sunt încadrate
ori, după caz, le pot primi în dar sau ca recompensă, în conditiile stabilite
prin ordin al conducătorului institutiei respective.
(2) Persoanele incluse mtr-un program de protectie a martorilor pot
procura arme de apărare si pază numai prin intermediul Oficiului
National pentru Protectia Martorilor, în conditiile stabilite prin ordin al
ministrului administratiei si internelor, cu aplicarea corespunzătoare a
prevederilor art. 14 alin. (1).

Vânzarea armelor letale

Art. 21. - Persoanele care detin arme letale procurate în conditiile

prezentei legi le pot vinde numai prin intermediul armurierilor sau
intermediarilor autorizati să comercializeze astfel de arme.

SECTIUNEA a 3-a

Conditii cu privire la detinerea, portul si utilizarea armelor letale, precum

si a munitiei aferente de către persoanele fizice de cetătenie română

1. Dispozitii generale

Solicitarea acordării permisului de armasi a înscrierii armei în

permisul de armă

14
Art. 22. - (1) Persoana care a procurat, în conditiile legii, arme letale are
obligatia ca, în termen de 3 zile lucrătoare de la data procurării, să se
prezinte la organul de politie care a eliberat autorizatia de procurare, în
vederea solicitării acordării permisului de armă sau, după caz, pentru
înscrierea armei în permisul de armă al cărui titular este detinătorul.
(2) în cazul în care arma a fost procurată din afara teritoriului României,
termenul prevăzut la alin. (1) este de maximum 15 zile lucrătoare de la
data achizitiei, dovedită prin actul de provenientă.
(3) Detinătorul armei are obligatia să prezinte la solicitarea organului de
politie competent fiecare armă cu teava ghintuită, împreună cu câte 5
cartuse corespunzătoare calibrului fiecărei arme, în vederea înregistrării
proiectilului si a tubului-martor în evidentele operative ale Inspectoratului
General al Politiei Române. Procedura operatiunii de înregistrare a
proiectilului si a tubului-martor se stabileste în normele metodologice de
aplicare a prezentei legi.

Acordarea dreptului de detinere sau, după caz, de port si folosire a

armei

Art. 23. - (1) în functie de scopul pentru care a solicitat autorizarea

procurării armei, autoritătile competente pot acorda solicitantului dreptul
de detinere sau, după caz, de port sau folosire a armei procurate, făcând
mentiune, în mod expres, despre aceasta în continutul permisului de
armă.
(2) Dreptul de detinere a armei se poate acorda numai pentru armele de
vânătoare, de tir, de colectie sau de autoapărare si conferă titularului
posibilitatea de a păstra arma la domiciliul sau resedinta înscrisă în
documentul de identitate, în conditiile prevăzute în normele metodologice
deaplicare a prezentei legi.
(3) Dreptul de a purta si folosi arme se poate acorda numai pentru armele
de apărare si pază, de vânătoare si de tir si conferă titularului posibilitatea
de a purta asupra sa arma si de a o folosi în scopul pentru care a fost
autorizată procurarea acesteia, precum si în caz de legitimă apărare sau
stare de necesitate, în conditiile prezentei legi.

Cantitatea de arme pentru care se poate acorda dreptul de detinere

si, după caz, de port si folosire

Art. 24. - (1) Dreptul de detinere se poate acorda pentru un număr

nelimitat de arme de vânătoare, de tir sau de colectie.
Dreptul de a purta si folosi arme se poate acorda solicitantului, în
conditiile prezentei legi, după cum urmează:

15
a) pentru două arme de apărare si pază;
b) pentru un număr nelimitat de arme de vânătoare;
c) pentru un număr nelimitat de arme de tir.

Valabilitatea permisului de armă

Art. 25. - (1) Permisul de armă are o valabilitate de 5 ani, termen care se
calculează de la data eliberării sau, după caz, de la data ultimei prelungiri.
(2) în vederea prelungirii valabilitătii permisului de armă, titularul
acestuia este obligat să se prezinte înainte de împlinirea termenului
prevăzut la alin. (1) la structura de politie competentă în a cărei rază de
competentă teritorială îsi are domiciliul sau resedinta cu armele înscrise
în permis, precum si cu documentele stabilite în normele metodologice de
aplicare a prezentei legi.
(3) Valabilitatea permisului de armă se prelungeste de către autoritatea
competentă pentru o perioadă de 5 ani, dacă titularul îndeplineste
conditiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c)-f), h) si i), iar armele
destinate folosirii în conditiile prezentei legi au efectuată inspectia
tehnică periodică.
(4) Permisul de armă conferă titularului drepturile prevăzute de lege si
după radierea din acesta a armelor înstrăinate prin vânzare, donatie,
închiriere sau comodat, până la expirarea termenului de valabilitate.

2. Regimul dreptului de detinere a armelor letale

Conditiile exercitării dreptului de detinere a armelor

Art. 26. - (1) Titularul dreptului de detinere a armelor letale are obligatia
să păstreze armele si munitiile înscrise în permisul de armă, asigurate
astfel încât să nu permită accesul la ele al persoanelor neautorizate, în
conditiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) Titularul dreptului de detinere a armelor poate fi autorizat de către
organul de politie competent teritorial, la cerere, să scoată armele detinute
în conditiile legii din incinta locului unde acestea sunt păstrate, în
următoarele situatii:
a) cu ocazia depunerii armelor la un armurier;
b) cu ocazia schimbării locului unde sunt păstrate armele.
(3) în autorizatia prevăzută la alin. (2) se mentionează perioada în care
armele urmează să fie transportate în afara locului unde sunt păstrate,
motivul pentru care acestea se transportă, traseul utilizat, destinatia si
conditiile în care trebuie asigurată arma în timpul transportului.
(4) în cazul în care armele sunt scoase din incinta locului unde sunt

16
păstrate, în vederea prezentării acestora la organele competente cu ocazia
prelungirii valabilitătii permisului de armă, nu mai este necesară
obtinerea prealabilă a autorizatiei prevăzute la alin. (2).

Autorizarea folosirii armelor care fac obiectul dreptului de detinere

Art. 27. - (1) Titularul dreptului de detinere a unei arme letale poate fi
autorizat, la cerere, de către structura de politie competentă în a cărei rază
teritorială îsi are domiciliul sau, după caz, resedinta să folosească într-un
poligon autorizat, în conditiile legii, armele de vânătoare, de tir ori de
colectie.
(2) Colectionarii de arme pot fi autorizati să folosească, în conditiile legii,
armele detinute în colectie cu ocazia unor manifestări culturale, artistice
sau istorice.
(3) Autorizarea prevăzută la alin. (1) si (2) se referă la scopul pentru care
s-a solicitat aceasta, traseul utilizat pentru transportul armelor, locul unde
urmează a fi folosită arma si termenul de valabilitate a autorizatiei
temporare de transport si folosire a armei.
(4) Titularii dreptului de detinere pot folosi o armă dintre cele detinute,
mentionată în mod expres în permisul de armă, numai în locul unde se
află arma detinută sau colectia, în caz de legitimă apărare. În cazul în care
titularul dreptului de detinere a făcut uz de armă, are obligatia să
actioneze în conditiile prevăzute la art. 33 alin. (1) si (2).
(5) Procedura de acordare a autorizatiei prevăzute la alin. (1) si (2) se
stabileste prin norme metodologice de aplicare a prezentei legi.
(6) Armele pentru care s-a obtinut dreptul de detinere nu pot fi
încredintate de către posesorii acestora altor persoane, cu exceptia
situatiilor când armele se găsesc într-un poligon autorizat.

Anularea si suspendarea dreptului de detinere a armelor

Art. 28. - (1) Dreptul de detinere a armelor se anulează dacă titularul se

află în una dintre următoarele situatii:
a) nu mai îndeplineste conditiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c), e) si
f);
b) nu se prezintă până la împlinirea termenului prevăzut la art. 25 alin. (1)
pentru prelungirea valabilitătii permisului de armă;
c) a decedat sau a fost declarat dispărut prin hotărâre judecătorească
rămasă definitivă;
d) a săvârsit într-o perioadă de 2 ani două contraventii prevăzute de
prezenta lege sau o contraventie pentru care legea prevede sanctiunea
contraventională complementară a anulării dreptului de detinere ori, după
caz, de port si folosire a armelor;
e) a folosit armele detinute fără îndeplinirea conditiilor prevăzute la art.

17
27 alin. (1), (2) si (4);
f) a pierdut din motive imputabile lui calitatea prevăzută la art. 13 alin.
(3) si (4) sau nu mai are calitatea prevăzută la art. 13 alin. (5), care a
conditionat acordarea dreptului de detinere a armelor;
g) a pierdut armele sau acestea i-au fost sustrase în împrejurări imputabile
acestuia;
h) se constată că, la data acordării permisului de armă, nu îndeplinea
conditiile prevăzute de lege pentru detinerea armelor;
i) se constată că dreptul de detinere a armelor s-a acordat pe baza unor
documente sau informatii false.
(2) Dreptul de detinere a armelor se suspendă în următoarele situatii:
a) titularul dreptului nu mai îndeplineste conditia prevăzută la art. 14 alin.
(1) lit. d);
b) titularului i s-a anulat calitatea prevăzută la art. 13 alin. (3) sau (4),
care a conditionat acordarea dreptului de detinere, dar acesta a recurs la
căile de atac prevăzute de lege pentru redobândirea acestei calităti si în
cauză nu există o solutie definitivă si irevocabilă;
c) titularul a săvârsit o contraventie pentru care legea prevede sanctiunea
contraventională complementară a suspendării dreptului de detinere a
armelor.
(3) în cazul în care persoana se află în una dintre situatiile prevăzute la
alin. (1) sau (2), organul de politie competent retrage permisul de armă,
iar titularul este obligat să facă dovada faptului că a depus armele la un
armurier autorizat, cu exceptia situatiei în care armele se ridică de către
organele de politie.

Aplicarea măsurii de suspendare sau anulare a permisului de arma

Art. 29. - (1) Constatarea situatiilor prevăzute la art. 28 se face de către

organele de politie competente, care iau măsura suspendării sau, după
caz, anulării permisului de armă.
(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) se comunică, în scris, titularului
dreptului de detinere sau, după caz, rudelor ori persoanelor care locuiau
împreună cu acesta, în situatia prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. c).
(3) Măsura prevăzută la alin. (1) este supusă controlului judecătoresc,
potrivit Legii nr. 554/2004, cu modificările si completările ulterioare.

Efectele aplicării măsurii de suspendare sau anulare a permisului de

armă

Art. 30. - Detinătorul armelor este obligat ca, în termen de 10 zile de la

data la care i-a fost adusă la cunostintă măsura prevăzută la art. 29 alin.
(1), să depună armele la un armurier autorizat, în vederea înstrăinării sau

18
depozitării, cu exceptia situatiilor în care acestea sunt ridicate de organul
de politie competent. Exercitarea căilor de atac prevăzute de lege
împotriva măsurii de anulare a dreptului de detinere a armelor de către
persoana care se află în una dintre situatiile prevăzute la art. 28 alin. (1)
nu suspendă obligatia persoanei de a depune armele la un armurier
autorizat.

3. Regimul dreptului de port si folosire a armelor letale

Conditiile de păstrare si port ale armelor letale

Art. 31. - (1) Titularul dreptului de a purta si folosi arme letale are
obligatia de a păstra arma si munitia înscrisă în permisul de armă în
conditii de securitate, astfel încât să nu permită accesul la acestea al
persoanelor neautorizate.
(2) Păstrarea armei si munitiei prevăzute la alin. (1) la domiciliul sau
resedinta detinătorului se face în locuri special destinate, în conditiile
prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(3) Arma de apărare si pază poate fi purtată numai de către titularul
permisului, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor conditii:
a) trebuie să fie asigurată si să nu fie armată;
b) să nu prezinte defectiuni, cu exceptia situatiei în care este transportată
la armurier;
c) trebuie să stea în permanentă introdusă în toc si ascunsă vederii, cu
exceptia situatiilor în care persoana este autorizată, potrivit legii, să o
utilizeze;
d) să se afle în permanentă numai asupra sa si să nu fie înmânată, sub
nicio formă, altor persoane, cu exceptia armurierilor, intermediarilor,
organelor de politie competente, precum si personalului abilitat prin lege
să păstreze si să asigure securitatea temporară a armelor, la intrarea în
institutiile publice, în mijloacele de transport naval sau aerian, precum si
în alte locuri unde portul armei este interzis prin lege;
e) detinătorul să nu se afle sub influenta băuturilor alcoolice, produselor
sau substantelor stupefiante, a medicamentelor cu efecte similare acestora
ori în stare avansată de oboseală sau să nu sufere de afectiuni temporare,
de natură să genereze o stare de pericol, în conditiile în care poartă arma
asupra sa.

Limitele exercitării uzului de armă

Art. 32. - (1) Titularii dreptului de a purta si folosi armele de apărare si

pază pot face uz de armă numai în poligoanele autorizate în conditiile

19
prezentei legi sau în caz de legitimă apărare ori stare de necesitate.
(2) Folosirea armelor de apărare si pază în poligoanele autorizate se poate
face numai în conditiile stabilite prin regulamentele de ordine interioară
ale acestora.

Obligatii în cazul efectuării uzului de armă

Art. 33. - (1) Persoana care a făcut uz de armă este obligată să actioneze
imediat pentru a se acorda primul ajutor si asistentă medicală persoanelor
rănite.
(2) Persoana care a făcut uz de armă este obligată să anunte de îndată cel
mai apropiat organ de politie, indiferent dacă au rezultat sau nu victime
ori pagube materiale.
(3) în situatia prevăzută la alin. (2), precum si în cea prevăzută la art. 27
alin. (4), organul de politie sesizat are obligatia să efectueze cercetarea la
fata locului si a circumstantelor în care s-a produs evenimentul. Arma
care a fost folosită rămâne în custodia organului de politie care desfăsoară
cercetarea, până la încheierea acesteia.
(4) Prevederile alin. (2) si (3) nu se aplică în cazul în care s-a făcut uz de
armă, în conditiile prevăzute la art. 32 alin. (2), cu exceptia situatiei în
care, în urma folosirii armei, au rezultat victime umane.

Păstrarea, portul si folosirea armelor letale de către persoanele

incluse într-un program de protectie a martorilor

Art. 34. - Persoanele incluse într-un program de protectie a martorilor pot

păstra, purta si folosi armele înscrise în permisul de armă numai în
conditiile stabilite în protocolul de protectie, cu aplicarea corespunzătoare
a prevederilor art. 31-33.
Acordarea dreptului de port si folosire a armelor de vânătoare
Art. 35. - (1) Dreptul de a purta si folosi armele de vânătoare se acordă, în
conditiile prezentei legi, persoanelor care detin permis de vânătoare
eliberat de autoritătile române.
(2) Titularul dreptului de a purta si folosi arme de vânătoare are obligatia
de a păstra armele înscrise în permisul de armă în conditiile prevăzute la
art. 31 alin. (1) si (2).

Transportul si portul armelor de vânătoare

Art. 36. - (1) Transportul armelor de vânătoare, pentru care s-a acordat
detinătorului dreptul de a le purta si folosi, de la domiciliul sau resedinta
acestuia la locul unde urmează să se desfăsoare vânătoarea potrivit legii
se face în următoarele conditii:

20
a) armele trebuie tinute în toc sau husă, asigurate si neîncărcate cu
munitie;
b) să fie îndeplinite conditiile prevăzute la art. 31 alin. (3) lit. b), d) si e).
(2) Portul armelor de vânătoare în locul destinat vânătorii se face în
următoarele conditii:
a) arma poate fi încărcată, cu conditia ca, după încărcare, să fie asigurată
si purtată astfel încât să nu prezinte pericolul producerii unor accidente;
b) să fie îndeplinite conditiile prevăzute la art. 31 alin. (3) lit. b) si e);
c) arma să se afle în permanentă numai asupra persoanei care o detine în
mod legal si să nu fie înmânată sub nicio formă altor persoane, cu
exceptia vânătorilor.

Uzul de armă de vânătoare

Art. 37. - (1) Titularul dreptului de a purta si folosi arme de vânătoare

poate face uz de arma înscrisă în permisul de armă numai asupra
vânatului pentru care a fost autorizat în conditiile Legii nr. 407/2006, cu
modificările si completările ulterioare, precum si pentru antrenament, în
poligoanele autorizate în conditiile legii.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), armele de vânătoare pot fi
folosite si în caz de legitimă apărare, stare de necesitate ori caz fortuit, în
conditiile legii.

Înstrăinarea temporară a armelor de vânătoare

Art. 38. - (1) Titularul dreptului de a purta si folosi arme de vânătoare

poate încredinta unei alte persoane autorizate pentru portul si folosirea
unor astfel de arme una sau mai multe dintre acestea, precum si munitia
aferentă, în limitele prevăzute de lege, în vederea utilizării la vânătoare.
(2) Se interzice lăsarea armei în gaj sau în alte forme de garantie.

Acordarea dreptului de port si folosire a armelor de tir

Art. 39. - (1) Dreptul de a purta si folosi arme de tir se acordă, în

conditiile prezentei legi, numai sportivilor de tir categoria I ori membri ai
loturilor nationale sau olimpice, pe perioada cât sunt în activitate, precum
si antrenorilor si instructorilor în poligonul de tragere.
(2) Sportivii de tir prevăzuti la alin. (1) pot purta si folosi arme de tir
numai din categoria celor utilizate în probele sportive pentru care au
obtinut clasificarea sau calificarea.
(3) Titularul dreptului de a purta si folosi arme de tir are obligatia de a
păstra armele înscrise în permisul de armă, în conditiile prevăzute de lege
pentru titularul dreptului de detinere a acestor arme.

21
Transportul, portul si folosirea armelor de tir

Art. 40. - (1) Transportul armelor de tir pentru care s-a acordat
detinătorului dreptul de a le purta si folosi, de la domiciliul sau resedinta
acestuia la locurile de antrenament sau unde urmează sa se desfăsoare
concursul de tir, se face în următoarele conditii:
a) armele trebuie tinute în husă sau, după caz, în cutie, neîncărcate cu
munitie si asigurate împotriva pierderii ori sustragerii;
b) să fie îndeplinite conditiile prevăzute la art. 31 alin. ( 3) lit. b), d) si e).
(2) Portul si utilizarea armelor de tir în incinta locurilor prevăzute la alin.
(1) se fac în conditiile stabilite prin regulamentele de ordine interioară ale
acestor locuri.

Portul si folosirea armelor de către persoanele care îndeplinesc o

functie ce implică exercitiul autoritătii publice

Art. 41. - Conditiile în care persoanele care îndeplinesc o functie ce

implică exercitiul autoritătii publice pot purta si folosi arme letale, în
exercitarea atributiilor de serviciu, se stabilesc prin legile speciale care
reglementează atributiile acestora.

4. Regimul procurării si detinerii munitiei aferente armelor letale de către

persoanele fizice

Procurarea munitiei de către titularii dreptului de port si folosire a

armelor

Art. 42. - (1) Titularii dreptului de a purta si folosi arme de apărare si

pază, de vânătoare sau de tir pot procura de la armurierii autorizati numai
munitia aferentă armelor înscrise în permisul de armă.
(2) Cantitatea de munitie care poate fi detinută de persoanele prevăzute la
alin. (1) se înscrie în permisul de armă de către organul de politie care
eliberează acest document, după cum urmează:
a) pentru armele de apărare si pază, cel mult 50 de cartuse cu glont si 50
de cartuse fără proiectil, pentru câte o singură armă de fiecare calibru;
b) pentru armele de vânătoare, cel mult 300 de cartuse pentru câte o
singură armă de fiecare calibru, dintre cele pentru care are dreptul de port
si folosire;
c) pentru armele de tir, cel mult 500 de cartuse pentru fiecare armă pentru
care are dreptul de port si folosire.
(3) Persoanele care detin arme de apărare si pază pot purta asupra lor, în

22
afara domiciliului sau resedintei unde este depozitată munitia, cel mult 12
cartuse.
(4) Este interzisă comercializarea sau înstrăinarea sub altă formă, precum
si detinerea ori utilizarea de munitie expirată sau degradată care, prin
păstrare sau folosire, ar putea pune în pericol viata sau integritatea
corporală a persoanelor.

Procurarea munitiei de către colectionarii de arme

Art. 43. - (1) Colectionarii de arme pot procura si detine, numai la locul
unde se află colectia de arme, cel mult 25 de cartuse cu proiectil si 50 de
cartuse fără proiectil, pentru o armă lungă sau pentru o armă scurtă dintre
cele prevăzute la categoria B pct. 7 din anexă, proiectate până în anul
1945 inclusiv, în conditiile prevăzute la art. 27 alin. (4).
(2) înscrierea mentiunilor corespunzătoare în permisul de armă cu privire
la detinerea munitiei prevăzute la alin. (1) se face de către organul de
politie competent, la cererea colectionarului.

5. Suspendarea, revocarea si anularea dreptului de port si folosire a

armelor letale si a munitiilor

Suspendarea dreptului de port si folosire a armelor

Art. 44. - (1) Suspendarea dreptului de port si folosire a armelor letale se

dispune de către organele competente în următoarele situatii:
a) titularul dreptului nu mai îndeplineste conditia prevăzută la art. 14 alin.
(1) lit. d);
b) titularului i s-a anulat calitatea prevăzută la art. 13 alin. (2)-(4), dar
acesta a contestat această măsură prin recurgerea la căile de atac
prevăzute de lege si în cauză nu există o solutie definitivă si irevocabilă;
c) a săvârsit o contraventie pentru care legea prevede sanctiunea
contraventională complementară a suspendării dreptului de port si
folosire a armelor.
(2) Suspendarea dreptului de port si folosire a armelor se dispune pentru
întreaga perioadă în care persoana se află în oricare dintre situatiile
prevăzute la alin. (1).
(3) Pe perioada suspendării dreptului de port si folosire a armelor,
permisul de armă se retrage de către organul de politie care a dispus
măsura, iar armele si întreaga cantitate de munitie detinute se depun, de
îndată, la un armurier autorizat în acest sens, cu exceptia situatiei în care
acestea se ridică de către organele de politie.
(4) Suspendarea încetează de la data la care titularul dreptului de port si

23
folosire a armelor nu se mai află în situatiile prevăzute la alin. (1), iar
permisul de armă, armele si munitia se restituie acestuia.

Anularea dreptului de port si folosire a armelor letale

Art. 45. - (1) Anularea dreptului de port si folosire a armelor letale se

dispune de către organele competente dacă titularul dreptului se află în
una dintre următoarele situatii:
a) nu mai are calitatea prevăzută la art. 13 alin. (2)-(4);
b) nu mai îndeplineste vreuna dintre conditiile prevăzute la art. 14 alin.
(1) lit. b), c), e) si f);
c) a pierdut armele înscrise în permisul de armă sau acestea i-au fost
sustrase în împrejurări care îi sunt imputabile;
d) nu se prezintă până la împlinirea termenului prevăzut la art. 25 alin. (1)
pentru prelungirea valabilitătii permisului de armă;
e) a decedat sau a fost declarat dispărut, prin hotărâre judecătorească
rămasă definitivă;
f) a săvârsit într-o perioadă de 2 ani două contraventii prevăzute de
prezenta lege sau o contraventie pentru care legea prevede sanctiunea
contraventională complementară a anulării dreptului de detinere ori, după
caz, de port si folosire a armelor;
g) se constată că, la data acordării permisului de armă, nu îndeplinea
conditiile prevăzute de lege pentru portul si folosirea armelor;
h) dreptul de port si folosire a armelor s-a acordat pe baza unor
documente sau informatii false.
(2) în urma anulării dreptului de port si folosire a armelor, permisul de
armă se retrage de către organul de politie care a dispus măsura, iar
armele si întreaga cantitate de munitie detinute se depun, de îndată, la un
armurier autorizat în acest sens, cu exceptia situatiei în care acestea se
ridică de către organele de politie.

Aplicarea măsurii de suspendare sau anulare a dreptului de port si

folosire a armelor letale

Art. 46. - (1) Măsura suspendării sau anulării dreptului de port si folosire
a armelor letale se comunică, în scris, titularului dreptului ori, după caz,
rudelor sau persoanelor care locuiau împreună cu acesta, în situatia
prevăzută la art. 45 alin. (1) lit. e).
(2) În termen de 10 zile de la data luării la cunostintă a măsurii
suspendării sau anulării dreptului de port si folosire a armelor letale,
titularul este obligat să facă dovada faptului că a depus armele si fntreaga
cantitate de munitie detinută la un armurier autorizat, cu exceptia celor
care se ridică de către organele de politie.

24
(3) Măsura suspendării sau anulării dreptului de port si folosire a armelor
letale este supusă controlului judecătoresc potrivit legii contenciosului
administrativ.
(4) Exercitarea căilor de atac prevăzute de lege împotriva măsurii
suspendării sau anulării dreptului de port si folosire a armelor letale de
către persoana care se află în una dintre situatiile prevăzute la art. 44 alin.
(1) si art. 45 alin. (1) nu suspendă obligatia persoanei de a depune armele
la un armurier autorizat.

6. Regimul călătoriilor în state terte cu armele letale si munitiile detinute

de către cetătenii români

Autorizarea călătoriilor în state terte cu armele letale si munitia

corespunzătoare

Art. 47. - (1) Persoana care detine, în conditiile prezentei legi, arme letale
si care doreste să călătorească cu acestea în state care nu sunt membre ale
Uniunii Europene, denumite în continuare state terte, are obligatia să
solicite organului de politie care i-a acordat permisul de armă eliberarea
unei autorizatii în baza căreia organele politiei de frontieră permit iesirea
de pe teritoriul României cu armele si munitia înscrise în autorizatie,
făcând mentiune despre acestea în documentul de călătorie al titularului.
(2) Armele de apărare si pază pot fi scoase de pe teritoriul României
numai de către persoanele prevăzute la art. 41, în conditiile prevăzute ia
art. 49.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligatia ca, la întoarcerea în
România, să prezinte la frontieră toate armele înscrise în documentul de
călătorie pe care le-au detinut la iesirea din tară. În cazul în care, pe
perioada sederii în state terte, armele înscrise în documentul de călătorie
au fost pierdute, furate sau distruse, titularul trebuie să prezinte, la
întoarcere, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat române,
documente autentice, eliberate de organele de politie competente din
statul în care s-a produs evenimentul, care să certifice faptul că persoana
a reclamat pierderea, furtul sau, după caz, distrugerea armei, organele
politiei de frontieră având obligatia să facă mentiune despre aceasta în
documentul de călătoriesi să informeze în scris Inspectoratul General al
Politiei Române.
(4) în situatia în care, pe perioada sederii în state terte, armele înscrise în
documentul de călătorie au fost pierdute, furate sau distruse, titularul are
obligatia ca, în termen de 3 zile de la intrarea în tară, să se prezinte
personal la organul de politie care i-a eliberat permisul de armă si să
depună o declaratie cu privire la evenimentul produs, împreună cu o copie

25
autentificată a documentului corespunzător, emis de organele competente
din statul în care s-a produs evenimentul.

Eliberarea autorizatiei de scoatere de pe teritoriul României a

armelor letale pentru calatori, state terte

Art. 48. - (1) Autorizatia prevăzută la art. 47 alin. (1) se acordă dacă
solicitantul îndeplineste următoarele conditii:
a) este titular al unui permis de armă pentru armele si munitia care
urmează să fie înscrise în documentul de călătorie;
b) prezintă motivele pentru care doreste să călătorească în state terte cu
armele si munitia pentru care solicită înscrierea în documentul de
călătorie.
(2) Autorizatia prevăzută la art. 47 alin. (1) trebuie să cuprindă date
referitoare la titularul acesteia, data si punctul de frontieră prin care
titularul urmează să iasă din tară, precum si cu privire la armele si
cantitatea de munitie care urmează să fie scoase de pe teritoriul României.
(3) Cu ocazia eliberării autorizatiei, organul de politie competent trebuie
să informeze Inspectoratul General al Politiei de Frontieră cu privire la
datele prevăzute la alin. (2).
(4) Documentele care trebuie să însotească cererea pentru înscrierea
armelor în documentul de călătorie, procedura de acordare a autorizatiei
prevăzute la art. 47 alin. (1), precum si cea de înscriere a armelor si
munitiei în documentul de călătorie, perioadele si conditiileîn care
titularul poate călători în state terte cu armele înscrise în acest document,
precum si termenul de solutionare a cererii se stabilesc prin normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.

Autorizarea călătoriilor în interes de serviciu, în afara teritoriului

României, cu armele letale si munitia din dotare

Art. 49. - (1) în cazul persoanelor prevăzute la art. 41 care, în exercitarea

atributiilor de serviciu, urmează să se deplaseze în afara teritoriului
României împreună cu armele aflate în dotare, înscrierea acestor arme,
precum si a munitiei corespunzătoare se face în pasaportul de serviciu de
către organele politiei de frontieră, cu ocazia iesirii din tară a acestor
persoane, pe baza adeverintei eliberate titularilor de către institutiile unde
sunt încadrate aceste persoane.
(2) Adeverinta prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă date referitoare la
calitatea titularului acesteia, data si punctul de frontieră prin care titularul
urmează să iasă din tară, precum si cu privire la armele si cantitatea de
munitie care urmează să fie scoase de pe teritoriul României.
(3) Institutiile la care sunt încadrate persoanele prevăzute la art. 41 au

26
obligatia să informeze, în scris, Inspectoratul General al Politiei de
Frontieră, ori de câte ori aceste persoane urmează să călătorească în afara
teritoriului României cu armele înscrise în pasaportul de serviciu.
(4) Prevederile art. 47 alin. (3) se aplică în mod corespunzător si în cazul
persoanelor prevăzute la art. 41, în această situatie organele politiei de
frontieră având obligatia să anunte în scris si institutiile unde sunt
încadrate aceste persoane.
(5) Conditiile în care persoanele prevăzute la art. 41 pot călători în afara
teritoriului României cu armele aflate în dotare se stabilesc prin ordin al
conducătorului fiecărei institutii unde sunt încadrate aceste persoane.

7. Furtul, pierderea, distrugerea sau deteriorarea permisului de armă,

precum si a documentului de călătorie în care sunt înscrise arme letale

Furtul, pierderea, distrugerea si deteriorarea permisului de armă

Art. 50. - (1) Furtul permiselor de armă se declară în termen de 48 de ore

de la constatare, la organul de politie în a cărui rază de competentă
teritorială a fost constatat, iar pierderea, distrugerea sau deteriorarea se
declară la organul de politie care Ie-a eliberat.
(2) Eliberarea unui nou document în locul celui declarat pierdut sau furat
se face numai după ce titularul prezintă dovada publicării pierderii ori
furtului în Monitorul Oficial al României.

Furtul, pierderea, distrugerea si deteriorarea documentului de

călătorie în care sunt înscrise arme letale

Art. 51. - (1) în cazul declarării furtului, pierderii sau distrugerii, în state
terte, a documentului de călătorie în care sunt înscrise armele si munitiile
cu care titularul a iesit de pe teritoriul României, acesta trebuie să se
prezinte cu armele înscrise în document la misiunea diplomatică sau
oficiul consular al României din statul unde s-a produs evenimentul, care,
după ce verifică la Inspectoratul General al Politiei Române situatia
legală a acestor arme, eliberează titularului o adeverintă în care se înscriu
datele de identitate ale acestuia, precum si marca, tipul si seriile armelor.
(2) Adeverinta prevăzută la alin. (1) conferă titularului numai dreptul de a
introduce pe teritoriul României armele înscrise în aceasta si se retine de
către organele politiei de frontieră la intrarea în tară.
(3) Procedura efectuării verificărilor prevăzute la alin. (1) se stabileste
prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si ministrului
afacerilor externe.

27
SECTIUNEA a 4-a

Conditii cu privire la procurarea, înstrăinarea, detinerea, portul si

folosirea armelor letale,

precum si a munitiei aferente de către persoanele fizice străine

Procurarea armelor letale de către străinii cu domiciliul sau

resedinta în România

Art. 52. - (1) Străinii care au resedinta sau domiciliul în România pot fi
autorizati să procure numai arme de vânătoare, de tir sau de colectie. În
sensul prezentei legi, sunt considerati că au resedinta sau domiciliul în
România străinii titulari ai unui permis de sedere temporară sau, după
caz, permanentă, acordat în conditiile legii privind regimul străinilor în
România, precum si străinii care au dobândit o formă de protectie în
România în conditiile legii privind statutul si regimul refugiatilor.
(2) Autorizatia de procurare a armelor de vânătoare, de tir sau de colectie
se acordă în conditiile prevăzute la art. 14 persoanelor prevăzute la alin.
(1) care posedă permis de sedere valabil.
(3) Prevederile art. 15 alin. (1) lit. b) si alin. (2), art. 16-19, art. 21-23, art.
24 alin. (1) si alin. (2) lit. b) si c), art. 25-30, art. 35-40, art. 42 alin. (1),
art. 43-45, art. 50 si, după caz, art. 51 se aplică în mod corespunzător si
persoanelor prevăzute la alin. (1).

Procurarea si scoaterea de pe teritoriul României a armelor letale de

către străinii titulari ai dreptului

Art. 53. - (1) Străinii care călătoresc în România pe baza unei vize de
scurtă sedere ori care beneficiază de scutire de la obligativitatea acestei
vize, potrivit legii, pot fi autorizati să procure din România numai arme
de vânătoare, de tir sau de colectie, în vederea scoaterii acestora din
România.
(2) Armele si munitia corespunzătoare procurate de către străini în timpul
unei călătorii în România, în conditiile prevăzute la alin. (1), vor fi
exportate sau, după caz, transferate în statul de destinatie numai prin
intermediul armurierilor si intermediarilor autorizati să efectueze astfel de
operatiuni.
(3) Inspectoratul General al Politiei Române eliberează persoanelor
prevăzute la alin. (1), la cerere, autorizatia de procurare a armelor, dacă
îndeplinesc următoarele conditii:
a) au împlinit vârsta de 18 ani;

28
b) fac dovada intrării legale în România;
c) prezintă autorizatia de procurare a armei sau, după caz, a munitiei
eliberată de autoritătile competente ale statului de destinatie, cu exceptia
cazului în care în acel stat procurarea armei nu este conditionată de
obtinerea unei autorizatii prealabile, situatie în care solicitantul va
prezenta o comunicare scrisă emisă de autoritătile competente din care să
reiasă acest fapt.
(4) Procedura acordării autorizatiei de procurare a armei si a autorizatiei
de scoatere a armei de pe teritoriul României de către persoanele
prevăzute la alin. (1) se stabileste prin normele metodologice de aplicare
a prezentei legi.

Introducerea, detinerea, portul si folosirea armelor letale pe

teritoriul României

Art. 54. - (1) Străinii care călătoresc în România pentru a participa la

concursuri oficiale de tir sau pentru a practica vânătoarea, în conditiile
legii, pe baza unei vize de scurtă sedere ori care beneficiază de scutire de
la obligativitatea acestei vize, potrivit legii, pot, în baza avizului de
introducere a armelor în tară, să detină si, după caz, să poarte si să
folosească armele de vânătoare sau de tir pe care le detin, dacă armele si
munitia sunt înscrise în documentele de trecere a frontierei.
(2) Avizul de introducere a armelor în tară se poate acorda străinilor de
către Inspectoratul General al Politiei de Frontieră, în următoarele
conditii:
a) fac dovada detinerii legale a armelor în statul de unde provin;
b) în cazul armelor de vânătoare, prezintă o invitatie nominală de la o
asociatie de vânătoare din România, legal constituită, ce îsi desfăsoară
activitatea conform Legii nr. 407/2006, cu modificările si completările
ulterioare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
c) în cazul armelor de tir, fac dovada faptului că urmează să participe la
un concurs de tir organizat de o asociatie sau un club de tir sportiv
afiliată/afiliat la federatiile sportive nationale de specialitate;
d) în cazul armelor de colectie, fac dovada faptului că urmează să
participe la o manifestare culturală, artistică sau istorică si prezintă
invitatia unei asociatii de colectionari, legal constituită, ori a unei
institutii muzeistice din România.
(3) în cazul tranzitării teritoriului României de către străini cu armele
prevăzute la alin. (1), avizul prevăzut la alin. (2) se acordă numai cu
conditia prezentării documentelor care atestă faptul că introducerea
armelor si munitiei respective este permisă pe teritoriul statului de
destinatie.
(4) Procedura si documentele necesare acordării avizului prevăzut la alin.

29
(2) si (3), cantitătile de arme care pot fi introduse de străini în România se
stabilesc în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Regimul aplicabil unor categorii speciale de străini detinători de

arme letale

Art. 55. - (1) Însotitorii delegatiilor străine, la nivelul sefilor de stat sau de
guvern, ai altor demnitari străini care beneficiază de protectie, precum si
militarii străini pot introduce, purta si folosi, pe teritoriul României, arme
de apărare si pază, pe bază de reciprocitate sau în conditiile stabilite prin
acorduri bilaterale, dacă acestea sunt notificate Inspectoratului General al
Politiei Române prin Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării
Nationale ori Ministerul Administratiei si Internelor.
(2) Membrii personalului misiunilor diplomatice, ai oficiilor consulare si
ai reprezentantelor organizatiilor internationale acreditate în România pot
purta si folosi arme de apărare si pază, pe bază de reciprocitate sau în
conditiile stabilite prin acorduri bilaterale, fără a mai fi necesară obtinerea
permisului de armă.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (2) pot procura din România arme de
apărare si pază, în baza autorizatiei eliberate de Inspectoratul General al
Politiei Române, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe.

Achizitionarea de pe teritoriul României a munitiei de către străini

Art. 56. - Străinii care se află în mod legal pe teritoriul României pot
procura de la armurierii autorizati munitia aferentă armelor legal detinute,
în conditiile stabilite la art. 42.

SECTIUNEA a 5-a

Conditii cu privire la procurarea, înstrăinarea, detinerea, portul si

folosirea armelor neletale de către persoanele fizice

Procurarea si înstrăinarea armelor neletale

Art. 57. - (1) Cetătenii români si rezidentii statelor membre cu domiciliul,

resedinta sau, după caz, locul de rezidentă în România, precum si străinii
cu sedere legală în România, care au împlinit vârsta de 18 ani, pot să
procure arme neletale din categoriile C si D din anexă, precum si munitia
aferentă de la orice armurier si, după caz, intermediar care
comercializează astfel de arme:
a) după obtinerea autorizatiei de procurare potrivit alin. (4), pentru armele

30
prevăzute în categoria C din anexă;
b) după notificarea prealabilă a organelor prevăzute la art. 11 alin. (1),
pentru armele prevăzute în categoria D din anexă.
(2) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) pot procura, în scopul detinerii,
respectiv al portului si folosirii, cel mult două arme neletale de
autoapărare si un număr nelimitat de arme de tir sportiv din categoria
celor prevăzute în categoria C din anexă.
(3) Armele neletale prevăzute în categoria C pct. 22 din anexă pot fi
procurate, în scopul detinerii, respectiv al portului si folosirii, numai de
către sportivii si antrenorii de tir.
(4) Autorizatia de procurare a armelor neletale prevăzute în categoria C
din anexă se acordă persoanelor prevăzute la alin. (1), dacă îndeplinesc,
cumulativ, următoarele conditii:
a) nu au fost condamnate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă,
la pedeapsa detentiunii pe viată sau la pedeapsa închisorii mai mare de un
an, cu exceptia cazurilor în care a intervenit amnistia ori reabilitarea;
b) nu sunt învinuite sau inculpate în cauze penale pentru fapte săvârsite
cu intentie, potrivit legislatiei în vigoare;
c) sunt apte din punct de vedere psihologic si medical;
d) nu prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranta natională, viata si
integritatea corporală a persoanelor, conform datelor si informatiilor
existente la organele competente;
e) nu le-a fost anulat în ultimii 2 ani dreptul de procurare, detinere sau,
după caz, de port si folosire a armelor letale ori neletale supuse
autorizării, cu exceptia situatiilor în care măsura anulării s-a dispus ca
urmare a pierderii calitătii prevăzute la art. 13 alin. (2)-(5);
f) nu au pierdut sau nu le-au fost sustrase în ultimii 5 ani arme letale si
neletale supuse autorizării, din motive imputabile lor, procurate în
conditiile prezentei legi.
(5) Prevederile art. 14 alin. (2)-(4), art. 16 si 17 se aplică în mod
corespunzător pentru situatia prevăzută la alin. (4).
(6) Dreptul de procurare a armelor prevăzute la alin. (1) lit. a) se pierde,
iar autorizatia de procurare a acestora se retrage de către organul care a
eliberat-o dacă titularul nu mai îndeplineste conditiile prevăzute la alin.
(4).
(7) Armele prevăzute la alin. (1) nu pot fi înstrăinate, încredintate sau
împrumutate de către posesorii acestora, cu exceptia cazului în care
acestea sunt depuse la structura de politie competentă, la personalul
abilitat prin lege să păstreze si să asigure securitatea temporară a armelor,
la intrarea în institutiile publice, în mijloacele de transport naval ori
aerian, precum si în alte locuri stabilite prin lege sau la armurieri si
intermediari, în vederea depozitării ori înstrăinării.
(8) Fac exceptie de la prevederile alin. (7) armele prevăzute în categoria

31
C pct. 22 din anexă, care pot fi încredintate unei alte persoane autorizate
pentru portul si folosirea unor astfel de arme, în vederea utilizării în
poligon.
(9) Procedura de acordare a autorizatiei de procurare a armelor neletale se
stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(10) Armele si dispozitivele neletale prevăzute în categoria E din anexă
pot fi procurate în România de orice persoană care a împlinit vârsta de 18
ani.
(11) Străinii care călătoresc în România pe baza unei vize de scurtă
sedere ori care beneficiază de scutire de la obligativitatea acestei vize,
potrivit legii, pot fi autorizati să procure din România arme neletale
supuse autorizării sau notificării prealabile, în vederea scoaterii acestora
din România, în conditiile prevăzute la art. 53 alin. (1)-(3).

Drepturile si obligatiile posesorilor armelor neletale supuse

autorizării

Art. 58. - (1) Dispozitiile referitoare la acordarea permisului de armă, la

înscrierea armei în permisul de armă, la drepturile si obligatiile
solicitantului armei letale, prevăzute la art. 22 alin. (1) si (2), art. 23 alin.
(1), art. 26 si 50, se aplică si în ceea ce priveste armele neletale supuse
autorizării.
(2) Valabilitatea permisului de armă se prelungeste de către structura de
politie competentă în a cărei rază teritorială îsi are domiciliul, resedinta
sau, după caz, locul de rezidentă titularul dreptului dacă acesta
îndeplineste conditiile prevăzute la art. 57 alin. (4). Prevederile art. 25
alin. (1) si (2) se aplică în mod corespunzător.
(3) în cazul armelor prevăzute în categoria C pct. 23 din anexă, destinate
pentru colectie, autoritătile competente pot acorda numai un drept de
detinere. Prevederile art. 27 se aplică în mod corespunzător.

Anularea si suspendarea dreptului de detinere, respectiv de port si

folosire a armelor neletale supuse autorizării

Art. 59. - (1) Dreptul de detinere, respectiv de port si folosire a armelor

neletale supuse autorizării se anulează dacă titularul se află în una dintre
următoarele situatii:
a) nu mai îndeplineste conditiile prevăzute la art. 57 alin. (4) lit. a ), c) si
d);
b) nu se prezintă până la împlinirea termenului prevăzut la art. 25 alin. (1)
pentru prelungirea valabilitătii permisului de armă;
c) a decedat sau a fost declarat dispărut prin hotărâre judecătorească
rămasă definitivă;

32
d) a săvârsit într-o perioadă de 2 ani două contraventii prevăzute de
prezenta lege sau o contraventie pentru care legea prevede sanctiunea
contraventională complementară a anulării dreptului de detinere ori, după
caz, de port si folosire a armelor;
e) se constată faptul că titularul a folosit armele detinute, cu încălcarea
conditiilor prevăzute la art. 27 alin. (1) si (4);
f) titularul a pierdut armele sau acestea i-au fost sustrase în împrejurări
imputabile acestuia;
g) se constată că, la data acordării permisului de armă, nu îndeplinea
conditiile prevăzute de lege pentru portul si folosirea armelor;
h) dreptul de detinere, respectiv de port si folosire a armelor neletale s-a
acordat pe baza unor documente sau informatii false.
(2) Dreptul de detinere, respectiv de port si folosire a armelor neletale
supuse autorizării se suspendă în următoarele situatii:
a) titularul nu mai îndeplineste conditiile prevăzute la art. 57 alin. (4) lit.
b);
b) titularul a săvârsit una dintre contraventiile pentru care legea prevede
sanctiunea contraventională complementară a suspendării dreptului de
detinere, respectiv de port si folosire.
(3) în cazul în care persoana se află în una dintre situatiile prevăzute la
alin. (1) sau (2), organul competent retrage permisul de armă, iar titularul
este obligat să facă dovada faptului că a depus armele la un armurier
autorizat, cu exceptia situatiei în care armele se ridică de către organele
de politie. Prevederile art. 29 si 30 se aplică în mod corespunzător.
(4) Măsura anulării sau suspendării dreptului de detinere, respectiv de
port si folosire a armelor neletale supuse autorizării se comunică, în scris,
titularului dreptului ori, în situatia prevăzută la alin. (1) lit. c),
succesorilor acestuia. Prevederile art. 46 alin. (2)-(4) se aplică în mod
corespunzător.

Certificatul de detinător

Art. 60. - (1) Persoanele care au procurat arme neletale în conditiile

notificării prealabile au obligatia ca, în termen de 5 zile de la data
procurării, să se prezinte cu acestea la autoritătile prevăzute la art. 11 alin.
(1), în vederea eliberării certificatului de detinător.
(2) Certificatul de detinător conferă titularului dreptul de detinere, port si
folosire a armelor înscrise în acest document.
(3) Titularii certificatului de detinător pot trece frontiera de stat a
României cu armele înscrise în acest document, fără a le putea înstrăina
în afara teritoriului României.
(4) Procedura notificării prealabile, mentionată la art. 57 alin. (1), precum
si a acordării certificatului de detinător se stabileste prin normele

33
metodologice de aplicare a prezentei legi.

Păstrarea armelor neletale

Art. 61. - Posesorii armelor neletale din categoriile D si E din anexă au

obligatia să ia toate măsurile necesare pentru păstrarea armelor la
domiciliu, resedintă sau, după caz, la locul de rezidentă, astfel încât să nu
permită accesul persoanelor neautorizate la acestea si să nu existe pericol
de vătămare corporală accidentală.
Introducerea armelor neletale pe teritoriul României de către străini
Art. 62. - (1) Introducerea de către străini a armelor neletale din categoria
celor supuse autorizării pe teritoriul României este interzisă, cu exceptia
cazurilor în care titularul face dovada faptului că urmează să participe la
un concurs de tir organizat de o asociatie ori un club de tir sportiv
afiliată/afiliat la federatiile sportive nationale de specialitate sau face
dovada faptului că urmează să participe la o manifestare culturală,
artistică sau istorică si prezintă invitatia unei asociatii de colectionari,
legal constituită, ori a unei institutii muzeistice din România.
(2) Străinii pot introduce în România arme neletale legal detinute, din
categoria celor supuse notificării prealabile, numai după obtinerea
autorizatiei de introducere a armelor în tară.
(3) Autorizatia de introducere a armelor în tară se acordă dacă solicitantul
îndeplineste următoarele conditii:
a) a împlinit vârsta de 18 ani;
b) motivează, în scris, necesitatea introducerii armei pe teritoriul
României.
(4) Procedura acordării autorizatiei prevăzute la alin. (2) se stabileste prin
normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(5) Armele si dispozitivele neletale prevăzute în categoria E din anexă pot
fi introduse în România fără restrictii de orice persoană care a împlinit
vârsta de 18 ani, cu respectarea conditiilor prevăzute de lege privind
portul si folosirea acestora.

Portul armelor neletale destinate pentru autoapărare

Art. 63. - (1) Persoanele prevăzute la art. 57 alin. (1) au dreptul să poarte
asupra lor doar o singură armă neletală destinată pentru autoapărare,
dintre cele procurate în mod legal.
(2) Este interzis portul armelor neletale, destinate pentru autoapărare, în
următoarele conditii:
a) în locuri aglomerate, stadioane, săli de spectacol si adunări publice,
precum si în alte locuri în care folosirea acestor arme este interzisă prin
lege;

34
b) dacă detinătorul se află sub influenta băuturilor alcoolice, produselor
sau substantelor stupefiante, a medicamentelor cu efecte similare acestora
ori în stare avansată de oboseală sau suferă de afectiuni temporare, de
natură să genereze o stare de pericol în conditiile în care poartă arma
asupra sa;
c) neînsotite de documentul care atestă dreptul de port si folosire.

Uzul de armă neletală

Art. 64. - (1) Titularii dreptului de a purta si folosi arme neletale,

destinate pentru autoapărare, pot face uz de armă numai în poligoanele
autorizate în conditiile prezentei legi sau în caz de legitimă apărare ori
stare de necesitate.
(2) Armele neletale prevăzute în categoriile C-E din anexă, destinate
colectiei, pot fi folosite în conditiile prevăzute la art. 27.
(3) Folosirea armelor neletale în poligoanele autorizate se poate face
numai în conditiile stabilite prin regulamentele de ordine interioară ale
acestora.

Folosirea armelor utilitare si de agrement

Art. 65. - (1) Armele cu tranchilizante, harpoanele de pescuit si armele de

asomare pot fi folosite, în conditiile legii, doar împotriva animalelor si
mamiferelor acvatice, numai în scopul pentru care sunt destinate, în astfel
de conditii încât să nu cauzeze vătămări corporale persoanelor.
(2) Pistoalele de start pot fi detinute si folosite de federatiile sportive
nationale si cluburile sportive afiliate acestora.
(3) Pistoalele de semnalizare pot fi detinute si folosite de persoanele
fizice si juridice numai în scopul pentru care sunt destinate, în astfel de
conditii încât să nu cauzeze vătămări corporale persoanelor.
(4) Armele sau dispozitivele neletale destinate agrementului si tirului
sportiv pot fi folosite în spatii delimitate care nu sunt accesibile
publicului sau în spatii special amenajate sau semnalizate, în astfel de
conditii încât să nu pună în pericol integritatea corporală sau viata
persoanelor.
(5) Sunt interzise portul si folosirea armelor sau dispozitivelor neletale
prevăzute la alin. (4) în locuri publice.
(6) Armele sau dispozitivele neletale prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi
transportate de la domiciliul, resedinta sau, după caz, locul de rezidentă al
detinătorului la locul unde urmează să se desfăsoare activitătile pentru
care sunt destinate, numai dacă acestea sunt tinute în husă, bagaj ori
ambalaj si nu sunt încărcate cu munitie.

35
Procurarea munitiei pentru armele neletale

Art. 66. - (1) Munitia aferentă armelor neletale poate fi procurată numai
în baza permisului de armă sau, după caz, a certificatului de detinător, de
la armurierii autorizati să o comercializeze.
(2) Posesorii armelor neletale cu destinatia de autoapărare pot procura si
detine maximum 100 de cartuse pentru fiecare armă dintre cele pentru
care au drept de port si folosire.

CAPITOLUL III

Procurarea, detinerea si folosirea armelor si munitiilor de către

persoanele juridice

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

Categoriile de persoane juridice care pot procura, detine si folosi

arme si munitii

Art. 67. - (1) Institutiile publice cu atributii în domeniul apărării, ordinii

publice si sigurantei nationale sunt autorizate să procure, să înstrăineze,
să detină si să folosească arme letale si arme neletale, precum si munitia
corespunzătoare, pentru înarmarea personalului propriu, în conditiile
stabilite prin legi speciale.
(2) Persoanele juridice de drept public, altele decât cele cu atributii în
domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si
persoanele juridice si unitătile subordonate sau aflate în coordonarea
acestora sunt autorizate să procure, să detină si să folosească arme letale
si arme neletale, precum si munitia corespunzătoare, în conditiile
prezentei legi, pentru exercitarea atributiilor specifice stabilite prin actele

36
normative de organizare si functionare a acestora.
(3) Persoanele juridice de drept privat, care nu sunt subordonate sau aflate
în coordonarea unor institutii publice, pot fi autorizate în conditiile
prezentei legi, în functie de obiectul lor de activitate, să procure, să detină
si să folosească arme letale si arme neletale, precum si munitia
corespunzătoare, pentru:
a) înarmarea personalului abilitat să desfăsoare activităti de pază, dacă
aceasta se justifică pentru asigurarea pazei sediilor, imobilelor sau
obiectivelor care le apartin sau cărora le asigură protectie, precum si a
pazei persoanelor, bunurilor, valorilor sau transportului ori depozitării de
valori importante, în cazul societătilor al căror obiect de activitate îl
constituie prestarea de servicii în domeniul pazei ori al celor care îsi pot
asigura paza proprie, în conditiile legii;
b) desfăsurarea activitătilor de executare a tragerilor cu arme în poligoane
special amenajate, pentru antrenament sau divertisment, precum si
organizarea si desfăsurarea cursurilor prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. g);
c) desfăsurarea activitătilor sportive, artistice, în centrele de productie
cinematografică si televiziune, precum si în cadrul spectacolelor de circ si
teatru.
(4) Muzeele pot fi autorizate, în conditiile prezentei legi, să procure si să
detină arme de colectie, precum si arme neletale, după caz.
(5) Persoanele juridice străine nu pot fi autorizate să detină sau să
folosească, pe teritoriul României, arme din categoria A din anexă, si nici
munitia corespunzătoare acestora.

Autoritătile competente să acorde autorizări de procurare detinere si

folosire a armelor si munitiilor

Art. 68. - Autorizările prevăzute la art. 67 alin. (3) si (4) se acordă de

către Directia Generală de Politie a Municipiului Bucuresti, inspectoratele
judetene de politie în a căror rază de competentă se află sediul social,
respectiv punctul de lucru al persoanei juridice, precum si Inspectoratul
General al Politiei Române, în conditiile prezentei legi.

SECTIUNEA a 2-a

Regimul procurării, detinerii si folosirii armelor si munitiilor de către

persoanele juridice de drept public si persoanele juridice sau unitătile
subordonate sau aflate în coordonarea acestora

Conditiile procurării, detinerii, păstrării si dotării personalului

37
propriu cu arme si munitii

Art. 69. - (1) Persoanele juridice de drept public, altele decât cele cu
atributii în domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale,
precum si persoanele juridice si unitătile aflate în subordonarea sau
coordonarea acestora care, în exercitarea atributiilor prevăzute de actele
normative de organizare si functionare, desfăsoară activităti specifice care
necesită dotarea personalului cu arme letale si arme neletale, precum si cu
munitia corespunzătoare, pot procura si, după caz, înstrăina asemenea
arme si munitie, în conditiile prezentei legi, prin armurierii si
intermediarii autorizati în acest sens.
(2) Tipurile si cantitatea de arme si munitie care pot fi procurate se
stabilesc, în functie de activitătile specifice care urmează să fie
desfăsurate, precum si de numărul de posturi care trebuie încadrate cu
personal înarmat, de către conducătorul persoanei juridice prevăzute la
alin. (1), cu avizul autoritătilor prevăzute la art. 68.
(3) Păstrarea armelor si a munitiei prevăzute la alin. (1) se face în spatii
special destinate si avizate în conditiile prevăzute de lege, asigurate în
permanentă cu pază înarmată, în conditiile legii.
(4) Dotarea cu arme a personalului specializat se face în baza ordinelor de
serviciu individuale, emise de conducătorul persoanei juridice prevăzute
la alin. (1) sau, după caz, al unitătii subordonate sau aflate în coordonarea
acesteia, în care se mentionează datele de identificare ale armei, datele de
identificare ale detinătorului, sarcinile în executarea cărora detinătorul
poate purta si folosi armele, locurile în care detinătorul poate purta si
folosi armele, precum si conditiile în care acesta poate face uz de armă.
(5) Persoana juridică si unitătile prevăzute la alin. (1) au obligatia să
constituie, la nivel central, un registru în care se tine evidenta armelor si
munitiei procurate, detinute si înstrăinate, a munitiei consumate, precum
si a personalului care este dotat cu acestea. Această evidentă se pune la
dispozitia autoritătilor care au acordat avizul prevăzut la alin. (2), ori de
câte ori se solicită aceasta.
(6) Evidenta prevăzută la alin. (5) se păstrează timp de 20 de ani, în cazul
armelor letale si al armelor neletale supuse autorizării.
(7) Persoanele juridice si unitătile prevăzute la alin. (1) au obligatia de a
prezenta registrele, cu ocazia constituirii acestora, la autoritătile prevăzute
la art. 68, în vederea înregistrării. Evidenta registrelor prevăzute la alin.
(5) se tine de către autoritătile prevăzute la art. 68.

Dotarea personalului propriu cu arme letale sau neletale supuse

autorizării si munitii

Art. 70. - (1) Pot fi dotate, în conditiile prevăzute la art. 69 alin. (4), cu

38
arme letale sau neletale supuse autorizării persoanele care:
a) au împlinit 18 ani;
b) sunt angajate în baza unui contract individual de muncă, la persoana
juridică sau unitătile prevăzute la art. 69 alin. (1);
c) îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c)-f), h) si i);
d) urmează un instructaj, desfăsurat de angajator, cu privire la scopul
pentru care sunt dotate cu arme, precum si la conditiile în care trebuie
purtată si folosită arma, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art.
31 alin. (3), art. 32, art. 35-37, art. 63 alin. (2), art. 64 si 65, după caz, la
sfârsitul căruia semnează un angajament, prin care se obligă să poarte si
să folosească armele si munitia din dotare numai în scopurile si conditiile
stabilite în instructaj.
(2) Modelul ordinului de serviciu si continutul instructajului prevăzut la
alin. (1) lit. d) se stabilesc de angajator si se avizează de către structurile
de ordine publică din cadrul autoritătilor prevăzute la art. 68.
(3) Tipul de arme si cantitatea de munitie înscrise în ordinul de serviciu
se stabilesc de către autoritătile prevăzute la art. 68.
(4) Prevederile alin. (1) se aplică si personalului cu atributii de gestionare,
administrare si întretinere a armelor detinute de persoana juridică sau
unitătile prevăzute la art. 69 alin. (1), care trebuie să facă si dovada
absolvirii cursurilor prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. g).
(5) Armele aflate în dotare pot fi purtate si folosite numai în intervalul de
timp zilnic stabilit de angajator, în care persoanele prevăzute la alin. (1) si
(4) exercită atributiile de serviciu care necesită portul si folosirea
acestora, precum si numai în conditiile si locurile prevăzute în ordinul de
serviciu. La sfârsitul acestui interval de timp, armele se depun în locurile
prevăzute la art. 69 alin. (3), iar ordinul de serviciu se depune la sediul
persoanei juridice sau al unitătilor prevăzute la art. 69 alin. (1), cu
exceptia celor detinute de pădurari si paznicii de vânătoare, care pot fi
păstrate de acestia în conditiile stabilite prin normele metodologice de
aplicare a prezentei legi. Sunt interzise detinerea, portul si folosirea
armelor de către persoanele dotate cu acestea în afara orelor de program.
(6) Folosirea armelor si munitiei de către personalul dotat cu acestea se
face numai în scopurile stabilite de angajator, cu avizul autoritătilor
prevăzute la art. 68, în conformitate cu atributiile prevăzute la art. 67 alin.
(2).
(7) în vederea dotării cu arme, angajatorul solicită pentru fiecare persoană
în parte avizul autoritătilor prevăzute la art. 68, prin care se atestă
îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (1) lit. c).
(8) Semnarea contractului individual de muncă presupune si acordul
implicit al persoanelor, care urmează să fie dotate cu arme de apărare si
pază, pentru testarea integritătii lor profesionale si morale, prin efectuarea
unor verificări de specialitate ale autoritătilor prevăzute la art. 68, care au

39
ca scop prevenirea si combaterea cazurilor în care aceste persoane pot
folosi armele din dotare si în alte scopuri decât cele prevăzute în prezenta
lege.
(9) Dotarea cu arme de tir a cluburilor sportive care au dobândit certificat
de identitate sportivă si sunt afiliate la federatiile sportive nationale de
specialitate, precum si folosirea acestor arme de către sportivi, antrenori
sau instructori în poligonul de tragere se fac cu avizul autoritătilor
prevăzute la art. 68, în conditiile stabilite prin ordin al presedintelui
Autoritătii Nationale pentru Sport si Tineret.

Dotarea personalului propriu cu arme neletale

Art. 71. - (1) Pot fi dotate, în conformitate cu art. 69 alin. (4), cu arme
neletale persoanele care îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 70 alin.
(1) lit. a), b) si d), precum si sportivii si antrenorii de tir, în conditiile
prevăzute la art. 70 alin. (9).
(2) Conditiile prevăzute la alin. (1) se aplică si personalului cu atributii de
gestionare, administrare si întretinere a armelor detinute de persoana
juridică sau unitătile prevăzute la art. 69 alin. (1).

Verificarea personalului dotat cu arme si munitii, precum si a stării

tehnice a armelor si munitiei

Art. 72. - (1) Persoanele juridice si unitătile prevăzute la art. 69 alin. (1)
au obligatia să desfăsoare, periodic, la intervale stabilite de către
autoritătile prevăzute la art. 68 sau ori de câte ori acestea solicită,
următoarele activităti:
a) verificarea îndeplinirii de către personalul dotat cu arme si munitie a
conditiei prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. e), a cunoasterii instructajului
prevăzut la art. 70 alin. (1) lit. d), precum si a modului în care sunt
respectate prevederile acestuia;
b) verificarea stării tehnice a armelor si munitiei, precum si a conditiilor
în care acestea sunt păstrate, prin armurierii autorizati în acest sens.
(2) Autoritătile prevăzute la art. 68 pot solicita să li se comunice
rezultatele verificărilor prevăzute la alin. (1) sau pot participa, în mod
efectiv, la efectuarea acestor verificări, ori de câte ori consideră necesar.

Poligoanele pentru antrenament si pentru verificarea armelor

Art. 73. - (1) Persoanele juridice si unitătile prevăzute la art. 69 alin. (1)
pot construi si amenaja poligoane pentru antrenamentul personalului dotat
cu arme, precum si pentru verificarea armelor si munitiilor detinute, în
conditiile prevăzute de prezenta lege.

40
(2) Personalul desemnat cu administrarea, întretinerea si supravegherea
poligoanelor trebuie să îndeplinească conditiile prevăzute la art. 70 alin.
(1) si alin. (5).
(3) Personalul care urmează să desfăsoare în incinta poligonului activităti
permanente de supraveghere a activitătilor care se desfăsoară în această
incintă, precum si activităti de instruire si îndrumare a persoanelor care
desfăsoară activităti de antrenament trebuie să detină atestatul de
instructor, acordat de autoritătile prevăzute la art. 68, în conditiile
stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(4) Activitătile care se pot desfăsura în poligon se stabilesc prin
regulamentul de organizare si functionare a acestuia, care se avizează de
către autoritătile prevăzute la art. 68.

Categorii de persoane juridice si unităti care pot detine si folosi

diferite tipuri de arme şi muniţii

Art. 74. - (1) Următoarele persoane juridice si unităti aflate în subordinea,

autoritatea sau, după caz, coordonarea acestora pot detine si folosi arme si
munitii, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 69-73, după cum
urmează:
a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin Regia
Natională a Pădurilor - Romsilva, si subunitătile apartinând acesteia pot
detine si folosi arme de foc cu destinatie utilitară si munitia
corespunzătoare, pentru exercitarea atributiilor de serviciu ale organelor
de control, în domeniul pazei fondului forestier si ocrotirii animalelor,
precum si arme de vânătoare si munitia corespunzătoare, pentru
recoltarea planificată a vânatului si combaterea animalelor dăunătoare;
b) Asociatia Generală a Vânătorilor si Pescarilor Sportivi din România si
asociatiile de vânători sportivi, legal constituite, ce îsi desfăsoară
activitatea conform Legii nr. 407/2006, cu modificările si completările
ulterioare, pot detine si folosi, prin personalul anume desemnat, arme de
foc cu destinatie utilitară si munitia corespunzătoare, pentru paza
fondurilor de vânătoare, precum si arme de vânătoare si munitia
corespunzătoare, pentru recoltarea planificată a vânatului si combaterea
animalelor dăunătoare;
c) unitătile de învătământ superior cu profil cinegetic pot detine si folosi
arme de vânătoare si arme cu destinatie utilitară, pentru exercitarea
activitătii didactice;
d) autoritatea publică centrală care răspunde de piscicultura si unitătile
aflate în subordinea sau coordonarea acesteia pot detine si folosi arme cu
destinatie utilitară cu munitie fără proiectil, pentru dotarea personalului
propriu însărcinat cu îndepărtarea păsărilor dăunătoare;
e) administratiile aeroporturilor pot detine si folosi arme cu destinatie

41
utilitară cu munitie fără proiectil, pentru îndepărtarea păsărilor care pot
periclita securitatea aeronavelor;
f) autoritatea publică centrală care răspunde de protectia mediului si
unitătile aflate în subordinea sau coordonarea acesteia pot detine si folosi
arme de foc cu destinatie utilitară, precum si munitia corespunzătoare,
necesare pentru desfăsurarea activitătilor specifice în domeniul protectiei
si conservării habitatelor naturale, a diversitătii biologice si a retelei
nationale de arii protejate;
g) federatiile sportive nationale de specialitate si cluburile sau asociatiile
sportive afiliate acestora pot detine si folosi arme de tir sportiv si munitia
corespunzătoare, în functie de necesităti, pentru desfăsurarea
antrenamentelor ori concursurilor aprobate de aceste federatii;
h) institutiile de cultură si artă, asociatiile cultural-artistice si sportive pot
detine si folosi arme de panoplie pentru activitătile pe care le desfăsoară;
i) centrele de productie cinematografică, circurile, teatrele si alte
asemenea institutii de cultură, artă si sport pot detine si folosi arme de
recuzită sau utilitare pentru activitătile pe care le desfăsoară.
(2) în cazul armelor detinute în conditiile prevăzute la alin. (1) lit. g),
dotarea sportivilor cu arme de tir si munitia corespunzătoare în vederea
desfăsurării antrenamentelor si concursurilor se poate face numai în
incinta poligoanelor, fără îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 70 alin.
(1) lit. a)-c), în conformitate cu regulamentul de organizare sifunctionare
a acestora.
(3) în cazul armelor detinute în conditiile prevăzute la alin. (1) lit. e) si f),
dotarea persoanelor desemnate să le folosească, în vederea desfăsurării
activitătilor specifice, se poate face fără îndeplinirea conditiilor prevăzute
la art. 70 alin. (1) lit. a)-c), iar în cazul armelor de panoplie, si fără
îndeplinirea conditiei prevăzute la art. 69 alin. (4).

SECTIUNEA a 3-a

Regimul procurării, detinerii si folosirii armelor si munitiilor de către

persoanele juridice de drept privat,care nu sunt subordonate sau aflate în
coordonarea unor institutii publice

1. Dispozitii generale privind autorizarea pentru procurarea,

detinerea si folosirea armelor si munitiilor

Autorizatiile pentru procurarea, detinerea si folosirea armelor si

munitiilor

42
Art. 75. - (1) în vederea procurării de arme si munitii sau a construirii si
amenajării de poligoane, persoanele juridice prevăzute la art. 67 alin. (2)-
(4) trebuie să depună o cerere la autoritătile prevăzute la art. 68, în
vederea eliberării autorizatiei corespunzătoare.
(2) Autoritătile prevăzute la art. 68 eliberează, vizează o dată la 2 ani,
preschimbă, retrag sau anulează autorizatiile pentru procurarea, detinerea
si folosirea armelor si munitiilor, precum si autorizatiile pentru
construirea si amenajarea poligoanelor.
(3) Procedura de eliberare, vizare, preschimbare, retragere sau anulare a
autorizatiei pentru procurarea, detinerea si folosirea armelor si munitiei se
stabileste în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Preschimbarea autorizatiilor pentru procurarea, detinerea si

folosirea armelor si munitiilor

Art. 76. - (1) Autorizatiile prevăzute la art. 75 alin. (1) se preschimbă în

următoarele situatii:
a) în cazul schimbării denumirii ori sediului persoanei juridice;
b) când autorizatia a fost pierdută, furată, distrusă sau deteriorată;
c) când au fost folosite în întregime spatiile destinate vizei sau
mentiunilor.
(2) Pentru eliberarea unei noi autorizatii, persoana juridică este obligată
să depună, în acest sens, o cerere la autoritătile prevăzute la Art. 68, în
termen de 10 zile de la data când a intervenit una dintre situatiile
prevăzute la alin. (1) lit. a) si b). Eliberarea unei noi autorizatii în locul
celei declarate pierdute sau furate se face numai după publicarea pierderii
ori furtului în Monitorul Oficial al României.

Retragerea si anularea autorizatiilor pentru procurarea, detinerea si

folosirea armelor si munitiilor

Art. 77. - (1) Autorizatiile prevăzute la art. 75 alin. (1) se retrag în

următoarele situatii:
a) titularul încetează activitatea care a determinat autorizarea;
b) titularul a săvârsit contraventii pentru care legea prevede încetarea
dreptului de procurare, detinere si folosire a armelor;
c) titularul a săvârsit mai mult de două contraventii prevăzute de prezenta
lege, altele decât cele prevăzute la lit. b).
(2) Anularea autorizatiilor prevăzute la art. 75 alin. (1) se dispune în
următoarele situatii:
a) se constată că, la data acordării autorizatiei, titularul nu îndeplinea
conditiile prevăzute de lege pentru procurare, detinere sau folosire a

43
armelor si munitiei sau, după caz, conditiile privind construirea,
amenajarea si functionarea poligonului;
b) titularului i s-a acordat autorizatia pe baza unor documente sau
informatii false.

Obligatiile persoanelor juridice autorizate să detină si să folosească

arme si munitie

Art. 78. - Persoanele juridice autorizate să procure, să detină si să

folosească arme si munitie au următoarele obligatii:
a) să se prezinte în perioada stabilită de Inspectoratul General al Politiei
Române la autoritătile prevăzute la art. 68, pentru vizarea autorizatiei;
b) să anunte schimbarea sediului sau a punctului de lucru cu cel putin 10
zile înainte de aceasta, la organul de politie în a cărui rază de competentă
este situat noul sediu, pentru efectuarea mentiunilor corespunzătoare în
autorizatie;
c) să anunte pierderea, furtul sau distrugerea autorizatiei, la autoritătile
prevăzute la art. 68, în termen de 24 de ore de la constatarea
evenimentului;
d) în cazul în care persoana juridică încetează activitatea, trebuie să
comunice aceasta autoritătilor prevăzute la art. 68, în termen de 10 zile de
la acea dată;
e) să prezinte, la autoritătile prevăzute la art. 68, documentele care
dovedesc procurarea sau înstrăinarea armelor si munitiei, în termen de 10
zile de la procurare sau, după caz, înstrăinare, în vederea efectuării
mentiunilor corespunzătoare în continutul autorizatiei.

Conditiile pentru păstrarea armelor si munitiilor, precum si pentru

dotarea personalului angajat

Art. 79. - Prevederile art. 69 alin. (3) si ale art. 70-73 se aplică în mod
corespunzător si persoanelor juridice de drept privat, care nu sunt
subordonate sau aflate în coordonarea unor institutii publice, în ceea ce
priveste conditiile în care acestea pot păstra si dota personalul angajat cu
arme si munitia corespunzătoare, precum si cele în care persoanele
înarmate apartinând acestor persoane juridice le pot purta si folosi.

2. Procurarea, detinerea si folosirea armelor si munitiilor de către

societătile specializate de pază

Autorizarea procurării armelor si munitiei de către societătile

44
specializate de pază

Art. 80. - (1) Societătile specializate de pază, constituite potrivit Legii nr.
333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia
persoanelor, cu modificările si completările ulterioare, pot fi autorizate, la
cerere, să procure de la armurierii si intermediarii autorizati în acest sens:
a) numai prin închiriere, arme letale, precum si munitia corespunzătoare,
cu exceptia situatiilor în care aceste societăti sunt constituite în armurieri
autorizati să efectueze operatiuni cu arme din această categorie;
b) sub orice formă prevăzută de lege, arme neletale, precum si munitia
corespunzătoare.
(2) în functie de activitătile legale de pază pe care le desfăsoară,
societătile prevăzute la alin. (1) pot fi autorizate să procure arme si
munitie, după cum urmează:
a) în cazul activitătilor de protectie a persoanelor: arme de apărare si pază
- numai pentru protectia persoanelor prevăzute la art. 13 alin. (2), iar
arme de autoapărare - pentru protectia celorlalte categorii de persoane;
b) în cazul activitătilor de pază a obiectivelor, bunurilor si valorilor: arme
letale cu destinatie utilitară - numai pentru paza sediilor băncilor,
centrelor de procesare a valorilor monetare ori casieriilor colectoare,
partidelor parlamentare, santierelor arheologice, sediilor si punctelor de
lucru ale societătilor care desfăsoară activităti ce constituie monopol de
stat, sediilor armurierilor si intermediarilor, depozitelor de arme, munitii,
materii explozive, substante toxice, substante stupefiante si medicamente
care contin substante stupefiante, metale pretioase si pietre pretioase,
obiectivelor la care se asigură paza cu jandarmi în cooperare cu
societătile specializate de pază, poligoanelor în care se desfăsoară
activităti cu arme letale, precum si a altor locuri prevăzute de lege în acest
sens, iar arme neletale cu destinatie utilitară - pentru activitătile de pază a
celorlalte obiective, bunuri si valori, desfăsurate potrivit legii;
c) în cazul activitătilor de pază a transporturilor unor valori importante:
arme letale cu destinatie utilitară - numai pentru paza transporturilor cu
arme, munitii, materii explozive, substante toxice, substante stupefiante si
medicamente care contin substante stupefiante, metale pretioase si pietre
pretioase, înscrisuri de valoare, sume de bani, titluri de credit, cecuri,
precum si cu alte valori prevăzute de lege, iar arme neletale cu destinatie
utilitară - pentru activitătile de pază a celorlalte categorii de transporturi.
(3) Inspectoratul General al Politiei Române tine evidenta centralizată a
tuturor societătilor specializate de pază autorizate să procure, să detină si
să folosească arme si munitie.

Acordarea autorizatiei de procurare, folosire a armelor letale si a

munitiilor

45
Art. 81. - Autorizatia de procurare, detinere si folosire a armelor letale si
a munitiei pentru detinere si societătile specializate de pază se acordă
pentru fiecare contract de prestări servicii încheiat de acestea potrivit
Legii nr. 333/2003, cu modificările si completările ulterioare,
valabilitatea autorizatiei neputând depăsi durata contractului.

Interzicerea portului altor arme pe durata îndeplinirii atributiunilor

de serviciu

Art. 82. - Persoanelor angajate în cadrul societătilor specializate de pază,

care sunt dotate cu arme, le este interzis ca, pe durata îndeplinirii
atributiunilor de serviciu, să poarte asupra lor alte arme în afară de arma
de serviciu.

3. Procurarea, detinerea si folosirea armelor si munitiei de către

persoanele juridice de drept priva care nu sunt subordonate sau
aflate în coordonarea unor institutii publice, pentru paza proprie

Autorizarea procurării, detinerii si folosirii armelor si munitiei

pentru paza proprie

Art. 83. - Persoanele juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau
aflate în coordonarea unei institutii publice si care îsi asigură paza proprie
în conditiile Legii nr. 333/2003, cu modificările si completările ulterioare,
pot fi autorizate, la cerere, să procure, să detină si să folosească, pentru
desfăsurarea activitătilor de pază, numai arme neletale si munitia
corespunzătoare.

Conditiile privind păstrarea si dotarea personalului, precum si portul

si pentru paza proprie

Art. 84. - Prevederile art. 69 alin. (3) si ale art. 70-73 se aplică în mod
corespunzător si persoanelor juridice de drept privat care nusunt
subordonate sau aflate în coordonarea unor institutii publice, în ceea ce
priveste conditiile în care acestea pot păstra si dota personalul folosirea
armelor destinate angajat cu arme destinate pentru paza proprie si cu
munitia corespunzătoare, precum si cele în care persoanele înarmate
apartinând acestor persoane juridice le pot purta si folosi.

46
4. Procurarea, detinerea si folosirea armelor si munitiei pentru
activităti cultural-artistice

Procurarea, detinerea si folosirea armelor munitiei pentru activităti

cultural-artistice

Art. 85. - (1) Persoanele juridice de drept privat care nu sunt subordonate
sau aflate în si coordonarea unor institutii publice si care desfăsoară
activităti sportive si artistice în centrele de productie cinematografica si
televiziune, precum si în cadrul unor spectacole de circ si teatru pot fi
autorizate, la cerere, de către autoritătile prevăzute ia art. 68 să procure
arme de panoplie si, după caz, utilitare sau de recuzită, în conditiile
stabilite pentru persoanele prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. h) si i). (2)
Prevederile art. 69 alin. (3) si alin. (5)-(7), ale art. 70 alin. (1) lit. d) si
alin. (2)-(5) si ale art. 71-73 se aplică în mod corespunzător în cazul
persoanelor juridice prevăzute la alin. (1) în ceea ce priveste conditiile în
care acestea pot păstra si dota personalul angajat cu arme si munitia
corespunzătoare, precum si cele în care persoanele înarmate apartinând
acestor persoane juridice le pot purta si folosi.

5. Regimul functionării poligoanelor de tragere apartinând

persoanelor juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau
aflate în coordonarea institutiilor publice

Autorizarea functionării poligoanelor de tragere

Art. 86. - (1) în functie de obiectul lor de activitate, persoanele juridice de

drept privat care nu sunt subordonate sau aflate în coordonarea
institutiilor publice pot construi si amenaja poligoane de tragere pentru
arme letale, care, la cerere, pot fi autorizate de către autoritătile prevăzute
la art. 68 să functioneze, după cum urmează:
a) poligoane de tragere pentru pregătirea personalului propriu - în cazul
societătilor specializate de pază;
b) poligoane de tragere pentru verificarea armelor si munitiilor - în cazul
armurierilor autorizati să producă si să repare arme;
c) poligoane de tragere pentru antrenament si agrement - în cazul
persoanelor juridice autorizate să organizeze activităti de tragere pentru
antrenament si divertisment.
(2) Autorizatia prevăzută la alin. (1) se acordă dacă sunt îndeplinite
următoarele conditii:

47
a) poligoanele de tragere îndeplinesc normele tehnice de sigurantă si sunt
certificate în acest sens de către Inspectoratul General al Politiei Române;
b) personalul desemnat pentru administrarea, întretinerea si
supravegherea poligoanelor de tragere trebuie să îndeplinească conditiile
prevăzute ia art. 70 alin. (1) si (5);
c) personalul desemnat pentru supravegherea activitătilor care se
desfăsoară în incinta poligoanelor de tragere, precum si pentru
desfăsurarea activitătilor de instruire si îndrumare a persoanelor care
execută trageri de verificare a armelor, antrenamente de tragere sau, după
caz, urmează cursurile de instruire teoretică si practică prevăzute la art.
14 alin. (1) lit. g) trebuie să îndeplinească conditia prevăzută la art. 73
alin. (3);
d) să existe personal specializat, angajat permanent, desemnat pentru a
acorda primul ajutor si asistentă medicală de urgentă în cazul eventualelor
accidente produse în incinta poligonului.
(3) Activitătile care se pot desfăsura în poligoanele de tragere se stabilesc
prin regulamentul de organizare si functionare al acestora, care se
avizează de autoritătile prevăzute la art. 68.
(4) Conditiile de avizare a poligoanelor de tragere se stabilesc prin
normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(5) Normele tehnice de sigurantă privind constructia si amenajarea
poligoanelor de tragere se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei
si internelor.

Conditiile procurării armelor si munitiilor destinate folosirii în

incinta poligoanelor de tragere

Art. 87. - (1) Persoanele juridice ale căror poligoane au fost autorizate să
functioneze în conditiile stabilite la art. 86 alin. (1) lit. a) si c) pot fi
autorizate, la cerere, să procure de la armurierii si intermediarii autorizati
în acest sens:
a) numai prin închiriere, arme letale, precum si munitia corespunzătoare
si, sub orice formă prevăzută de lege, arme neletale, precum si munitia
corespunzătoare, pentru poligoanele prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. a);
b) sub orice formă prevăzută de lege, arme letale si arme neletale, precum
si munitia corespunzătoare, exclusiv pentru folosirea în poligon, pentru
poligoanele prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. c).
(2) în vederea acordării autorizatiei pentru procurarea, detinerea si
folosirea armelor si munitiei de către autoritătile prevăzute la art. 68,
persoanele juridice prevăzute la art. 86 alin. (1) întocmesc planul de
dotare cu arme si munitie, care se depune la aceste autorităti împreună cu
cererea de autorizare.
(3) Poate fi autorizată numai procurarea acelor arme si munitii care

48
corespund celor pentru care poligonul a fost autorizat să fie folosite în
incinta acestuia.
(4) Pentru păstrarea unui număr mai mic de 15 arme letale, spatiul
destinat depozitării trebuie prevăzut cu sistem de supraveghere video si
mijloace de alarmare instalate în conditiile Legii nr. 333/2003, cu
modificările si completările ulterioare, conectate la dispecerate de
alarmare si interventie ale unor societăti specializate de pază.
(5) în cazul depozitării unui număr mai mare de 15 arme letale si a
munitiei aferente în incinta poligoanelor, spatiile destinate păstrării
trebuie asigurate în permanentă si cu pază înarmată.

Conditiile accesului diferitelor categorii de persoane în incinta

poligoanelor de tragere

Art. 88. - (1) în functie de destinatia poligoanelor de tragere, în incinta

acestora sunt admise accesul si desfăsurarea activitătilor de tragere cu
arma pentru următoarele categorii de persoane:
a) în cazul poligoanelor prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. a) si c),
personalul angajat la societatea specializată de pază, desemnat să poarte
si să folosească arme si munitie, persoanele care au absolvit sau urmează
cursul de instruire prevăzut la art. 14 alin. (1) lit. g), precum si orice
persoană care a împlinit vârsta de 18 ani pentru activităti de tragere de
divertisment;
b) în cazul poligoanelor prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. b), numai
personalul specializat pentru repararea si testarea armelor, din cadrul
armurierilor autorizati să repare arme.
(2) în situatiile prevăzute la alin. (1) lit. a), accesul în incinta poligonului
de tragere este permis si cu armele aflate în dotarea persoanei sau, după
caz, în permisul de armă al cărui titular este, în vederea executării
tragerilor cu aceste arme. În cazul titularilor dreptului de detinere a
armelor înscrise în permisul de armă, accesul este permis numai dacă
acestia prezintă autorizatia prevăzută la art. 27.
(3) în cazul în care poligoanele prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. c) sunt
destinate exclusiv pentru tragerile cu arme neletale, accesul în incinta
acestora este permis oricărei persoane care a împlinit vârsta de 14 ani, cu
conditia ca, în cazul minorilor sub 18 ani, acestia să fie însotiti de o
persoană majoră. Accesul acestor persoane în incinta poligonului este
permis si cu armele si munitia detinute de acestea, numai însotite de
documentele care atestă dreptul de detinere sau port si folosire al armelor.
(4) în cazul aparitiei unor incidente în incinta poligoanelor de tragere, în
urma cărora au rezultat victime sau pagube materiale neplanificate,
administratorul poligonului are obligatia să actioneze în conditiile
prevăzute la art. 33 alin. (1) si (2).

49
 CAPITOLUL IV

Regimul circulatiei armelor si munitiilor

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

Conditiile pe care trebuie să le îndeplinească armele si munitiile

pentru a putea fi detinute sau comercializate

Art. 89. - (1) Armele si munitiile prevăzute în categoriile A-C si categoria

D pct. 25-29 din anexă, fabricate pe teritoriul României, pot fi detinute
sau comercializate numai dacă îndeplinesc următoarele conditii:
a) sunt marcate de armurierul autorizat să le producă;
b) sunt certificate de către producător că îndeplinesc conditiile de
sigurantă în utilizare;
c) armele sunt înregistrate în Registrul National al Armelor.
(2) Armele si munitiile prevăzute în categoriile A-C si categoria D pct.
25-29 din anexă, fabricate în afara teritoriului României, introduse pe

50
teritoriul României, pot fi comercializate sau, după caz, detinute de
persoane fizice ori juridice din România numai dacă:
a) sunt marcate de producător;
b) sunt certificate de către producător sau de către un organism
international că îndeplinesc conditiile de sigurantă în utilizare.
(3) Sunt exceptate de la îndeplinirea conditiei prevăzute la alin. (2) lit. b)
armele si munitiile care tranzitează, în conditiile legii, teritoriul
României.

SECTIUNEA a 2-a

Marcarea armelor si munitiilor

Marcarea armelor si munitiilor

Art. 90. - (1) Armurierii care produc arme si munitii pe teritoriul

României dintre cele prevăzute în categoriile A-C si categoria D pct. 25-
29 din anexă au obligatia ca, în procesul de fabricatie a acestora, să aplice
pe arme, munitii si pachete de munitii marcaje destinate identificării si
urmăririi acestora. Prin pachetele munitie, în sensul prezentului articol, se
întelege cea mai mică unitate de ambalare de munitie completă.
(2) Marcajul pentru arma asamblată trebuie să indice:
a) denumirea producătorului;
b) tara sau locul fabricării;
c) seria si, după caz, anul de fabricatie, dacă acesta nu face parte din
numărul de serie.
(3) Marcajul prevăzut la alin. (2) se aplică pe cel putin o componentă
esentială a armei de foc, componentă a cărei distrugere ar face imposibilă
utilizarea armei de foc.
(4) Marcajul aplicat pe pachete de munitii trebuie să indice:
a) denumirea producătorului;
b) numărul de identificare a lotului;
c) calibrul;
d) tipul de munitie.
(5) Marcajul aplicat pe munitie trebuie să cuprindă elementele prevăzute
la alin. (4) lit. a), c) si d).

Trecerea armelor în circuitul civil

Art. 91. - (1) Armele detinute de institutiile publice cu atributii în

domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale pot fi trecute în
circuitul civil numai dacă sunt marcate în conditiile prezentei legi.

51
(2) Marcarea armelor potrivit alin. (1) se efectuează de către armurieri
autorizati în conditiile legii să producă arme sau de către institutiile
publice cu atributii în domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei
nationale.
Evidenta armelor si munitiilor fabricate
Art. 92. - (1) Armurierii care produc arme si munitii au obligatia de atine
evidenta armelor si munitiilor fabricate, în registre constituite cu avizul
Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti sau al
inspectoratelor de politie judetene în a căror rază teritorială de
competentă îsi au sediile sociale.
(2) Registrele constituite în conformitate cu alin. (1) se înregistrează la
Inspectoratul General al Politiei Române care tine evidenta registrelor
tuturor armurierilor autorizati să producă arme si munitii.
(3) Evidenta care se tine în registrele prevăzute la alin. (1) se constituie
după criteriul elementelor prevăzute la art. 90 alin. (2).
(4) Evidenta armelor militare, a armelor de apărare si pază, precum si a
munitiilor corespunzătoare constituie informatii secrete de stat, se tine în
registre separate constituite potrivit legii, iar evidenta celorlalte arme
letale, a armelor neletale, precum si a munitiilor corespunzătoare
constituie informatii secrete de serviciu.

Păstrarea registrelor de evidentă a armelor si munitiilor fabricate

Art. 93. - (1) Registrele prevăzute la art. 92 alin. (1) se păstrează de

armurierii autorizati să producă arme si munitii timp de 20 ani, după care
se depun, pentru arhivare, la Directia Generală de Politie a Municipiului
Bucuresti sau la inspectoratele judetene de politie în a căror rază
teritorială de competentă îsi au sediile sociale, respectiv punctele de
lucru.
(2) în situatia în care armurierii îsi încetează activitatea de producere a
armelor si munitiilor, registrele prevăzute la art. 92 alin. (1) se depun la
Directia Generală de Politie a Municipiului Bucuresti sau la
inspectoratele judetene de politie în a căror rază teritorială de competentă
îsi au sediile sociale, respectiv punctele de lucru, în termen de 15 zile de
la încetarea activitătii.

SECTIUNEA a 3-a

Inspectia tehnică si dezactivarea armelor si munitiilor

Inspectia tehnică periodică

52
Art. 94. - (1) Inspectia tehnică periodică a armelor se efectuează de către
armurieri autorizati în conditiile legii, în vederea verificării îndeplinirii de
către acestea a conditiilor tehnice de sigurantă în utilizare.
(2) în cazul în care se constată, cu ocazia efectuării inspectiei tehnice
periodice, că armele verificate îndeplinesc conditiile tehnice de sigurantă
în utilizare, armurierii prevăzuti la alin. (1) eliberează persoanei fizice sau
juridice căreia îi apartin certificatul de efectuare a inspectiei tehnice
periodice.
(3) Armurierii prevăzuti la alin. (1) nu pot fi autorizati să efectueze
inspectia tehnică periodică a armelor care le apartin.
(4) Cheltuielile ocazionate de efectuarea inspectiei tehnice prevăzute la
alin. (1) se suportă de către detinătorul legal al armelor verificate.
(5) Pentru armele detinute de persoanele fizice si juridice inspectia
tehnică se efectuează la solicitarea detinătorului legal, precum si la
solicitarea expresă a structurilor de politie competente.
(6) Conditiile de autorizare a armurierilor pentru a efectua inspectia
tehnică periodică a armelor se stabilesc prin normele metodologice de
aplicare a prezentei legi.
(7) Standardele si tehnicile de inspectie tehnică periodică a armelor se
stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor.

Dezactivarea armelor si regimul celor care au devenit improprii

folosirii

Art. 95. - (1) Dezactivarea armelor de foc se realizează de către armurieri

avizati în conditiile legii, care eliberează în acest sens un certificat care să
ateste dezactivarea armei de foc sau aplică pe suprafata armei de foc un
marcaj clar vizibil.
(2) Sunt arme de foc dezactivate acele arme cu toate componentele
esentiale devenite definitiv nefunctionale si care nu pot fi îndepărtate,
înlocuite sau modificate astfel încât arma de foc să poată fi reactivată în
vreun fel.
(3) Armele care nu mai pot fi aduse în stare de functionare din cauza unor
defectiuni iremediabile sunt verificate de armurierii prevăzuti la alin. (1),
care eliberează în acest sens un certificat sau aplică pe suprafata armei de
foc un marcaj clar vizibil. În cazul în care aceste arme sunt nevandabile,
se predau armurierilor autorizati să desfăsoare operatiuni de casare a
acestora.
(4) Conditiile de avizare a armurierilor pentru a desfăsura operatiuni de
dezactivare a armelor de foc se stabilesc prin normele metodologice de
aplicare a prezentei legi.
(5) Standardele si tehnicile de dezactivare a armelor de foc se stabilesc
prin ordin al ministrului administratiei si internelor.

53
Metodologia de certificare

Art. 96. - Procedura acordării certificatelor de dezactivare, precum si a

certificatelor de efectuare a inspectiei tehnice periodice se stabileste prin
normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

SECTIUNEA a 4-a
Registrul National al Armelor

Organizarea si functionarea Registrului National al Armelor

Art. 97. - (1) în cadrul Inspectoratului General al Politiei Române se

constituie Registrul National al Armelor, ca sistem complex de prelucrare
a datelor cu privire la evidenta armelor, a detinătorilor de arme, precum si
a operatiunilor cu arme si munitii, necesar pentru îndeplinirea atributiilor
legale privind gestionarea aplicării dispozitiilor prezentei legi.
(2) Termenul de păstrare a datelor cuprinse în evidentele Registrului
National al Armelor este de 20 de ani.
(3) Inspectoratul General al Politiei Române exercită, prin structura care
administrează Registrul National al Armelor, următoarele atributii în
domeniul gestionării regimului circulatiei armelor si munitiei:
a) gestionează evidenta operatiunilor cu arme si munitii, precum si cu
privire la persoanele care le-au procurat si către care s-au înstrăinat
acestea;
b) gestionează evidenta armurierilor si intermediarilor care desfăsoară
operatiuni cu arme, piese si munitii;
c) gestionează evidenta etapelor procedurale parcurse de autoritătile
competente în cazurile de declarare a pierderii, furtului sau distrugerii
armelor si munitiilor aflate în circulatie, operând mentiunile
corespunzătoare în evidente;
d) cooperează cu institutiile similare din străinătate si cu reprezentantele
diplomatice si oficiile consulare ale României din străinătate, pentru
monitorizarea operatiunilor cu arme, piese si munitii.
(4) Organizarea si functionarea Registrului National al Armelor, precum
si accesul la acesta se aprobă prin ordin al ministrului administratiei si
internelor.

Exceptii în cazul armelor militare

Art. 98. - Sunt exceptate de la prevederile art. 94-97 armele militare a

căror evidentă se tine de către institutiile care au dreptul să le procure, să

54
le detină, să le folosească si să le înstrăineze, în conditiile stabilite prin
ordin al conducătorului fiecăreia dintre institutiile respective.

CAPITOLUL V

Regimul operatiunilor cu arme, piese si munitii

SECTIUNEA 1
Dispozitii generale

Efectuarea operatiunilor cu arme

Art. 99. - (1) Operatiunile cu arme, piese si munitiile corespunzătoare pe

teritoriul României pot fi efectuate numai de către sau prin intermediul
armurierilor ori intermediarilor, în conditiile stabilite prin prezenta lege,
cu exceptia persoanelor fizice care, în baza autorizatiei de procurare ori a
dovezii notificării, după caz, pot procura din afara teritoriului României si
introduce în tară, în conditiile legii, arme letale si neletale.
(2) Unitătile din subordonarea sau coordonarea institutiilor publice cu
atributii în domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale pot
efectua operatiuni cu arme, piese si munitii, în conditiile stabilite prin
ordin al conducătorului fiecăreia dintre aceste institutii.
(3) Operatiunile cu arme, piese si munitii pot fi efectuate si de către
armurierii sau intermediarii constituiti prin acte normative în
subordonarea ori coordonarea altor institutii publice.
(4) Persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat constituite ca
armurieri sau intermediari pot efectua operatiuni cu arme, piese si
munitii, în conditiile prezentei legi.
(5) Procedura autorizării persoanelor fizice desemnate să desfăsoare
operatiuni cu arme, piese si munitii în structura armurierilor sau
intermediarilor se stabileste prin normele metodologice de aplicare a

55
prezentei legi.

Armurierii

Art. 100. - (1) Sunt armurieri de drept următoarele categorii de persoane

juridice:
a) federatiile sportive nationale de specialitate, cluburile si asociatiile
sportive afiliate acestora, precum si gestionarii fondurilor de vânătoare;
b) companiile nationale si societătile comerciale constituite în baza unor
acte normative în vederea efectuării de operatiuni cu afme, piese si
munitii.
(2) Se pot constitui în armurieri, la cerere, persoanele fizice si juridice,
altele decât cele prevăzute la alin. (1), care îndeplinesc conditiile
prevăzute de prezenta lege.

Categorii de operatiuni care pot fi desfăsurate către armurieri

Art. 101. - (1) Persoanele juridice prevăzute la art. 100 alin. (1) sunt
autorizate să de efectueze operatiuni cu arme, piese si munitii, după cum
urmează:
a) institutiile publice, altele decât cele care au competente în domeniul
apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, si unitătile aflate în
subordonarea sau coordonarea acestora care, prin competentele conferite
de lege, desfăsoară activităti ce necesită detinerea si folosirea armelor si
munitiilor, precum si federatiile sportive nationale de specialitate,
cluburile sau asociatiile sportive afiliate acestora si gestionarii fondurilor
de vânătoare, pentru operatiuni de procurare, înstrăinare în scop
necomercial, reparare si depozitare;
b) companiile nationale si societătile comerciale constituite în baza unor
acte normative, pentru efectuarea operatiunilor în vederea cărora au fost
constituite.
(2) Persoanele fizice si juridice prevăzute la art. 100 alin. (2) pot fi
autorizate, la cerere, să desfăsoare operatiuni cu arme din categoriile B, C
si D din anexă, piesele acestora, precum si cu munitia corespunzătoare.
(3) Importul, exportul, transferul sau tranzitul armelor si munitiilor care
se încadrează în categoria produselor militare, potrivit legii, sunt supuse
si controlului autoritătilor cu atributii în domeniul produselor strategice
ori cu dublă utilizare.

SECTIUNEA a 2-a
Regimul constituirii armurierilor

56
Constituirea armurierilor

Art. 102. - (1) Persoanele fizice si juridice prevăzute la art. 100 alin. (2)
se pot constitui ca armurieri, în baza autorizatiei eliberate de Inspectoratul
General al Politiei Române, după includerea în obiectul de activitate a
operatiunilor cu arme, piese si munitii.
(2) Autorizatia prevăzută la alin. (1) se acordă numai dacă toti asociatii si
administratorii îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c) si
d) si nu figurează cu mentiuni în certificatul de cazier fiscal, iar cei care
desfăsoară activităti ce implică accesul efectiv la arme si munitii letale
îndeplinesc si conditiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a) si lit. c)-g).
(3) Persoanele fizice se pot constitui ca armurieri, în baza autorizatiei
eliberate de Inspectoratul General al Politiei Române, dacă îndeplinesc si
conditiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a) si c)-g).

Reînnoirea si retragerea autorizatiei de constituire a armurierilor

Art. 103. - (1) Societătile comerciale constituite ca armurieri sunt obligate

să solicite reînnoirea autorizatiei ori de câte ori se schimbă asociatii sau
administratorii acestora, precum si cu ocazia schimbării sediului social.
(2) Autorizatia prevăzută la art. 102 alin. (1) se retrage de către
autoritatea care a acordat-o, în situatia în care aceasta constată că asociatii
si administratorii armurierului legal constituit nu mai îndeplinesc
conditiile prevăzute la art. 102 alin. (2). Retragerea autorizatiei are ca
efect pierderea calitătii de armurier a societătii comerciale.
(3) Autorizatia prevăzută la art. 102 alin. (3) se retrage de către
autoritatea care a acordat-o în situatia în care aceasta constată că persoana
fizică nu mai îndeplineste conditiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a) si
c)-g). Retragerea autorizatiei are ca efect pierderea calitătii de armurier a
persoanei fizice.

SECTIUNEA a 3-a
Regimul efectuării operatiunilor cu arme si munitii

Autorizarea desfăsurării operatiunilor cu arme si munitii

Art. 104. - (1) Armurierii constituiti în conditiile prevăzute la art. 102 pot
efectua operatiuni cu arme, piese si munitii, cu aplicarea corespunzătoare
a prevederilor legii privind regimul monopolului de stat, numai după
obtinerea autorizatiei pentru operatiuni cu arme si munitii, acordată de
autoritătile competente pentru fiecare categorie de operatiuni dintre cele

57
prevăzute la alin. (3)-(6).
(2) Autoritătile competente care acordă autorizatia prevăzută la alin. (1)
sunt Directia Generală de Politie a Municipiului Bucuresti ori
inspectoratele judetene de politie în a căror rază teritorială îsi are sediul
social armurierul sau, după caz, punctul de lucru unde urmează să se
desfăsoare operatiunile pentru care se solicită autorizarea.
(3) Autorizatia pentru desfăsurarea operatiunilor de producere a armelor
letale si armelor neletale, precum si a componentelor acestora se acordă
armurierilor dacă acestia îndeplinesc cumulativ următoarele conditii:
a) detin spatii destinate efectuării operatiunilor de producere a armelor,
pieselor si munitiilor, asigurate cu amenajări tehnice de protectie si
sisteme electronice de alarmare, avizate de organele de politie si
conectate la dispecerate de alarmare si interventie specializate;
b) detin spatii corespunzătoare, destinate depozitării armelor si pieselor,
avizate de organele de politie, precum si spatii destinate exclusiv
depozitării munitiilor, capselor sau pulberilor pentru munitie, autorizate
de inspectoratul teritorial de muncă;
c) detin, după caz, poligoane de tragere pentru verificarea armelor si
munitiilor.
(4) Autorizatia pentru desfăsurarea operatiunilor de comercializare sau,
după caz, depozitare a armelor, pieselor si munitiilor se acordă
armurierului care îndeplineste următoarele conditii:
a) detine, după caz, spatii corespunzătoare destinate efectuării
operatiunilor de comercializare a armelor, pieselor si munitiilor, asigurate
cu amenajări tehnice de protectie si sisteme electronice de alarmare,
avizate de organele de politie si conectate la dispecerate de alarmare si
interventie specializate;
b) detine, după caz, spatii corespunzătoare, destinate depozitării armelor
si pieselor, avizate de organele de politie, precum si spatii destinate
exclusiv depozitării munitiilor, capselor sau pulberilor pentru munitie,
autorizate de inspectoratul teritorial de muncă.
(5) Autorizatia pentru desfăsurarea operatiunilor de reparare a armelor se
acordă numai dacă armurierul îndeplineste următoarele conditii:
a) detine spatii corespunzătoare, destinate depozitării armelor si pieselor,
avizate de organele de politie, precum si spatii destinate exclusiv
depozitării munitiilor, capselor sau pulberilor pentru munitie, autorizate
de inspectoratul teritorial de muncă si asigurate în conditiile stabilite la
alin. (3) lit. a);
b) detine, după caz, poligoane pentru verificarea armelor, autorizate în
conditiile prezentei legi.
(6) Autorizatia pentru desfăsurarea operatiunilor de transport al armelor,
pieselor si munitiilor letale se acordă numai dacă armurierul îndeplineste
următoarele conditii:

58
a) detine în mod legal si utilizează mijloace de transport omologate în
conditiile legii de Registrul Auto Român;
b) detine spatii corespunzătoare, destinate depozitării armelor si pieselor,
avizate de organele de politie, precum si spatii destinate exclusiv
depozitării munitiilor, capselor sau pulberilor pentru munitie, autorizate
de inspectoratul teritorial de muncă si asigurate în conditiile stabilite la
alin. (3) lit. a).
(7) Este interzisă amenajarea depozitelor de munitii în incinta imobilelor
de locuinte.
(8) în autorizatia prevăzută la alin. (1) se mentionează în mod expres
categoriile de operatiuni cu arme, piese si munitii care pot fi efectuate de
către armurier, iar în functie de spatiul destinat acestora si de nivelul de
securitate, cantitatea de munitie ce poate fi depozitată în acestea, conform
avizului inspectoratului teritorial de muncă.

Categorii de operatiuni care pot fi desfăsurate de armurierii

autorizati

Art. 105. - Armurierii autorizati în conditiile art. 104 pot desfăsura

următoarele activităti:
a) cei autorizati să desfăsoare operatiuni de comercializare a armelor,
pieselor si munitiilor: cumpărare, vânzare, închiriere, schimb, import,
export si transfer de arme si munitii, precum si intermedierea efectuării
acestor operatiuni;
b) cei autorizati să desfăsoare operatiuni de reparare a armelor: reparare si
verificare a armelor, efectuarea inspectiilor tehnice în baza autorizatiei
eliberate de autoritătile prevăzute la art. 68;
c) cei autorizati să desfăsoare operatiuni de producere a armelor, pieselor
si munitiilor: producerea, asamblarea, modificarea, prelucrarea,
experimentarea, efectuarea inspectiilor tehnice, casarea si distrugerea de
arme si, după caz, munitii;
d) cei autorizati să desfăsoare operatiuni de transport: să efectueze
transporturi de arme, piese si munitii în tară, în si din străinătate, cu
mijloace de transport proprii sau închiriate, omologate în conditiile legii.

Obligatiile armurierilor care desfăsoară operatiuni de comert cu

arme, piese si munitii

Art. 106. - (1) Armurierii care desfăsoară operatiuni de comert cu arme,

piese si munitii au următoarele obligatii:
a) să introducă în circuitul comercial numai armele si munitiile care
îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 89 alin. (1) si (2);
b) să comercializeze armele, piesele si munitiile numai către persoanele

59
fizice si juridice autorizate să le procure;
c) să procure arme, piese si munitii numai de la persoane juridice române
sau străine, autorizate să desfăsoare asemenea operatiuni, precum si de la
persoane fizice care le detin si le înstrăinează în conditii de legalitate;
d) să îsi constituie registre în care să tină evidenta operatiunilor cu arme,
piese si munitii, conform modelelor aprobate prin ordin al ministrului
administratiei si internelor, care au regim special si se înregistrează la
autoritătile prevăzute la art. 104 alin. (2) si să le prezinte pentru control
organelor competente;
e) să prezinte la control organelor de politie abilitate documentele de
efectuare a operatiunilor cu arme, piese si munitii, precum si documentele
în baza cărora au vândut armele;
f) să comunice autoritătilor prevăzute la art. 104 alin. (2), în termen de 15
zile de la data procurării, lista persoanelor juridice care au procurat sau,
după caz, de la care au procurat arme, piese si munitii, precum si datele
de identificare ale acestor arme si munitii;
g) să asigure conditiile de securitate deplină a armelor, pieselor si
munitiilor aflate în gestiune, să nu expună în vitrină arme autentice, iar
cumpărătorii sau vizitatorii să nu aibă posibilitatea de a lua o armă din
rastel sau raft;
h) să înscrie în autorizatia de procurare, eliberată de organele de politie si
prezentată de cumpărător, datele necesare identificării armei vândute,
numărul facturii si pozitia din registrul de evidentă a armelor depuse spre
vânzare;
i) să elibereze deponentului o dovadă de primire a armelor, pieselor si
munitiilor, iar după vânzare, o copie de pe factură;
j) să anunte imediat organul de politie când constată că la armele primite
în consignatie de la persoanele fizice si juridice sunt modificări vizibile
sau acestea prezintă alte caracteristici decât cele originale;
k) să solicite avizul politiei pentru persoanele angajate să facă operatiuni
cu arme, piese si munitii.
(2) Registrele prevăzute la alin. (1) lit. d) se păstrează de către armurieri
timp de 20 de ani si trebuie să cuprindă date necesare pentru identificarea
fiecărei arme, respectiv: tipul, marca, modelul, calibrul, continutul
marcajului, precum si datele de identitate ale furnizorului si ale
destinatarului fiecărei operatiuni. După împlinirea termenului de 20 de
ani sau în termen de 15 zile de la încetarea activitătii, registrele se depun,
pentru arhivare, la autoritătile prevăzute la art. 104 alin. (2).
(3) în vederea desfăsurării operatiunilor comerciale de import si export cu
arme, piese si munitii, în conditiile prezentei legi, armurierii au obligatia
să solicite în prealabil avizul Inspectoratului General al Politiei Române.
(4) Avizul pentru import-export se acordă individual, pentru fiecare
transport si numai pentru tipul, marca si cantitătile de arme, piese si

60
munitii care fac obiectul fiecărei operatiuni. Termenul de valabilitate a
avizului este de 6 luni de la data acordării, cu exceptia avizelor acordate
pe licentele de import-export eliberate de autoritătile cu atributii în
domeniul exporturilor strategice care vor avea valabilitatea licentei.
Neefectuarea în termen a operatiunii pentru care s-a acordat avizul,
indiferent de motiv, duce la anularea acestuia.
(5) în termen de 30 de zile de la efectuarea importului sau exportului,
armurierul trebuie să depună la autoritatea prevăzută la art. 104 alin. (2)
documentele în baza cărora s-a efectuat operatiunea.
(6) Schimbarea destinatiei armelor sau a munitiei procurate de către
armurieri, în conditiile prezentei legi, se face cu avizul autoritătilor
prevăzute la art. 68.
(7) Procedura si conditiile acordării avizului prevăzut la alin. (4), se
stabilesc în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Obligatiile armurierilor care desfăsoară operatiuni de reparare a

armelor

Art. 107. - (1) Armurierii care desfăsoară operatiuni de reparare a armelor

au următoarele obligatii:
a) să comunice inspectoratelor judetene de politie sau Directiei Generale
de Politie a Municipiului Bucuresti, la solicitarea acestora, lista armelor
primite la reparat ori cărora le-au schimbat una sau mai multe piese si a
posesorilor acestor arme;
b) să tină evidenta reparatiilor efectuate în registrele constituite potrivit
art. 106 alin. (1) lit. d) si să le prezinte organelor de politie competente
pentru control;
c) să nu primească spre reparare decât arme pentru care se face dovada că
sunt detinute legal;
d) în cazul în care posesorul armei nu face dovada că o detine legal, să
înstiinteze de îndată organul de politie cel mai apropiat.
(2) Registrele prevăzute la alin. (1) lit. b) se păstrează de către armurieri
timp de 20 de ani si trebuie să cuprindă date necesare pentru identificarea
fiecărei arme, respectiv: tipul, marca, modelul, calibrul, continutul
marcajului, precum si datele de identitate ale furnizorului si ale
destinatarului fiecărei operatiuni. După împlinirea termenului de 20 de
ani sau în termen de 15 zile de la încetarea activitătii, registrele se depun,
pentru arhivare, la autoritătile prevăzute la art. 104 alin. (2).

Obligatiile armurierilor care desfăsoară operatiuni de producere a

armelor, pieselor si munitiilor

Art. 108. - Armurierii care desfăsoară operatiuni de producere a armelor,

61
pieselor si munitiilor au următoarele obligatii:
a) să detină un sistem de control al procesului de producere, asamblare,
modificare, prelucrare, experimentare, dezactivare, casare si distrugere a
armelor letale si neletale, în care să fie evidentiate atât armele,
componentele esentiale ale acestora, cât si rebuturile;
b) să îsi constituie registre în care să tină evidenta operatiunilor cu arme
si munitii, în conditiile prevăzute la art. 92, si să le prezinte, pentru
control, organelor competente;
c) să solicite avizul politiei pentru persoanele angajate să facă operatiuni
cu arme, piese si munitii;
d) să detină spatii destinate efectuării operatiunilor de producere a
armelor, pieselor si munitiilor, asigurate cu amenajări tehnice de protectie
si sisteme electronice de alarmare, avizate de organele de politie si
conectate la dispecerate de alarmare si interventie specializate;
e) să detină spatii corespunzătoare, destinate depozitării armelor si
pieselor, avizate de organele de politie, precum si spatii destinate exclusiv
depozitării munitiilor, capselor sau pulberilor pentru munitie, autorizate
de inspectoratul teritorial de muncă.

Obligatiile armurierilor care desfăsoară operatiuni de transport al

armelor, pieselor si munitiilor

Art. 109. - (1) Armurierii care desfăsoară operatiuni de transport al

armelor, pieselor si munitiilor au următoarele obligatii:
a) să asigure paza transporturilor cu arme, piese si munitii pe care le
efectuează, precum si conditiile de sigurantă ale acestora;
b) să tină evidenta operatiunilor de transport efectuate, a rutelor urmate, a
cantitătilor de arme, piese si munitii transportate, precum si a
beneficiarilor operatiunii efectuate în registre constituite potrivit art. 106
alin. (1) lit. d) si să le prezinte, pentru control, organelor competente;
c) să se asigure de scopurile licite ale beneficiarilor operatiunilor de
transport, precum si de provenienta legală a armelor transportate.
(2) Registrele prevăzute la alin. (1) lit. b) se păstrează de către armurieri
timp de 20 de ani si trebuie să cuprindă date necesare pentru identificarea
fiecărei arme, respectiv: tipul, marca, modelul, calibrul, continutul
marcajului, precum si datele de identitate ale furnizorului si ale
destinatarului fiecărei operatiuni. După împlinirea termenului de 20 de
ani sau în termen de 15 zile de la încetarea activitătii, registrele se depun,
pentru arhivare, la autoritătile prevăzute la art. 104 alin. (2).
(3) Conditiile minime de securitate a transportului de arme, piese si
munitii se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei
legi.

62
Procedura acordării avizelor si autorizatiilor pentru armurieri

Art. 110. - Procedura acordării avizelor si autorizatiilor prevăzute în

prezenta sectiune se stabileste prin normele metodologice de aplicare a
prezentei legi.
Intermediarii
Art. 111. - (1) Sunt intermediari de drept companiile nationale si
societătile comerciale constituite în baza unor acte normative în vederea
efectuării de operatiuni de achizitionare, comercializare sau realizare de
transferuri cu arme.
(2) Se pot constitui în intermediari, la cerere, persoanele fizice si juridice
care îndeplinesc conditiile prevăzute de prezenta lege.
(3) Prevederile art. 102, 103, art. 104 alin. (4) si art. 106 se aplică în mod
corespunzător activitătii intermediarilor.

CAPITOLUL VI

63
 Regimul procurării, detinerii, portului si folosirii armelor si
munitiilor de către rezidentii statelor membre pe teritoriul României
si de către cetătenii români pe teritoriile statelor membre

Regimul operatiunilor cu arme si munitii desfăsurate între

armurierii români si cei ai statelor membre

Procurarea armelor letale de pe teritoriul României

Art. 112. - (1) Procurarea unei arme letale, precum si a munitiilor

corespunzătoare, de pe teritoriul României, de către rezidentii statelor
membre care nu au domiciliul, resedinta sau, după caz, locul de rezidentă
în România, în scopul scoaterii acesteia din tară, se poate face, în
conditiile prezentei legi, numai în baza permisului de transfer al armei
sau, după caz, al munitiei, eliberat de Directia Generală de Politie a
Municipiului Bucuresti sau de inspectoratele judetene de politie în a căror
rază teritorială de competentă îsi desfăsoară activitatea de comercializare
a armelor armurierul sau intermediarul de la care urmează să fie procurată
arma.
(2) Permisul de transfer prevăzut la alin. (1) se eliberează la cerere, dacă
solicitantul îndeplineste următoarele conditii:
a) a împlinit vârsta de 18 ani;
b) face dovada faptului că este rezident al unui stat membru;
c) prezintă acordul prealabil eliberat de autoritătile competente ale
statului membru al cărui rezident este, cu exceptia cazului în care în acel
stat procurarea armei nu este conditionată de obtinerea unei autorizatii
prealabile, situatie în care solicitantul va prezenta o comunicare scrisă
emisă de autoritătile competente din care să reiasă acest fapt.
(3) Sunt interzise detinerea, portul si folosirea pe teritoriul României a
armelor de apărare si pază de către rezidentii statelor membre care nu au
domiciliul, resedinta sau, după caz, locul de rezidentă în România, cu
exceptia cazurilor prevăzute la art. 55 si art. 126 alin. (2). Procurarea
acestor arme este permisă numai prin intermediul armurierilor si
intermediarilor autorizati să le transfere în afara teritoriului României.
(4) Armele si munitia corespunzătoare procurate de către rezidentul unui
stat membru în timpul unei călătorii în România, în conditiile prevăzute la
alin. (1), vor fi transferate în statul al cărui rezident este prin intermediul
armurierilor si intermediarilor autorizati.
(5) Inspectoratul General al Politiei Române informează de îndată
autoritătile competente ale statelor membre ai căror rezidenti au procurat

64
arme si munitii în conditiile alin. (1) despre fiecare achizitie efectuată.
(6) Procedura eliberării permisului de transfer se stabileste prin normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.
(7) Procurarea, detinerea, portul si folosirea armelor si a munitiilor
corespunzătoare, pe teritoriul României, de către rezidentii statelor
membre cu domiciliul, resedinta sau, după caz, locul de rezidentă în
România, precum si scoaterea armelor si a munitiilor din tară se pot face
în conditiile prevăzute de lege pentru cetătenii români.

Introducerea armelor si munitiilor pe teritoriul României

Art. 113. - (1) Rezidentii statelor membre care nu au domiciliul, resedinta

sau, după caz, locul de rezidentă în România pot intra pe teritoriul
României, în conditiile prezentei legi, numai cu armele si munitiile a
căror procurare si detinere este permisă în România, fără plata vreunei
taxe sau redevente.
(2) Pot intra pe teritoriul României cu armele de foc legal detinute numai
rezidentii statelor membre care sunt titulari ai unui pasaport european
pentru arme de foc în care sunt înscrise aceste arme, dacă sunt îndeplinite
următoarele conditii:
a) documentul să fie valabil;
b) să nu existe în acest document mentiunea că introducerea armei este
interzisă pe teritoriul României;
c) în cazul armelor de vânătoare, titularul să prezinte la intrarea pe
teritoriul României o invitatie din partea unei asociatii de vânătoare
române legal constituite, iar în cazul armelor de tir, titularul să prezinte
dovada că urmează să participe la un concurs de tir organizat de
federatiile sportive nationale de specialitate care folosesc în cadrul
probelor sportive arme de tir din cele prevăzute în anexă;
d) în cazul armelor de vânătoare, de tir sau al armelor de colectie
functionale, cu exceptia situatiilor prevăzute la lit. c), să existe în
document mentiunea referitoare la existenta autorizatiei de introducere a
armelor respective în România.
(3) Inspectoratul General al Politiei Române întocmeste si transmite
autoritătilor competente ale statelor membre lista armelor letale si a
munitiilor a căror introducere pe teritoriul României este interzisă sau
este conditionatăde obtinerea prealabilă a autorizatiei prevăzute la alin.
(2) lit. d).
(4) Introducerea de către rezidentii statelor membre a armelor neletale din
categoria celor supuse autorizării pe teritoriul României este interzisă, cu
exceptia cazurilor în care titularul face dovada faptului că urmează să
participe la un concurs de tir organizat de o asociatie ori un club de tir
sportiv afiliată/afiliat la federatiile sportive nationale de specialitate ori,

65
după caz, face dovada faptului că urmează să participe la o manifestare
culturală, artistică sau istorică si prezintă invitatia unei asociatii de
colectionari legal constituite ori a unei institutii muzeistice din România.
(5) Rezidentii statelor membre pot introduce în România arme neletale
legal detinute, din categoria celor supuse notificării prealabile, numai
după obtinerea autorizatiei de introducere a armelor în tară.
(6) Autorizatia de introducere a armelor în tară, prevăzută la alin. (5), se
acordă dacă solicitantul îndeplineste următoarele conditii:
a) a împlinit vârsta de 18 ani;
b) motivează, în scris, necesitatea introducerii armei pe teritoriul
României.
(7) Procedura acordării autorizatiei prevăzute la alin. (6) se stabileste prin
normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(8) Armele si dispozitivele neletale din categoria E din anexă pot fi
introduse în România fără restrictii.
(9) în situatia în care, pe timpul sederii în România, rezidentii statelor
membre pierd, li se fură sau li se distrug armele cu care au intrat în
conditiile prevăzute la alin. (2) si (4), acestia au obligatia să anunte, în
conditiile legii, organele de politie în a căror rază de competentă s-a
produs evenimentul, acestea eliberându-le cu această ocazie o dovadă în
acest sens care va fi prezentată autoritătilor competente, la solicitarea
acestora.

Informarea autoritătilor statelor membre cu privire la armele si

munitiile a căror detinere este interzisă sau conditionată de obtinerea
unei autorizatii

Art. 114. - În vederea înscrierii în pasaportul european pentru arme de foc

a mentiunilor prevăzute la art. 113 alin. (2) lit. b) si d) de către autoritătile
care eliberează acest document, Inspectoratul General al Politiei Române
informează autoritătile competente ale statelor membre cu privire la
armele de foc a căror procurare si detinere este interzisă pe teritoriul
României sau, după caz, este conditionată de obtinerea unei autorizări
prealabile.

Autorizatia de introducere a armelor de foc pe teritoriul României

Art. 115. - (1) Rezidentii statelor membre care doresc să călătorească în

România cu armele de foc pe care le detin trebuie să obtină, în prealabil,
o autorizatie de introducere pe teritoriul României a acestor arme, cu
exceptia cazului în care se află în situatia prevăzută la art. 113 alin. (2) lit.
c).
(2) în functie de motivele pentru care se solicită eliberarea autorizatiei de

66
introducere pe teritoriul României a armelor de foc, aceasta se poate
acorda pentru o perioadă de până la un an, cu posibilitatea prelungirii
acesteia, valabilă pentru una sau mai multe călătorii, după caz.

Regimul detinerii, portului si folosirii armelor de către rezidentii

statelor membre pe teritoriul României

Art. 116. - (1) Rezidentii statelor membre care nu au domiciliul, resedinta

sau, după caz, locul de rezidentă în România, titulari ai pasaportului
european pentru arme de foc, pot detine sau, după caz, pot purta si folosi
armele introduse în România în conditiile prevăzute la art. 113 alin. (2),
(4) si (5), numai în scopurile pentru care sunt destinate aceste arme, în
conditiile stabilite de lege pentru cetătenii români.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot achizitiona munitia aferentă
armelor introduse în România de la armurieri numai în baza pasaportului
european pentru arme de foc si a autorizatiei de introducere a armelor de
foc pe teritoriul României ori a documentelor prevăzute la art. 113 alin.
(2) lit. c), în cantitătile prevăzute la art. 42.
(3) Rezidentii statelor membre pot înstrăina armele de foc introduse pe
teritoriul României, în baza permisului de transfer eliberat de autoritătile
competente ale statului ai cărui rezidenti sunt, numai prin intermediul
unui armurier sau intermediar autorizat.

Regimul pasaportului european pentru arme de foc

Art. 117. - (1) Cetătenii români si rezidentii statelor membre cu

domiciliul, resedinta sau, după caz, locul de rezidentă în România care
detin, în conditiile prezentei legi, arme letale si care doresc să
călătorească cu acestea în statele membre pot solicita organului de politie
care le-a acordat permisul de armă eliberarea unui pasaport european
pentru arme de foc.
(2) Pasaportul european pentru arme de foc conferă titularului dreptul de
a circula pe teritoriul statelor membre împreună cu armele si, după caz,
munitia aferentă înscrise în acest document, numai în măsura în care
detinerea armelor înscrise în acest document este permisă în statul în care
urmează să călătorească sau, după caz, dacă este autorizat de autoritătile
competente ale acelui stat să introducă pe teritoriul său armele respective.
(3) în pasaportul european pentru arme de foc, organele de politie au
obligatia să înscrie mentiunile corespunzătoare, referitoare la statele
membre pe teritoriul cărora este interzisă detinerea armelor înscrise în
document, precum si cu privire la statele membre pe teritoriul cărora se
pot introduce armele respective, numai după obtinerea unei autorizatii
prealabile acordate în acest sens de autoritătile competente ale acestor

67
state.

Conditiile acordării, prelungirii si retragerii pasaportului european

pentru arme de foc

Art. 118. - (1) Pasaportul european pentru arme de foc se acordă dacă
solicitantul este titular al unui permis de armă pentru armele care urmează
să fie înscrise în acest document.
(2) Pasaportul european pentru arme de foc se acordă cu o valabilitate de
5 ani, perioadă care poate fi prelungită cu încă 5 ani.
(3) Pasaportul european pentru arme de foc se retrage în cazul anulării
sau suspendării dreptului dedetinere, port si folosire a armelor de foc.
Odată cu încetarea situatiei care a determinat suspendarea dreptului de
port si folosire a armelor de foc, pasaportul european pentru arme de foc
se restituie titularului.
(4) Modificările legate de detinerea sau de caracteristicile armelor, la fel
ca si pierderea, furtul sau înstrăinarea acestora, sunt mentionate în
pasaportul european pentru arme de foc de către organul de politie
emitent.
(5) Este interzisă înstrăinarea de către titular a pasaportului european
pentru arme de foc, cu exceptia cazului când acesta este depus la
autoritătile competente sau, după caz, este retinut de acestea.

Furtul, pierderea, distrugerea si deteriorarea pasaportului european

pentru arme de foc

Art. 119. - (1) Furtul pasaportului european pentru arme de foc se declară,
în termen de 48 de ore de la constatare, la organul de politie în a cărui
rază teritorială de competentă a fost constatat, iar pierderea, distrugerea
sau deteriorarea se declară la organul de politie care l-a eliberat.
(2) Eliberarea unui nou document în locul celui declarat pierdut sau furat
se face numai după ce titularul prezintă dovada publicării pierderii ori
furtului în Monitorul Oficial al României.
(3) în străinătate, cetătenii români trebuie să declare furtul pasaportului
european pentru arme de foc la autoritătile de politie competente, iar
pierderea sau distrugerea acestui document, la misiunea diplomatică sau
oficiul consular al României din statul în care s-a produs evenimentul.
(4) în cazul declarării furtului, pierderii sau distrugerii pasaportului
european pentru arme de foc în străinătate, în conditiile prevăzute la alin.
(3), titularul trebuie să se prezinte cu armele înscrise în acest document la
misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din statul unde s-a
produs evenimentul, care, după ce verifică la Inspectoratul General al
Politiei Române situatia legală a acestor arme, eliberează titularului o

68
adeverintă în care se înscriu datele de identitate ale acestuia, precum si
marca, tipul si seriile armelor.
(5) Adeverinta prevăzută ia alin. (4) conferă titularului numai dreptul de a
introduce pe teritoriul României armele înscrise în aceasta si trebuie
depusă la organul de politie competent, cu ocazia solicitării eliberării unui
nou pasaport european pentru arme de foc.
(6) Procedura efectuării verificărilor prevăzute la alin. (4) se stabileste
prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si al
ministrului afacerilor externe.

Permisul de transfer al armelor în statele membre

Art. 120. - (1) Persoanele fizice, armurierii sau intermediarii care doresc
să transfere pe teritoriul unui stat membru armele de foc detinute sau
achizitionate în România sunt obligate să solicite în prealabil structurilor
de politie competente eliberarea permisului de transfer.
(2) în vederea obtinerii documentului prevăzut la alin. (1), persoanele
interesate trebuie să comunice organelor de politie competente
următoarele informatii:
a) numele si adresa vânzătorului sau persoanei care cedează si ale
cumpărătorului ori beneficiarului, respectiv ale proprietarului;
b) adresa destinatarului către care armele vor fi trimise sau transportate;
c) numărul armelor care urmează să fie transportate;
d) caracteristicile care permit identificarea fiecărei arme si indicarea
armei de foc care a făcut obiectul unui control cu privire la marcajele de
identificare a armelor de foc;
e) mijloacele de transfer;
f) data plecării si data estimativă a sosirii;
g) acordul prealabil eliberat de autoritătile statului de destinatie sau o
comunicare emisă de autoritătile competente din care să reiasă faptul că
acesta nu este necesar.
(3) Permisul de transfer al armelor trebuie să contină informatiile
prevăzute la alin. (2) si este valabil numai pentru armele si perioada de
timp înscrise în acesta. Documentul trebuie să însotească armele pe tot
parcursul transferului, până la destinatie, si este supus controlului
autoritătilor competente ale statelor membre tranzitate.
(4) Inspectoratul General al Politiei Române trebuie să comunice
autoritătilor competente ale statului de destinatie si ale celor de tranzit
datele înscrise în permisul de transfer al armelor, până cel târziu la data
începerii operatiunii de transfer.

Transferul temporar al armelor în statele membre

69
Art. 121. - (1) Transferul temporar al armelor de foc de pe teritoriul
României într-un stat membru se realizează în conditiile prevăzute la art.
120.
(2) Permisul de transfer temporar al armelor de foc se acordă cu o
valabilitate de un an, perioadă care poate fi prelungită cu încă un an.
(3) Persoanele responsabile de efectuarea transferului temporar au
obligatia ca, în termen de 10 zile de la revenirea armelor în tară, să anunte
despre acest fapt autoritătile competente care au eliberat permisul de
transfer.

Autorizatia de transfer fără acord prealabil

Art. 122. - (1) Armurierii si intermediarii de pe teritoriul României care

sunt autorizati să desfăsoare operatiuni de comercializare a armelor si
pieselor pot solicita acordarea unei autorizatii de transfer fără acord
prealabil, în baza căreia pot efectua operatiuni de transfer al armelor de
foc către armurieri si intermediari din alte state membre, în care nu se
conditionează aceste transferuri de acordarea unei autorizări prealabile,
pe toată perioada de valabilitate a documentului, numai cu tipurile de
arme si către statele membre înscrise în autorizatie.
(2) Autorizatia de transfer fără acord prealabil se acordă, la cerere, de
către organul de politie în a cărui rază de competentă îsi desfăsoară
activitatea armurierul si/sau intermediarul, pentru o perioadă de 3 ani,
numai pentru tipurile de arme pentru care s-a solicitat autorizarea.
(3) în autorizatia de transfer fără acord prealabil se înscriu de către
organul de politie care o eliberează următoarele:
a) datele de identificare ale armurierului si/sau intermediarului;
b) tipurile de arme care fac obiectul operatiunilor de transfer;
c) statele care permit fără acord prealabil introducerea pe teritoriul lor a
tipurilor de arme care urmează să facă obiectul transferului;
d) perioada de valabilitate a autorizatiei.
(4) Efectuarea oricărei operatiuni de transfer în baza autorizatiei
prevăzute la alin. (1) este conditionată de informarea de către armurier
si/sau intermediar a organului de politie competent, cel târziu până la data
începerii operatiunii, cu privire la datele prevăzute la art. 120 alin. (2) lit.
a)-f).
(5) Inspectoratul General al Politiei Române trebuie să transmită de
îndată autoritătilor competente ale statului de destinatie a transferului
datele comunicate de armurieri si/sau intermediari în conditiile alin. (4).
(6) Autorizatiile de transfer fără acord prealabil pot fi anulate sau, după
caz, suspendate de către organele de politie competente, prin decizie
motivată, ori de câte ori există date certe că operatiunile de transfer
prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranta natională, viata si

70
integritatea corporală a persoanelor.

Acordul prealabil

Art. 123. - (1) Armurierii si intermediarii autorizati să desfăsoare

operatiuni cu arme, piese si munitii pe teritoriul României, precum si
cetătenii români ori rezidentii statelor membre cu domiciliul, resedinta
sau, după caz, locul de rezidentă în România pot achizitiona arme letale
si, după caz, munitii din statele membre, cu conditia obtinerii acordului
prealabil eliberat de structurile de politie competente din România.
(2) Acordul prealabil se acordă, la cerere, în următoarele conditii:
a) solicitantul îndeplineste conditiile prevăzute de prezenta lege pentru
procurarea si detinerea armelor care fac obiectul transferului;
b) există garantii cu privire la faptul că transportul armelor pe teritoriul
României urmează să se desfăsoare în conditii de securitate, potrivit legii.
(3) Acordul prealabil se acordă pentru fiecare transfer si cuprinde
informatiile prevăzute la art. 120 alin. (2) lit. a)-d).
(4) Obtinerea acordului prealabil nu este necesară în cazul armelor care
au făcut obiectul unui transfer temporar.
(5) Inspectoratul General al Politiei Române întocmeste si transmite
autoritătilor competente ale statelor membre lista armelor si a munitiilor
al cărof transfer pe teritoriul României poate fi efectuat în baza unei
autorizatii fără acord prealabil.

Introducerea pe teritoriul României a armelor si pieselor care fac

obiectul unui transfer autorizat

Art. 124. - Introducerea pe teritoriul României a armelor si pieselor care

fac obiectul unui transfer autorizat în conditiile art. 120 este permisă de
către organele politiei de frontieră numai dacă acestea sunt însotite de
permisul de transfer.

Tranzitul armelor, pieselor si munitiilor pe teritoriul României

Art. 125. - (1) Tranzitul armelor, pieselor si munitiilor pe teritoriul

României se efectuează în baza avizului de tranzit eliberat de către
structurile teritoriale ale Politiei de Frontieră Române.
(2) Pentru obtinerea avizului de tranzit, persoanele fizice sau persoanele
juridice autorizate trebuie să prezinte documente din care să rezulte că
accesul pe teritoriul statului de destinatie este permis.
(3) Procedura si documentele necesare acordării avizului prevăzut la alin.
(1) se stabilesc în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

71
 CAPITOLUL VII

Regimul juridic al detinerii, portului si folosirii armelor si munitiilor

de către membrii fortelor armate străine stationate pe teritoriul
României si de către membrii de familie ai acestora

Procurarea, detinerea, portul si folosirea armelor si munitiilor de

către membrii fortelor armate străine stationate pe teritoriul
României precum si de către membrii de familie ai acestora

Art. 126. - (1) Regimul juridic al armelor de foc si munitiilor de serviciu

detinute de membrii fortelor armate străine stationate în conditiile legii pe
teritoriul României se reglementează prin lege specială.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot fi autorizate să procure, să detină
si, după caz, să poarte si să folosească arme de apărare si pază, în
conditiile stabilite de prezenta lege, pentru persoanele prevăzute la art. 13

72
alin. (2) lit. a), precum si alte arme si munitii, în conditiile stabilite de
lege pentru cetătenii români
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot face uz de arma in conditiile
prevăzute de legea română.
(4) Membrii de familie ai persoanelor prevăzute la alin. (1), care au
resedinta sau domiciliul în România, pot fi autorizati să procure, să detină
si să folosească arme si munitii în conditiile prevăzute de prezenta lege
pentru persoanele fizice străine.
Conditii privind autorizarea detinerii si folosirii armelor si munitiilor
de către membrii fortelor armate străine stationate pe teritoriul
României si de către membrii de familie ai acestora

Art. 127. - (1) Autorizarea persoanelor prevăzute la art. 126 alin. (1), cât
si a membrilor de familie, precum si evidenta armelor si munitiilor se
efectuează de către organele de politie competente în a căror rază de
competentă locuieste solicitantul.
(2) La solicitarea organelor de politie române, persoanele prevăzute la art.
126 alin. (1), cât si membrii de familie ai acestora sunt obligati să
prezinte la control armele si munitiile detinute în conditiile prezentei legi,
precum si documentele care atestă dreptul de detinere sau, după caz, de
port si folosire a acestor arme si munitii.
(3) Procedura autorizării prevăzute la alin. (1) se stabileste prin normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.

CAPITOLUL VIII

Contraventii si infractiuni

SECTIUNEA 1

Contraventii

Răspunderea juridică pentru încălcarea dispozitiilor prezentei legi

Art. 128. - Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz,

răspunderea penală, civilă, contraventională sau administrativă a
persoanei vinovate.

Contraventii

Art. 129. - Sunt considerate contraventii următoarele fapte:

1. nerespectarea obligatiei prevăzute la art. 6 alin. (2) de a prezenta pentru

73
control armele, piesele si munitiile detinute, la solicitarea organelor de
politie;
2. nerespectarea obligatiei de anuntare a pierderii, furtului sau disparitiei
armelor letale în termenul prevăzut la art. 7 alin. (1);
3. încredintarea armelor letale sau neletale supuse autorizării, pentru care
s-a obtinut dreptul de detinere, respectiv de port si folosire de către
posesorii acestora, unor persoane neautorizate în conditiile prezentei legi;
4. neîndeplinirea obligatiei de a nu înstrăina documentele prevăzute la art.
7 alin. (2) si art. 118 alin. (5);
5. neîndeplinirea obligatiilor prevăzute la art. 8 alin. (3);
6. nedeclararea informatiilor prevăzute la art. 12 în termenul stabilit;
7. nerespectarea interdictiilor prevăzute la art. 17 alin. (3);
8. nerespectarea obligatiilor prevăzute la art. 17 alin. (2) si art. 21;
9. neîndeplinirea obligatiei de prezentare la politie în vederea solicitării
acordării permisului de armă, în termenul prevăzut la art. 22 alin. (1);
10. nerespectarea obligatiilor prevăzute la art. 22 alin. (3);
11. neîndeplinirea obligatiei de păstrare a armelor în conditiile prevăzute
la art. 26 alin. (1) si (2);
12. nerespectarea obligatiilor prevăzute la art. 27 alin. (1), (2) si (4);
13. nerespectarea interdictiilor prevăzute la art. 27 alin. (6);
14. păstrarea sau portul armei fără îndeplinirea conditiilor prevăzute la
art. 31 alin. (1), (2) sau, după caz, alin. (3);
15. nerespectarea obligatiilor prevăzute la art. 33 alin. (1) si (2);
16. transportul armelor de vânătoare fără îndeplinirea conditiilor
prevăzute la art. 36 alin. (1);
17. portul armelor de vânătoare fără îndeplinirea conditiilor prevăzute la
art. 36 alin. (2);
18. nerespectarea obligatiei de a nu lăsa arma de vânătoare în gaj sau în
alte forme de garantie, prevăzută la art. 38 alin. (2);
19. transportul armelor de tir fără îndeplinirea conditiilor prevăzute la art.
40 alin. (1);
20. nerespectarea interdictiilor prevăzute la art. 42 alin. (4);
21. nerespectarea obligatiei prevăzute la art. 47 alin. (3);
22. neîndeplinirea obligatiei prevăzute la art. 47 alin. (4) în termenul
stabilit;
23. nedeclararea furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii permisului
de armă ori a pasaportului european pentru arme de foc, în termenul
prevăzut la art. 50 alin. (1), respectiv la art. 119 alin. (1);
24. nerespectarea interdictiilor prevăzute la art. 57 alin. (7);
25. Înstrăinarea sau procurarea armelor neletale fără respectarea
prevederilor art. 57 alin. (10);
26. neprezentarea la politie în vederea solicitării eliberării certificatului de
detinător, în termenul prevăzut la art. 60 alin. (1);

74
27. nerespectarea interdictiilor prevăzute la art. 60 alin. (3);
28. neîndeplinirea obligatiei prevăzute la art. 61 cu privire la păstrarea
armelor la domiciliu, resedintă sau rezidentă;
29. neîndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 63 alin. (1) si alin. (2) lit.
c);
30. neîndeplinirea obligatiei de notificare prealabilă a organelor prevăzute
la art. 11 alin. (1), conform art. 57 alin. (1) lit. b);
31. neîndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 63 alin. (2) lit. a) si b) cu
privire la portul de armă;
32. portul, folosirea si transportul armelor neletale utilitare si de agrement
fără respectarea conditiilor prevăzute la art. 65;
33. nerespectarea obligatiei prevăzute la art. 66 alin. (1);
34. păstrarea armelor fără îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 69 alin.
(3);
35. nerespectarea obligatiilor privind registrele de evidentă a armelor,
munitiei si personalului dotat cu acestea, stabilite la art. 69 alin. (5)-(7);
36. nerespectarea obligatiilor prevăzute la art. 70 alin. (5);
37. nerespectarea obligatiei de a desfăsura activitătile prevăzute la art. 72
alin. (1);
38. nerespectarea obligatiilor prevăzute la art. 78;
39. nerespectarea obligatiilor prevăzute la art. 82;
40. nerespectarea prevederilor art. 93;
41. nerespectarea prevederilor art. 103 alin. (1);
42. nerespectarea obligatiilor prevăzute la art. 106 alin. (1) lit. d), f) si g)
si alin. (2), art. 107 alin. (2), art. 108 lit. b) si art. 109 alin. (2);
43. nerespectarea obligatiilor prevăzute la art. 106 alin. (1) lit. a)-c) si k);
44. nerespectarea obligatiilor prevăzute la art. 106 alin. (1) lit. e), h)-j);
45. nerespectarea obligatiei prevăzute la art. 106 alin. (3);
46. nerespectarea obligatiei prevăzute la art. 106 alin. (5);
47. nerespectarea obligatiei prevăzute la art. 106 alin. (6);
48. nerespectarea obligatiilor prevăzute la art. 107 si art. 108 lit. a), c), d)
si e);
49. nerespectarea obligatiei prevăzute la art. 109 alin. (1) lit. b);
50. nerespectarea obligatiei prevăzute la art. 121 alin. (3);
51. nerespectarea obligatiei prevăzute la art. 122 alin. (4);
52. pierderea armelor letale sau neletale supuse autorizării;
53. pierderea munitiei corespunzătoare armelor letale sau neletale supuse
autorizării.

Sanctiuni

Art. 130. - (1) Contraventiile prevăzute la art. 129 se sanctionează după

cum urmează:

75
a) cu amendă de la 100 lei la 500 lei, cele prevăzute la pct. 2, 6, pct. 21-
23;
b) cu amendă de la 501 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la pct. 4, 9, 24, 26
si 28;
c) cu amendă de la 1.001 lei la 2.000 lei, cele prevăzute la pct. 5, 7, 8, 10,
20, 29 si 39;
d) cu amendă de la 2.001 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la pct. 11-13, 16-
19, 25, 27, 30-32, 41 si 50;
e) cu amendă de la 5.001 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la pct. 1, 3, 14,
15, 33, 38, 44-47, 52 si 53;
f)cu amendă de la 10.001 lei la 15.000 lei, cele prevăzute la pct. 34-37;
g) cu amendă de la 15.001 lei la 30.000 lei, cele prevăzute la pct. 40, 42,
48, 49 si 51;
h) cu amendă de la 30.001 lei la 50.000 lei, cele prevăzute la pct. 43.
(2) Următoarelor contraventii prevăzute la art. 129 li se aplică sanctiuni
complementare, după cum urmează:
a) suspendarea dreptului de detinere, respectiv de port si folosire a
armelor pentru o perioadă de 6 luni, celor prevăzute la pct. 10, 13, 17, 18,
24, 29, 31, 32, 39 si 53;
b) anularea dreptului de detinere, de port si folosire a armelor, celor
prevăzute la pct. 1, 3, 8, 11, 12, 14-16, 19 si 52;
c) confiscarea armelor sau, după caz, a munitiilor prevăzute la pct. 3, 8,
20, 25 si 30-33;
d) retragerea definitivă a autorizatiei eliberate în conditiile art. 104 alin.
(1), pentru contraventiile prevăzute la pct. 43-49 si 51.

Constatarea contraventiilor

Art. 131. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de

către lucrătorii anume desemnati din Ministerul Administratiei si
Internelor.

Regimul contraventiilor

Art. 132. - Contraventiilor prevăzute la art. 129 le sunt aplicabile

dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările si completările ulterioare, cu posibilitatea de a
achita pe ioc sau în termen de cel mult 48 de ore jumătate din minimul
amenzii.

SECTIUNEA a 2-a

76
Infractiuni

Uzul de armă letală, fără drept

Art. 133. - Uzul de armă letală, fără drept, constituie infractiune si se

pedepseste cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Detinerea sau portul de armă neletală din categoria celor supuse

autorizării, fără drept

Art. 134. - Detinerea sau portul de armă neletală din categoria celor
supuse autorizării, fără drept, constituie infractiune si se pedepseste cu
închisoare de la 3 luni la 1 an.

Uzul de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, fără

drept

Art. 135. - Uzul de armă neletală din categoria celor supuse autorizării,
fără drept, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6
luni la 3 ani.

Falsificarea sau modificarea fără drept a marcajelor de pe arme de

foc

Art. 136. - Falsificarea sau stergerea, înlăturarea ori modificarea fără

drept a marcajelor de pe arme de foc constituie infractiune si se
pedepseste cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Traficul ilicit

Art. 137. - (1) Achizitionarea, vânzarea, livrarea, mutarea, transferul sau

tranzitul armelor de foc, al pieselor sau al munitiei pentru acestea pe/de
pe teritoriul României din/către teritoriul unui alt stat, dacă autoritătile
competente române si/sau autoritătile competente din acel stat nu
autorizează aceste operatiuni sau dacă armele de foc asamblate nu sunt
marcate în conformitate cu prevederile prezentei legi, constituie
infractiune de trafic ilicit si se pedepseste cu închisoare de la 3 la 8 ani.
(2) Tentativa se pedepseste.

Fabricarea ilicită

Art. 138. - (1) Producerea sau asamblarea de arme de foc, de piese sau de
munitie pentru acestea:

77
a) din orice componente esentiale traficate ilicit;
b) fără o autorizatie eliberată de către o autoritate competentă a statului
membru în care are loc fabricarea sau asamblarea;
c) fără marcarea armelor de foc asamblate la data producerii lor, în
conformitate cu prevederile prezentei legi, constituie infractiune de
fabricare ilicită si se pedepseste cu închisoare de la 2 la 8 ani. (2)
Tentativa se pedepseste.

Operatiuni fără drept cu dispozitive interzise

Art. 139. - (1) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 1

la 5 ani procurarea, detinerea, portul, utilizarea, importul, exportul si
comercializarea fără drept a dispozitivelor prevăzute la art. 5 alin. (2). (2)
Tentativa se pedepseste.

Nerespectarea unor obligatii prevăzute de prezenta lege

Art. 140. - Nedepunerea armei si a munitiei la un armurier autorizat în

termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de
armă constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Efectuarea fără drept a operatiunilor cu arme sau munitii

Art. 141. - Efectuarea oricăror alte operatiuni cu arme sau munitii fără
drept, altele decât cele prevăzute la art. 137 si 138, constituie infractiune
si se pedepseste potrivit art. 279 alin. (1) din Codul penal.

CAPITOLUL IX

Dispozitii tranzitorii si finale

Obligatia societătilor comerciale de a se conforma anumitor

interdictii prevăzute în prezenta lege

Art. 142. - Societătilor comerciale care, în termen de 1 an de la data

intrării în vigoare a prezentei legi, nu au luat măsurile necesare pentru a
se conforma interdictiei prevăzute la art. 104 alin. (6), li se retrage
autorizatia pentru desfăsurarea de operatiuni cu arme si munitii.

Aplicarea în timp a anumitor dispozitii din prezenta lege

Art. 143. - (1) Prevederile art. 112-124 se aplică de la data aderării

78
României la Uniunea Europeană.
(2) Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 112-124 se
aprobă prin hotărâre a Guvernului, până la data aderării României la
Uniunea Europeană.
(3) De la data aderării României la Uniunea Europeană, prevederile art.
52-56 vor înceta să fie aplicabile cetătenilor statelor membre ale Uniunii
Europene.

Aprobarea normelor metodologice de aplicare a prezentei legi

Art. 144. - Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aprobă

prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administratiei si
Internelor, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi în
Monitorul Oficial al României, Partea I.

Anexa la prezenta lege

Art. 145. - (1) Anexa face parte integrantă din prezenta lege.
(2) Anexa poate fi completată sau modificată prin hotărâre a Guvernului,
în baza modificărilor si completărilor aduse legislatiei Uniunii Europene
în domeniu.

Art. 146. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 6 luni de la data publicării
în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr.
17/1996 privind regimul armelor de foc si al munitiilor, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 11 aprilie 1996, cu
exceptia prevederilor art. 46-52, care rămân în vigoare pentru fiecare
institutie care are încadrate persoane ce ocupă functii care implică
exercitiul autoritătii publice, înarmate cu arme de apărare si pază, până la
stabilirea în legile prevăzute la art. 41 a conditiilor în care acestea pot
purta si folosi armele din dotare.

* A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 130/2005 pentru aprobarea

Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul
armelor si al munitiilor, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 241 din 23 martie 2005, cu modificările si completările
ulterioare.
* A se vedea Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 141/2004 pentru
prorogarea termenului prevăzut la art. 145 alin. (1) din Legea nr.
295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1.280 din 30 decembrie 2004, aprobată

79
cu modificări prin Legea nr. 19/2005.

NOTĂ:

Prevederile art. IV-VI din Legea nr. 117/2011 pentru modificarea si

completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor,
si care se aplică, în continuare, ca dispozitii proprii ale actului
modificator:

Art. IV. - În cazul permiselor de armă eliberate înainte de intrarea în

vigoare a prezentei legi, termenul de valabilitate prevăzut la art. 27 din
Legea nr. 295/2004, cu modificările si completările ulterioare, curge de la
data eliberării, cu ocazia primei autorizări sau, după caz, de la data
ultimei vize a acestora.

Art. V. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, posesorii

armelor neletale prevăzute în categoria C pct. 24 din anexa la Legea nr.
295/2004, cu modificările si completările ulterioare, au obligatia de a se
prezenta la organul de politie care îi are în evidentă, în vederea:
a) obtinerii unui certificat de detinător, în cazul celor care au notificat în
prealabil, dar care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu detin un
asemenea document;
b) înscrierii armei în permisul de armă, în cazul celor care posedă un
asemenea document;
c) obtinerii permisului de armă, în cazul celor care au parcurs etapa
prevăzută la lit. a) si în alte cazuri decât cele de la lit. b).
(2) Termenul de îndeplinire a obligatiilor prevăzute la alin. (1) este cel
prevăzut de art. 59 alin. (1) din Legea nr. 295/2004, cu modificările si
completările ulterioare, pentru situatia prevăzută la alin. (1) lit. a),
respectiv 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru
situatiile prevăzute la alin. (1) lit. b) si c).
(3) Permisul de armă prevăzut la alin. (1) lit. c) se eliberează, în termen
de 30 de zile de la data depunerii cererii, solicitantilor care îndeplinesc
conditiile prevăzute la art. 58 alin. (4) din Legea nr. 295/2004, cu
modificările si completările ulterioare.
(4) La împlinirea termenului de 6 luni de la data intrării în vigoare a
prezentei legi, certificatele de detinător ale posesorilor armelor neletale
prevăzute în categoria C pct. 24 din anexa la Legea nr. 295/2004, cu
modificările si completările ulterioare, care nu si-au îndeplinit obligatia
prevăzută la alin. (1) lit. b) sau, după caz, lit. c) conferă titularilor doar un
drept de detinere a armelor înscrise în acest document.

Art. VI. - (1) Până la data modificării normelor metodologice de aplicare

80
a Legii nr. 295/2004, cu modificările si completările ulterioare, conform
modificărilor si completărilor aduse prin prezenta lege, autorizarea
poligoanelor de tragere se face pe baza normelor stabilite de federatiile
sportive nationale de specialitate, cu avizul organelor de politie în a căror
rază teritorială de competentă sunt amplasate acestea.
(2) Până la data prevăzută la alin. (1), inspectia tehnică a armelor se face
de către armurierii care desfăsoară operatiuni de producere sau reparare a
armelor, în conditiile legii.

* Legea nr. 117/2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 446 din 27 iunie 2011.
* Art. 27 a devenit prin renumerotare art. 25.
* Art. 59 a devenit prin renumerotare art. 60.
* Art. 58 a devenit prin renumerotare art. 57.








81
 HOTĂRÂRE Nr. 130 din 24 februarie 2005
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor

Text în vigoare începând cu data de 1 septembrie 2009

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în

baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al
României, Partea I, până la 1 septembrie 2009.

Act de bază
#B: Hotărârea Guvernului nr. 130/2005

Acte modificatoare
#M1: Hotărârea Guvernului nr. 1254/2006
#M2: Hotărârea Guvernului nr. 895/2008
#M3: Hotărârea Guvernului nr. 712/2009

Modificările şi completările efectuate prin actele normative enumerate

mai sus sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau
completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau
completarea respectivă, în forma #M1, #M2 etc.

#B
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 143
din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ART. 1
Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004
privind regimul armelor şi al muniţiilor, prevăzute în anexa care face
parte integrantă din prezenta hotărâre.
ART. 2
Prezenta hotărâre se aplică începând cu luna martie 2005.

82
#CIN
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. II - IV din Hotărârea Guvernului
nr. 895/2008 (#M2).
#M2
"ART. II
(1) Societăţile comerciale autorizate pentru deţinerea, folosirea sau,
după caz, desfăşurarea operaţiunilor cu arme şi muniţii au obligaţia ca
în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri să ia
măsurile necesare în vederea obţinerii avizului inspectoratului teritorial
de muncă, pentru spaţiile destinate depozitării muniţiilor, precum şi
pentru spaţiile destinate exclusiv depozitării capselor sau pulberilor.
(2) La împlinirea termenului de un an, dreptul de deţinere, folosire
sau, după caz, de desfăşurare a operaţiunilor cu arme şi muniţii se
suspendă până la obţinerea avizului prevăzut la alin. (1)."
#M2
"ART. III
(1) În vederea eliberării permisului de armă sau, după caz, înscrierii
armei în permisul de armă, posesorii armelor neletale supuse autorizării,
prevăzuţi la art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2008
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul
armelor şi muniţiilor, trebuie să prezinte autorităţilor competente potrivit
legii un dosar care va cuprinde documentele prevăzute la art. 5 alin. (1)
lit. a) - e) şi g) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.
295/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 130/2005, precum şi
următoarele:
a) certificatul de deţinător;
b) permisul de armă, în original şi în copie, atunci când este cazul;
c) dovada achitării taxelor prevăzute de lege pentru eliberarea unui
nou permis de armă sau, după caz, înscrierii armei în permis.
(2) Dacă în certificatul de deţinător nu sunt înscrise menţiuni
referitoare la alte arme neletale, din categoria celor supuse notificării, se
procedează la anularea acestuia prin aplicarea ştampilei
<<ANULAT>>, odată cu eliberarea permisului de armă sau, după caz,
înscrierea armei în permisul de armă."
#M2
"ART. IV
În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri,
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative va proceda la
actualizarea unor date în Registrul Naţional al Armelor, necesare
îndeplinirii atribuţiilor legale privind gestionarea aplicării dispoziţiilor
Legii nr. 295/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prin
modificarea corespunzătoare a Ordinului ministrului de stat, ministrul

83
administraţiei şi internelor, nr. 389/2004 privind organizarea şi
funcţionarea Registrului Naţional al Armelor, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 2 februarie 2005."

#B
ANEXA 1

NORME METODOLOGICE
de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor

CAP. 1

Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin intermediul
structurilor sale de specialitate de la nivel central şi local, autorizează, în
condiţiile prevăzute de Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al
muniţiilor, denumită în continuare Lege, persoanele fizice şi juridice care
solicită să procure, să deţină şi, după caz, să poarte şi să folosească
armele letale şi muniţia aferentă ori să efectueze operaţiuni cu acestea şi
eliberează permise de armă sau, după caz, autorizaţii, verifică şi
autorizează circulaţia armelor, funcţionarea poligoanelor, autorizează
desfăşurarea cursurilor de iniţiere şi pregătire teoretică pe linie de arme şi
muniţii, acordă atestatul de instructor în poligonul de tragere, precum şi
cel pentru colecţionar de arme.
#M2
(2) Autoritatea prevăzută la alin. (1) eliberează permisul de armă sau,
după caz, certificatul de deţinător persoanelor fizice şi juridice care
îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi solicită să deţină şi să
folosească arme neletale şi muniţia aferentă ori să efectueze operaţiuni
cu acestea.
#B
(3) Evidenţa persoanelor fizice şi juridice autorizate conform alin. (1)
şi (2), a armelor şi muniţiilor deţinute de acestea, precum şi a
operaţiunilor cu acestea se ţine de către Inspectoratul General al Poliţiei
Române prin structurile sale de specialitate de la nivel central şi local,
care administrează Registrul Naţional al Armelor.
(4) Autoritatea prevăzută la alin. (1) eliberează cartea de identitate a
armei. Acest document însoţeşte obligatoriu arma în toate situaţiile
prevăzute de lege.
ART. 2

84
 (1) Ţevile de rezervă ale armelor letale au acelaşi regim juridic ca şi
armele.
(2) Procurarea şi deţinerea ţevilor de rezervă ale armelor letale se fac la
cererea persoanelor fizice şi, după caz, juridice, care deţin arme de un
anumit calibru şi permit din punct de vedere tehnic montarea altor ţevi de
alte calibre, respectându-se procedura autorizării de la armele letale.
ART. 3
Persoanele fizice şi juridice care deţin, folosesc sau desfăşoară
operaţiuni cu arme sau muniţii, în condiţiile legii, sunt obligate să se
supună controlului organelor de poliţie competente, cu privire la modul
de respectare a dispoziţiilor legale în materie.
ART. 4
Sunt interzise deţinerea, portul şi folosirea armelor letale lungi fără pat
sau cu pat rabatabil ori modificarea în acest sens a oricărei arme letale
lungi prevăzute în anexa la Lege.

CAP. 2

Procurarea, deţinerea, portul, folosirea, înstrăinarea armelor şi muniţiilor

de către persoanele fizice

SECŢIUNEA 1
Procedura de autorizare a persoanelor fizice pentru procurare, deţinere,
port şi folosire a armelor şi muniţiilor letale

ART. 5
(1) În vederea autorizării procurării armelor letale, cetăţeanul român
sau străinul cu domiciliul ori cu reşedinţa în România, care doreşte să
devină titular al dreptului de deţinere sau, după caz, de port şi folosire,
trebuie să depună la organul de poliţie competent din cadrul
inspectoratelor de poliţie judeţene, respectiv Direcţia Generală de Poliţie
a Municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială domiciliază sau, după
caz, îşi are reşedinţa, un dosar care trebuie să cuprindă următoarele
documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 15 alin.
(1) din Lege:
a) cerere-tip, al cărei model este prezentat în anexa nr. 1;
b) actul de identitate al solicitantului, în original şi în copie;
c) un certificat medical eliberat de o unitate sanitară specializată cu cel
mult 6 luni înaintea depunerii cererii, din care să rezulte că nu suferă de
una dintre afecţiunile stabilite de Ministerul Sănătăţii, care fac imposibilă
autorizarea pentru a deţine sau, după caz, a purta şi a folosi arme şi
muniţii letale, şi că este apt să deţină astfel de arme şi muniţii;
d) certificat de cazier judiciar;

85
 e) aviz psihologic din care să rezulte că solicitantul este apt să deţină,
să poarte şi să folosească arme şi muniţii letale, eliberat, cu cel mult 12
luni înaintea depunerii cererii, de un psiholog autorizat pentru efectuarea
unor astfel de teste, atestat în condiţiile legii;
f) certificatul de absolvire a unui curs de instruire teoretică şi practică
în domeniul armelor şi muniţiilor, organizat de o persoană juridică
autorizată în acest sens, în original şi în copie;
g) două fotografii color cu dimensiunea 4 x 5 cm;
h) dovada achitării taxelor pentru autorizare, prevăzute de legislaţia în
vigoare;
#M1
i) *** Abrogată
j) permis de vânătoare, în original şi în copie, vizat pe anul în curs,
eliberat de o organizaţie vânătorească legal constituită, pentru arme
lungi cu destinaţia vânătoare sau, după caz, tir sportiv ori biatlon, în
cazul în care persoana solicită autorizarea procurării armei în scopul
deţinerii sau, după caz, al portului şi folosirii acesteia;
#B
k) carnet de antrenor de tir sau biatlon, eliberat de Agenţia Naţională
pentru Sport, sau legitimaţie de sportiv de tir ori biatlon, vizată la zi de
Federaţia Română de Tir Sportiv sau de Federaţia Română de Schi şi
Biatlon, în original şi în copie, pentru arme de tir, iar în cazul în care
persoana solicită autorizarea procurării armei în scopul portului şi
folosirii, trebuie să prezinte şi o adeverinţă din partea clubului sportiv la
care este legitimată, care să ateste acordul acestuia cu privire la folosirea
armelor al căror proprietar este solicitantul, în cadrul antrenamentelor sau
concursurilor oficiale la care urmează să participe;
l) adeverinţă care atestă, în cazul cetăţeanului român, faptul că titularul
are calitatea prevăzută la art. 14 alin. (2) lit. a) şi b) din Lege, eliberată de
instituţia competentă în acest sens, în cazul în care persoana solicită
autorizarea procurării armei de apărare şi pază în scopul portului şi
folosirii acesteia.
(2) În vederea autorizării procurării armelor de către persoana al cărei
drept de deţinere sau port şi folosire a încetat în condiţiile art. 30 alin. (1)
lit. e), respectiv ale art. 47 alin. (1) lit. a) din Lege, dacă perioada de timp
dintre data la care acest drept a încetat şi cea la care solicită autorizarea
este mai mică de un an, solicitantul va depune la autoritatea competentă o
cerere însoţită de documentele prevăzute la alin. (1) lit. b) şi d), precum
şi, dacă arma urmează să fie procurată în scopul portului şi folosirii, cele
prevăzute la alin. (1) lit. h) - l).
(3) În vederea autorizării procurării armelor de către persoana care este
titular al dreptului de deţinere sau, după caz, de port şi folosire pentru
cele din aceeaşi categorie, solicitantul va depune la autoritatea

86
competentă o cerere însoţită de permisul de armă, în original şi în copie,
şi de documentele prevăzute la alin. (1) lit. b) şi h) - k).
(4) În vederea autorizării procurării de către titularul dreptului de
deţinere, respectiv de port şi folosire, a altor categorii de arme decât cele
pentru care solicită autorizarea, solicitantul va depune la autoritatea
competentă o cerere însoţită de permisul de armă, în original şi în copie,
precum şi, după caz, de documentele prevăzute la alin. (1) lit. b) şi i) - l).
(5) În măsura în care, la data depunerii cererilor de autorizare
prevăzute la alin. (1) - (3), solicitantul are asigurate la domiciliu sau
reşedinţă condiţiile de păstrare şi asigurare a securităţii armelor, acesta
poate depune şi următoarele documente, în original şi în copie:
a) dovada deţinerii legale a spaţiului în care armele urmează a fi
păstrate;
b) dovada omologării spaţiului de către autoritatea competentă;
c) în cazul în care se solicită autorizarea pentru mai mult de 15 arme,
dovada existenţei amenajărilor speciale pentru depozitare, a sistemului de
supraveghere video şi a mijloacelor de alarmare, avizate în baza unui plan
de securitate de către structura competentă din cadrul organului de poliţie
local, precum şi dovada asigurării pazei în condiţiile Legii nr. 333/2003
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.
(6) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c), e) şi f), persoana care
este dotată cu armă de serviciu letală poate face dovada îndeplinirii
condiţiilor prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. e) şi g) din Lege prin
prezentarea unei adeverinţe eliberate de angajator sau, în cazul sportivilor
şi profesorilor de tir ori biatlon, eliberată de clubul din care fac parte, prin
care se certifică faptul că solicitantul a fost examinat din punct de vedere
medical, psihologic şi al cunoştinţelor de specialitate şi că a fost declarat
apt să poarte şi să folosească arme letale.
(7) Persoana care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 17 din
Lege poate solicita prelungirea autorizaţiei de procurare a armelor sau,
după caz, eliberarea unei noi autorizaţii, fără a mai fi necesară
prezentarea altor documente.

ART. 6
(1) Cererea formulată în condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) - (5) se
soluţionează de către autoritatea competentă teritorial, în termen de 45 de
zile de la data depunerii acesteia.
(2) În termen de 30 de zile de la data depunerii cererii, organele de
poliţie competente sunt obligate să verifice îndeplinirea condiţiilor
prevăzute la art. 15 alin. (1) din Lege, pe baza documentelor depuse de
solicitant la dosar, precum şi a datelor şi informaţiilor cuprinse în
evidenţele proprii.

87
 (3) În cazul în care în cadrul verificărilor de specialitate organele de
poliţie competente apreciază că sunt necesare documente sau informaţii
suplimentare în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute de
Lege, le pot solicita persoanei în cauză, prezentând motivele care au
impus acest demers.
(4) În situaţia în care se constată că sunt îndeplinite condiţiile
prevăzute la art. 15 alin. (1) din Lege, autoritatea competentă informează
solicitantul în vederea efectuării de către acesta a demersurilor necesare
îndeplinirii condiţiilor de păstrare şi de asigurare a securităţii armelor care
urmează a fi procurate, cu excepţia situaţiei în care acesta a depus
împreună cu cererea documentele prevăzute la art. 5 alin. (5).
(5) Termenul de 45 de zile, prevăzut la alin. (1), se suspendă, în
situaţiile prevăzute la alin. (3) şi (4), de la data la care i s-a solicitat
persoanei în cauză prezentarea unor documente ori informaţii
suplimentare sau, după caz, i s-a comunicat faptul că îndeplineşte
condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) din Lege până la data la care
aceasta dă curs solicitării, respectiv poate face dovada asigurării
condiţiilor de păstrare şi de asigurare a securităţii armelor.
(6) În vederea constatării îndeplinirii condiţiilor de păstrare şi de
asigurare a securităţii armelor, organul de poliţie competent poate efectua
verificări la domiciliul sau la reşedinţa solicitantului numai după
informarea prealabilă şi cu consimţământul acestuia.

ART. 7
(1) În cazul în care, din analiza dosarului prevăzut la art. 5 alin. (1),
precum şi a celorlalte verificări de specialitate efectuate de organele de
poliţie, se constată că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de Lege,
autoritatea competentă eliberează câte o autorizaţie de procurare, al cărei
model este prezentat în anexa nr. 2, pentru fiecare armă pentru care s-a
solicitat autorizarea, iar în caz contrar comunică în scris solicitantului
motivele pentru care cererea a fost respinsă.
(2) Refuzul nejustificat al persoanei de a comunica documentele sau
informaţiile prevăzute la art. 6 alin. (3) ori de a permite organelor de
poliţie efectuarea verificărilor prevăzute la art. 6 alin. (6) poate constitui
motiv de respingere a cererii de autorizare numai dacă au fost puse în
acest fel în imposibilitatea de a constata îndeplinirea condiţiilor prevăzute
la art. 15 alin. (1) din Lege sau, după caz, a condiţiilor de păstrare şi de
asigurare a securităţii armelor.
(3) Decizia autorităţii competente, prevăzută la alin. (1), poate fi
contestată de către solicitant în condiţiile Legii contenciosului
administrativ nr. 554/2004.

SECŢIUNEA a 2-a

88
 Procedura acordării certificatului de absolvire a cursului de instruire
teoretică şi practică în domeniul armelor şi muniţiilor

ART. 8
(1) Persoanele care urmează să solicite autorizarea procurării de arme
letale trebuie să urmeze în prealabil cursul de instruire teoretică şi
practică prevăzut la art. 15 alin. (1) lit. g) din Lege, respectiv să
promoveze examenul de absolvire a cursului, în condiţiile prevăzute în
prezenta secţiune.
(2) Pot urma cursul prevăzut la alin. (1) numai persoanele care au
împlinit vârsta de 18 ani şi nu au fost condamnate, prin hotărâre
judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate mai
mare de un an, pentru infracţiuni comise cu intenţie.
(3) În vederea verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2),
solicitantul trebuie să prezinte, cu ocazia depunerii cererii de admitere la
curs, cel puţin documentul de identitate şi certificatul de cazier judiciar
valabil.
(4) Persoanele juridice autorizate să organizeze cursurile prevăzute la
alin. (1) pot solicita îndeplinirea unor condiţii suplimentare de admitere la
cursuri, referitoare la starea de sănătate fizică şi psihică a persoanei, prin
prezentarea unor documente doveditoare în acest sens.
(5) Pentru a se putea prezenta la examenul prevăzut la alin. (1),
persoana acceptată în cadrul cursurilor prevăzute la alin. (1) are obligaţia
de a parcurge în proporţie de cel puţin 90% programul de pregătire şi de a
desfăşura activităţile corespunzătoare numai în condiţiile stabilite prin
programă.

ART. 9
(1) La finalul cursului, pentru absolvire, cursanţii vor susţine examenul
de absolvire în faţa unei comisii formate din reprezentanţi ai
organizatorului, inclusiv directorul cursului de pregătire, precum şi, în
mod obligatoriu, un poliţist din cadrul structurii teritoriale de arme.
Comisia de examinare este condusă de directorul cursului care este un
reprezentant al organizatorului.
(2) Organizatorul are obligaţia de a informa cursantul asupra datei, orei
şi locului susţinerii examenului, cu cel puţin 5 zile înainte.
(3) Examenul prevăzut la alin. (1) constă în susţinerea a două teste
după cum urmează:
a) testul teoretic, în cadrul căruia se verifică însuşirea cunoştinţelor în
următoarele domenii: legislaţia privind regimul armelor şi al muniţiilor,
precum şi cea referitoare la legitima apărare şi starea de necesitate;
acordarea primului ajutor; aspecte generale privind balistica, respectiv

89
părţile componente şi modul de funcţionare şi folosire a armelor şi
muniţiilor;
b) testul practic, în cadrul căruia se verifică deprinderile de bază
privind folosirea armamentului, respectiv pregătirea armei pentru tragere,
respectarea poziţiilor de tragere, reacţia personală la declanşarea focului
şi modul de asigurare a armei.
(4) Rezultatul examenului se consemnează într-un proces-verbal
semnat de toţi membrii comisiei prevăzute la alin. (1), în care se înscriu
punctajele obţinute la cele două teste, precum şi media aritmetică a
acestora, sub forma unei note cuprinse între 1 şi 10, respectiv menţiunea
"promovat", dacă nota astfel obţinută este cel puţin 7, sau "nepromovat",
dacă nota este mai mică de 7.
(5) În cazul în care candidatul nu s-a prezentat la examen conform
planificării, acest fapt se consemnează în procesul-verbal încheiat în
condiţiile prevăzute la alin. (4).
(6) Candidatul care nu a promovat examenul de absolvire poate
contesta rezultatul consemnat în procesul-verbal încheiat în condiţiile
prevăzute la alin. (4), în termen de 5 zile de la data susţinerii examenului.
Contestaţia se analizează de o nouă comisie constituită potrivit alin. (1),
din care nu pot face parte persoanele care au stabilit punctajul iniţial, iar
rezultatul analizei se consemnează într-un proces-verbal încheiat în
aceleaşi condiţii.
(7) Modalitatea de stabilire a punctajului prevăzut la alin. (4), precum
şi modalitatea de constituire a comisiei de examinare şi a comisiei de
analizare a contestaţiilor se reglementează prin ordin al inspectorului
general al Poliţiei Române.

ART. 10
(1) Persoanei care a promovat examenul de absolvire în condiţiile art. 9
i se eliberează de către persoana juridică organizatoare certificatul de
absolvire a cursului de pregătire teoretică şi practică pe linie de arme şi
muniţii, al cărui model este prezentat în anexa nr. 3, în care se
menţionează în mod expres scopul pentru care a fost urmat cursul,
respectiv pentru deţinerea, portul şi folosirea armelor şi muniţiilor, şi care
se semnează de directorul cursului şi se ştampilează cu ştampila
organizatorului.
(2) Persoana care nu a promovat sau care nu s-a prezentat la susţinerea
examenului de absolvire are dreptul de a participa la un nou examen în
condiţiile prevăzute la art. 9, în termen de cel mult 6 luni, conform
planificării stabilite de organizator, fără a mai fi necesară repetarea
cursului de pregătire.

90
 (3) Persoana care nu s-a prezentat la repetarea examenului sau nu l-a
promovat poate susţine un nou examen numai după parcurgerea unui nou
curs de pregătire în condiţiile stabilite la art. 8.

SECŢIUNEA a 3-a
Procurarea şi înstrăinarea armelor şi muniţiilor. Efectuarea menţiunilor
în permisul de armă şi eliberarea acestuia

ART. 11
(1) Titularul autorizaţiei de procurare a armei poate procura de la orice
armurier legal constituit, din ţară ori din străinătate, o armă sau, după caz,
o ţeavă din categoria celei pentru care a fost autorizat, în termenul de
valabilitate a documentului, precum şi cartuşele necesare efectuării
tragerii experimentale în condiţiile prevăzute la secţiunea a 3-a a cap. IV.
(2) În cazul în care arma sau, după caz, ţeava se procură de la un
armurier din România, acesta are obligaţia de a înscrie în autorizaţia de
procurare toate datele prevăzute pe versoul acesteia, precum şi de a
elibera titularului, împreună cu arma, cartea de identitate a acesteia şi
factura fiscală.
(3) În situaţia în care arma sau ţeava este procurată din străinătate,
obligaţia completării rubricilor înscrise în autorizaţia de procurare revine
autorităţii vamale din punctul de frontieră prin care s-a introdus arma ori
ţeava în ţară, numai după obţinerea certificatului de atestare a îndeplinirii
condiţiilor de omologare şi pe baza documentelor care atestă faptul că
aceasta a fost legal procurată de solicitant.

ART. 12
(1) Persoana care a procurat, în condiţiile legii, o armă letală sau o
ţeavă pentru o asemenea armă are obligaţia ca, în termen de 10 zile de la
data procurării sau, după caz, de la data încheierii formalităţilor vamale,
să se prezinte la autoritatea care a emis autorizaţia, în vederea eliberării
permisului de armă sau, după caz, a înscrierii armei ori a ţevii în acest
document, respectiv a eliberării cărţii de identitate a armei, atunci când
aceasta a fost procurată din străinătate, având asupra sa arma şi, după caz,
ţeava, 5 cartuşe corespunzătoare, precum şi un dosar care va cuprinde
următoarele documente:
a) documentul de identitate, în original şi în copie;
b) documentul care atestă faptul că arma ori ţeava a fost procurată în
condiţii de legalitate, în original şi în copie;
c) autorizaţia de procurare completată pe verso în condiţiile stabilite la
art. 11 alin. (2) sau, după caz, alin. (3);

91
 d) permisul de armă al titularului, în original şi în copie, atunci când
este cazul;
e) cartea de identitate a armei, în original şi în copie, în cazul în care
arma a fost procurată de la un armurier din România.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), organele autorităţii competente
verifică, în termen de 10 zile, următoarele:
a) autenticitatea documentelor prezentate de titularul armei;
b) faptul dacă arma sau ţeava procurată corespunde categoriei şi tipului
pentru care s-a emis autorizaţia;
c) corespondenţa dintre seria înscrisă pe armă sau pe ţeavă cu cea din
documentele care o însoţesc;
d) existenţa, în evidenţele proprii, a autorizaţiei armurierului din
România de a comercializa arme;
e) faptul dacă autorizaţia de procurare a fost completată pe verso în
mod corespunzător şi conform;
f) faptul dacă, potrivit evidenţelor proprii, în intervalul de timp dintre
eliberarea autorizaţiei de procurare şi data la care persoana s-a prezentat
cu arma sau ţeava procurată, nu a intervenit vreunul dintre cazurile
prevăzute de Lege de suspendare ori de încetare a dreptului de deţinere
sau, după caz, de port şi folosire a armei.
(3) Dacă în urma verificărilor prevăzute la alin. (2) nu au rezultat
nereguli sau impedimente şi după efectuarea, atunci când este cazul, a
tragerii experimentale în condiţiile prevăzute la secţiunea a 3-a a cap. IV,
autoritatea competentă procedează după cum urmează:
a) în cazul armelor procurate din străinătate, întocmeşte cartea de
identitate a armei;
b) emite permisul de armă tip A, al cărui model este prezentat în anexa
nr. 4, în cazul în care persoana este autorizată să deţină arma procurată,
respectiv permisul de armă tip B, al cărui model este prezentat în anexa
nr. 5, dacă persoana este autorizată să o poarte şi să o folosească,
înscriind arma în documentul respectiv, precum şi cantitatea, tipul şi
calibrul muniţiei care poate fi deţinută de solicitant;
c) în cazul în care persoana este deja titulară a unui permis de armă tip
A şi a fost autorizată să procure arma în scopul deţinerii sau, după caz, a
unui permis de armă tip B şi a fost autorizată să o procure în scopul
portului şi folosirii, i se înscriu în permisul respectiv arma, precum şi
cantitatea, tipul şi calibrul muniţiei care poate fi deţinută;
d) în cazul ţevilor de rezervă, le înscrie în permisul de armă.
(4) Dacă nu este îndeplinită condiţia prevăzută la alin. (3) referitoare la
inexistenţa unor nereguli sau impedimente, precum şi în caz de refuz
nejustificat de prezentare a armei sau ţevii pentru tragere experimentală,
autoritatea competentă dispune demersurile corespunzătoare pentru
clarificarea neconcordanţelor constatate sau, după caz, refuză înscrierea

92
armei ori a ţevii în permisul de armă, respectiv eliberarea documentelor
prevăzute la alin. (1), şi dispune păstrarea armei în custodie ori depunerea
acesteia spre păstrare la un armurier autorizat, în condiţiile legii, în
funcţie de situaţia care justifică acest refuz.

#M3
ART. 13
(1) Persoanele autorizate să deţină şi, după caz, să poarte şi să
folosească arme letale au obligaţia ca, în termen de 10 zile de la
înstrăinarea armei, să se prezinte la organul de poliţie competent pentru
a solicita radierea armei din permisul de armă, prezentând în acest sens
documentul autentic, în original şi în copie, care atestă faptul că arma a
fost înstrăinată în condiţiile legii.
#B
(2) Dacă în permisul de armă nu sunt înscrise şi alte arme, se
procedează la anularea acestuia prin aplicarea ştampilei "ANULAT".
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), la cererea titularului,
permisul de armă poate fi păstrat de autoritatea competentă pentru o
perioadă de cel mult un an, fără să fie anulat.
(4) În cazul în care până la împlinirea termenului de un an, prevăzut la
alin. (3), titularul nu a solicitat înscrierea în permis a unei alte arme, se
procedează la anularea din oficiu a permisului de armă.

SECŢIUNEA a 4-a
Condiţiile păstrării şi asigurării securităţii armelor letale şi a muniţiilor

ART. 14
(1) Titularul dreptului de deţinere este obligat să păstreze armele şi
muniţiile letale la domiciliul sau la reşedinţa menţionată în permisul de
armă, în dulapuri sau casete metalice special amenajate, omologate de
Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor, care sunt
asigurate cu cel puţin două sisteme de închidere independente, cu cheie
sau cifru, astfel încât să nu permită accesul persoanelor neautorizate.
(2) Dulapurile sau, după caz, casetele prevăzute la alin. (1) trebuie să
fie prevăzute cu compartimente diferite care să fie asigurate fiecare cu
câte un sistem de închidere, pentru păstrarea muniţiei separat de arme, a
închizătoarelor aparţinând carabinelor şi, după caz, a piesei a treia la arme
letale lungi cu ţevi basculante. Armele letale lungi cu sistem de
funcţionare semiautomat se păstrează numai asigurate cu dispozitiv
special, omologat în condiţiile legii, destinat pentru blocarea trăgaciului.
(3) În cazul unui număr mai mare de 15 arme letale, deţinătorul are
obligaţia de a asigura la adresa prevăzută în permis o încăpere special

93
amenajată pentru depozitare, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2),
dotată cu sisteme electronice de alarmare, avizate de organele de poliţie şi
conectate la dispeceratele de alarmare şi intervenţie specializate.
ART. 15
Muniţia destinată armelor letale se păstrează numai în dulapuri, în
casete sau, după caz, în compartimente separate faţă de cele în care se
păstrează armele pentru care este destinată, cu următoarele excepţii:
a) în cazul armelor de apărare şi pază, poate fi păstrată împreună cu
acestea o cantitate de cel mult 12 cartuşe destinate unei singure arme;
b) în cazul armelor de vânătoare sau de tir pentru care titularul are
drept de port şi folosire, precum şi în cazul armelor de colecţie, poate fi
păstrată împreună cu o singură armă dintre acestea o cantitate de cel mult
10 cartuşe cu proiectil şi 50 de cartuşe fără proiectil.
ART. 16
(1) Titularul dreptului de deţinere sau de port şi folosire a armelor
letale poate depune spre păstrare, cu titlu temporar sau permanent,
armele, precum şi muniţia deţinută, la un armurier autorizat în acest sens.
(2) Titularul dreptului de deţinere poate transfera armele înscrise în
permis numai cu ocazia depunerii acestora la un armurier sau cu ocazia
schimbării locului unde acestea sunt păstrate, în condiţiile prevăzute la
art. 17.
(3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), titularul poate transporta
prin mijloace proprii un număr de cel mult 10 arme în acelaşi timp.
Transportul unui număr mai mare de arme este permis numai prin
intermediul unui armurier autorizat să desfăşoare operaţiuni de transport
cu arme şi muniţii.
ART. 17
(1) În vederea autorizării efectuării unui transfer de arme, titularul
dreptului de deţinere a acestora trebuie să depună la organul de poliţie în
a cărui rază de competenţă teritorială sunt păstrate armele o cerere în care
se precizează datele de identificare a solicitantului, motivul transferului,
locul unde urmează să fie transferate armele, data şi durata transferului,
traseul de deplasare, mijlocul de transport, armele şi muniţiile ce fac
obiectul transferului, însoţită, după caz, de următoarele documente:
a) în situaţia în care se solicită autorizarea transferului unui număr mai
mare de 10 arme, o declaraţie scrisă referitoare la modalitatea prin care
urmează să transporte armele, respectiv dovada asigurării transportului
printr-un armurier autorizat în acest sens, dacă se va transfera întreaga
cantitate de arme în acelaşi timp;
b) dovada asigurării condiţiilor de păstrare şi de asigurare a securităţii
armelor, în cazul transferării armelor la un nou domiciliu sau la o nouă
reşedinţă.

94
 (2) Cererea prevăzută la alin. (1) se soluţionează prin eliberarea
autorizaţiei de transfer al armelor, al cărei model este prezentat în anexa
nr. 6, după cum urmează:
a) în termen de cel mult o zi lucrătoare, timp în care, în situaţia
prevăzută la alin. (1) lit. a), organul de poliţie competent verifică dacă
armurierul care urmează să asigure transferul este autorizat să desfăşoare
operaţiuni de transport, iar în situaţia în care solicitantul declară că armele
urmează să fie depuse la un armurier, se verifică dacă acesta există şi este
autorizat;
b) în termen de cel mult 15 zile, în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b),
timp în care organul de poliţie în a cărui rază de competenţă teritorială
urmează să fie transferate armele verifică îndeplinirea condiţiilor
prevăzute la art. 14, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 5
alin. (5) şi ale art. 6 alin. (6).
(3) Autorizaţia prevăzută la alin. (2) se acordă cu o valabilitate de cel
mult 5 zile, în funcţie de durata transferului, care poate fi prelungită o
singură dată pentru aceeaşi perioadă, la cerere, în cazuri justificate.
(4) În cazul în care, după efectuarea verificărilor prevăzute la alin. (2),
organul de poliţie competent constată că nu se justifică autorizarea
solicitată în condiţiile alin. (1), respinge cererea şi comunică solicitantului
motivele care au stat la baza acestei decizii.
ART. 18
(1) Titularul dreptului de deţinere a armelor sau colecţionarul de arme
poate fi autorizat, la cerere, să folosească într-un poligon autorizat o armă
dintre cele deţinute, respectiv arma din colecţie prevăzută la art. 29 alin.
(4) din Lege, dacă aceasta are inspecţia tehnică efectuată în ultimii 5 ani.
(2) În cererea prevăzută la alin. (1) se precizează datele de identificare
a solicitantului, poligonul unde urmează să fie folosită arma, data şi
perioada în care urmează să fie transportată şi folosită arma, traseul de
deplasare şi, după caz, mijlocul de transport folosit.
(3) Cererea prevăzută la alin. (1) se soluţionează în termen de o zi
lucrătoare, prin eliberarea autorizaţiei temporare de transport şi folosire a
armei, al cărei model este prezentat în anexa nr. 7, timp în care organul de
poliţie competent verifică dacă poligonul unde urmează să fie folosită
arma este autorizat în condiţiile legii.
(4) Autorizaţia temporară de transport şi folosire a armei se acordă cu o
valabilitate de 3 zile, care poate fi prelungită o singură dată, la cerere,
pentru aceeaşi perioadă de timp.
(5) În cazul depunerii unei noi cereri în condiţiile alin. (1) şi (2),
aceasta se soluţionează în condiţiile alin. (3) numai după trecerea unui
termen de 15 zile de la data autorizaţiei anterioare.
ART. 19

95
 (1) Persoanele autorizate în condiţiile art. 17 şi 18 au obligaţia de a
transporta armele până la locul de destinaţie numai introduse în huse,
asigurate cu sisteme mecanice de blocare a trăgaciului.
(2) În situaţia în care transportul armelor şi al muniţiilor se efectuează
cu autoturismul, deţinătorul este obligat să asigure un spaţiu special
amenajat în interiorul vehiculului, închis şi asigurat cu încuietoare, iar în
cazul vehiculelor prevăzute din construcţie cu portbagaj, armele vor fi
ţinute numai în acest compartiment.

SECŢIUNEA a 5-a
Regimul armelor letale aflate în proprietatea unor persoane fizice care
nu sunt titulare ale dreptului de deţinere sau de port şi folosire

ART. 20
Persoanele fizice care nu sunt titulare ale dreptului de deţinere sau,
după caz, de port şi folosire a armelor letale ori cărora acest drept le-a
încetat temporar sau definitiv pot avea arme în proprietate numai în
următoarele situaţii:
a) au devenit proprietari în urma încheierii unei proceduri succesorale;
b) erau proprietari la data suspendării ori încetării dreptului de deţinere
sau de port şi folosire a armelor, în condiţiile legii.

ART. 21
(1) Armele aflate în proprietatea persoanelor prevăzute la art. 20 pot fi
înstrăinate de acestea în condiţiile legii sau, după caz, pot fi păstrate
numai la armurieri autorizaţi, cu excepţia cazului în care sunt luate în
custodie de organele de poliţie.
(2) Persoanele prevăzute la art. 20, care îndeplinesc condiţiile
prevăzute la art. 15 alin. (1) din Lege, pot fi autorizate, la cerere, să deţină
sau să poarte şi să folosească armele aflate în proprietate, în condiţiile
prevăzute în secţiunea 1 a prezentului capitol, ori, după caz, le pot
transforma în arme neletale, în condiţiile prevăzute la cap. IV secţiunea a
4-a, urmând a fi păstrate cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor
secţiunii a 13-a a prezentului capitol.

SECŢIUNEA a 6-a
Modul de acordare a atestatului de colecţionar
ART. 22

96
 (1) Persoanele fizice care doresc să deţină arme de colecţie pot solicita
organului de poliţie competent acordarea atestatului de colecţionar, al
cărui model este prezentat în anexa nr. 8, dacă îndeplinesc condiţiile
prevăzute de art. 15 din Lege.
(2) În vederea obţinerii atestatului de colecţionar, solicitantul trebuie să
depună o cerere însoţită de documentele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a)
- h), precum şi de unul dintre următoarele documente, după caz, care să
justifice scopul solicitării:
a) dovada calităţii de moştenitor al unei arme letale;
b) actul de donaţie din partea unei instituţii publice, a unui muzeu, a
unei alte persoane juridice autorizate, precum şi din partea persoanelor
fizice care deţin în mod legal arma ce urmează a fi donată;
c) document emis de Autoritatea Naţională pentru Omologarea
Armelor şi Muniţiilor, care atestă că arma ce urmează a fi procurată este o
armă destinată a fi piesă de muzeu sau constituie o raritate ori are valoare
artistică, ştiinţifică sau documentară;
d) adeverinţă eliberată de o asociaţie de colecţionari, legal constituită
în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, care să ateste
calitatea de membru a solicitantului sau, după caz, faptul că acesta
urmează să devină membru după procurarea armelor de colecţie;
e) dovada faptului că solicitantul a fost titular al dreptului de deţinere
sau de port şi folosire a unei arme letale, iar acest drept nu a încetat din
motive imputabile acestuia.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), în situaţia în care
solicitantul este titular al dreptului de deţinere sau de port şi folosire a
unei arme letale, cererea poate fi însoţită doar de permisul de armă
valabil.
ART. 23
(1) Prevederile art. 6 referitoare la procedura soluţionării cererii,
precum şi cele ale art. 5 alin. (5) şi ale art. 14 şi 15 privind condiţiile de
păstrare şi asigurare a securităţii armelor, respectiv modul de verificare a
îndeplinirii acestora, se aplică în mod corespunzător şi solicitanţilor
atestatului de colecţionar.
(2) Dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, organul de
poliţie competent eliberează solicitantului atestatul de colecţionar,
precum şi, după caz, autorizaţia de procurare a armelor.
(3) În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile de eliberare a
atestatului de colecţionar, organul de poliţie competent comunică în scris
solicitantului, în termen de 30 de zile, motivul respingerii solicitării.

ART. 24
(1) Atestatul de colecţionar conferă titularului, după caz, dreptul de
deţinere în colecţie a armelor intrate în proprietatea acestuia prin

97
moştenire sau donaţie, anterior obţinerii acestui drept, precum şi dreptul
de procurare şi deţinere a armelor de colecţie, de vânătoare sau de tir.
(2) Armele deţinute în colecţie nu pot fi folosite în nici o împrejurare,
cu excepţia celor prevăzute la art. 29 alin. (4) din Lege.
(3) Transferul temporar al armelor deţinute în colecţie, respectiv
folosirea armei prevăzute la art. 29 alin. (4) din Lege, se poate face numai
în condiţiile prevăzute la art. 17 - 19.
ART. 25
Atestatul de colecţionar se vizează o dată cu permisul de armă în care
sunt înscrise armele deţinute în colecţie.

SECŢIUNEA a 7-a
Procedura de viză a permisului de armă

ART. 26
(1) Titularii permiselor de armă tip A şi tip B au obligaţia de a se
prezenta la viza permisului de armă în perioada stabilită de Inspectoratul
General al Poliţiei Române, în locurile indicate de inspectoratele de
poliţie judeţene şi de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului
Bucureşti, având asupra lor: permisele de armă şi armele înscrise în
acestea, actul de identitate al deţinătorului legal de arme, cartea de
identitate a fiecărei arme, certificatul de inspecţie tehnică periodică a
fiecărei arme, efectuată în ultimele 6 luni, documentul care atestă
calitatea ce i-a conferit dreptul de a deţine sau, după caz, de a purta şi
folosi arma respectivă, certificatul medical din care să rezulte că persoana
este aptă din punct de vedere medical pentru a deţine sau, după caz, a
folosi armele şi muniţia, certificatul de cazier judiciar, precum şi alte
documente solicitate de organul de poliţie.
(2) Este scutită de prezentarea certificatului medical prevăzut la alin.
(1) persoana care este dotată cu armă de serviciu letală şi poate face
dovada îndeplinirii condiţiilor referitoare la starea de sănătate prin
prezentarea unei adeverinţe eliberate de angajator sau, în cazul sportivilor
şi antrenorilor de tir ori biatlon, eliberate de clubul sportiv sau de
federaţia sportivă naţională de specialitate din care fac parte, prin care se
certifică faptul că solicitantul a fost examinat din punct de vedere medical
şi că a fost declarat apt să poarte şi să folosească arme letale.

#M2
(3) Organul de poliţie competent refuză vizarea permisului de armă în
următoarele cazuri:
a) solicitantul se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 30,
respectiv la art. 46 şi 47 din Lege;

98
 b) la solicitarea expresă a autorităţii competente, solicitantul nu face
dovada efectuării inspecţiei tehnice periodice a armelor, cu excepţia
armelor de colecţie care nu sunt destinate pentru a fi folosite în condiţiile
art. 29 alin. (4) din Lege sau, după caz, a armelor pentru care titularul
are numai drept de deţinere şi care nu au fost folosite, în condiţiile legii,
în poligoanele de tragere;
c) la notificarea autorităţii competente, solicitantul nu a prezentat
armele letale cu ţeavă ghintuită pentru efectuarea tragerii experimentale
în condiţiile prevăzute la secţiunea a 3-a a cap. IV, în vederea
înregistrării proiectilului şi a tubului martor în evidenţele operative ale
poliţiei, cu excepţia armelor prevăzute la lit. b).
#B
(4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (3) lit. b) şi c) se va aplica viza
pe permisul de armă numai după efectuarea operaţiunilor menţionate
până la finalizarea acţiunii de viză.

ART. 27
Persoanele care fac dovada cu documente autentice că în perioada
stabilită pentru viza permisului de armă s-au aflat în imposibilitatea de a
se prezenta la organul de poliţie competent, din motive obiective,
beneficiază de acordarea ulterioară a vizei permisului de armă, dar nu mai
târziu de 30 de zile de la data încetării motivelor respective.

SECŢIUNEA a 8-a
Procedura autorizării schimbărilor în situaţia armei sau a titularului
armei

ART. 28
(1) Proprietarul unei arme letale poate solicita unui armurier autorizat
efectuarea unor modificări de natură tehnică ale armei numai cu acordul
organului de poliţie competent, precum şi cu avizul Autorităţii Naţionale
pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor.
(2) Dovada acordului prevăzut la alin. (1) se eliberează, la cerere, fără
alte formalităţi, cu excepţia celor prevăzute la art. 29 alin. (1), în cazul în
care:
a) prin modificarea adusă armei nu se schimbă caracteristicile tehnice
ale acesteia sau destinaţia acesteia, astfel cum sunt acestea prevăzute în
anexa la Lege; sau
b) prin modificarea adusă arma letală se transformă în armă neletală;
c) există avizul Autorităţii Naţionale pentru Omologarea Armelor şi
Muniţiilor, din care să rezulte că, după modificările care vor fi aduse
armei, aceasta va îndeplini din punct de vedere tehnic normele de

99
omologare corespunzătoare tipului şi destinaţiei unei arme a cărei
deţinere sau port şi folosire sunt permise pentru persoanele fizice.
(3) În cazul în care prin modificările aduse armei se schimbă destinaţia
acesteia ori categoria din care face parte potrivit clasificării prevăzute în
anexa la Lege sau modificările sunt de natură să determine schimbarea
regimului de deţinere sau, după caz, de port şi folosire a armei, dovada
acordului prevăzut la alin. (1) se eliberează numai după prezentarea
avizului prevăzut la alin. (2) lit. c) şi îndeplinirea în prealabil a procedurii
corespunzătoare de autorizare a titularului pentru deţinerea sau, după caz,
portul şi folosirea acesteia în scopul corespunzător destinaţiei sau
categoriei din care face parte arma, în condiţiile prevăzute la art. 5 şi 6.

ART. 29
(1) În vederea obţinerii acordului prevăzut la art. 28 alin. (1),
solicitantul trebuie să depună la organul de poliţie competent în a cărui
evidenţă este înscrisă arma o cerere în care să menţioneze datele de
identificare a armei, modificările care urmează să fie efectuate, precum şi
motivul care determină aceste modificări.
(2) Cu ocazia depunerii cererii prevăzute la alin. (1) solicitantul trebuie
să prezinte actul de identitate, permisul de armă şi cartea de identitate a
armei, în copie şi în original.
(3) În situaţia prevăzută la art. 28 alin. (3), cererea se depune o dată cu
cea privind autorizarea în condiţiile art. 5.
(4) Prevederile alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător şi
proprietarului unei arme care nu este titular al dreptului de deţinere sau,
după caz, de port şi folosire a armei pentru care solicită acordul în
vederea modificării.

ART. 30
(1) Termenul de soluţionare a cererii depuse în condiţiile art. 29 se
stabileşte după cum urmează:
a) cel mult 3 zile de la data depunerii, în situaţiile prevăzute la art. 28
alin. (2);
b) termenul prevăzut la art. 6, în cazul în care cererea este depusă
concomitent cu cea de autorizare.
(2) În termenele prevăzute la alin. (1) organul de poliţie competent
efectuează următoarele verificări:
a) în situaţia prevăzută la art. 28 alin. (2), în cazul în care prin
modificările aduse armei se schimbă categoria din care aceasta face parte,
verifică dacă se respectă numărul maxim de arme din acea categorie pe
care titularul le poate deţine sau purta şi folosi;
b) în situaţia prevăzută la art. 28 alin. (3), verificările sunt cele care
condiţionează autorizarea deţinerii sau, după caz, portului şi folosirii unei

100
arme de tipul, categoria şi destinaţia corespunzătoare armei după
modificare.
(3) În cazul în care, după efectuarea verificărilor prevăzute la alin. (2),
nu rezultă impedimente, organul de poliţie eliberează solicitantului
dovada acordului pentru modificarea armei, iar în caz contrar, comunică
în scris motivele care stau la baza refuzului de a elibera dovada
respectivă.

ART. 31
(1) După efectuarea modificării de către un armurier autorizat, titularul
este obligat ca în termen de 10 zile să se prezinte, la organul de poliţie
care i-a eliberat dovada acordului, cu arma, precum şi cu următoarele
documente:
a) factura fiscală, precum şi, după caz, un alt document autentic
eliberat de armurier, care să certifice modificările care au fost aduse
armei;
b) certificatul de omologare sau, după caz, de atestare a îndeplinirii
condiţiilor de omologare, în situaţia în care prin modificările aduse armei
s-a schimbat calibrul, felul, tipul acesteia sau categoria din care face
parte, potrivit anexei la Lege;
c) cartea de identitate a armei.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b) arma poate fi supusă tragerii
experimentale, în condiţiile secţiunii a 3-a a cap. IV.
(3) Pe baza documentelor prezentate de solicitant, precum şi după
efectuarea tragerii experimentale, atunci când este cazul, organul de
poliţie competent preschimbă cartea de identitate a armei în cauză, dacă i-
a fost modificată cel puţin una dintre caracteristicile înscrise în acest
document, respectiv efectuează menţiunile corespunzătoare în permisul
de armă.

ART. 32
Schimbarea destinaţiei armei fără efectuarea vreunei modificări tehnice
a acesteia poate fi permisă de organul de poliţie competent, la cererea
proprietarului, numai în condiţiile autorizării solicitantului pentru deţinere
sau, după caz, port şi folosire a armei în scopul corespunzător noii
destinaţii, în conformitate cu prevederile art. 5 şi 6.

ART. 33
(1) Posesorul permisului de deţinere a armei de tip A care doreşte să
poarte şi să folosească arma letală înscrisă în permis poate solicita
organului de poliţie competent eliberarea permisului de port şi folosire tip
B şi înscrierea armei şi muniţiei aferente în documentul menţionat, cu

101
obligaţia de a prezenta documentul care atestă calitatea ce îi conferă
dreptul de a purta şi folosi arma letală solicitată.
(2) Posesorul permisului de port şi folosire a armei de tip B care
doreşte să deţină arma letală înscrisă în permis, renunţând la dreptul de
port şi folosire, trebuie să solicite organului de poliţie competent
eliberarea permisului de deţinere a armei de tip A şi înscrierea armei în
acest document.

SECŢIUNEA a 9-a
Procedura privind suspendarea şi anularea dreptului de deţinere,
respectiv a dreptului de port şi folosire a armelor şi muniţiilor letale

ART. 34
(1) În situaţiile prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a), b), d), f), h) şi i), la
art. 47 alin. (1) lit. b), c), f), g) şi i), precum şi alin. (2) din Lege, organul
de poliţie competent va dispune măsura anulării autorizării deţinerii şi
retragerea permisului de armă. Măsura se comunică persoanei în cauză
printr-o dispoziţie scrisă, al cărei model este prezentat în anexa nr. 9.
(2) În termen de 10 zile de la data luării la cunoştinţă, deţinătorul este
obligat să prezinte la organul de poliţie competent permisul de deţinere
sau, după caz, cel de port şi folosire, împreună cu documentul care face
dovada înstrăinării armei sau a depunerii armei pentru înstrăinare la un
armurier autorizat, cu excepţia situaţiei în care arma este luată în custodie
de poliţie.

ART. 35
(1) În situaţiile prevăzute la art. 30 alin. (2) şi la art. 46 alin. (1) din
Lege, organul de poliţie competent comunică în scris titularului dreptului
de deţinere sau de port şi folosire a armei măsura suspendării acestui
drept, punându-i în vedere obligaţia de a depune arma la un armurier şi de
a prezenta o dovadă în acest sens, în termen de 10 zile de la comunicare,
cu excepţia situaţiei în care arma este luată în custodie de poliţie.
(2) Pe perioada suspendării dreptului de deţinere sau de port şi folosire,
permisul de armă se păstrează de către organul de poliţie competent, care
îl va restitui titularului la încetarea motivelor care au determinat măsura
suspendării.

SECŢIUNEA a 10-a
Autorizarea călătoriilor în străinătate cu arme şi muniţii letale

ART. 36
(1) Cetăţeanul român sau străinul cu domiciliul ori cu reşedinţa în
România, care deţine în condiţiile legii arme letale şi doreşte să

102
călătorească în străinătate cu acestea, trebuie să solicite în prealabil
eliberarea de către organul de poliţie competent a autorizaţiei de scoatere
temporară din ţară, al cărei model este prezentat în anexa nr. 10, în baza
căreia organele poliţiei de frontieră permit scoaterea armelor de pe
teritoriul României.
(2) Autorizaţia prevăzută la alin. (1) se eliberează dacă solicitantul
urmează să se deplaseze în străinătate, după caz, la vânătoare sau la un
concurs de tir.

ART. 37
(1) În vederea eliberării autorizaţiei prevăzute la art. 36 alin. (1),
persoana interesată trebuie să depună la organul de poliţie competent o
cerere însoţită de documentul de călătorie în străinătate, permisul de
armă, cartea de identitate a armei, dovada faptului că i se permite intrarea
cu arma respectivă în statul de destinaţie şi în statele care urmează să fie
tranzitate, precum şi de următoarele documente, după caz, în funcţie de
scopul deplasării:
a) permis de vânătoare sau carnet de membru vânător, precum şi
invitaţie autentificată din partea unei organizaţii de vânătoare sau a altei
persoane din statul de destinaţie, însoţită de traducerea legalizată în limba
română;
b) legitimaţie de sportiv sau de antrenor de tir ori biatlon, precum şi o
invitaţie la un concurs oficial de tir, organizat în statul de destinaţie, ori o
invitaţie din partea unui club sportiv de tir sau biatlon din acel stat, în
formă autentică, însoţită de traducerea legalizată în limba română.
(2) Dovada faptului că persoanei i se permite intrarea pe teritoriul unui
stat străin cu arma pentru care se solicită autorizarea scoaterii temporare
din România se face cu documente oficiale emise de reprezentanţa
diplomatică sau de oficiul consular al statului respectiv ori cu viza de
intrare în care să fie menţionată arma respectivă.
(3) Dacă sunt îndeplinite condiţiile menţionate la alin. (1) şi (2),
organul de poliţie competent eliberează, în termen de 5 zile de la
depunerea cererii, autorizaţia de scoatere temporară din ţară, în care sunt
înregistrate armele şi/sau, după caz, muniţia.
(4) Termenul de valabilitate a autorizaţiei prevăzute la art. 36 alin. (1)
reprezintă perioada pentru care se autorizează scoaterea temporară a
armelor de pe teritoriul României şi se stabileşte în funcţie de perioada de
valabilitate a vizei de intrare ori a dreptului de şedere în statul respectiv,
precum şi, după caz, de datele cuprinse în documentele menţionate la
alin. (1) lit. a) şi b).

ART. 38

103
 În baza autorizaţiei prevăzute la art. 36 alin. (1), organele poliţiei de
frontieră permit trecerea frontierei de stat a României cu armele şi
muniţia aferentă, făcând menţiune despre acestea în documentul de
trecere a frontierei, atât la ieşire, cât şi la intrarea în ţară.

ART. 39
În situaţia prevăzută la art. 48 alin. (4) din Lege, organul de poliţie
competent sesizat în legătură cu pierderea sau cu furtul armei în
străinătate va face menţiunea în evidenţe, fără a radia arma din permisul
de armă al titularului, până la recuperarea acesteia.

SECŢIUNEA a 11-a
Introducerea temporară în România a armelor letale şi a muniţiilor de
către străinii cu domiciliul sau cu reşedinţa în străinătate

ART. 40
(1) Străinul cu domiciliul sau cu reşedinţa în străinătate, care
călătoreşte temporar în România pentru a participa la concursuri oficiale
de tir sau pentru a practica vânătoarea, poate introduce în ţară arme letale
dacă face dovada, în punctul de trecere a frontierei, a deţinerii legale a
armelor în statul de unde provine, precum şi a faptului că acestea
îndeplinesc condiţiile impuse de normele de omologare prevăzute de
legislaţia română.
(2) Persoana fizică sau juridică care formulează invitaţia de participare
pentru unul dintre scopurile prevăzute la alin. (1) trebuie să informeze
persoana invitată în condiţiile alin. (1) cu privire la punctele de trecere a
frontierei prin care poate introduce arma în ţară, precum şi cu privire la
faptul că este obligată ca la intrarea în România să facă dovada deţinerii
legale a armelor şi muniţiilor şi a îndeplinirii condiţiilor impuse de
normele de omologare prevăzute de legislaţia română.
(3) Persoana care face invitaţia pentru unul dintre motivele prevăzute la
alin. (1) are obligaţia de a notifica şi de a înainta o copie a invitaţiei
Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră înainte de sosirea
invitatului. Invitaţia va cuprinde: datele de identificare a persoanei
invitate, a armelor, cantitatea de muniţie introdusă, locul şi perioada în
care se va desfăşura activitatea pe teritoriul României.

ART. 41
Introducerea armelor letale pe teritoriul României în condiţiile art. 40
alin. (1) este permisă prin orice punct de trecere a frontierei de stat în care
îşi desfăşoară activitatea un reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru
Omologarea Armelor şi Muniţiilor.

104
ART. 42
(1) Dovada deţinerii legale a armei de către persoana prevăzută la art.
40 alin. (1) se face prin una dintre următoarele modalităţi:
a) arma este înscrisă în documentul de călătorie de către autorităţile
statului de unde provine;
b) un document oficial, emis de autorităţile statului de unde provine
persoana, atestă dreptul acesteia de a deţine arma prezentată la intrarea în
ţară.
(2) Verificarea îndeplinirii condiţiilor de omologare a armei introduse
pe teritoriul României se efectuează în punctul de frontieră de către un
reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Omologarea Armelor şi
Muniţiilor şi se atestă prin înscrierea menţiunilor corespunzătoare în
avizul de introducere a armei în ţară, eliberat de organele poliţiei de
frontieră.
(3) Verificarea respectării unuia dintre scopurile prevăzute la art. 40
alin. (1), pentru care se solicită autorizarea introducerii armei pe teritoriul
României, se efectuează de către organele poliţiei de frontieră pe baza
unuia dintre următoarele documente prezentate de deţinătorul armei, după
caz:
a) invitaţia nominală de participare la o vânătoare organizată, din
partea unei organizaţii de vânătoare legal constituite, în cazul introducerii
unei arme de vânătoare;
b) invitaţia nominală de participare la un concurs de tir organizat de o
asociaţie sau de un club de tir sportiv afiliat la Federaţia Română de Tir
Sportiv sau de Federaţia Română de Schi şi Biatlon, în cazul unei arme de
tir.
(4) Avizul prevăzut la alin. (2) se eliberează dacă sunt îndeplinite toate
condiţiile prevăzute de prezentul articol cu privire la introducerea armelor
în ţară pentru scopurile prevăzute la art. 40 alin. (1) şi cuprinde
următoarele menţiuni:
a) datele de identitate ale deţinătorului armei;
b) datele de identificare a armei, astfel cum sunt acestea înscrise în
documentele prevăzute la alin. (1);
c) data şi punctul de trecere a frontierei de stat prin care arma a fost
introdusă pe teritoriul României;
d) menţiunile reprezentantului Autorităţii Naţionale pentru Omologarea
Armelor şi Muniţiilor, prin care se atestă faptul că arma îndeplineşte
condiţiile de omologare, în funcţie de categoria şi de destinaţia acesteia.
(5) În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile de introducere a armei
pe teritoriul României, aceasta se depune de către deţinător la organul
poliţiei de frontieră, urmând să fie restituită persoanei în cauză, în
condiţiile legii.

105
 (6) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră are obligaţia de a
informa organul de poliţie competent cu privire la datele de identificare a
armelor şi a persoanei care a intrat pe teritoriul României cu acestea, în
condiţiile art. 40, cu privire la cantitatea de muniţie introdusă în ţară,
precum şi cu privire la motivul introducerii, locul şi perioada în care se va
desfăşura una dintre activităţile prevăzute la art. 40 alin. (1), potrivit
datelor cuprinse în documentul prevăzut la alin. (3), prezentat de persoana
în cauză.
(7) Organul de poliţie competent, informat cu privire la datele
menţionate la alin. (4), are obligaţia de a verifica, cu sprijinul celorlalte
structuri de poliţie teritoriale, dacă persoana străină în cauză respectă
scopul pentru care a fost avizată să introducă armele şi muniţiile în ţară.

ART. 43
(1) Persoana din România care a formulat invitaţia în condiţiile
prevăzute la art. 40 alin. (2) are obligaţia de a asigura condiţiile de
păstrare şi securitate a armei aparţinând persoanei invitate, pe toată
perioada şederii acesteia în ţară.
(2) Deţinătorul armei introduse în România în condiţiile prezentei
secţiuni nu are dreptul să o folosească decât, după caz, în cadrul vânătorii
sau al concursului de tir la care participă potrivit invitaţiei.

ART. 44
(1) În cazul în care persoana intrată pe teritoriul României în condiţiile
art. 40 alin. (1) doreşte ca, pe timpul cât se află în ţară, să înstrăineze una
dintre armele introduse, trebuie să solicite în prealabil eliberarea avizului
de înstrăinare, al cărei model este prezentat în anexa nr. 11, precum şi a
cărţii de identitate a armei de către organul de poliţie în a cărui rază
teritorială de competenţă se află armurierul prin intermediul căruia se va
efectua operaţiunea.
(2) Pe baza avizului de înstrăinare, deţinătorul poate înstrăina arma
împreună cu cartea de identitate numai după efectuarea în prealabil a
formalităţilor vamale prevăzute de lege.
(3) Persoana care a înstrăinat arma pe teritoriul României va prezenta,
la ieşirea din ţară, organului poliţiei de frontieră originalul avizului de
înstrăinare şi al documentului care atestă faptul că arma a fost înstrăinată
în condiţiile legii.
(4) În cazul în care, la ieşirea de pe teritoriul României, persoana nu
prezintă arma cu care a intrat, precum şi documentele prevăzute la alin.
(3) ori, după caz, dovada eliberată de poliţie în cazul în care aceasta a fost
pierdută, furată sau reţinută de autorităţile competente, în condiţiile legii,
organul poliţiei de frontieră va aplica măsurile legale, împreună cu
organele vamale.

106
 SECŢIUNEA a 12-a
Procurarea şi scoaterea de pe teritoriul României a armelor letale şi a
muniţiilor de către străinii titulari ai dreptului de scurtă şedere

ART. 45
(1) Străinii titulari ai dreptului de scurtă şedere, care doresc să procure,
pe timpul şederii în România, arme de vânătoare, de tir sau de colecţie, în
vederea scoaterii lor din ţară, trebuie să solicite în prealabil organului de
poliţie în a cărui rază de competenţă se află armurierul care intermediază
sau, după caz, de la care se procură arma eliberarea autorizaţiei temporare
de procurare a armei, al cărei model este prezentat în anexa nr. 12.
(2) În vederea obţinerii autorizaţiei prevăzute la alin. (1), solicitantul
trebuie să prezinte organului de poliţie competent o cerere însoţită de
copia documentului de trecere a frontierei, precum şi de un document
oficial emis de autoritatea din ţara de domiciliu, din care să rezulte că
îndeplineşte condiţiile de deţinere a tipului respectiv de armă ori de
muniţie, tradus în limba română şi certificat sau, după caz, eliberat de
reprezentanţa diplomatică ori de oficiul consular al statului în care
urmează să transporte arma.
(3) În baza cererii şi a documentelor prevăzute la alin. (2), organul de
poliţie competent eliberează autorizaţia temporară de procurare a armei
sau a muniţiei, care are o valabilitate de 3 zile.

ART. 46
(1) După procurarea armei deţinătorul are obligaţia ca, în termen de 3
zile lucrătoare, să se prezinte la organul de poliţie competent teritorial
care i-a eliberat autorizaţia, acesta procedând la sigilarea armei, eliberarea
autorizaţiei de scoatere definitivă a armei de pe teritoriul României, al
cărei model este prezentat în anexa nr. 13, şi reţinerea cărţii de identitate
a armei.
(2) În cazul în care persoana urmează să scoată personal de pe teritoriul
României arma procurată în condiţiile prezentei secţiuni, trebuie să o
prezinte organelor poliţiei de frontieră, împreună cu autorizaţia de
scoatere definitivă, la ieşirea de pe teritoriul României.
(3) În cazul în care persoana prevăzută la art. 45 alin. (1) solicită
cumpărarea a două sau mai multe arme, armurierul procedează la
sigilarea acestora şi expedierea la domiciliul din străinătate al
cumpărătorului, prin intermediul unui armurier autorizat să efectueze
operaţiuni de transport internaţional cu arme şi muniţii.

107
 (4) În situaţia în care persoana a procurat o singură armă şi nu doreşte
să o scoată personal din ţară, poate solicita armurierului expedierea
acesteia în condiţiile alin. (3).

SECŢIUNEA a 13-a
Regimul procurării, deţinerii şi înstrăinării armelor neletale

#M2
ART. 47
Cetăţeanul român sau străinul cu şedere legală în România, care a
împlinit vârsta de 18 ani şi doreşte să procure arme neletale în scopul
portului şi folosirii, de la un armurier autorizat de pe teritoriul României,
trebuie:
a) să solicite autorizarea procurării armelor neletale supuse
autorizării, prevăzute la categoria E din anexa la Lege; sau
b) să notifice în prealabil organul de poliţie competent teritorial, în
cazul armelor neletale supuse notificării, prevăzute la categoria F din
anexa la Lege.
#M2
ART. 48
(1) În vederea autorizării procurării armelor neletale supuse
autorizării, solicitanţii vor depune la organul de poliţie competent din
cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene, respectiv Direcţia Generală de
Poliţie a Municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială domiciliază
sau, după caz, îşi au reşedinţa, un dosar care trebuie să cuprindă
documentele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) - e), g) şi h).
(2) În vederea autorizării procurării armelor neletale supuse
autorizării, de către persoana care este titular al dreptului de deţinere
sau, după caz, de port şi folosire pentru arme neletale din această
categorie sau pentru arme letale, solicitantul va depune la autoritatea
competentă o cerere însoţită de permisul de armă, în original şi în copie,
şi de documentele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b) şi h).
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1), persoana care este dotată
cu armă letală de serviciu poate face dovada îndeplinirii condiţiei
prevăzute la art. 58 alin. (2) lit. c) din Lege, prin prezentarea unei
adeverinţe eliberate de angajator, prin care se certifică faptul că
solicitantul a fost examinat din punct de vedere medical şi psihologic,
respectiv că a fost declarat apt să poarte şi să folosească arme letale.
(4) Cererea formulată în condiţiile alin. (1) şi (2), al cărei model este
prezentat în anexa nr. 1, se soluţionează de către autoritatea competentă
teritorial, în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia.
(5) În cazul în care, din analiza dosarului şi a celorlalte verificări de
specialitate efectuate de organele de poliţie, se constată că sunt

108
îndeplinite toate condiţiile prevăzute de Lege, autoritatea competentă
eliberează câte o autorizaţie de procurare, al cărei model este prezentat
în anexa nr. 2, pentru fiecare armă pentru care s-a solicitat autorizarea,
iar în caz contrar comunică în scris solicitantului motivele pentru care
cererea a fost respinsă.
#M2
ART. 48^1
(1) Autorizaţia de procurare a armelor neletale supuse autorizării se
eliberează cu o valabilitate de 90 de zile şi poate fi prelungită o singură
dată de către autoritatea care a emis-o pentru o nouă perioadă de 90 de
zile.
(2) Titularul autorizaţiei de procurare a armelor neletale supuse
autorizării poate procura de la orice armurier legal constituit din ţară
ori din străinătate o armă din categoria celor pentru care a fost autorizat
în termenul de valabilitate al documentului şi, în cazul armelor prevăzute
la poziţia nr. 24 din anexa la Lege, cel mult 100 de bucăţi de muniţie
aferentă fiecărei arme pentru care a fost autorizat.
(3) Persoana care a procurat, în condiţiile legii, o armă neletală
supusă autorizării are obligaţia ca, în termen de 10 zile de la data
procurării sau, după caz, de la data încheierii formalităţilor vamale, să
se prezinte la autoritatea care a emis autorizaţia, în vederea eliberării
permisului de armă sau înscrierii armei în acest document, având asupra
sa arma, precum şi un dosar care va cuprinde documentele prevăzute la
art. 12 alin. (1) lit. a) - d).
(4) În situaţia prevăzută la alin. (3), organele autorităţii competente
procedează potrivit art. 12 alin. (2) - (4).
#M2
ART. 48^2
(1) Notificarea în vederea procurării armelor neletale supuse
notificării se depune în formă scrisă şi trebuie să fie însoţită de actul de
identitate, în original sau în copie, care să ateste vârsta solicitantului,
precum şi, după caz, şederea legală pe teritoriul României.
(2) Suplimentar, în vederea procurării armelor neletale supuse
notificării, prevăzute la poziţia nr. 26 din anexa la Lege, notificarea
trebuie însoţită şi de certificatul de cazier judiciar al solicitantului.
(3) În baza notificării depuse în condiţiile alin. (1) şi, după caz, alin.
(2), organul de poliţie competent eliberează, în termen de 3 zile
lucrătoare, dovada notificării, al cărei model este prezentat în anexa nr.
14, a cărei valabilitate este de 30 de zile, sau comunică în scris
solicitantului motivele pentru care nu i-a fost eliberată dovada notificării.

#M2
ART. 48^3

109
 (1) În baza dovezii de notificare, solicitantul poate procura o armă
neletală supusă notificării de la orice armurier autorizat şi are obligaţia
ca, în termen de 5 zile de la procurare, să se prezinte la organul de
poliţie care a acordat dovada notificării, în vederea eliberării
certificatului de deţinător, al cărui model este prezentat în anexa nr. 15,
sau, după caz, a înscrierii armei procurate în acest document, în cazul în
care persoana este deja deţinătoare, în condiţiile legii, a unei arme
neletale.
(2) Eliberarea sau, după caz, înscrierea menţiunilor corespunzătoare
în certificatul de deţinător se efectuează de organul de poliţie competent,
numai pe baza prezentării de către solicitant a armei, a documentului
care atestă faptul că procurarea s-a făcut în condiţiile legii şi, după caz,
a certificatului de atestare a îndeplinirii condiţiilor de omologare,
eliberate de autoritatea competentă.

#M2
ART. 48^4
(1) Persoanele autorizate să deţină şi, după caz, să folosească arme
neletale supuse notificării au obligaţia ca în termen de 10 zile de la
înstrăinarea armei să se prezinte la organul de poliţie competent, în
vederea anulării menţiunilor sau, după caz, retragerii certificatului de
deţinător, prezentând în acest sens documentul care atestă faptul că arma
a fost înstrăinată în condiţiile legii.
(2) Prevederile art. 13 se aplică în mod corespunzător în ceea ce
priveşte persoanele care au înstrăinat arme neletale supuse autorizării.
#B
ART. 49
(1) În cazul în care persoana prevăzută la art. 47 alin. (1) doreşte să
scoată definitiv de pe teritoriul României o armă neletală procurată în
condiţiile legii, aceasta trebuie să solicite în prealabil organului de poliţie
în a cărui evidenţă se află arma eliberarea avizului de scoatere definitivă
din România a armei şi muniţiei neletale, al cărui model este prezentat în
anexa nr. 16.
#M2
(2) Cererea pentru eliberarea avizului prevăzut la alin. (1) trebuie să
fie însoţită de următoarele documente:
a) certificatul de deţinător, permisul de armă sau documentul care
atestă faptul că procurarea s-a făcut în condiţiile legii, în cazul în care
solicitarea se face înainte sau concomitent cu obţinerea certificatului de
deţinător ori a permisului de armă;
b) documentul de călătorie valabil;

110
 c) documente oficiale emise de autorităţile statului în care persoana
urmează să se deplaseze cu arma, care să ateste faptul că i se permite
intrarea în acel stat cu arma respectivă.
#B
(3) Pe baza documentelor prevăzute la alin. (2), organul de poliţie
eliberează, în termen de o zi lucrătoare, avizul prevăzut la alin. (1), pentru
fiecare armă.
#M2
(4) Cu ocazia eliberării avizului prevăzut la alin. (1), organul de
poliţie competent anulează din documentul de deţinere menţiunile privind
arma care urmează să fie scoasă definitiv de pe teritoriul României sau,
după caz, retrage documentul în cazul în care sunt anulate menţiunile
privind toate armele deţinute de titular.
#B
(5) Ieşirea de pe teritoriul României cu armele neletale procurate în
condiţiile alin. (1) - (3) este permisă numai în condiţiile prezentării de
către deţinător, cu ocazia controlului efectuat de organele poliţiei de
frontieră, a avizului de scoatere definitivă a armei din România.
#M2
ART. 49^1
Străinii titulari ai dreptului de scurtă şedere pot procura, pe timpul
şederii în România, arme de autoapărare, de tir sau de colecţie, precum
şi muniţia aferentă, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 45
şi 46.

#M2
SECŢIUNEA a 13^1-a
Procedura de viză a permisului de armă şi procedura privind
suspendarea şi anularea dreptului de deţinere, respectiv a dreptului de
port şi folosire a armelor şi muniţiilor neletale

#M2
ART. 49^2
(1) Prevederile art. 26 alin. (1) şi (2) şi ale art. 27 se aplică în mod
corespunzător în ceea ce priveşte vizarea permisului de armă pentru
armele neletale supuse autorizării.
(2) Organul de poliţie competent refuză vizarea permisului de armă în
cazurile prevăzute la art. 58^2 şi 58^3 din Lege.
#M2
ART. 49^3
În situaţiile prevăzute la art. 58^2 alin. (1) lit. a), b), d), f) şi h) şi la
art. 58^3 alin. (2) lit. a) şi e) din Lege sau, după caz, la art. 58^2 alin. (2)

111
şi la art. 58^3 alin. (1) din Lege, organul de poliţie competent şi
deţinătorul armei vor proceda potrivit art. 34 sau, după caz, art. 35.

#B
SECŢIUNEA a 14-a
Introducerea armelor şi muniţiilor neletale pe teritoriul României de
către străini

#M2
ART. 49^4
(1) Introducerea pe teritoriul României a armelor neletale supuse
autorizării este interzisă, cu excepţia cazurilor în care titularul dreptului
de port şi folosire a armelor face dovada deţinerii legale a acestora,
respectiv că urmează să participe la un concurs de tir organizat de o
asociaţie sau un club de tir sportiv afiliat la Federaţia Română de Tir
Sportiv ori Federaţia Română de Schi şi Biatlon sau, după caz, prezintă
invitaţia unui colecţionar de arme român.
(2) Persoana care face invitaţia pentru unul dintre motivele prevăzute
la alin. (1) are obligaţia de a notifica şi de a înainta o copie a invitaţiei
Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră înainte de sosirea
invitatului. Invitaţia va cuprinde: datele de identificare a persoanei
invitate, a armelor, cantitatea de muniţie introdusă, locul şi perioada în
care se va desfăşura activitatea pe teritoriul României.
(3) Prevederile art. 41 şi ale art. 42 alin. (2) se aplică în mod
corespunzător în cazul introducerii pe teritoriul României a armelor
neletale supuse notificării.
#M2
ART. 50
(1) Străinul care doreşte să călătorească în România cu arme neletale
supuse notificării, inclusiv cu muniţia aferentă, trebuie să solicite în
prealabil, la reprezentanţa diplomatică sau la oficiul consular al
României din statul în care se află, obţinerea avizului pentru
introducerea armelor neletale pe teritoriul României, al cărui model este
prezentat în anexa nr. 17, care se eliberează de către Inspectoratul
General al Poliţiei Române.
(2) Cererea prin care se solicită obţinerea avizului prevăzut la alin. (1)
trebuie să fie însoţită de următoarele documente:
a) documentul de trecere a frontierei valabil, în copie şi în original;
b) un document autentic prin care să se facă dovada deţinerii legale a
armei pe teritoriul statului respectiv, dacă acest lucru este posibil;
c) documentaţia tehnică a armei pe care solicitantul doreşte să o
introducă pe teritoriul României;

112
 d) declaraţia scrisă în limba română sau însoţită de traducerea
legalizată în limba română, privind necesitatea introducerii armei pe
teritoriul României şi perioada de timp în care se află pe teritoriul
României.
(3) Reprezentanţa diplomatică sau oficiul consular verifică dacă este
îndeplinită condiţia privind deţinerea legală a armei şi face menţiune în
acest sens în cererea care se transmite Inspectoratului General al Poliţiei
Române, însoţită de documentele prevăzute la alin. (2) lit. d), respectiv de
copiile documentelor prevăzute la alin. (2) lit. a) şi c).
#M2
ART. 51
(1) Pe baza documentelor primite potrivit art. 50 alin. (3),
Inspectoratul General al Poliţiei Române verifică dacă sunt îndeplinite
toate condiţiile prevăzute de lege şi, în cazul în care nu au rezultat
impedimente cu privire la introducerea armei în România, transmite
reprezentanţei diplomatice sau oficiului consular avizul prevăzut la art.
50 alin. (1). În caz contrar, se comunică motivele care au stat la baza
neacordării avizului.
(2) Avizul de introducere a armelor neletale supuse notificării pe
teritoriul României se acordă pentru o perioadă de maximum 30 de zile,
fără posibilitatea prelungirii acesteia.
(3) Introducerea pe teritoriul României a armelor neletale supuse
notificării, de către persoanele prevăzute la art. 50 alin. (1), se permite
de către organele poliţiei de frontieră numai în condiţiile prezentării
avizului pentru introducerea armelor neletale pe teritoriul României.
#M2
ART. 52 *** Abrogat
#B
ART. 53
În cazul în care armele neletale introduse în condiţiile prezentei
secţiuni sunt pierdute, furate sau distruse pe teritoriul României, titularul
are obligaţia să anunţe, în termen de 24 de ore, organul de poliţie în a
cărui rază de competenţă s-a produs evenimentul, acesta eliberându-i o
dovadă care va fi prezentată organelor poliţiei de frontieră la ieşirea din
ţară.

SECŢIUNEA a 15-a
Dispoziţii comune

ART. 54
Prevederile secţiunilor a 11-a, a 12-a şi a 14-a din prezentul capitol se
aplică în mod corespunzător şi cetăţenilor români cu domiciliul în
străinătate.

113
ART. 55
(1) În cazul în care proprietarul unor arme a decedat ori a fost declarat
dispărut prin hotărâre judecătorească, rudele sau persoanele care locuiesc
împreună cu acesta sunt obligate să anunţe cel mai apropiat organ de
poliţie şi să depună armele aflate la domiciliul ori la reşedinţa acestuia la
cel mai apropiat armurier autorizat, în termen de 15 zile de la data
decesului sau, după caz, a rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de
declarare a dispariţiei.
(2) Primirea armelor de către armurier în condiţiile prevăzute la alin.
(1) se face numai pe baza prezentării de către deponent a dovezii eliberate
de organul de poliţie care a fost anunţat cu privire la situaţia armei al
cărei proprietar a decedat ori a fost declarat dispărut.
(3) În cazul în care nu este posibilă depunerea în termenul prevăzut la
alin. (1) a armelor la un armurier autorizat, acestea pot fi păstrate de
organul de poliţie sesizat în legătură cu decesul sau cu dispariţia
proprietarului, până la încheierea procedurii succesorale.
#M2
(4) În cazul în care, la închiderea procedurii succesorale, moştenitorul
care a devenit proprietar al armei doreşte să intre în posesia acesteia,
este necesar ca, pentru a o ridica de la armurier, să fie autorizat în
condiţiile secţiunii 1 - în cazul armelor letale -, respectiv să fie autorizat
ori să notifice organul de poliţie competent în condiţiile secţiunii a 13-a -
în cazul armelor neletale.
#B
(5) Persoana care a moştenit o armă letală, dar care nu îndeplineşte
condiţiile pentru deţinere sau port şi folosire o poate înstrăina, în
condiţiile legii, o poate păstra în continuare la un armurier autorizat ori
poate opta pentru transformarea acesteia într-o armă neletală, în condiţiile
secţiunii a 4-a a cap. IV.
(6) În cazul în care persoanele care au devenit proprietare ale unor
arme în condiţiile prezentei secţiuni sunt minore, armele respective pot fi
păstrate la un armurier autorizat, până la majorat, când pot proceda
potrivit prevederilor alin. (4).
(7) În situaţia în care nu poate fi identificat moştenitorul armei al cărei
proprietar a decedat sau a fost declarat dispărut, organele de poliţie
procedează potrivit legii care reglementează regimul bunurilor fără
stăpân.

CAP. 3

Procurarea, deţinerea şi folosirea armelor şi a muniţiilor

de către persoanele juridice

114
#M2
SECŢIUNEA 1
Procedura de autorizare a persoanelor juridice pentru a deţine şi,
după caz, a folosi arme letale şi arme neletale supuse autorizării, precum
şi muniţiile corespunzătoare

#M2
ART. 56
(1) Persoanele juridice prevăzute la art. 66 alin. (3) şi (4) din Lege,
care doresc să deţină şi, după caz, să folosească arme letale şi arme
neletale supuse autorizării, precum şi muniţiile corespunzătoare, dacă
acest fapt se justifică în raport cu obiectul lor de activitate, trebuie să
solicite organului de poliţie competent potrivit Legii autorizarea deţinerii
sau, după caz, a folosirii armelor letale, a armelor neletale supuse
autorizării şi a muniţiilor corespunzătoare.
(2) În vederea autorizării corespunzătoare, persoana juridică
interesată trebuie să depună o cerere la organul de poliţie în a cărui rază
de competenţă teritorială se află sediul, împreună cu următoarele
documente, în original şi în copie:
a) certificatul de înregistrare fiscală;
b) actul constitutiv din care să rezulte faptul că, potrivit obiectului de
activitate, urmează să deţină sau, după caz, să folosească arme şi
muniţii;
c) certificatul de omologare şi dovada deţinerii legale, la sediu sau,
după caz, la punctele de lucru declarate conform legii, a spaţiului de
depozitare a armelor şi a muniţiilor letale, dotat cu sisteme de asigurare
a securităţii acestora avizate în condiţiile Legii nr. 333/2003, cu
modificările şi completările ulterioare;
d) avizul inspectoratului teritorial de muncă, pentru depozitele
destinate păstrării muniţiei;
e) contractele de muncă şi fişele posturilor persoanelor angajate ca
armurieri, cu atribuţii de gestionare, administrare şi întreţinere a
armelor, precum şi ale persoanelor care urmează să fie dotate cu arme şi
muniţii pentru executarea atribuţiilor de serviciu;
f) certificate de cazier judiciar pentru toţi conducătorii, asociaţii,
administratorii şi celelalte persoane care urmează să desfăşoare
activităţi ce implică accesul efectiv la arme şi muniţii;
g) dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. e) şi
g) din Lege, după caz, prin certificate de absolvire a unui curs de
instruire teoretică şi practică în domeniul armelor şi muniţiilor, certificat
medical şi fişă de examinare psihologică, pentru persoanele fizice care

115
vor desfăşura activităţi ce implică accesul efectiv la arme şi muniţii, cu
excepţia celor prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. f);
h) în cazul unei societăţi specializate de pază, contractul de prestări de
servicii încheiat de aceasta potrivit Legii nr. 333/2003, cu modificările şi
completările ulterioare, din care să rezulte faptul că urmează să
desfăşoare una dintre activităţile prevăzute la art. 79 alin. (2) din Lege,
care necesită folosirea de arme letale sau arme neletale supuse
autorizării, respectiv a muniţiilor corespunzătoare, precum şi plan de
pază aprobat de structura de ordine publică din cadrul organului de
poliţie competent teritorial, anexat la fiecare contract de prestări de
servicii pentru pază şi protecţie, în care este menţionat în mod
obligatoriu numărul de posturi pentru care se solicită pază înarmată;
i) în cazul persoanelor juridice care deţin poligoane de tragere în
condiţiile art. 85 din Lege, planul de dotare cu arme şi muniţii, întocmit
în condiţiile legii;
j) dovada achitării tarifului prevăzut de lege pentru prestarea
serviciului solicitat;
k) împuternicire de reprezentare din partea persoanei juridice în cauză
cu privire la persoana care depune documentele şi solicită autorizaţia.
#B
ART. 57
(1) Cererea formulată în condiţiile prevăzute la art. 56 se soluţionează
de către autoritatea competentă teritorial, în termen de 45 de zile de la
data depunerii acesteia.
(2) În termen de 30 de zile de la data depunerii cererii, organele de
poliţie competente sunt obligate să verifice îndeplinirea condiţiilor de
autorizare, pe baza documentelor depuse de solicitant, precum şi
verificările prevăzute la art. 69 alin. (7) din Lege.
(3) În cazul în care, în cadrul verificărilor de specialitate, organele de
poliţie competente apreciază că sunt necesare documente sau informaţii
suplimentare în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute de
Lege, le pot solicita persoanei în cauză, prezentând motivele care au
impus acest demers.
(4) În situaţia în care se constată că nu există impedimente pentru
autorizare, organul de poliţie competent poate efectua verificări la sediul
sau la punctul de lucru al solicitantului pentru a se constata dacă sunt
îndeplinite condiţiile de păstrare şi de asigurare a securităţii armelor,
prevăzute la art. 69, numai după informarea prealabilă şi cu
consimţământul acestuia.
(5) Termenul de 45 de zile, prevăzut la alin. (1), se suspendă, în
situaţiile prevăzute la alin. (3) şi (4), de la data la care i s-a solicitat
persoanei în cauză prezentarea unor documente sau informaţii
suplimentare sau, după caz, i s-a solicitat acordul cu privire la efectuarea

116
verificării îndeplinirii condiţiilor de păstrare şi asigurare a securităţii
armelor, până la data la care aceasta dă curs solicitării.
#M2
ART. 58
(1) În cazul în care, din analiza documentelor prevăzute la art. 56 alin.
(2), precum şi a celorlalte verificări de specialitate efectuate de organele
de poliţie, se constată că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de
Lege, autoritatea competentă eliberează autorizaţia de procurare a
armelor letale sau a armelor neletale supuse autorizării, respectiv a
muniţiei corespunzătoare, al cărei model este prezentat în anexa nr. 18,
numai pentru acele arme şi muniţii care necesită deţinerea şi, după caz,
folosirea pentru desfăşurarea activităţilor specifice domeniilor incluse în
obiectul de activitate al persoanei juridice solicitante.
#B
(2) În cazul în care organul de poliţie competent refuză autorizarea
procurării tuturor armelor menţionate în cerere, este obligat să comunice
în scris solicitantului motivele care au stat la baza acestui refuz.
(3) Refuzul nejustificat al persoanei de a comunica documentele sau
informaţiile prevăzute la art. 57 alin. (3) ori de a permite organelor de
poliţie efectuarea verificărilor prevăzute la art. 57 alin. (4) poate constitui
motiv de respingere a cererii de autorizare, numai dacă au fost puse în
acest fel în imposibilitatea de a constata îndeplinirea condiţiilor prevăzute
de prezentele norme metodologice sau, după caz, a condiţiilor de păstrare
şi asigurare a securităţii armelor.
(4) Decizia autorităţii competente, prevăzută la alin. (1), poate fi
contestată de către solicitant în condiţiile Legii nr. 554/2004.
#M2
ART. 59
(1) După procurarea armelor letale sau a armelor neletale supuse
autorizării şi a muniţiei pentru care a primit autorizaţie în condiţiile art.
58 alin. (1), reprezentantul persoanei juridice are obligaţia să se
prezinte, în termen de 10 zile, la organul de poliţie competent, cu acestea,
împreună cu documentul original care atestă procurarea acestora în
condiţiile legii, cărţile de identitate ale armelor, atunci când acestea au
fost procurate din România, precum şi cu autorizaţia de procurare
completată în mod corespunzător pe verso de armurierul de la care le-a
procurat, în vederea eliberării autorizaţiei de deţinere, al cărei model
este prezentat în anexa nr. 19, sau, după caz, a autorizaţiei de folosire, al
cărei model este prezentat în anexa nr. 20.
#B
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), în cazul în care numărul
armelor procurate este mai mare de 10, persoana juridică are obligaţia să
le depoziteze în spaţiile amenajate în acest scop, pe care le deţine, şi să

117
informeze organul de poliţie competent în legătură cu procurarea acestora
şi locul de depozitare.
(3) Organul de poliţie sesizat în condiţiile alin. (1) şi (2) verifică
autenticitatea menţiunilor armurierilor, înscrise pe versoul autorizaţiei de
procurare, precum şi corespondenţa dintre numărul, categoria, tipul,
caracteristicile şi destinaţia armelor pentru care s-a acordat autorizaţia, cu
cele înscrise în documentele care fac dovada procurării şi cu cele
existente la solicitant. În situaţia prevăzută la alin. (2), această verificare
se efectuează la locul de depozitare a armelor şi muniţiilor.
(4) Pe baza verificărilor prevăzute la alin. (3) şi după efectuarea, atunci
când este cazul, a tragerii experimentale în condiţiile prevăzute la
secţiunea a 3-a a cap. IV, organul de poliţie competent eliberează, după
caz, cărţile de identitate ale armelor, precum şi autorizaţia de folosire, în
cazul persoanelor juridice care deţin poligoane de tragere în condiţiile art.
85 din Lege şi al societăţilor specializate de pază, respectiv autorizaţia de
folosire, în cazul celorlalte persoane juridice.
ART. 60
(1) Persoanele juridice care deţin poligoane de tragere în condiţiile art.
85 din Lege şi societăţile specializate de pază sunt obligate ca, în termen
de 10 zile de la data încetării valabilităţii autorizaţiei de folosire a armelor
letale, să înstrăineze armele respective şi să prezinte organului de poliţie
competent dovada înstrăinării acestora.
(2) Persoanele juridice autorizate să deţină arme letale au obligaţia ca,
în cazul în care le înstrăinează, să se prezinte la organul de poliţie
competent în vederea radierii acestora din autorizaţia de deţinere.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul persoanelor juridice care
au şi calitatea de armurier autorizat să comercializeze arme şi muniţii
letale, dacă armele folosite sunt dintre cele aflate în proprietatea acestora,
destinate pentru închiriere în condiţiile legii.
(4) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), organul de poliţie
competent va verifica efectuarea menţiunilor corespunzătoare în
evidenţele persoanei juridice, concomitent cu radierea armelor din
autorizaţie.
#M2
ART. 61
(1) Persoana juridică autorizată în condiţiile prezentei secţiuni să
deţină sau să folosească arme letale sau arme neletale supuse autorizării
poate depune spre păstrare, cu titlu temporar sau permanent, armele,
precum şi muniţia deţinută la un alt armurier autorizat în acest sens.
#B
(2) Persoana prevăzută la alin. (1) poate transfera armele înscrise în
autorizaţie numai cu ocazia depunerii acestora la un armurier sau cu
ocazia schimbării locului unde acestea sunt păstrate.

118
 (3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana juridică autorizată
poate transporta prin mijloace proprii un număr de cel mult 10 arme în
acelaşi timp. Transportul unui număr mai mare de arme este permis
numai prin intermediul unui armurier autorizat să desfăşoare operaţiuni
de transport cu arme şi muniţii, cu excepţia cazului în care persoana
juridică este autorizată să desfăşoare şi asemenea operaţiuni.
ART. 62
(1) În vederea autorizării efectuării unui transfer de arme, persoana
juridică interesată trebuie să depună, la organul de poliţie în a cărui rază
de competenţă teritorială sunt păstrate armele, o cerere în care se
precizează datele de identificare a solicitantului, motivul transferului,
locul unde urmează să fie transferate armele, data şi durata transferului,
traseul de deplasare, mijlocul de transport, armele şi muniţiile ce fac
obiectul transferului, însoţită, după caz, de următoarele documente:
a) în situaţia în care se solicită autorizarea transferului unui număr mai
mare de 10 arme, o declaraţie scrisă referitoare la modalitatea prin care
urmează să transporte armele, respectiv dovada asigurării transportului
printr-un armurier autorizat în acest sens sau, după caz, în mijloace
proprii, dacă se va transfera întreaga cantitate de arme în acelaşi timp;
b) dovada asigurării condiţiilor de păstrare şi securitate a armelor, în
cazul transferării armelor la un nou domiciliu sau o nouă reşedinţă.
(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se soluţionează prin eliberarea
autorizaţiei de transfer al armelor, al cărei model este prezentat în anexa
nr. 21, după cum urmează:
a) în termen de cel mult o zi lucrătoare, timp în care, în situaţia
prevăzută la alin. (1) lit. a), organul de poliţie competent verifică dacă
armurierul care urmează să asigure transferul este autorizat să desfăşoare
operaţiuni de transport, iar în situaţia în care solicitantul declară că armele
urmează să fie depuse la un armurier, se verifică dacă acesta există;
b) în termen de cel mult 15 zile, în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b),
timp în care organul de poliţie în a cărui rază de competenţă teritorială
urmează să fie transferate armele verifică îndeplinirea condiţiilor de
păstrare şi asigurare a securităţii armelor, prevăzute la art. 69.
(3) Autorizaţia prevăzută la alin. (2) se acordă cu o valabilitate de cel
mult 5 zile, în funcţie de durata transferului, care poate fi prelungită o
singură dată pentru aceeaşi perioadă, la cerere, în cazuri justificate.
(4) În cazul în care, după efectuarea verificărilor prevăzute la alin. (2),
organul de poliţie competent constată că nu se justifică autorizarea
solicitată în condiţiile alin. (1), respinge cererea şi comunică solicitantului
motivele care au stat la baza acestei decizii.
ART. 63
(1) Persoanele juridice prevăzute la art. 56 alin. (1), care doresc să
transfere temporar în străinătate arme şi muniţii letale, pentru vânătoare,

119
concursuri de tir, prezentarea armelor în cadrul unor colecţii specializate,
precum şi pentru efectuarea unor reparaţii ale armelor deţinute, la un
armurier autorizat, trebuie să solicite în scris organului de poliţie
competent eliberarea autorizaţiei de scoatere temporară din ţară, al cărei
model este prezentat în anexa nr. 22, anexând documentele care confirmă
scopul călătoriei, în original şi în copie.
(2) Organul de poliţie competent verifică dacă sunt îndeplinite
condiţiile menţionate în alin. (1), iar în cazul în care nu au rezultat
impedimente, eliberează autorizaţia de scoatere temporară din ţară pentru
armele şi muniţiile solicitate.
(3) Prevederile art. 62 alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi în
cazul scoaterii temporare din ţară a armelor.
(4) Pe baza autorizaţiei de scoatere temporară din ţară, persoana
juridică poate scoate armele de pe teritoriul României, prin mijloace
proprii, prin orice punct de trecere a frontierei, sau, după caz, poate
încheia un contract cu un armurier autorizat să efectueze operaţiuni de
transport, în vederea realizării transferului temporar în străinătate al
armelor respective.
ART. 64
(1) Persoanele prevăzute la art. 63 alin. (1) au obligaţia ca la
întoarcerea în România să prezinte la punctul de frontieră toate armele
înscrise în autorizaţia de scoatere temporară din ţară.
(2) Dacă pe perioada călătoriei în străinătate armele înscrise în
documentul de călătorie au fost furate, pierdute sau distruse, titularul
trebuie să prezinte la întoarcerea în ţară, cu ocazia controlului pentru
trecerea frontierei de stat române, documente autentice eliberate de
autoritatea competentă din străinătate, care să ateste faptul că evenimentul
a fost reclamat.
(3) În cazul evenimentului prevăzut la alin. (2), reprezentantul
persoanei juridice prevăzute la alin. (1) are obligaţia ca, în termen de 3
zile de la intrarea în ţară, să se prezinte la organul de poliţie care a
eliberat autorizaţia de scoatere temporară din ţară şi să depună o
declaraţie cu privire la evenimentul produs, împreună cu originalul
documentului emis de autoritatea competentă din statul unde s-a produs
evenimentul.
(4) Organul de poliţie competent sesizat despre eveniment de către
reprezentantul persoanei juridice va face menţiunea în evidenţe până la
recuperarea armelor.

#M2
SECŢIUNEA a 2-a
Procedura de autorizare a persoanelor juridice pentru a deţine şi,
după caz, a folosi arme şi muniţii neletale supuse notificării

120
#M2
ART. 65
(1) Persoanele juridice prevăzute la art. 66 alin. (3), (4) şi (5) din
Lege, care doresc să deţină şi, după caz, să folosească arme şi muniţii
neletale supuse notificării, dacă acest fapt se justifică în raport cu
obiectul lor de activitate, trebuie să solicite în prealabil organului de
poliţie competent potrivit Legii eliberarea certificatului de deţinător
pentru arme şi muniţii neletale, prevăzut în anexa nr. 23.
(2) În vederea obţinerii certificatului prevăzut la alin. (1), persoana
juridică interesată trebuie să depună la organul de poliţie în a cărui rază
de competenţă teritorială se află sediul o notificare referitoare la intenţia
de procurare a armelor şi muniţiilor neletale supuse notificării, însoţită
de documentele prevăzute la art. 56 alin. (2) lit. a) - f) şi h) - i), cu
excepţia certificatelor de absolvire a unui curs de instruire teoretică şi
practică în domeniul armelor şi muniţiilor.
#B
(3) Pe baza documentelor prevăzute la alin. (2), precum şi a verificării
îndeplinirii condiţiilor de păstrare şi asigurare a securităţii armelor şi a
muniţiilor, organul de poliţie competent eliberează solicitantului, în
termen de 30 de zile, dovada notificării, al cărei model este prezentat în
anexa nr. 24, pentru un număr de arme care se justifică în raport cu scopul
deţinerii sau, după caz, al folosirii acestora.
(4) În cazul în care, în urma verificărilor efectuate de organul de poliţie
competent, se constată că nu sunt întrunite condiţiile pentru deţinerea
tuturor sau a unei părţi din numărul total de arme pentru care se solicită
certificarea, acesta informează în scris solicitantul asupra motivelor
pentru care nu se eliberează dovada notificării sau, după caz, aceasta se
acordă pentru un număr mai mic de arme decât cel solicitat.

ART. 66
(1) Persoana juridică titulară a dovezii de notificare poate procura
cantitatea de arme înscrisă în acest document atât din România, cât şi din
străinătate, şi este obligată ca, prin reprezentantul său, să se prezinte la
organul de poliţie competent, cu armele, precum şi cu documentul de
provenienţă şi certificatele de omologare sau certificatele de atestare a
îndeplinirii condiţiilor de omologare, pentru fiecare armă, în termen de 5
zile de la procurare ori, după caz, de la data introducerii armelor pe
teritoriul României, în vederea eliberării certificatului de deţinător.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), în cazul în care numărul
armelor procurate este mai mare de 10, persoana juridică are obligaţia să
le depoziteze în spaţiile amenajate în acest scop, pe care le deţine, şi să

121
informeze organul de poliţie competent în legătură cu procurarea acestora
şi locul de depozitare.
(3) Organul de poliţie sesizat în condiţiile alin. (1) şi (2) eliberează
certificatul de deţinător numai după ce, în prealabil, verifică concordanţa
dintre numărul, categoria, tipul, caracteristicile şi destinaţia armelor
pentru care s-a acordat dovada notificării, cu cele înscrise în documentele
care fac dovada procurării şi cu cele existente la solicitant. În situaţia
prevăzută la alin. (2), această verificare se efectuează la locul de
depozitare a armelor şi muniţiilor.

ART. 67
În cazul în care persoana juridică înstrăinează una sau mai multe dintre
armele pe care le deţine în baza certificatului de deţinător, este obligată să
informeze organul de poliţie competent, care va proceda la radierea
acestora din certificat şi va verifica efectuarea menţiunilor
corespunzătoare în evidenţele persoanei juridice.

SECŢIUNEA a 3-a
Evidenţele şi condiţiile de păstrare şi asigurare a securităţii armelor şi
muniţiilor deţinute de persoanele juridice

ART. 68
Persoanele juridice autorizate să deţină sau, după caz, să folosească
arme şi muniţii sunt obligate să îşi constituie evidenţele prevăzute la art.
68 alin. (5) din Lege şi să asigure condiţiile de păstrare şi securitate a
armelor şi muniţiilor respective.

ART. 69
(1) Armele şi muniţiile ce fac obiectul dreptului de deţinere sau de
folosire se păstrează la sediul sau, după caz, la punctul de lucru,
menţionat în autorizaţia de deţinere sau de folosire ori, după caz, în
certificatul de deţinător, în dulapuri sau casete metalice special
amenajate, fixate în perete sau în podea, încuiate şi asigurate, astfel încât
să nu permită accesul persoanelor neautorizate. Dulapurile trebuie să fie
prevăzute cu compartimente diferite asigurate cu sisteme de închidere
multifuncţionale cu cheie sau cifru, pentru păstrarea muniţiei separat de
arme, a închizătoarelor de carabine şi, după caz, a piesei a treia la armele
letale lungi cu ţevi basculante. Armele letale lungi cu sistem de
funcţionare semiautomat se asigură cu dispozitiv special fabricat pentru
blocarea trăgaciului.

122
 (2) În cazul deţinerii unui număr mai mare de 15 arme letale, inclusiv
cele de colecţie funcţionale, deţinătorul le va păstra la adresa menţionată
în autorizaţia de deţinere şi de efectuare a operaţiunilor cu arme şi muniţii
letale, în condiţiile prevăzute la alin. (1), cu obligaţia de a asigura o
încăpere special amenajată pentru depozitare, cu sistem de supraveghere
video şi mijloace de alarmare, avizate în baza unui proiect de securitate
de către structura competentă din cadrul organului de poliţie local,
conectate la dispecerate de alarmare şi intervenţie ale unor societăţi
specializate de pază sau ale poliţiei.
(3) În cazul deţinerii unui număr mai mare de 15 arme neletale, acestea
se păstrează de către deţinători la adresa menţionată în certificatul de
deţinător, într-un spaţiu special amenajat pentru depozitare, cu sistem de
supraveghere video şi mijloace de alarmare, avizate de către structura
competentă din cadrul organului de poliţie local, conectate la dispecerate
de alarmare şi intervenţie ale unor societăţi specializate de pază sau ale
poliţiei.
#M2
(4) Depozitele destinate păstrării unei cantităţi de muniţii mai mari de
15.000 de cartuşe pot fi amplasate, cu avizul inspectoratului teritorial de
muncă, numai în afara imobilelor cu destinaţie de locuinţă, spaţii
comerciale sau spaţii productive.
#B
(5) Spaţiile, dulapurile şi casetele prevăzute la alin. (1) - (3), destinate
păstrării sau depozitării armelor şi muniţiilor, trebuie să fie omologate, în
condiţiile legii, de către Autoritatea Naţională pentru Omologarea
Armelor şi Muniţiilor, iar imobilele în care sunt amplasate acestea trebuie
asigurate cu pază înarmată, în condiţiile prevăzute la art. 68 alin. (3) din
Lege.

ART. 70
(1) Persoana juridică autorizată să deţină sau să folosească arme şi
muniţii este obligată să ţină evidenţa acestor arme şi muniţii, precum şi a
personalului care se dotează cu arme şi muniţii, în registre de evidenţă
separate, numerotate şi înregistrate la organul de poliţie competent.
(2) Persoana juridică prevăzută la alin. (1) are obligaţia ca, în termen
de 15 zile de la data înfiinţării sau, după caz, a includerii în obiectul de
activitate a activităţilor care justifică deţinerea ori folosirea armelor şi
muniţiilor, însă nu mai târziu de data procurării armelor şi muniţiilor, să
prezinte la organul de poliţie în a cărui rază de competenţă teritorială se
află sediul acesteia registrul de evidenţă a armelor şi muniţiilor, precum şi
cel de evidenţă a personalului care se dotează cu arme, în vederea
înregistrării şi luării în evidenţă, în condiţiile legii.

123
 (3) La împlinirea termenelor prevăzute la art. 68 alin. (6) din Lege sau,
după caz, în termen de 5 zile de la data dizolvării persoanei juridice în
condiţiile legii, registrele prevăzute la alin. (1) se depun spre arhivare la
organul de poliţie competent.

SECŢIUNEA a 4-a
Condiţii privind dotarea personalului cu arme şi muniţii

ART. 71
(1) Pot fi dotate cu arme şi muniţii letale sau, după caz, neletale numai
persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 69 alin. (1),
respectiv la art. 70 alin. (1) din Lege, după obţinerea avizului prealabil
acordat, pentru fiecare persoană, de formaţiunile de ordine publică
competente teritorial, precum şi după avizarea instructajului care urmează
să fie desfăşurat de angajator, cu privire la scopul pentru care persoanele
în cauză sunt dotate cu arme, precum şi la condiţiile în care trebuie
purtată şi folosită arma.
(2) În vederea obţinerii avizului prevăzut la alin. (1), persoana juridică
trebuie să se adreseze cu o cerere formaţiunii de ordine publică
competente, însoţită de copiile contractelor de muncă ale persoanelor
angajate care urmează să fie dotate cu arme şi muniţii, certificate de
cazier judiciar, precum şi de instructajul prevăzut la art. 69 alin. (1) lit. e)
din Lege.
(3) Pe baza cererii formulate în condiţiile alin. (2), precum şi a
documentelor prezentate de persoana juridică solicitantă, organul de
poliţie competent teritorial verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la
art. 69 alin. (1), respectiv la art. 70 alin. (1) din Lege şi, după caz, dispune
efectuarea altor verificări necesare soluţionării cererii.
(4) Conţinutul instructajului prevăzut la alin. (1) trebuie să cuprindă
teme referitoare la condiţiile de port, folosire şi păstrare a armelor letale
din dotare, datele tehnico-balistice ale acestora, modalităţi de intervenţie
în diferite situaţii apărute pe timpul desfăşurării atribuţiilor de serviciu,
uzul de armă, şedinţe de tragere cu armamentul din dotare în poligoane
autorizate.
(5) În cazul în care, în urma efectuării verificărilor prevăzute la alin.
(3), se constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, organul de
poliţie competent acordă avizele prevăzute la alin. (1).

ART. 72
Prevederile art. 71 se aplică în mod corespunzător şi următoarelor
categorii de personal angajat de persoana juridică autorizată:
a) personalul desemnat cu administrarea, întreţinerea şi supravegherea
poligoanelor de tragere aparţinând persoanelor juridice respective;

124
 b) personalul cu atribuţii de gestionare, administrare şi întreţinere a
armelor deţinute de persoana juridică respectivă.

SECŢIUNEA a 5-a
Procedura autorizării poligoanelor de tragere

ART. 73
Poligoanele de tragere construite şi amenajate în condiţiile art. 85 alin.
(1) din Lege de către persoanele juridice prevăzute la art. 56 pot fi
autorizate, la cerere, să funcţioneze numai pentru scopurile care se
justifică în raport cu obiectul de activitate al acestor persoane juridice.

ART. 74
(1) Pentru autorizarea funcţionării poligoanelor de tragere, persoana
juridică interesată trebuie să depună la organul de poliţie competent o
cerere însoţită de următoarele documente:
a) certificatul de înmatriculare în registrul comerţului şi actul
constitutiv al persoanei juridice;
b) dovada deţinerii legale a imobilului unde este situat poligonul de
tragere, precum şi documentele care atestă faptul că acesta a fost construit
şi amenajat în condiţiile legii;
c) certificatul de omologare a poligonului de tragere, eliberat în
condiţiile legii;
d) copii legalizate ale actelor de identitate, ale contractelor de muncă şi
ale certificatelor de calificare profesională sau ale altor documente având
aceeaşi valoare juridică, precum şi certificatele de cazier judiciar, pentru
personalul desemnat să administreze, să întreţină şi să supravegheze
poligoanele de tragere, pentru personalul desemnat să supravegheze
activităţile care se desfăşoară în incinta acestor poligoane, respectiv
pentru instructori;
e) dovada asigurării poligonului de tragere cu punct de prim ajutor,
precum şi cu personal specializat în acordarea primului ajutor şi asistenţei
medicale de urgenţă în cazul eventualelor accidente specifice;
f) dovada existenţei în cadrul poligonului de tragere a echipamentelor
individuale de protecţie în timpul tragerii, omologate de Autoritatea
Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor;
g) regulamentul de organizare şi funcţionare a poligonului de tragere,
semnat de conducătorul persoanei juridice, de asociaţi sau, după caz, de
administratorul acesteia;
h) dovada achitării taxelor prevăzute de lege pentru autorizare;
i) împuternicire de reprezentare din partea persoanei juridice în cauză
cu privire la persoana care depune documentele şi solicită autorizaţia.

125
 (2) Pe baza documentelor prezentate la alin. (1), precum şi a
verificărilor efectuate la poligonul de tragere, dacă sunt îndeplinite
condiţiile prevăzute la art. 85 alin. (2) lit. b) - d) din Lege, organul de
poliţie competent eliberează autorizaţia de funcţionare a poligonului de
tragere, al cărei model este prezentat în anexa nr. 25, şi avizează
regulamentul de organizare şi funcţionare a poligonului de tragere, dacă
sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 75.

ART. 75
(1) Regulamentul de organizare şi funcţionare a poligonului de tragere
trebuie să cuprindă următoarele menţiuni:
a) datele de identificare a persoanei juridice care deţine poligonul;
b) denumirea şi adresa poligonului;
c) destinaţia poligonului, în scopul pentru care a fost autorizat, în
conformitate cu art. 85 alin. (1) lit. a) - c) din Lege;
d) categoriile de arme permise în poligon;
e) condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele fizice pentru
a li se permite accesul în poligonul de tragere, referitoare la vârstă şi
calitatea de personal propriu, de cursant sau de persoană care a urmat
cursurile de instruire teoretică şi practică în domeniul armelor şi
muniţiilor, după caz, precum şi alte condiţii suplimentare, impuse de
administratorul poligonului;
f) obligativitatea folosirii echipamentelor individuale de protecţie şi
reguli privind modul de utilizare a acestora;
g) interdicţii privind introducerea în incinta poligonului de tragere a
armelor şi muniţiilor care nu sunt permise sau fără înştiinţarea
personalului administrativ, introducerea şi consumul de băuturi alcoolice,
droguri sau medicamente ale căror efecte sunt de natură să afecteze
securitatea tragerii, accesul în poligon al persoanelor aflate sub efectul
acestor substanţe sau în stare avansată de oboseală ori care suferă de o
afecţiune temporară ce poate genera o stare de pericol în condiţiile
folosirii armelor;
h) normele de conduită în incinta poligonului de tragere pe perioada
efectuării tragerii;
i) alte condiţii sau menţiuni suplimentare considerate necesare de către
administrator, pentru asigurarea securităţii tragerii.
(2) Regulamentul prevăzut la alin. (1) se afişează la intrarea în
poligonul de tragere, precum şi în incinta acestuia, în locuri vizibile, iar
personalul administrativ are obligaţia de a îndruma persoanele care intră
în incinta poligonului pentru efectuarea activităţilor de tragere să consulte
conţinutul acestuia.

126
 (3) La intrarea în poligonul de tragere, persoanele care urmează să
efectueze activităţi de tragere trebuie să semneze în registrul de evidenţă
prevăzut la art. 76, pentru a certifica faptul că au luat cunoştinţă de
conţinutul regulamentului prevăzut la alin. (1) şi se obligă să respecte
prevederile acestuia.

ART. 76
(1) Persoana juridică care deţine un poligon de tragere autorizat în
condiţiile legii are obligaţia să ţină evidenţa armelor şi muniţiei folosite
într-un registru numerotat şi înregistrat la organul de poliţie, care va
cuprinde: numărul curent, data şi intervalul de timp în care s-a efectuat
tragerea, numele, prenumele, seria şi numărul documentului de identitate
aparţinând persoanei fizice sau, după caz, denumirea şi adresa persoanei
juridice care a organizat şi a executat tragerea, categoria de arme folosită
la tragere, cantitatea de muniţie folosită şi calibrul, numele şi prenumele
supraveghetorului sau, după caz, ale instructorului ori coordonatorului de
tragere, rubrici destinate semnării de către persoanele menţionate anterior,
menţiuni referitoare la eventualele evenimente produse în timpul tragerii,
alte observaţii.
(2) Registrul prevăzut la alin. (1) se ţine de către administratorul
poligonului de tragere care este obligat să-l pună la dispoziţie organului
de poliţie competent ori de câte ori i se solicită aceasta.

#M2
SECŢIUNEA a 6-a
Procedura de viză a autorizaţiilor de deţinere sau de folosire a
armelor letale şi a armelor neletale, respectiv a muniţiilor
corespunzătoare, precum şi a autorizaţiilor de funcţionare a poligoanelor
de tragere

#M2
ART. 77
(1) Autorizaţiile de deţinere sau de folosire a armelor letale ori a
armelor neletale supuse autorizării, respectiv a muniţiilor
corespunzătoare, precum şi de funcţionare a poligoanelor de tragere,
respectiv certificatele de deţinător pentru arme neletale supuse
notificării, au o valabilitate iniţială de 2 ani şi se vizează la fiecare 2 ani.
#B
(2) Persoanele juridice care sunt autorizate să deţină sau să folosească
arme şi muniţii ori care deţin poligoane de tragere autorizate au obligaţia
de a se prezenta la viză, până la expirarea termenului stabilit la alin. (1),
la inspectoratele de poliţie judeţene şi la Direcţia Generală de Poliţie a
Municipiului Bucureşti, unde se află în evidenţă.

127
 (3) Pentru aplicarea vizei persoana juridică trebuie să prezinte
organului de poliţie competent următoarele documente, în original şi în
copie: cerere de aplicare a vizei, certificatul de înregistrare a societăţii la
registrul comerţului, actul constitutiv al societăţii, autorizaţia de deţinere
sau de folosire a armelor şi muniţiilor letale ori de funcţionare a
poligonului de tragere, respectiv certificatul de deţinător pentru arme
neletale, planul de pază şi apărare sau, după caz, contractul de prestări de
servicii şi planul de dotare cu arme şi muniţii.

ART. 78
După primirea cererii şi a documentelor prevăzute la art. 77, organul de
poliţie competent efectuează în termen de 15 zile verificări la punctele de
lucru ale persoanei juridice unde se deţin armele şi muniţiile, respectiv la
poligoanele de tragere, şi, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de
lege, se aplică viza pe autorizaţie, respectiv pe certificatul de deţinător.

SECŢIUNEA a 7-a
Autorizarea organizării şi desfăşurării cursurilor de iniţiere şi pregătire
teoretică şi practică pe linie de arme şi muniţii

#M2
ART. 79
(1) Persoanele juridice pot fi autorizate de structura de arme din
cadrul inspectoratului de poliţie judeţean sau al Direcţiei Generale de
Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială îşi au sediul
ori, după caz, din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române să
organizeze cursuri de iniţiere şi pregătire teoretică şi practică pe linie de
arme şi muniţii pentru cunoaşterea legislaţiei şi a modului de folosire a
armelor şi muniţiilor prevăzute de Lege.
#B
(2) Cursurile prevăzute la alin. (1) sunt destinate, după caz, pentru:
a) calificarea profesională a instructorilor în poligoanele de tragere;
b) pregătirea teoretică şi practică a persoanelor fizice care doresc să
deţină sau să poarte şi să folosească arme şi muniţii letale, în condiţiile
legii, precum şi a persoanelor care urmează să fie dotate cu arme pentru
exercitarea atribuţiilor de serviciu sau, după caz, să desfăşoare activităţi
ce implică accesul la arme şi muniţii în cadrul persoanelor juridice
autorizate să deţină ori să folosească arme şi muniţii sau, după caz, să
desfăşoare operaţiuni cu arme şi muniţii.
(3) În vederea autorizării, persoanele juridice vor prezenta la organul
de poliţie competent o cerere însoţită de următoarele documente, în
original şi în copie:

128
 a) certificatul de înregistrare a societăţii la registrul comerţului şi actul
constitutiv din care să rezulte că are înscrise în obiectul de activitate,
conform Clasificării activităţilor din economia naţională, activităţile de
instruire în domeniul armelor şi muniţiilor;
b) dovada deţinerii de spaţii adecvate activităţii de instruire în
domeniul armelor şi muniţiilor şi a bazei tehnico-materiale necesare;
c) autorizaţia pentru folosirea de arme şi muniţii;
d) certificatele de cazier judiciar ale asociaţilor, administratorului şi
instructorilor de specialitate, din care să rezulte că nu au fost condamnaţi
pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie la o pedeapsă privativă de libertate
cu durata mai mare de un an;
e) atestatele instructorilor de specialitate;
f) copia autorizaţiei de funcţionare a poligonului de tragere, în cazul în
care persoana juridică deţine un asemenea poligon, sau a contractului de
închiriere ori de prestări de servicii încheiat cu o persoană juridică ce
deţine poligon de tragere.
(4) Dacă persoana juridică îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege,
organul de poliţie competent eliberează autorizaţia pentru organizarea şi
desfăşurarea cursului de iniţiere şi pregătire teoretică şi practică pe linie
de arme şi muniţii, al cărei model este prezentat în anexa nr. 26.

ART. 80
După obţinerea autorizaţiei prevăzute la art. 79 alin. (4), persoana
juridică va întocmi şi va prezenta pentru avizare organului de poliţie
competent programa de pregătire, cu cel puţin 15 zile înainte de data
începerii fiecărui ciclu de cursuri, care trebuie să fie întocmită în
condiţiile prevăzute la art. 81 alin. (1), respectiv alin. (2).

ART. 81
(1) Cursurile prevăzute la art. 79 alin. (2) lit. a) se desfăşoară pe o
perioadă de cel puţin 6 luni, iar programa de pregătire trebuie să cuprindă
următoarele:
a) teme de cunoaştere a legislaţiei privind regimul armelor şi al
muniţiilor, pentru care se alocă cel puţin 30 de ore;
b) teme de cunoaştere a aspectelor de natură juridică referitoare la uzul
de armă, pentru care se alocă cel puţin 10 ore;
c) teme de cunoaştere a procedurii de acordare a primului ajutor în
cazul rănirii cu arma, pentru care se alocă cel puţin 40 de ore, din care 20
de ore de activitate practică;
d) teme privind cunoaşterea părţilor componente şi a modului de
funcţionare şi folosire a armelor şi muniţiilor şi balistică, pentru care se
alocă cel puţin 80 de ore;

129
 e) teme privind executarea şi supravegherea activităţilor în poligon,
mânuirea armelor şi muniţiilor şi utilizarea echipamentelor de protecţie,
pentru care se alocă cel puţin 80 de ore, din care 50 de ore de activitate
practică;
f) teme de metodologia instruirii persoanelor fizice pentru executarea
tragerilor în poligon, pentru care se alocă 140 de ore, din care 100 de ore
de activitate practică;
g) activitate practică de executare a tragerii într-un poligon autorizat cu
toate tipurile de arme permise de lege, pentru care se alocă 100 de ore.
(2) Cursurile prevăzute la art. 79 alin. (2) lit. b) se desfăşoară pe o
perioadă de cel puţin 10 zile, iar programa de pregătire trebuie să
cuprindă următoarele:
a) teme de cunoaştere a legislaţiei privind regimul armelor şi al
muniţiilor, pentru care se alocă 10 ore;
b) teme de cunoaştere a aspectelor de natură juridică, referitoare la uzul
de armă, pentru care se alocă 4 ore;
c) teme de cunoaştere a procedurii de acordare a primului ajutor în
cazul rănirii cu arma, pentru care se alocă 4 ore;
d) teme privind cunoaşterea părţilor componente şi a modului de
funcţionare şi folosire a armelor şi muniţiilor şi balistică, pentru care se
alocă 12 ore;
e) activitate practică de executare a unei trageri într-un poligon
autorizat, pentru care se alocă 10 ore.
(3) Tematica va fi întocmită şi cursurile vor fi susţinute de personal cu
pregătire superioară de natură juridică şi/sau cu pregătire de specialitate
în domeniul armelor şi muniţiilor ori care a activat într-o instituţie din
sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi de
personal calificat în fiecare dintre domeniile enumerate la alin. (2).
(4) Cel puţin 25% din orele alocate pregătirii teoretice vor fi rezervate
pentru dezbateri şi seminarii.

ART. 82
La finalul cursurilor, participanţii vor susţine examenul de absolvire în
condiţiile stabilite la art. 9 sau, după caz, la art. 86.

ART. 83
(1) Organul de poliţie competent verifică, cel puţin din 2 în 2 ani,
îndeplinirea tuturor condiţiilor avute în vedere la autorizarea desfăşurării
cursurilor prevăzute la art. 79 alin. (1).
(2) În cazul în care în urma controlului efectuat în condiţiile alin. (1) se
constată existenţa vreuneia dintre următoarele situaţii, organul de poliţie
competent dispune anularea autorizaţiei:

130
 a) nu se respectă destinaţia cursurilor prevăzută la art. 79 alin. (2);
b) nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 79 alin. (3) lit. a) -
f);
c) nu sunt respectate condiţiile prevăzute la art. 81, referitoare la
structura şi conţinutul programei de pregătire.

SECŢIUNEA a 8-a
Modul de acordare a atestatului de instructor în poligonul de tragere

ART. 84
Personalul care desfăşoară activităţi de instruire, îndrumare şi
supraveghere a tragerilor efectuate în poligoanele autorizate trebuie să
deţină atestatul de instructor în poligonul de tragere, al cărui model este
prezentat în anexa nr. 27, care se eliberează, la cerere, de către structurile
de specialitate de la nivel central şi local ale Inspectoratului General al
Poliţiei Române.

ART. 85
(1) Poate dobândi atestatul de instructor în poligonul de tragere
persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) a împlinit vârsta de 21 de ani;
b) are cetăţenie română sau cetăţenia unuia dintre statele membre ale
Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European;
c) nu a fost condamnată, prin hotărâre judecătorească rămasă
definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu durata mai mare de un
an, pentru infracţiuni comise cu intenţie;
d) nu este învinuită sau inculpată într-o cauză penală pentru fapte
săvârşite cu intenţie, la care legea prevede o pedeapsă al cărei maxim
special este mai mare de un an;
e) nu prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranţa naţională, viaţa
şi integritatea corporală a persoanelor, conform datelor şi informaţiilor
existente la organele competente;
f) este aptă din punct de vedere psihologic şi medical şi nu suferă de
alte afecţiuni stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii, de natură a pune
în pericol propria viaţă sau a altora prin folosirea armelor şi muniţiilor;
g) nu a pierdut anterior arme letale, din motive imputabile acesteia;
h) posedă cel puţin studii medii şi a obţinut certificatul de absolvire a
cursului de instruire teoretică şi practică pe linie de arme şi muniţii,
pentru instructor în poligonul de tragere, în condiţiile prevăzute la
secţiunea a 7-a din prezentul capitol.
(2) Persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) trebuie
să depună la organul de poliţie în a cărui rază de competenţă teritorială se

131
află domiciliul acesteia o cerere scrisă însoţită de următoarele documente,
în original şi în copie:
a) actul de identitate;
b) certificatul de absolvire a cursului de instruire teoretică şi practică
pe linie de arme şi muniţii, pentru instructor în poligonul de tragere;
c) actul de studii;
d) certificat de cazier judiciar;
e) un certificat medical eliberat de o unitate sanitară specializată, cu cel
mult 6 luni înaintea depunerii cererii;
f) aviz psihologic, eliberat cu cel mult 12 luni înaintea depunerii
cererii, de un psiholog autorizat pentru efectuarea unor astfel de teste,
atestat în condiţiile legii;
g) dovada achitării taxei prevăzute de lege pentru obţinerea atestatului
de instructor în poligonul de tragere.
(3) Organul de poliţie competent constată dacă sunt îndeplinite
condiţiile prevăzute la alin. (1), pe baza documentelor menţionate la alin.
(2), precum şi a verificărilor efectuate în evidenţele proprii, şi, dacă nu
rezultă impedimente, eliberează solicitantului atestatul de instructor în
poligonul de tragere, iar în caz contrar, comunică în scris motivele pentru
care nu eliberează acest document, în termen de 30 de zile de la data
depunerii cererii.

ART. 86
(1) Persoanele care urmează să solicite acordarea atestatului de
instructor în poligonul de tragere trebuie să urmeze în prealabil cursul de
pregătire teoretică şi practică prevăzut la art. 15 alin. (1) lit. g) din Lege,
respectiv să promoveze examenul de absolvire a cursului, în condiţiile
prevăzute în prezenta secţiune.
(2) Pot urma cursul prevăzut la alin. (1) numai persoanele care au
împlinit vârsta de 18 ani, au cel puţin studii medii şi nu au fost
condamnate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă
privativă de libertate mai mare de un an, pentru infracţiuni comise cu
intenţie.
(3) În vederea verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2),
solicitantul trebuie să prezinte, cu ocazia depunerii cererii de admitere la
curs, cel puţin documentul de identitate, documentul de studii şi
certificatul de cazier judiciar valabil.
(4) Persoanele juridice autorizate să organizeze cursurile prevăzute la
alin. (1) pot solicita îndeplinirea unor condiţii suplimentare de admitere la
cursuri, referitoare la starea de sănătate fizică şi psihică a persoanei, prin
prezentarea unor documente doveditoare în acest sens.

ART. 87

132
 (1) Persoanele care au frecventat în proporţie de cel puţin 90%
cursurile prevăzute la art. 86 vor susţine un examen de absolvire în faţa
unei comisii formate din cel puţin 4 persoane, constituită din
reprezentanţi ai organizatorului, ai structurii de arme aparţinând organului
teritorial de poliţie, ai Ministerului Sănătăţii, precum şi ai Ministerului
Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
(2) Organizatorul are obligaţia de a informa candidaţii asupra datei,
orei şi locului susţinerii examenului, cu cel puţin 10 zile înainte.
(3) Examenul prevăzut la alin. (1) se constituie din susţinerea a două
teste, după cum urmează:
a) testul teoretic, care constă într-un set de întrebări prin care se
verifică însuşirea cunoştinţelor din toate domeniile abordate în cadrul
cursurilor;
b) testul practic, care constă într-o şedinţă de tragere în poligon, prin
care se verifică deprinderile privind folosirea armamentului şi a muniţiei,
precum şi a echipamentelor de protecţie individuală, pregătirea armei
pentru tragere, respectarea poziţiilor pentru tragere, precizia tragerii,
reacţia personală la declanşarea focului, modul de asigurare a armei,
precum şi deprinderile personale şi modul de acţiune în situaţii care
necesită acordarea primului ajutor şi în caz de incendiu.
(4) Rezultatul examenului se consemnează într-un proces-verbal
semnat de toţi membrii comisiei prevăzute la alin. (1), în care se înscriu
punctajele obţinute la cele două teste, precum şi media aritmetică a
acestora, sub forma unei note cuprinse între 1 şi 10, respectiv menţiunea
"promovat", dacă nota astfel obţinută este de cel puţin 7, sau
"nepromovat", dacă nota este mai mică de 7.
(5) În cazul în care candidatul nu s-a prezentat la examen conform
planificării, acest fapt se consemnează în procesul-verbal încheiat în
condiţiile prevăzute la alin. (4).
(6) Candidatul care nu a promovat examenul de absolvire poate
contesta rezultatul consemnat în procesul-verbal încheiat în condiţiile
prevăzute la alin. (4), în termen de 5 zile de la data susţinerii examenului.
Contestaţia se analizează de o nouă comisie constituită potrivit alin. (1),
din care nu pot face parte persoanele care au stabilit punctajul iniţial, iar
rezultatul analizei se consemnează într-un proces-verbal încheiat în
aceleaşi condiţii.
(7) Modalitatea de stabilire a punctajului prevăzut la alin. (4) se
reglementează prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, iar
modalitatea de constituire a comisiei de examinare, precum şi a celei de
analizare a contestaţiilor se stabileşte prin protocol comun încheiat între
Inspectoratul General al Poliţiei Române şi structurile implicate din
Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

133
 ART. 88
(1) Persoanei care a promovat examenul de absolvire în condiţiile art.
87 i se eliberează de către persoana juridică organizatoare certificatul de
absolvire a cursului de pregătire teoretică şi practică pe linie de arme şi
muniţii al cărui model este prezentat în anexa nr. 3, în care se
menţionează în mod expres scopul pentru care a fost urmat cursul,
respectiv pentru instructor în poligonul de tragere, semnat de directorul
cursului şi ştampilat cu ştampila organizatorului.
(2) Persoana care nu a promovat sau care nu s-a prezentat la susţinerea
examenului de absolvire are dreptul de a participa la un nou examen în
condiţiile prevăzute la art. 87, în termen de cel mult 12 luni, conform
planificării stabilite de organizator, fără a mai fi necesară repetarea
cursului de pregătire.
(3) Persoana care nu s-a prezentat la repetarea examenului sau nu l-a
promovat poate susţine un nou examen numai după parcurgerea unui nou
curs de pregătire în condiţiile stabilite la art. 86.

ART. 89
(1) Prin derogare de la prevederile art. 87, următoarele categorii de
persoane pot susţine examenul prevăzut la art. 82 fără să fi frecventat
cursurile prevăzute la art. 79 alin. (2) lit. a):
a) persoanele care au calificarea profesională de armurier;
b) persoanele care au sau au avut calitatea de sportiv de tir sau biatlon,
în condiţiile legii.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 85 alin. (1) lit. h) şi alin. (2) lit.
b), următoarele categorii de persoane pot solicita acordarea atestatului de
instructor în poligonul de tragere fără să fi obţinut certificatul de
absolvire a cursului de instruire teoretică şi practică pe linie de arme şi
muniţii, pentru instructor în poligonul de tragere:
a) persoanele care sunt sau au avut calitatea de poliţist sau militar,
atestată prin adeverinţă eliberată de instituţia unde sunt sau au fost
încadrate;
b) antrenorii de tir sau biatlon, precum şi profesorii de tir.

ART. 90
(1) Termenul de valabilitate a atestatului de instructor în poligonul de
tragere este de 5 ani şi se poate prelungi, la cererea deţinătorului, la
fiecare 5 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 85 alin. (1)
lit. b) - f), atestate prin documentele prevăzute la art. 85 alin. (2) lit. a) şi
d) - g), precum şi pe baza verificărilor în evidenţele proprii ale organului
de poliţie. Prelungirea termenului de valabilitate se menţionează în atestat
de către organul de poliţie competent.

134
 (2) Atestatul de instructor în poligonul de tragere se anulează dacă se
constată, fie cu ocazia solicitării prelungirii termenului de valabilitate a
acestuia, fie în urma unor verificări de specialitate efectuate de organele
competente, că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1).

ART. 91
La nivelul structurilor centrale, precum şi a celor teritoriale ale
autorităţilor competente se constituie un registru privind evidenţa
atestatelor de instructor, eliberate persoanelor fizice, care va avea
următoarele rubrici: numărul curent, numele şi prenumele, domiciliul şi
codul numeric personal al persoanei care a obţinut atestatul de instructor,
seria atestatului, data eliberării, organul emitent, observaţii.

SECŢIUNEA a 9-a
Retragerea sau anularea autorizaţiilor persoanelor juridice pentru
deţinerea sau folosirea armelor şi muniţiilor, respectiv pentru
funcţionarea poligoanelor de tragere, precum şi a certificatelor de
deţinător al armelor şi muniţiilor neletale

ART. 92
(1) Autorizaţiile care se acordă persoanelor juridice în condiţiile
prezentului capitol, pentru a deţine sau a folosi arme şi muniţii, respectiv
pentru funcţionarea poligoanelor de tragere, precum şi certificatele de
deţinător al armelor şi muniţiilor neletale se retrag sau, după caz, se
anulează în condiţiile prevăzute de art. 76 din Lege.
(2) Retragerea sau, după caz, anularea autorizaţiilor, respectiv a
certificatelor prevăzute la alin. (1), se face de organul de poliţie prin
dispoziţie scrisă, al cărei model este prezentat în anexa nr. 28, care se
comunică persoanei juridice în cauză.

SECŢIUNEA a 10-a
Dispoziţii comune

ART. 93
(1) Prevederile art. 56 alin. (2) lit. d) şi e) referitoare la documentele
care trebuie prezentate de persoana juridică organelor competente de
poliţie, cu privire la personalul angajat ca armurier sau cu atribuţii de
gestionare, administrare şi întreţinere a armelor ori care urmează să fie
dotat cu arme şi muniţii pentru executarea atribuţiilor de serviciu, ale art.
58 alin. (1) referitoare la modalitatea de stabilire a tipurilor şi cantităţilor
de arme şi muniţii care necesită deţinerea sau, după caz, folosirea, ale art.

135
59 alin. (4) referitoare la condiţiile eliberării cărţilor de identitate ale
armelor, ale art. 69 şi 70 referitoare la evidenţele şi condiţiile de păstrare
şi asigurare a securităţii armelor şi muniţiilor, ale art. 71 şi 72 referitoare
la procedura de avizare a personalului angajat şi a instructajului care
urmează să fie desfăşurat de angajator, precum şi ale art. 74 alin. (1) lit.
g) şi ale art. 75 referitoare la avizarea regulamentului de organizare şi
funcţionare a poligonului de tragere, se aplică în mod corespunzător şi
persoanelor juridice prevăzute la art. 68 alin. (1) din Lege, în cadrul
procedurilor de verificare, înregistrare sau, după caz, de obţinere a
avizelor prevăzute la art. 68 alin. (2), (5) şi (7), art. 69 alin. (2), (5) şi (6),
respectiv la art. 72 alin. (4) din Lege.
(2) Persoanele juridice prevăzute la art. 68 alin. (1) din Lege pot
încheia protocoale cu Inspectoratul General al Poliţiei Române în vederea
stabilirii condiţiilor concrete de desfăşurare a procedurilor de obţinere a
avizelor prevăzute la alin. (1).

CAP. 4

Regimul circulaţiei armelor

SECŢIUNEA 1
Marcarea armelor şi muniţiilor produse de armurierii români

ART. 94
(1) Armele şi componentele esenţiale ale acestora, precum şi muniţiile
trebuie să poarte marcaje aplicate în cursul procesului de fabricaţie, care
cuprind elementele prevăzute la art. 89 alin. (2) din Lege.
(2) Marcajele care se aplică pe arme sunt constituite dintr-o înşiruire de
trei grupe alfanumerice, după cum urmează:
a) prima grupă este constituită din 5 litere majuscule, primele două
fiind în toate cazurile RO, iar următoarele fiind primele 3 consoane din
denumirea armurierului care produce arma;
b) a doua grupă este constituită dintr-o literă majusculă, de la A la D,
corespunzătoare categoriei din care face parte arma, conform anexei la
Lege, precum şi din două cifre corespunzătoare numărului curent din
anexa respectivă, de la poziţia la care sunt indicate caracteristicile armei
pe care se aplică marcajul;
c) a treia grupă este constituită din cel puţin 3 cifre, dintre care primele
două indică ultimele două cifre ale anului în care este produsă arma, iar
următoarele indică numărul de ordine al armei, stabilit pe fiecare
categorie de arme, în fiecare an.

136
 (3) Marcajele care se aplică pe cartuşe sunt constituite dintr-o înşiruire
de două grupe alfanumerice, după cum urmează:
a) prima grupă este constituită din 3 litere majuscule, prima fiind
întotdeauna R, iar următoarele fiind primele două consoane din
denumirea armurierului producător, urmate de două cifre care reprezintă
ultimele două cifre ale anului de fabricaţie a muniţiei;
b) a doua grupă este constituită din litera L, pentru muniţia destinată
armelor lungi, respectiv S, pentru muniţia destinată armelor scurte,
urmată cel puţin de un număr care reprezintă calibrul exprimat în
milimetri.
(4) Pentru individualizarea grupelor din care sunt constituite marcajele
prevăzute la alin. (2) şi (3), acestea trebuie să fie separate prin spaţii
suficient de vizibile.

ART. 95
(1) În cazul armelor letale, toate celelalte ansambluri sau
subansambluri din care sunt constituite trebuie să fie marcate cu serii
numerice, utilizându-se o plajă de cifre stabilită de Registrul Naţional al
Armelor, pentru fiecare armurier, în conformitate cu reglementările şi
practica în materie.
(2) Marcajele cuprinzând seriile prevăzute la alin. (1) se aplică pe ţeavă
şi pe basculă, pentru armele de acest tip, respectiv pe ţeavă, cutia
mecanismelor şi închizător, pentru carabinele de vânătoare, armele de tir
cu glonţ, armele de pază şi apărare şi armele de autoapărare, armele cu
aer comprimat, numai pe ţeavă pentru armele cu tranchilizante, pistoale
de alarmare şi semnalizare, pistoalele de start, armele de recuzită, pe
piesa principală metalică, pentru armele cu destinaţie industrială, armele
de asomare, arbalete, arcuri şi harpoane destinate pescuitului.
#M2
ART. 96
(1) Evidenţa armelor şi muniţiilor produse, asamblate, modificate,
prelucrate, casate sau distruse de armurier se ţine de către personalul
anume desemnat, într-un registru de evidenţă a produselor finite,
numerotat şi înregistrat la organele de poliţie competente, în care se vor
menţiona: numărul curent şi felul operaţiunii, categoria din care face
parte arma conform anexei la Lege, tipul armei, marca, marcajul armei
şi seriile componentelor acesteia, calibrul, data intrării armei în
magazie, numele, prenumele şi funcţia celui care a predat-o şi semnătura
acestuia, numele, prenumele şi funcţia celui care a primit arma şi
semnătura acestuia.

137
 (2) Fiecare armă ca produs finit trebuie să aibă, la ieşirea din magazia
de produse finite, certificat de omologare în baza căruia se eliberează
cartea de identitate de către autoritatea prevăzută de lege, în condiţiile
prevăzute la secţiunea a 2-a.
(3) În cazul operaţiunilor de casare şi distrugere a armelor se vor
menţiona numele persoanelor fizice sau juridice de la care provin
armele, marca, seria şi calibrul acestora, precum şi numărul acordului în
baza căruia s-a efectuat operaţiunea.
(4) Operaţiunile de casare şi distrugere a armelor se efectuează de
către armurierii autorizaţi numai după notificarea prealabilă a
structurilor de poliţie competente teritorial care vor desemna un
reprezentant în comisia de casare, respectiv de distrugere a bunurilor.
(5) Acordul de efectuare a operaţiunii de casare sau distrugere
eliberat de structurile de poliţie competente conţine datele de identificare
a armei, a titularului dreptului şi operaţiunea ce urmează a fi efectuată,
urmând a fi completat pe verso, de către armurierul care a efectuat
operaţiunea, cu datele de identificare, data la care a fost efectuată
operaţiunea şi numărul de înregistrare a acesteia în evidenţele proprii, şi
constituie actul în baza căruia se va efectua radierea din documentul
care atestă deţinerea, respectiv portul şi folosirea armei în cauză.

#B
SECŢIUNEA a 2-a
Procedura pentru eliberarea cărţii de identitate a armei

ART. 97
(1) Cartea de identitate a armei, al cărei model este prezentat în anexa
nr. 29, se eliberează de Inspectoratul General al Poliţiei Române prin
structurile de la nivel central şi local, care administrează Registrul
Naţional al Armelor, pentru armele letale destinate introducerii în
circuitul comercial sau deţinerii ori folosirii pe teritoriul României.
(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) armele introduse temporar
pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute la secţiunea a 11-a a cap.
II, cu condiţia ca acestea să nu fie înstrăinate.

ART. 98
(1) În cazul armelor produse de armurieri români autorizaţi în acest
sens, documentul prevăzut la art. 97 alin. (1) se emite după încheierea
procesului de producţie a armelor şi omologarea acestora, înainte de
introducerea acestora în circuitul comercial.

138
 (2) În vederea obţinerii cărţilor de identitate în condiţiile alin. (1),
armurierul comunică organului de poliţie în a cărui rază de competenţă
teritorială au fost produse armele datele de identificare a acestora, astfel
cum sunt acestea menţionate în conţinutul acestor documente, de regulă
în termen de cel mult 10 zile de la data încheierii procesului de producţie
a fiecărui lot de cel mult 50 de arme sau după un calendar stabilit prin
protocol încheiat între armurier şi organul de poliţie competent.

ART. 99
(1) Armurierul român care urmează să comercializeze pe teritoriul
României arme importate din străinătate în condiţiile legii poate introduce
în circuitul comercial aceste arme numai după obţinerea cărţilor de
identitate de la organul de poliţie în a cărui rază de competenţă teritorială
se află sediul sau, după caz, punctul de lucru al acestuia.
(2) În vederea obţinerii cărţilor de identitate, armurierul prevăzut la
alin. (1) trebuie să comunice organului de poliţie competent datele de
identificare a armelor, astfel cum sunt acestea menţionate în conţinutul
documentelor respective, şi, de asemenea, să pună la dispoziţie
certificatele de atestare a îndeplinirii condiţiilor de omologare, emise în
condiţiile legii.

ART. 100
În vederea emiterii cărţii de identitate a armei introduse pe teritoriul
României în condiţiile legii de persoana fizică sau juridică autorizată să le
procure şi să le deţină ori să le poarte şi/sau să le folosească, posesorul
trebuie să le prezinte organului de poliţie în a cărui rază de competenţă
teritorială se află domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul, împreună
cu certificatul de atestare a îndeplinirii condiţiilor de omologare şi cu
documentul care face dovada procurării armelor.

ART. 101
În cazul în care prin modificările aduse armei se schimbă destinaţia
acesteia ori categoria din care face parte potrivit clasificării prevăzute în
anexa la Lege, eliberarea unei noi cărţi de identitate se efectuează în
condiţiile stabilite la art. 31.

ART. 102
Cărţile de identitate ale armelor înstrăinate în afara teritoriului
României se depun în mod obligatoriu de către persoanele care le-au
înstrăinat, la structurile de specialitate de la nivel din cadrul
Inspectoratului General al Poliţiei Române.

SECŢIUNEA a 3-a

139
 Procedura efectuării tragerii experimentale

ART. 103
(1) Sunt supuse tragerii experimentale armele letale şi ţevile de rezervă
ale acestora.
(2) Deţinătorul armei letale are obligaţia să prezinte pentru tragere
experimentală arma sau/şi ţeava deţinută, în următoarele situaţii, la
solicitarea organului de poliţie competent:
a) cu ocazia eliberării permisului de armă, în cazul persoanelor fizice,
ori a autorizaţiei de deţinere sau de folosire, în cazul persoanelor juridice
ori, după caz, a înscrierii armei sau a ţevii în document;
b) la vizarea permisului de armă sau, după caz, a autorizaţiei de
deţinere ori de folosire;
c) ori de câte ori arma a suferit modificări sau reparaţii autorizate la
mecanismul de dare a focului ori a fost schimbată ţeava;
d) în cazuri temeinic justificate, stabilite de către organele de poliţie.
(3) Tragerea experimentală se efectuează de către structura
criminalistică din cadrul autorităţii competente, în scopul înregistrării
proiectilului şi a tubului-martor în evidenţele operative ale poliţiei.
(4) La solicitarea titularului dreptului de deţinere sau, după caz, de port
sau/şi de folosire a armei, tragerea experimentală se poate efectua în
prezenţa sau, după caz, de către acesta ori un reprezentant al acestuia.
(5) În cazul armelor de colecţie care constituie rarităţi sau care au
valoare istorică, artistică, ştiinţifică sau documentară, numărul de cartuşe
care urmează să fie trase, precum şi condiţiile în care se va efectua
tragerea se pot stabili de comun acord cu titularul dreptului de deţinere,
atunci când există suspiciuni că, prin tragerea experimentală, poate fi
afectată funcţionalitatea sau integritatea armei.
(6) Prin derogare de la prevederile alin. (1) - (5), tragerea
experimentală nu se mai efectuează în următoarele situaţii:
a) la cererea titularului dreptului de deţinere a unei arme dintre cele
prevăzute la alin. (5), în cazul în care acesta face dovada, printr-un
document emis de Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi
Muniţiilor, că tragerea experimentală este de natură să afecteze
funcţionalitatea sau integritatea armei;
b) cu ocazia vizării permisului de armă tip A, în cazul în care armele
sau ţevile înscrise în acesta au fost supuse anterior tragerii experimentale
şi nu au fost ulterior folosite ori nu au suferit modificări, dacă organele de
poliţie competente apreciază că funcţionalitatea armei nu a fost afectată
de perioada de timp scursă de la ultima astfel de tragere.

SECŢIUNEA a 4-a

140
 Transformarea armelor letale în arme neletale

ART. 104
(1) Armele letale pot fi transformate de către armurierii autorizaţi să
efectueze operaţiuni de reparare a armelor numai în arme de panoplie sau
arme de recuzită.
(2) Proprietarul unei arme letale, care doreşte să o transforme într-o
armă neletală în condiţiile alin. (1), trebuie să notifice în prealabil
organului de poliţie în a cărui evidenţă se află arma respectivă, care îi
eliberează o dovadă în care se înscriu datele de identificare a acesteia,
precum şi faptul că aceasta urmează a se transforma în armă de panoplie
sau, după caz, de recuzită.

ART. 105
(1) Armele letale se pot transforma în arme de panoplie, prin perforarea
ţevilor, imediat după camera cartuşului, diametrul orificiului fiind de cel
puţin 5 mm.
(2) Armele letale se pot transforma în arme de recuzită prin obturarea
canalului ţevii cu ajutorul a două ştifturi de oţel fixate prin sudură de
exteriorul ţevii şi amplasate astfel încât să nu permită introducerea în
camera cartuşului decât a muniţiei de manevră, neîncărcată cu glonţ sau
cu alice.

CAP. 5

Regimul efectuării operaţiunilor cu arme şi muniţii.

Evidenţele ţinute de armurieri

SECŢIUNEA 1
Procedura acordării avizului pentru includerea în obiectul de activitate
al societăţilor comerciale a operaţiunilor cu arme şi muniţii

ART. 106
(1) Societăţile comerciale care doresc să includă în obiectul de
activitate oricare dintre operaţiunile cu arme şi muniţii, prevăzute la art.
105 alin. (2) din Lege, trebuie să solicite în prealabil, cu ocazia
constituirii sau, după caz, a modificării ori extinderii obiectului de
activitate, avizul structurii specializate, centrală sau locală, a
Inspectoratului General al Poliţiei Române.
(2) În vederea obţinerii avizului prevăzut la alin. (1), persoanele
interesate trebuie să depună la organul de poliţie competent o cerere
însoţită de următoarele documente, în original şi în copie:
#M2

141
 a) pentru toate persoanele care au sau urmează să aibă calitatea de
asociat sau administrator al societăţii comerciale: actele de identitate,
certificatele de cazier judiciar şi certificatele de cazier fiscal;
#B
b) pentru persoanele prevăzute la lit. a), care urmează să desfăşoare
activităţi ce implică accesul efectiv la arme şi muniţii:
(i) aviz psihologic din care să rezulte că solicitantul este apt să deţină,
să poarte şi să folosească arme şi muniţii letale, eliberat, cu cel mult 12
luni înaintea depunerii cererii, de un psiholog autorizat pentru efectuarea
unor astfel de teste, atestat în condiţiile legii;
(ii) un certificat medical eliberat de o unitate sanitară specializată, cu
cel mult 6 luni înaintea depunerii cererii, din care să rezulte că solicitantul
nu suferă de una dintre afecţiunile stabilite de Ministerul Sănătăţii, care
fac imposibilă autorizarea pentru a deţine sau, după caz, a purta şi a folosi
arme şi muniţii letale, şi este apt să deţină astfel de arme şi muniţii;
(iii) certificatul de absolvire a unui curs de instruire teoretică şi practică
în domeniul armelor şi muniţiilor, organizat de o persoană juridică
autorizată în acest sens;
#M3
c) *** Abrogată
#B
d) împuternicire de reprezentare din partea societăţii în cauză cu privire
la persoana care depune documentele.
#M2
(3) Se exceptează de la obligativitatea prezentării documentelor
prevăzute la alin. (2) lit. b) asociaţii din cadrul persoanelor juridice care
sunt titulare ale dreptului de deţinere sau de port şi folosire a armelor şi
muniţiilor, în condiţiile legii, şi care solicită includerea în obiectul de
activitate a operaţiunilor cu arme şi muniţii.
#B
(4) În termen de 15 zile de la data depunerii cererii prevăzute la alin.
(2), organul de poliţie competent verifică dacă sunt îndeplinite condiţiile
prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. c) şi d), respectiv lit. a) şi e) - g) din Lege,
şi eliberează, dacă nu au rezultat impedimente, avizul de principiu, al
cărui model este prezentat în anexa nr. 30, în vederea includerii în
obiectul de activitate a operaţiunilor solicitate. În cazul în care se constată
că nu sunt îndeplinite aceste condiţii, organul de poliţie competent refuză
eliberarea avizului şi comunică în scris solicitanţilor motivele care au stat
la baza acestei decizii.

ART. 107
Pe baza avizului obţinut în condiţiile art. 106, persoana juridică se
constituie în armurier prin parcurgerea procedurilor legale privind

142
înfiinţarea societăţilor comerciale sau, după caz, a celor privind
extinderea sau modificarea obiectului de activitate.

SECŢIUNEA a 2-a
Autorizarea efectuării operaţiunilor cu arme şi muniţii de către
armurieri

ART. 108
(1) Persoanele juridice constituite ca armurieri pot desfăşura operaţiuni
cu arme şi muniţii numai după obţinerea autorizaţiei, al cărei model este
prezentat în anexa nr. 31, sau, după caz, după completarea
corespunzătoare a acesteia, care se efectuează, la cerere, de organul de
poliţie în a cărui rază de competenţă teritorială se află sediul sau punctul
de lucru unde urmează să se desfăşoare aceste operaţiuni.
#M2
(2) Pentru obţinerea autorizaţiei prevăzute la alin. (1) sau, după caz,
pentru completarea acesteia, armurierul trebuie să depună o cerere în
care se precizează categoria de operaţiuni pe care urmează să le
deruleze, însoţită de următoarele documente:
a) dovada înmatriculării societăţii în registrul comerţului şi actul
constitutiv în care să fie menţionate, la obiectul de activitate, operaţiunile
pe care urmează să le deruleze potrivit cererii;
b) dovada deţinerii legale la sediu sau, după caz, la punctele de lucru
declarate conform legii a unei clădiri sau a unui spaţiu distinct şi special
amenajat, destinat efectuării operaţiunilor din categoria menţionată în
cerere, a unui alt spaţiu destinat exclusiv depozitării armelor, precum şi
a unui spaţiu suplimentar destinat exclusiv depozitării muniţiilor,
capselor sau pulberilor pentru muniţie, spaţii dotate cu sisteme de
asigurare a securităţii acestora, avizate de organele de poliţie
competente;
c) avizul inspectoratului teritorial de muncă pentru spaţiile destinate
depozitării muniţiilor, capselor sau pulberilor pentru muniţie;
d) în cazul armurierilor care doresc să desfăşoare operaţiuni de
reparare, verificare şi efectuare a inspecţiilor tehnice ale armelor,
dovada deţinerii legale a instrumentelor destinate reparării, omologate
în condiţiile legii, precum şi, după caz, dovada deţinerii legale de
poligoane pentru verificarea armelor, care să fie, de asemenea,
omologate;
e) în cazul armurierilor care doresc să desfăşoare activităţi de
transport cu arme şi muniţii, dovada deţinerii legale a mijloacelor de
transport având această destinaţie, omologate în condiţiile legii;
f) în cazul armurierilor care doresc să desfăşoare activităţi de
producere a armelor letale şi neletale, precum şi a componentelor pentru

143
acestea, dovada deţinerii legale a spaţiilor şi a utilajelor destinate
producţiei, omologate în condiţiile legii;
g) documentele prevăzute la art. 106 alin. (2) lit. b), pentru personalul
angajat care va desfăşura activităţi ce implică accesul efectiv la arme şi
muniţii;
h) împuternicire de reprezentare din partea societăţii în cauză cu
privire la persoana care depune documentele;
i) dovada achitării taxelor stabilite de lege pentru autorizare.
#B
(3) În cazul în care persoana juridică are mai multe puncte de lucru,
situate pe raza teritorială a mai multor judeţe, unde se vor desfăşura
operaţiuni cu arme şi muniţii letale, trebuie să solicite câte o autorizaţie
pentru fiecare dintre punctele respective, la organele de poliţie
competente în a căror rază se află acestea.

ART. 109
(1) Organul de poliţie competent care a primit cererea prevăzută la art.
108 alin. (2) constată dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru autorizare pe
baza documentelor prezentate, precum şi pe baza verificărilor pe care le
efectuează cu privire la spaţiile unde se vor deţine sau, după caz, se vor
desfăşura operaţiunile cu arme şi muniţii letale şi la sediul social.
(2) Dacă în urma efectuării verificărilor prevăzute la alin. (1) se
constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, organul de
poliţie competent în a cărui rază de competenţă teritorială urmează să se
desfăşoare operaţiunile eliberează sau, după caz, completează autorizaţia
pentru efectuarea operaţiunilor cu arme şi muniţii, prin menţionarea
categoriei de operaţiuni pentru care s-a constatat îndeplinirea acestor
condiţii.
(3) Autorizaţia prevăzută la art. 108 alin. (1) se eliberează pentru
fiecare punct de lucru al armurierului şi se menţionează în conţinutul
acesteia toate operaţiunile care se efectuează la acel punct.
(4) Organele de poliţie competente local, care au autorizat desfăşurarea
de operaţiuni în punctele de lucru situate pe raza lor de competenţă
teritorială, vor comunica acest fapt organului de poliţie în a cărui rază de
competenţă teritorială se află sediul social al armurierului.
(5) Termenul de soluţionare a cererii prevăzute la art. 108 alin. (2) este
de 45 de zile de la data înregistrării la organul de poliţie competent.

SECŢIUNEA a 3-a
Regimul funcţionării armurierilor

ART. 110

144
 (1) Persoana juridică autorizată să efectueze operaţiuni cu arme şi
muniţii este obligată să ţină evidenţa armelor, muniţiilor şi a operaţiunilor
efectuate cu acestea, precum şi a personalului desemnat să efectueze
operaţiuni, într-un registru de evidenţă a armelor şi muniţiilor letale,
numerotat şi înregistrat la organul de poliţie competent.
(2) Armurierii pot primi pentru comercializare arme numai în baza
unui act care confirmă dreptul de proprietate al deponentului asupra
acesteia, împreună cu cartea de identitate a armei, documentul de
identitate, permisul de armă sau autorizaţia ori certificatul de deţinător
sau, după caz, în baza unei dispoziţii exprese scrise din partea organului
de poliţie competent.

ART. 111
Armurierii autorizaţi să desfăşoare operaţiuni de reparare a armelor pot
confecţiona muniţie de vânătoare cu alice şi muniţie neletală, în condiţiile
legii.

ART. 112
Armurierii autorizaţi să comercializeze arme şi muniţii pot deţine în
magazine situate în incinta imobilelor de locuinţe, pentru vânzare zilnică,
cantitatea de maximum 15.000 de cartuşe de diferite calibre şi tipuri.
Restul muniţiei se va depozita în incinta depozitelor autorizate în acest
sens.

ART. 113
Armurierii care primesc arme prin orice modalitate prevăzută de lege,
care exclude intrarea în proprietatea acestora, sunt obligaţi să nu
înstrăineze sau să folosească armele respective în alte condiţii decât cele
stabilite de deponent sau fără acordul acestuia.

SECŢIUNEA a 4-a
Registrele de evidenţă a operaţiunilor cu arme şi muniţii efectuate de
armurieri

ART. 114
(1) Armurierii care desfăşoară operaţiuni de comerţ, de reparare şi de
transport al armelor şi muniţiilor sunt obligaţi să menţioneze în registrele
de evidenţă constituite în condiţiile legii toate operaţiunile pe care le
desfăşoară.
(2) Înregistrarea operaţiunilor efectuate, în registrele de evidenţă, este
permisă numai după prezentarea acestor documente la organele de poliţie
competente, în vederea înregistrării şi luării în evidenţă.

145
 (3) Armurierii sunt obligaţi să pună la dispoziţia organelor competente
registrele constituite în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), ori de câte
ori li se solicită aceasta.
#M2
ART. 115
(1) Evidenţa operaţiunilor de reparare şi verificare a armelor sau a
pieselor primite în acest scop, respectiv de efectuare a inspecţiilor
tehnice trebuie ţinută zilnic de armurierii autorizaţi, în registrul de
evidenţă, care trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele
rubrici: numărul curent, datele de identificare a persoanei fizice sau
juridice care a depus arme pentru reparare, verificare ori pentru
efectuarea inspecţiei tehnice, numărul şi seria permisului de armă sau,
după caz, ale autorizaţiei de deţinere ori de folosire sau ale certificatului
de deţinător al persoanei fizice ori juridice, data depunerii armei, datele
de identificare a armei, denumirea reparaţiei efectuate, data restituirii
armei, numărul documentului eliberat ca urmare a efectuării operaţiunii
de reparare, verificare sau inspecţie tehnică, semnătura, semnătura de
recepţie a armei, observaţii.
#B
(2) Evidenţa operaţiunilor de confecţionare şi comercializare a
cartuşelor de vânătoare cu alice, a capselor şi a pulberii folosite, precum
şi de comercializare a cartuşelor confecţionate trebuie ţinută zilnic de
către armurierii autorizaţi să le desfăşoare, în registrul de evidenţă care
trebuie să cuprindă 3 părţi, astfel:
a) prima parte, denumită "INTRĂRI", va cuprinde: numărul curent,
datele de identificare a persoanei juridice de la care au procurat capsele şi
pulberea, numărul autorizaţiei, cantitatea de pulbere, numărul de capse,
numărul facturii, data achiziţionării, numărul şi calibrul cartuşelor
confecţionate zilnic;
b) partea a doua, denumită "IEŞIRI", va cuprinde: numărul curent,
datele de identificare a persoanei fizice sau juridice care a cumpărat
muniţia, numărul şi seria permisului de armă sau, după caz, ale
autorizaţiei de deţinere a persoanei fizice sau juridice, data cumpărării
muniţiei, cantitatea de muniţie, calibrul cartuşului, mărimea alicei,
semnătura cumpărătorului sau a persoanei împuternicite, observaţii;
c) partea a treia, denumită "CONSEMNĂRI - VERIFICĂRI", va
cuprinde: numărul curent, data verificării, organul care a efectuat
verificarea, rezultatul verificării, termenul de remediere, alte observaţii.

ART. 116
(1) Evidenţa operaţiunilor de comercializare a armelor şi muniţiilor
trebuie ţinută zilnic de către armurierii autorizaţi să le desfăşoare, în
registre separate, care vor cuprinde în mod obligatoriu următoarele

146
rubrici: numărul curent, operaţiunea, datele de identificare a persoanei
fizice sau juridice care depune arma spre vânzare, seria şi numărul
permisului de armă, ale certificatului de deţinător sau, după caz, seria şi
numărul autorizaţiei de deţinere sau de folosire, respectiv ale altui
document legal în baza căruia se deţine arma depusă spre vânzare,
categoria din care face parte arma, conform anexei la Lege, tipul, marca,
seria şi calibrul armei, seria şi numărul cărţii de identitate a armei, datele
de identificare a persoanei fizice sau juridice care procură, numărul şi
data autorizaţiei de procurare şi organul de poliţie care a eliberat-o,
numărul şi data facturii eliberate cu ocazia cumpărării armei, preţul armei
şi semnătura cumpărătorului.
(2) Registrul pentru evidenţa operaţiunilor cu cartuşe va cuprinde
următoarele rubrici: numărul curent, operaţiunea, denumirea persoanei
juridice şi adresa sau, după caz, numele, prenumele, adresa şi documentul
de identitate ale persoanei fizice care depune muniţia spre vânzare,
numărul autorizaţiei de deţinere sau, după caz, seria şi numărul
permisului ori ale altui document legal în baza căruia se deţine muniţia
depusă spre vânzare, numărul şi calibrul cartuşului, mărimea alicei,
denumirea sau, după caz, numele, prenumele, adresa şi documentul de
identitate ale cumpărătorului, numărul şi data facturii eliberate cu ocazia
cumpărării muniţiei, preţul muniţiei şi semnătura cumpărătorului sau a
persoanei împuternicite, observaţii.
#M2
ART. 117
Evidenţa operaţiunilor de import-export, respectiv transfer cu arme şi
muniţii trebuie ţinută în registre constituite în condiţiile prevăzute la art.
114, care vor cuprinde următoarele rubrici: numărul curent,
operaţiunea, numărul şi data eliberării avizului de import-export acordat
de către organele de poliţie competente, cantitatea de arme sau de
muniţii care fac obiectul operaţiunii de import-export ori transfer,
precum şi categoria din care fac parte şi caracteristicile acestora,
conform anexei la Lege, denumirea şi adresa partenerului străin de la
care importă armele ori muniţiile sau, după caz, căruia îi sunt destinate,
data efectuării operaţiunii, iar în privinţa importurilor se vor menţiona:
denumirea persoanei juridice din România, beneficiară a importului,
sediul acesteia, numărul şi data autorizării ei de către organele de
poliţie, numărul şi seria certificatului de atestare a îndeplinirii condiţiilor
de omologare.
#B
ART. 118
Evidenţa operaţiunilor de transport de arme şi muniţii, precum şi a
armelor şi muniţiilor transportate trebuie ţinută în registre constituite în
condiţiile prevăzute la art. 114, care vor cuprinde următoarele rubrici:

147
număr curent, denumirea şi numărul documentului de însoţire a mărfii,
datele de identificare a persoanei fizice sau juridice pentru care se
efectuează transportul, cantitatea, categoria, caracteristicile şi, după caz,
marca, seria şi calibrul armelor, cantitatea şi calibrul muniţiei, mijlocul de
transport autorizat şi numărul de înmatriculare al acestuia, dovada
asigurării pazei transportului, datele de identificare a reprezentantului şi
şoferului societăţii de transport, care însoţesc marfa, datele de identificare
a destinatarului, perioada în care se desfăşoară transportul, traseul utilizat,
menţiuni privind eventualele evenimente petrecute în timpul
transportului.

ART. 119
Evidenţa armelor şi muniţiilor păstrate în depozite şi magazii de arme
şi muniţii se ţine în registre constituite în condiţiile prevăzute la art. 114,
care trebuie să cuprindă trei părţi, astfel:
a) prima parte, denumită "INTRĂRI", va cuprinde: denumirea şi sediul
persoanei juridice sau, după caz, numele, prenumele, adresa şi
documentul de identitate ale persoanei fizice care a introdus armele şi
muniţiile în depozit, numărul şi data autorizaţiei de deţinere ori de
folosire sau, după caz, seria şi numărul permisului de armă ori ale
certificatului de deţinător, data vizei acordate de către organele de poliţie
competente, data introducerii armelor şi muniţiilor în depozit, numele,
prenumele, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate al persoanei
delegate să transporte armele şi muniţiile la depozit, numărul şi data
eliberării delegaţiei, numărul de înmatriculare al autovehiculului cu care
s-a efectuat transportul, cantitatea de arme şi muniţii, categoria din care
face parte fiecare armă, conform anexei la Lege, marca, seria şi calibrul
fiecărei arme, cantitatea şi calibrul muniţiei, seria şi numărul cărţii de
identitate a armei;
b) partea a doua, denumită "IEŞIRI", va cuprinde: data ieşirii
materialelor din depozit, denumirea şi adresa persoanei juridice care le-a
ridicat din depozit, numărul şi data facturii, numele, prenumele,
domiciliul, seria şi numărul actului de identitate ale persoanei delegate să
le ridice, numărul şi data eliberării, numărul de înmatriculare al
autovehiculului care efectuează transportul, cantitatea de arme şi muniţii,
categoria din care face parte fiecare armă, conform anexei la Lege, marca,
seria şi calibrul fiecărei arme, cantitatea şi calibrul muniţiei, seria şi
numărul cărţii de identitate a armei;
c) partea a treia, denumită "CONSEMNĂRI - VERIFICĂRI", va
cuprinde: numărul curent, data verificării, organul care a efectuat
verificarea, rezultatul verificării, termenul de remediere, alte observaţii.

148
 ART. 120
(1) Rubricile cuprinse în registrele de evidenţă prevăzute la art. 114 -
119 se pot completa sau modifica prin ordin al ministrului administraţiei
şi internelor privind stabilirea modelului registrelor de evidenţă, care se
emite în conformitate cu prevederile art. 110 alin. (1) lit. d) din Lege.
(2) Modelele registrelor prevăzute la alin. (1) se comunică de
autoritatea de poliţie competentă, cu ocazia eliberării sau, după caz, a
completării autorizaţiei pentru efectuarea operaţiunilor cu arme şi muniţii.

SECŢIUNEA a 5-a
Efectuarea operaţiunilor de import şi export cu arme şi muniţii de către
armurieri

ART. 121
(1) Operaţiunile comerciale de import şi export cu arme şi muniţii se
pot efectua de către armurierii autorizaţi numai după obţinerea prealabilă
a avizului pentru operaţiuni de import/export cu arme şi muniţii, al cărui
model este prezentat în anexa nr. 32, eliberat de către structura
specializată din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, în
conformitate cu prevederile art. 110 alin. (4) din Lege.
(2) În vederea efectuării operaţiunii comerciale de import sau de
export, armurierii trebuie să depună o cerere însoţită de factura pro forma
tradusă de un traducător autorizat, precum şi dosarul de firmă, care
trebuie să cuprindă pentru primul aviz: copie de pe certificatul de
înregistrare al societăţii la registrul comerţului, copie de pe actul
constitutiv, din care să reiasă faptul că societatea desfăşoară operaţiuni
comerciale cu arme şi muniţii, copie de pe autorizaţia pentru efectuarea
operaţiunilor cu arme şi muniţii, dovada asigurării pazei transportului, în
condiţiile legii.
(3) Pentru următoarele solicitări în vederea eliberării unui nou aviz
pentru operaţiuni de import/export cu arme şi muniţii, dacă nu au
intervenit modificări cu privire la situaţia juridică a firmei, de natură a
împiedica continuarea activităţii de comercializare a armelor şi
muniţiilor, se va anexa la cerere doar factura pro forma tradusă de un
traducător autorizat.
(4) După analizarea documentelor prezentate, dacă sunt îndeplinite
condiţiile prevăzute de lege, autoritatea prevăzută la alin. (1) eliberează
avizul în baza căruia se efectuează importul sau exportul armelor şi/sau,
după caz, al muniţiilor.
(5) După efectuarea importului sau exportului, armurierul are obligaţia
să prezinte autorităţii care a emis avizul pentru operaţiuni de
import/export cu arme şi muniţii declaraţia vamală de import, respectiv

149
export, precum şi certificatele de atestare a îndeplinirii condiţiilor de
omologare pentru armele şi muniţia importate.
(6) Armurierul care a procurat armele şi muniţiile în situaţia prevăzută
la alin. (1) este obligat să solicite Inspectoratului General al Poliţiei
Române, respectiv structurilor de specialitate de la nivel teritorial sau
central, eliberarea cărţilor de identitate în condiţiile prevăzute la secţiunea
a 2-a a cap. IV, pentru armele importate.

ART. 122
Acordarea avizului de import-export pentru arme de apărare şi pază în
vederea comercializării se efectuează potrivit prevederilor art. 121 alin.
(1) - (4), numai cu condiţia prezentării autorizaţiei/licenţei emise de
Agenţia Naţională de Control al Exporturilor, în condiţiile legii.

SECŢIUNEA a 6-a
Procedura de acordare a avizului pentru operaţiuni de transport de arme
şi muniţii în ţară şi în străinătate

ART. 123
(1) Efectuarea operaţiunilor de transport de arme şi muniţii în ţară şi,
după caz, în străinătate de către armurierul autorizat în acest sens se poate
face numai pe baza avizului eliberat, la cerere, de către organul de poliţie
competent, dacă:
a) îndeplineşte condiţiile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.
1.374/2000 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizată în
traficul intern a prevederilor Acordului european referitor la transportul
rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva
la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994,
cu modificările şi completările ulterioare;
b) deţine vehicule omologate de Registrul Auto Român şi de
Autoritatea Naţională de Omologare a Armelor şi Muniţiilor;
c) personalul angajat pentru manipularea armelor şi muniţiilor
îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 106 alin. (2) lit. b), este instruit cu
privire la normele de securitate a muncii şi are avizul structurii de poliţie
competente care are atribuţii pe linia pazei bunurilor.
(2) În vederea avizării, armurierul trebuie să depună o cerere însoţită de
documentele ce atestă îndeplinirea condiţiilor de la alin. (1) la organul de
poliţie competent care, dacă în urma efectuării verificărilor
corespunzătoare constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege
pentru efectuarea transportului, eliberează avizul pentru efectuarea
transportului de arme şi muniţii, al cărui model este prezentat în anexa nr.
33.

150
 ART. 124
Armurierii autorizaţi să efectueze transporturi de arme şi muniţii sunt
obligaţi să încheie contracte de asigurare a securităţii transportului, în
condiţiile legii.

ART. 125
(1) Transportatorii străini autorizaţi să efectueze transporturi de arme şi
muniţii din categoria celor admise de Lege au obligaţia să notifice în
prealabil Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.
(2) Transportatorii şi firmele de curierat rapid au obligaţia să informeze
poliţia de frontieră despre transporturile de armament şi muniţie ce
urmează să se efectueze în/din România.
(3) Efectuarea transportului de arme şi muniţii pe teritoriul României
se face în conformitate cu prevederile art. 25 din Legea nr. 333/2003, cu
mijloace de transport care să îndeplinească condiţiile de omologare
prevăzute de lege.

CAP. 6

Contravenţii şi sancţiuni

ART. 126
Sunt considerate contravenţii următoarele fapte:
a) admiterea participării la cursul de instruire teoretică şi practică pe
linie de arme şi muniţii, de către persoane juridice autorizate, a
persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (2);
b) efectuarea, de către titularul dreptului de deţinere, a unui transfer al
armelor letale deţinute, fără autorizaţia prevăzută la art. 17;
c) transportul armelor letale de către titularul dreptului de deţinere, fără
îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 19;
d) nerespectarea obligaţiei de asigurare a condiţiilor de păstrare şi
securitate a armelor letale introduse temporar pe teritoriul României, de
către persoana care a formulat invitaţia, în condiţiile prevăzute la art. 43
alin. (1);
e) portul armei introduse temporar în România, de către deţinătorul
acesteia, în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 43 alin. (2);
f) neîndeplinirea obligaţiei de prezentare a armei la organul competent
de poliţie, de către deţinătorul acesteia, în termenul prevăzut la art. 46
alin. (1);
#M2

151
 f^1) neîndeplinirea obligaţiei de prezentare la organul competent de
poliţie, în condiţiile art. 48^4;
#B
g) înstrăinarea în afara teritoriului României a unei arme neletale de
către proprietarul acesteia, fără îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 49
alin. (1) referitoare la obţinerea avizului de scoatere definitivă din
România;
h) neîndeplinirea de către persoana juridică a obligaţiei de prezentare
sau, după caz, de informare a organelor competente, în termenul prevăzut
la art. 59 alin. (1);
i) transportul armelor de către persoana juridică autorizată, în alte
condiţii decât cele prevăzute la art. 61 alin. (3);
j) nerespectarea de către persoana juridică autorizată care a procurat
arme neletale a obligaţiei de prezentare sau, după caz, de informare a
autorităţilor competente, în termenul prevăzut la art. 66 alin. (1);
k) nerespectarea de către persoana juridică a obligaţiei de prezentare la
autorităţile competente a registrului de evidenţă, în termenul prevăzut la
art. 70 alin. (2);
l) nerespectarea obligaţiei persoanei juridice de a dota cu arme numai
persoanele pentru care s-a obţinut avizul autorităţilor competente, în
condiţiile art. 71 alin. (1);
m) nerespectarea de către persoana juridică a obligaţiilor privind
afişarea regulamentului de organizare şi funcţionare a poligonului de
tragere, respectiv privind informarea persoanelor care intră în incinta
poligonului asupra conţinutului acestui regulament, în condiţiile
prevăzute la art. 75 alin. (2) şi (3);
n) nerespectarea de către persoana juridică a obligaţiei de ţinere a
evidenţei armelor şi muniţiilor folosite în poligonul de tragere, precum şi
a obligaţiei de a prezenta registrul organelor de control competente, ori de
câte ori li se solicită aceasta, în condiţiile prevăzute la art. 76 alin. (1),
respectiv alin. (2);
o) nerespectarea obligaţiei persoanelor de a depune la organele de
poliţie cărţile de identitate ale armelor pe care le-au înstrăinat în afara
teritoriului României, prevăzută la art. 102;
#M2
p) nerespectarea obligaţiei armurierilor autorizaţi de a notifica
structurile de poliţie competente teritorial cu privire la efectuarea
operaţiunilor de casare sau distrugere a armelor, prevăzută de art. 96
alin. (4).
#M2
ART. 127
Contravenţiile prevăzute la art. 126 se sancţionează după cum
urmează:

152
 a) cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei, cele prevăzute la lit. c), f^1)
şi g);
b) cu amendă de la 2.000 lei la 3.000 lei, cele prevăzute la lit. b), d), e)
şi f);
c) cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la lit. j), k),
m), n), o) şi p);
d) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la lit. h), i) şi
l);
e) cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei, cea prevăzută la lit. a).
#B
ART. 128
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către
poliţiştii anume desemnaţi din cadrul Poliţiei Române.

ART. 129
Contravenţiilor prevăzute la art. 126 le sunt aplicabile dispoziţiile
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAP. 7

Dispoziţii tranzitorii şi finale

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii tranzitorii

ART. 130
Prevederile prezentelor norme metodologice referitoare la îndeplinirea
condiţiilor prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. e) şi g) din Lege, precum şi la
documentele prin care se face dovada îndeplinirii acestor condiţii se
aplică după cum urmează:
a) până la emiterea ordinului ministrului sănătăţii prin care se stabilesc
afecţiunile prin care poate fi pusă în pericol viaţa persoanelor, dacă cel
care suferă de acestea ar deţine sau folosi arme şi muniţii, se aplică
normele de specialitate aflate în vigoare până la data de 1 martie 2005 în
acest domeniu;
b) până la data înfiinţării persoanelor juridice autorizate să desfăşoare
cursurile de instruire teoretică şi practică pe linie de arme şi muniţii, se
procedează după cum urmează:
(i) aplicarea prevederilor prezentelor norme metodologice referitoare la
îndeplinirea condiţiei privind absolvirea cursurilor se suspendă în fiecare

153
judeţ până la autorizarea a cel puţin câte unei persoane juridice pentru
organizarea acestor cursuri;
(ii) după primele 6 luni ale perioadei de suspendare prevăzute la pct. (i)
persoanele cărora li se aplică condiţia absolvirii acestor cursuri trebuie să
promoveze un test teoretic pe linie de arme şi muniţii, ale cărui tematică
şi condiţii de promovare se aprobă prin dispoziţie a inspectorului general
al Poliţiei Române;
(iii) condiţia promovării testului prevăzut la pct. (ii) încetează în
fiecare judeţ de la data autorizării a cel puţin unei persoane juridice în
condiţiile stabilite la pct. (i);
(iv) persoanele fizice care deţin permis de armă la data intrării în
vigoare a prezentelor norme metodologice, cele care obţin acest
document în termen de 6 luni de la aceeaşi dată, precum şi cele care obţin
documentul, cu condiţia promovării testului prevăzut la pct. (ii), sunt
obligate să facă dovada absolvirii cursurilor de instruire teoretică şi
practică, prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. g) din Lege, cu ocazia
prezentării la prima viză a permisului de armă, ulterior autorizării, în
judeţul unde au domiciliul, a cel puţin unei persoane juridice pentru
organizarea acestor cursuri;
c) îndeplinirea condiţiei referitoare la prezentarea avizului psihologic
conform art. 15 alin. (1) lit. e) din Lege se aplică începând cu ocazia
prezentării la prima viză a permisului de armă, ulterior autorizării a cel
puţin unui psiholog sau cabinet de specialitate, în judeţul în care
domiciliază persoana care trebuie să îndeplinească această condiţie.

ART. 131
Prevederile prezentelor norme metodologice referitoare la îndeplinirea
condiţiilor de păstrare şi asigurare a securităţii armelor şi muniţiilor
deţinute de persoanele fizice sau juridice se aplică după cum urmează:
a) până la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la
art. 96 din Lege, se procedează după cum urmează:
(i) aplicarea prevederilor referitoare la condiţia omologării încăperilor
şi spaţiilor în care se păstrează armele şi muniţiile se suspendă;
(ii) în primele 6 luni ale perioadei de suspendare prevăzute la pct. (i)
persoanele fizice şi juridice care la data intrării în vigoare a prezentelor
norme metodologice deţin arme şi muniţii sunt obligate să întreprindă
demersurile corespunzătoare îndeplinirii condiţiilor de păstrare şi
asigurare a securităţii acestora, potrivit prevederilor care li se aplică, cu
excepţia celor privind omologarea;
b) în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii
Guvernului prevăzute la art. 96 din Lege persoanele fizice sau juridice
care deţin arme şi muniţii trebuie să îşi adapteze condiţiile de păstrare şi

154
asigurare a securităţii acestora şi să obţină certificatele de omologare
corespunzătoare.

ART. 132
(1) Prevederile prezentelor Norme metodologice referitoare la condiţia
omologării poligoanelor de tragere se suspendă până la data intrării în
vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 96 din Lege.
(2) Până la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la
art. 96 din Lege, condiţia omologării, necesară pentru obţinerea
autorizaţiei de funcţionare a poligoanelor de tragere, se înlocuieşte cu
îndeplinirea următoarelor condiţii:
a) solicitantul trebuie să facă dovada că poligonul a fost construit
potrivit normelor stabilite de Federaţia Română de Tir Sportiv pentru
poligoanele de tir existente; dovada se face printr-un aviz de principiu,
acordat în cadrul unei proceduri care se stabileşte prin protocol încheiat
între Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Federaţia Română de Tir
Sportiv;
b) perimetrele poligoanelor prevăzute la art. 108 trebuie asigurate cu
gard de beton, înalt de 3 metri, pe care se montează din 20 în 20 de metri
plăcuţe avertizoare cu inscripţia "POLIGON DE TRAGERE, ACCESUL
STRICT INTERZIS".
(3) În termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii
Guvernului prevăzute la art. 96 din Lege, persoanele juridice care deţin
poligoane de tragere sunt obligate să îşi adapteze amenajările potrivit
normelor de omologare şi să obţină certificat de omologare a poligonului.

ART. 133
(1) Prevederile secţiunii 1 a cap. IV, precum şi cele referitoare la
condiţia existenţei marcajului pe arme şi muniţii se aplică de la data
împlinirii unui termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentelor
norme metodologice.
(2) Până la împlinirea termenului de 2 ani prevăzut la alin. (1),
armurierii autorizaţi să producă arme şi muniţii pe teritoriul României
sunt obligaţi să îşi asigure mijloacele tehnice necesare aplicării
marcajului, în condiţiile prevăzute la secţiunea 1 a cap. IV.

ART. 134
Prevederile secţiunii a 2-a a cap. IV, precum şi cele referitoare la
condiţia existenţei cărţii de identitate a armei se aplică după împlinirea
unui termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme
metodologice, astfel:
a) la împlinirea acestui termen se pun în circulaţie cărţile de identitate
pentru armele produse de armurierii români autorizaţi, destinate

155
introducerii în circuitul comercial pe teritoriul României, precum şi
pentru cele importate, în condiţiile legii;
b) într-un interval de 2 ani de la data împlinirii acestui termen, dar nu
mai târziu de data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la
art. 96 din Lege, persoanele fizice sau juridice care deţin arme letale sunt
obligate să solicite organelor de poliţie competente eliberarea cărţilor de
identitate pentru armele letale deţinute;
c) până la expirarea intervalului de timp prevăzut la lit. b), prevederile
prezentelor norme metodologice referitoare la condiţia existenţei cărţii de
identitate se aplică numai în cazul armelor pentru care s-au eliberat aceste
documente;
d) de la data expirării intervalului de timp prevăzut la lit. b),
prevederile secţiunii a 2-a a cap. IV, precum şi cele referitoare la condiţia
existenţei cărţii de identitate se aplică în toate cazurile.

ART. 135
(1) Persoanele juridice care la data intrării în vigoare a prezentelor
norme metodologice efectuează operaţiuni cu arme şi muniţii sunt
obligate să solicite organelor de poliţie competente autorizările
corespunzătoare, în condiţiile stabilite la cap. V, în termen de cel mult un
an de la această dată.
(2) După împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), operaţiunile cu
arme şi muniţii prevăzute de Lege vor putea fi efectuate numai de
armurierii autorizaţi, în condiţiile stabilite la cap. V.

ART. 136
(1) Prevederile referitoare la trecerea peste frontiera de stat a României
a armelor şi muniţiilor, altele decât cele de vânătoare şi tir, de către
persoanele fizice se aplică de la data desemnării în punctele de trecere a
frontierei a reprezentanţilor Autorităţii Naţionale pentru Omologarea
Armelor şi Muniţiilor, dar nu mai târziu de 3 luni de la data intrării în
vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 96 din Lege.
(2) Până la data prevăzută la alin. (1), trecerea peste frontieră a armelor
de vânătoare şi tir, precum şi a muniţiei corespunzătoare se efectuează în
condiţiile stabilite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001
privind frontiera de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 243/2002, cu modificările şi completările ulterioare, prin toate
punctele destinate traficului internaţional de persoane.
(3) Până la data prevăzută la alin. (1), transferul armelor şi muniţiilor,
altele decât cele de vânătoare şi tir, în şi din străinătate de către
persoanele fizice sau juridice, pentru scopurile prevăzute în prezentele
norme metodologice, se poate efectua numai prin intermediul

156
armurierilor autorizaţi să efectueze operaţiuni de import şi export sau al
celor autorizaţi să efectueze transporturi internaţionale de arme şi muniţii.

SECŢIUNEA a 2-a
Dispoziţii finale

ART. 137
Înfiinţarea şi funcţionarea Registrului Naţional al Armelor şi asigurarea
logistică impusă pentru realizarea tuturor documentelor stabilite în
prezentele norme metodologice se vor asigura etapizat, în funcţie de
fondurile alocate în aceste scopuri prin bugetul Ministerului
Administraţiei şi Internelor, în condiţiile legii.

ART. 138
(1) Anexele nr. 1 - 33*) fac parte integrantă din prezentele norme
metodologice.
------------
*) Anexele nr. 1 - 33 sunt reproduse în facsimil.

(2) Anexele pot fi modificate sau completate prin ordin al ministrului

administraţiei şi internelor.

ART. 139
În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei
hotărâri, Inspectoratul General al Poliţiei Române va solicita autorităţii în
drept includerea în Clasificarea ocupaţiilor din România a ocupaţiei de
instructor în poligonul de tragere.

ANEXA 1
|
|| ROMÂNIA - MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI | ANEXA Nr. 1
|
|| ŞI INTERNELOR |
_____________ |
|| INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI | MODEL
| ||

157
|| ........................................ |
| FOTO ||
|| Nr. ............ din ................... |
| 3,5 x 4,5 ||
||__________________________________________|
| cm ||
|(Se completează de către organul de poliţie)
|_____________||
|
|
|
|
|
|
| CERERE
|
|
|
|
______________________________________________________________
______________ |
|| _________________________
____________________________ ||
|| Subsemnatul |_________________________|
|____________________________| ||
|| (numele de familie)
(prenumele) ||
|| _______________ ____________
____________ ||
|| fost(ă) |_______________|, fiul/fiica lui |____________| şi
|____________| ||
|| (nume anterioare) (tata)
(mama) ||
|| _ _ _ _ _ _ _ _ _____________
_________________ ||
|| născut(ă) în |_|_| |_|_| |_|_|_|_| în |_____________|,
|_________________| ||
|| data de (ziua, luna, anul) (localitatea)
(judeţul/sectorul) ||
|| ___________________
________________________________ ||
|| cu domiciliul în |___________________|,
|________________________________| ||
|| (localitatea) (Şos./B-
dul/Str./Aleea/Intrarea) ||
|| _______ ______ _____ ____ ____________
__________ ||
|| |_______|, |______|, |_____|, |____|,
|____________|, |__________| ||
|| (numărul) (blocul) (scara) (apt.) (codul
poştal) (judeţul/ ||
||
sectorul) ||
||____________________________________________________________
________________||

158
|
______________________________________________________________
______________ |
|| _________________
________________ ||
|| Alte date: Cetăţenie |_________________|, naţionalitate
|________________| ||
||
||
|| Act de _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
_ _ _ _ _ _ _ _ ||
|| identitate seria |_|_| nr. |_|_|_|_|_|_|_|, CNP
|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|||
|| S A A L L
Z Z N N N N N C ||
|| __________________________
________________________________ ||
|| Reşedinţa |__________________________|,
|________________________________| ||
|| (localitatea) (Şos./B-
dul/Str./Aleea/Intrarea) ||
|| _______ ______ _____ ____ ____________
__________ ||
|| |_______|, |______|, |_____|, |____|,
|____________|, |__________| ||
|| (numărul) (blocul) (scara) (apt.) (codul
poştal) (judeţul/ ||
||
sectorul) ||
|| ___________ ____________
___________ ||
|| Profesia |___________| locul de muncă |____________|
funcţia |___________| ||
||____________________________________________________________
________________||
| _ _
|
| rog a fi autorizat |_| normal pentru |_|
deţinerea |
| în regim _ _
|
| |_| de urgenţă |_| portul
şi folosirea |
|
.......................................................... |
| _ _
|
| unei arme cu |_| agrement (1) |_| tir
sportiv (4) |
| destinaţia* _ _
|
| |_| utilitară (2) |_|
vânătoare (5) |
| _ _
|

159
| |_| colecţie (3) |_|
apărare şi pază (6) |
| .........................................................
|
| şi a mi se elibera o autorizaţie pentru procurarea armei.
|
|
|
|
|
| Data ...................... Semnătura
.................... |
|_____________________________________________________________
_________________|
* Conform anexei la Legea nr. 295/2004 privind regimul
armelor şi muniţiilor.

Cererea se completează cu litere majuscule, iar situaţiile

corespunzătoare se marchează cu X.
Cererea completată cu date inexacte sau cu omisiuni,
precum şi cererea care nu este însoţită de documentele
prevăzute de lege sunt nule.

Această parte a documentului se completează de către

organul de poliţie

Acte necesare obţinerii autorizării pentru prima armă:

______________________________________________________________
________________
|
|
| Acte necesare pentru arme
MENŢIUNI |
| având destinaţia:
(nr., serie, |
|
data emiterii |
|
şi emitentul) |
| _
|
| a) copie B.I./C.I. |_|
|
| _
|
| b) certificat medical tip |_|
|
| _
|
| c) certificat testare psihologică |_|
|
| _
|
| d) certificat de cazier judiciar |_|
|

160
| _
|
| e) 2 fotografii 3,5 x 4,5 cm |_|
|
| _
_________________ |
| f) taxa de prestare serviciu |_|
|_________________| |
| _
_________________ |
| g) certificat de absolvire curs |_|
|_________________| |
| _
_________________ |
| h) copie permis de vânătoare |_|
|_________________| |
| _
_________________ |
| i) copie permis antrenor de tir |_|
|_________________| |
| _
_________________ |
| j) copie permis sportiv categ. I |_|
|_________________| |
| _
_________________ |
| k) atestat colecţionar |_|
|_________________| |
| _
_________________ |
| l) dovada calităţii prev. de |_| |
| |
| art. 14 alin. 2 din
|_________________| |
| Legea nr. 295/2004
|
|_____________________________________________________________
_________________|

______________________________________________________________
________________
|
_____ ____ |
| În temeiul comunicării a fost achiziţionată arma marca
|_____|, seria |____| |
| _________________ ______________
_______________ |
| calibrul |_________________|, categoria |______________| -
|_______________|,|
| ______________________
______________________________ |
| cu factura nr. |______________________| din
|______________________________| |
| (data
emiterii) |

161
| ________________________
______________________________ |
| eliberată de |________________________| din
|______________________________| |
|
(localitatea, judeţul) |
|_____________________________________________________________
_________________|

______________________________________________________________
________________
| _________
_________ |
| S-a eliberat cartea de identitate a armei, seria |_________|
nr. |_________| |
| _ _ _ _ _ _ _ _
|
| la data |_|_||_|_||_|_|_|_|
|
| Z Z L L A A A A
|
|
______________________________________________________________
___ |
| de către
|_____________________________________________________________
____| |
| (autoritatea emitentă)
|
| ___________
____________________ |
| S-a eliberat permisul de armă seria |___________| nr.
|____________________| |
| _ _ _ _ _ _ _ _
|
| la data |_|_||_|_||_|_|_|_|
|
| Z Z L L A A A A
|
|_____________________________________________________________
_________________|

______________________________________________________________
________________
|
____________________________________ |
| Lucrarea a fost soluţionată de către:
|____________________________________| |
| (gradul, numele şi
prenumele) |
| _ _ _ _ _ _ _ _
|
| la data |_|_||_|_||_|_|_|_|
|
| Z Z L L A A A A
|

162
|_____________________________________________________________
_________________|

______________________________________________________________
________________
| Alte menţiuni efectuate de organul de poliţie:
............................. |
|
..............................................................
.............. |
|
..............................................................
.............. |
|
..............................................................
.............. |
|
..............................................................
.............. |
|
..............................................................
.............. |
|
..............................................................
.............. |
|
..............................................................
.............. |
|_____________________________________________________________
_________________|

ANEXA 2

MODEL

Matca

ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI
________________
Nr. ______ data _______________

AUTORIZAŢIE DE PROCURARE
ARMĂ ŞI MUNIŢIE - PERSOANE FIZICE

Se autorizează domnul/doamna ___________________ cu

domiciliul/reşedinţa în localitatea ______________, str.
______________________ nr._______, cod numeric personal
____________________ pentru a procura:

163
 1. Armă cu destinaţia ____________________ şi cantitatea de
_______________ cartuşe calibrul aferent acesteia.
2. O ţeavă de rezervă calibrul __________________, pentru arma:
(denumirea) _______________________ (categoria)
____________________ (seria) ______________ deţinută în baza
permisului de armă tip ___________, seria ___, nr. ___________

ORGAN DE POLIŢIE

Faţă

ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI
________________
Nr. ______ data _______________

AUTORIZAŢIE DE PROCURARE
ARMĂ ŞI MUNIŢIE - PERSOANE FIZICE

Se autorizează domnul/doamna _____________________, cetăţenie

______________ cu domiciliul/reşedinţa în localitatea
__________________, str. ________________ nr. ______, cod numeric
personal _______________________ act de identitate ______________,
seria ______, nr. _________________ pentru a procura:
1. Armă letală cu destinaţia _______________, şi cantitatea de
____________ cartuşe calibrul aferent acesteia.
2. O ţeavă de rezervă calibrul __________________, pentru arma:
(denumirea) _______________________ (categoria)
____________________ (seria) ______________ deţinută în baza
permisului de armă tip ___________, seria ___, nr. ___________

* Specificaţii suplimentare
_______________________________________________

_______________________________________________

Termenul de valabilitate al autorizaţiei până la data de

____________

ŞEFUL POLIŢIEI

L.S.

Se prelungeşte până la data de ____________

164
ŞEFUL POLIŢIEI

L.S.

În termen de 10 zile posesorul acestei autorizaţii are obligaţia de a se

prezenta la organul de poliţie care a eliberat-o, având asupra sa arma
procurată, actul de provenienţă şi cartea de identitate a armei, în cazul
când aceasta există.

------------
* se vor menţiona date suplimentare despre arma solicitată

VERSO

Data procurării ________________

Se certifică de către armurierul/autoritatea vamală
_______________
din localitatea
___________________________________________________
că domnul
_________________________________________________________
a procurat:

1. armă din categoria _________________, cu caracteristicile

______________ destinaţia __________________ marca _________
seria __________ calibrul _______
2. O ţeavă de rezervă, calibru ______________ Seria ______ marca
__________

a) De la (numele şi prenumele/denumirea persoanei fizice/juridice care

înstrăinează) ______________________, titular al permisului de
armă/autorizaţie de deţinere şi folosire, seria ______ nr.
_____________/factura numărul _______ din data de _______________.
b) Din străinătate conf. doc. _____________________________

Poziţia din registrul de evidenţă a armelor/registrul vamal nr.

_____/_____

semnătura gestionarului/organul vamal

loc ştampilă

ANEXA 3

165
 MODEL

ROMÂNIA
EMITENT _____________________ Seria _______ nr.
______________
Nr. ______ data _____________

CERTIFICAT
DE ABSOLVIRE A CURSULUI DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ŞI
PRACTICĂ PE LINIE DE ARME ŞI MUNIŢII*

Certificăm că domnul (doamna) _______________________, CNP

________________ fiul (fiica) lui _________________ şi al (a)
_______________, născut(ă) la data _____________, în
_______________, domiciliat în localitatea _________________, str.
___________________ nr. _______, judeţul (sectorul)
___________________, a absolvit cursul de pregătire teoretică şi practică
pe linie de arme şi muniţii.
Cursul s-a desfăşurat în perioada ___________________, la sediul
societăţii _____________________, din localitatea _________________,
str. _________________ nr. ___, judeţul (sectorul)
______________________.
Certificatul poate fi utilizat în condiţiile prevăzute de Legea nr.
295/2004 şi Normele metodologice de aplicare.

DIRECTOR CURS
L.S.

------------
* ACESTA VA FI ELIBERAT DE CĂTRE PERSOANA JURIDICĂ
AUTORIZATĂ.

ANEXA 4

MODEL

______________________________________________________________
________________
|
|
|
______________________________________________________________
______ |

166
| |
| |
| | ROMÂNIA
| |
| | MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
| |
| | INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| | PERMIS DE ARMĂ
| |
| |
| |
| |
| |
| | TIP A
| |
| |
| |
| |
| |
| | DEŢINERE
| |
| | ARME DE FOC ŞI MUNIŢII
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| | Seria RO nr. 0000000
| |
| |
| |
|
|_____________________________________________________________
_______| |
| pag. 1
|
|_____________________________________________________________
_________________|

______________________________________________________________
________________

167
|
|
| MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
|
| INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI
|
| ______________
|
|
|
|
|
| _________________
|
| | |
|
| | |
|
| | |
|
| | FOTOGRAFIA |
|
| | TITULARULUI |
|
| | |
|
| | | _______________________
|
| |_________________| (Semnătura titularului)
|
|
|
| __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
|
| C.N.P. |__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|
|
|
|
|
|
| __________________________________________________
|
| (Numele şi prenumele titularului)
|
|
|
|
|
| Domiciliat în localitatea
....................................... |
| strada ......................................... nr.
............. |
| blocul ................, scara ............, apt.
................ |
| judeţul (sectorul)
............................................... |

168
|
|
| Permisul de armă a fost eliberat la data de
...................... |
| Numărul de înregistrare
.......................................... |
|
|
|
|
| ŞEFUL INSPECTORATULUI
|
|
|
| L.S.
|
|
|
| Seria RO nr. 0000000
|
|
|
| pag. 2
|
|_____________________________________________________________
_________________|

______________________________________________________________
________________
|
|
| VIZA PERMISULUI DE ARMĂ
|
|
______________________________________________________________
__________ |
| |
________________________ | |
| | Organul care a efectuat VIZA
|________________________| | |
| | Data efectuării vizei
|________________________| | |
| | Nr. dosar viză
|________________________| | |
| |
| |
| |
| |
| | Şeful Serviciului
| |
| |
| |
| | ştampila
| |

169
|
|_____________________________________________________________
___________| |
|
|
|
______________________________________________________________
__________ |
| |
________________________ | |
| | Organul care a efectuat VIZA
|________________________| | |
| | Data efectuării vizei
|________________________| | |
| | Nr. dosar viză
|________________________| | |
| |
| |
| |
| |
| | Şeful Serviciului
| |
| |
| |
| | ştampila
| |
|
|_____________________________________________________________
___________| |
|
______________________________________________________________
__________ |
| |
________________________ | |
| | Organul care a efectuat VIZA
|________________________| | |
| | Data efectuării vizei
|________________________| | |
| | Nr. dosar viză
|________________________| | |
| |
| |
| |
| |
| | Şeful Serviciului
| |
| |
| |
| | ştampila
| |
|
|_____________________________________________________________
___________| |
|
______________________________________________________________
__________ |

170
| |
________________________ | |
| | Organul care a efectuat VIZA
|________________________| | |
| | Data efectuării vizei
|________________________| | |
| | Nr. dosar viză
|________________________| | |
| |
| |
| |
| |
| | Şeful Serviciului
| |
| |
| |
| | ştampila
| |
|
|_____________________________________________________________
___________| |
| Seria RO nr. 0000000
|
|
|
| pag. 3
|
|_____________________________________________________________
_________________|

______________________________________________________________
________________
|
|
| ARME DEŢINUTE
|
|
|
|
______________________________________________________________
__________ |
| | 1 | Cartea de identitate a armei | ÎNSCRIERE |
RADIERE | |
|
|_____|______________________________|_________________|______
___________| |
| | Categoria armei | Data |
Data | |
| |____________________________________| |
| |
| | Caracteristicile armei | Nr. |
Nr. | |
| |____________________________________| |
| |

171
| | Destinaţia armei | ŞEFUL |
ŞEFUL | |
| | | SERVICIULUI |
SERVICIULUI | |
| |____________________________________| |
| |
| | Marca | |
| |
| |____________________________________| |
| |
| | seria cal. | L.S. |
L.S. | |
|
|____________________________________|_________________|______
___________| |
|
______________________________________________________________
__________ |
| | ... | Cartea de identitate a armei | ÎNSCRIERE |
RADIERE | |
|
|_____|______________________________|_________________|______
___________| |
| | Categoria armei | Data |
Data | |
| |____________________________________| |
| |
| | Caracteristicile armei | Nr. |
Nr. | |
| |____________________________________| |
| |
| | Destinaţia armei | ŞEFUL |
ŞEFUL | |
| | | SERVICIULUI |
SERVICIULUI | |
| |____________________________________| |
| |
| | Marca | |
| |
| |____________________________________| |
| |
| | seria cal. | L.S. |
L.S. | |
|
|____________________________________|_________________|______
___________| |
|
______________________________________________________________
__________ |
| | ... | Cartea de identitate a armei | ÎNSCRIERE |
RADIERE | |
|
|_____|______________________________|_________________|______
___________| |
| | Categoria armei | Data |
Data | |

172
| |____________________________________| |
| |
| | Caracteristicile armei | Nr. |
Nr. | |
| |____________________________________| |
| |
| | Destinaţia armei | ŞEFUL |
ŞEFUL | |
| | | SERVICIULUI |
SERVICIULUI | |
| |____________________________________| |
| |
| | Marca | |
| |
| |____________________________________| |
| |
| | seria cal. | L.S. |
L.S. | |
|
|____________________________________|_________________|______
___________| |
|
______________________________________________________________
__________ |
| | ... | Cartea de identitate a armei | ÎNSCRIERE |
RADIERE | |
|
|_____|______________________________|_________________|______
___________| |
| | Categoria armei | Data |
Data | |
| |____________________________________| |
| |
| | Caracteristicile armei | Nr. |
Nr. | |
| |____________________________________| |
| |
| | Destinaţia armei | ŞEFUL |
ŞEFUL | |
| | | SERVICIULUI |
SERVICIULUI | |
| |____________________________________| |
| |
| | Marca | |
| |
| |____________________________________| |
| |
| | seria cal. | L.S. |
L.S. | |
|
|____________________________________|_________________|______
___________| |
|
______________________________________________________________
__________ |

173
| | 30 | Cartea de identitate a armei | ÎNSCRIERE |
RADIERE | |
|
|_____|______________________________|_________________|______
___________| |
| | Categoria armei | Data |
Data | |
| |____________________________________| |
| |
| | Caracteristicile armei | Nr. |
Nr. | |
| |____________________________________| |
| |
| | Destinaţia armei | ŞEFUL |
ŞEFUL | |
| | | SERVICIULUI |
SERVICIULUI | |
| |____________________________________| |
| |
| | Marca | |
| |
| |____________________________________| |
| |
| | seria cal. | L.S. |
L.S. | |
|
|____________________________________|_________________|______
___________| |
| Seria RO nr. 0000000
|
|
|
| pag. 4 - 9
|
|_____________________________________________________________
_________________|

______________________________________________________________
________________
|
|
| ŢEVI REZERVĂ
|
|
|
|
______________________________________________________________
__________ |
| |Cat./ | MARCA | SERIA | CALIBRUL | NR. DE | NR.
DE | |
| |Caract.| | | | ÎNREGISTRARE ŞI |
ÎNREGISTRARE ŞI | |
| | | | | | DATA ÎNSCRIERII |
DATA RADIERII | |

174
|
|_______|_______|_______|__________|__________________|_______
___________| |
| | | | | | .............../ |
.............../ | |
| | | | | | ................ |
................ | |
| | | | | | ŞEFUL SERVICIULUI|
ŞEFUL SERVICIULUI| |
| | | | | | |
| |
| | | | | | L.S. |
L.S. | |
|
|_______|_______|_______|__________|__________________|_______
___________| |
| | | | | | .............../ |
.............../ | |
| | | | | | ................ |
................ | |
| | | | | | ŞEFUL SERVICIULUI|
ŞEFUL SERVICIULUI| |
| | | | | | |
| |
| | | | | | L.S. |
L.S. | |
|
|_______|_______|_______|__________|__________________|_______
___________| |
| | | | | | .............../ |
.............../ | |
| | | | | | ................ |
................ | |
| | | | | | ŞEFUL SERVICIULUI|
ŞEFUL SERVICIULUI| |
| | | | | | |
| |
| | | | | | L.S. |
L.S. | |
|
|_______|_______|_______|__________|__________________|_______
___________| |
| | | | | | .............../ |
.............../ | |
| | | | | | ................ |
................ | |
| | | | | | ŞEFUL SERVICIULUI|
ŞEFUL SERVICIULUI| |
| | | | | | |
| |
| | | | | | L.S. |
L.S. | |
|
|_______|_______|_______|__________|__________________|_______
___________| |

175
| | | | | | .............../ |
.............../ | |
| | | | | | ................ |
................ | |
| | | | | | ŞEFUL SERVICIULUI|
ŞEFUL SERVICIULUI| |
| | | | | | |
| |
| | | | | | L.S. |
L.S. | |
|
|_______|_______|_______|__________|__________________|_______
___________| |
| | | | | | .............../ |
.............../ | |
| | | | | | ................ |
................ | |
| | | | | | ŞEFUL SERVICIULUI|
ŞEFUL SERVICIULUI| |
| | | | | | |
| |
| | | | | | L.S. |
L.S. | |
|
|_______|_______|_______|__________|__________________|_______
___________| |
| | | | | | .............../ |
.............../ | |
| | | | | | ................ |
................ | |
| | | | | | ŞEFUL SERVICIULUI|
ŞEFUL SERVICIULUI| |
| | | | | | |
| |
| | | | | | L.S. |
L.S. | |
|
|_______|_______|_______|__________|__________________|_______
___________| |
| | | | | | .............../ |
.............../ | |
| | | | | | ................ |
................ | |
| | | | | | ŞEFUL SERVICIULUI|
ŞEFUL SERVICIULUI| |
| | | | | | |
| |
| | | | | | L.S. |
L.S. | |
|
|_______|_______|_______|__________|__________________|_______
___________| |
| Seria RO nr. 0000000
|
|
|

176
| pag. 10 - 11
|
|_____________________________________________________________
_________________|

______________________________________________________________
________________
|
|
| SCHIMBĂRI DE DOMICILIU
|
|
|
|
______________________________________________________________
__________ |
| | Schimbat domiciliul în localitatea ...........
| |
| | strada ........................ nr. ...........
| |
| | bloc .........., scara ......., apt. .........,
| |
| | judeţ (sector) ................ de la data de
| |
| | ..............
______________________| |
| |_________________________________________________|
| |
| | | ŞEFUL
SERVICIULUI | |
| | Nr. de înregistrare ............... |
| |
| | |
L.S. | |
|
|_________________________________________________|___________
___________| |
| | Schimbat domiciliul în localitatea ...........
| |
| | strada ........................ nr. ...........
| |
| | bloc .........., scara ......., apt. .........,
| |
| | judeţ (sector) ................ de la data de
| |
| | ..............
______________________| |
| |_________________________________________________|
| |
| | | ŞEFUL
SERVICIULUI | |
| | Nr. de înregistrare ............... |
| |
| | |
L.S. | |

177
|
|_________________________________________________|___________
___________| |
| | Schimbat domiciliul în localitatea ...........
| |
| | strada ........................ nr. ...........
| |
| | bloc .........., scara ......., apt. .........,
| |
| | judeţ (sector) ................ de la data de
| |
| | ..............
______________________| |
| |_________________________________________________|
| |
| | | ŞEFUL
SERVICIULUI | |
| | Nr. de înregistrare ............... |
| |
| | |
L.S. | |
|
|_________________________________________________|___________
___________| |
| | Schimbat domiciliul în localitatea ...........
| |
| | strada ........................ nr. ...........
| |
| | bloc .........., scara ......., apt. .........,
| |
| | judeţ (sector) ................ de la data de
| |
| | ..............
______________________| |
| |_________________________________________________|
| |
| | | ŞEFUL
SERVICIULUI | |
| | Nr. de înregistrare ............... |
| |
| | |
L.S. | |
|
|_________________________________________________|___________
___________| |
| | Schimbat domiciliul în localitatea ...........
| |
| | strada ........................ nr. ...........
| |
| | bloc .........., scara ......., apt. .........,
| |
| | judeţ (sector) ................ de la data de
| |
| | ..............
______________________| |

178
| |_________________________________________________|
| |
| | | ŞEFUL
SERVICIULUI | |
| | Nr. de înregistrare ............... |
| |
| | |
L.S. | |
|
|_________________________________________________|___________
___________| |
|
|
| Seria RO nr. 0000000
|
|
|
| pag. 12
|
|_____________________________________________________________
_________________|

______________________________________________________________
________________
|
|
| MUNIŢIE
|
|
|
|
______________________________________________________________
__________ |
| | CALIBRUL | BUCĂŢI | Muniţie
pentru | |
| | | | arma de la
poziţia | |
|
|_________________________|________________|__________________
___________| |
|
|_________________________|________________|__________________
___________| |
|
|_________________________|________________|__________________
___________| |
|
|_________________________|________________|__________________
___________| |
|
|_________________________|________________|__________________
___________| |
|
|_________________________|________________|__________________
___________| |

179
|
|_________________________|________________|__________________
___________| |
|
|_________________________|________________|__________________
___________| |
|
|_________________________|________________|__________________
___________| |
|
|_________________________|________________|__________________
___________| |
|
|_________________________|________________|__________________
___________| |
|
|_________________________|________________|__________________
___________| |
|
|_________________________|________________|__________________
___________| |
|
|_________________________|________________|__________________
___________| |
|
|_________________________|________________|__________________
___________| |
|
|_________________________|________________|__________________
___________| |
|
|_________________________|________________|__________________
___________| |
|
|
| Seria RO nr. 0000000
|
|
|
| pag. 13
|
|_____________________________________________________________
_________________|

______________________________________________________________
________________
|
|
| Reşedinţe aprobate pentru deţinerea armelor
|
|
|
|
______________________________________________________________
__________ |

180
| | A. |
| |
| |_____| Localitatea .....................
| |
| | strada .................. nr. ........
| |
| | bloc ......, scara ......, apt. .....,
| |
| | judeţ (sector) .......................
| |
| | de la data de ..........
______________________| |
| |_________________________________________________|
| |
| | | ŞEFUL
SERVICIULUI | |
| | Nr. de înregistrare ............... |
| |
| | |
L.S. | |
|
|_________________________________________________|___________
___________| |
| | La această adresă vor fi deţinute armele înregistrate în
prezentul | |
| | permis la poziţiile:
| |
|
|_____________________________________________________________
___________| |
| | ... |
| |
| |_____| Localitatea .....................
| |
| | strada .................. nr. ........
| |
| | bloc ......, scara ......, apt. .....,
| |
| | judeţ (sector) .......................
| |
| | de la data de ..........
______________________| |
| |_________________________________________________|
| |
| | | ŞEFUL
SERVICIULUI | |
| | Nr. de înregistrare ............... |
| |
| | |
L.S. | |
|
|_________________________________________________|___________
___________| |
| | La această adresă vor fi deţinute armele înregistrate în
prezentul | |

181
| | permis la poziţiile:
| |
|
|_____________________________________________________________
___________| |
| | ... |
| |
| |_____| Localitatea .....................
| |
| | strada .................. nr. ........
| |
| | bloc ......, scara ......, apt. .....,
| |
| | judeţ (sector) .......................
| |
| | de la data de ..........
______________________| |
| |_________________________________________________|
| |
| | | ŞEFUL
SERVICIULUI | |
| | Nr. de înregistrare ............... |
| |
| | |
L.S. | |
|
|_________________________________________________|___________
___________| |
| | La această adresă vor fi deţinute armele înregistrate în
prezentul | |
| | permis la poziţiile:
| |
|
|_____________________________________________________________
___________| |
| | H. |
| |
| |_____| Localitatea .....................
| |
| | strada .................. nr. ........
| |
| | bloc ......, scara ......, apt. .....,
| |
| | judeţ (sector) .......................
| |
| | de la data de ..........
______________________| |
| |_________________________________________________|
| |
| | | ŞEFUL
SERVICIULUI | |
| | Nr. de înregistrare ............... |
| |
| | |
L.S. | |

182
|
|_________________________________________________|___________
___________| |
| | La această adresă vor fi deţinute armele înregistrate în
prezentul | |
| | permis la poziţiile:
| |
|
|_____________________________________________________________
___________| |
|
|
| Seria RO nr. 0000000
|
|
|
| pag. 14 - 15
|
|_____________________________________________________________
_________________|

MODIFICĂRI PRIVIND LOCUL UNDE SUNT DEŢINUTE ARMELE

______________________________________________________________
________________
|NR. | NR. ÎNREGISTRARE | MODIFICAREA | LOCUL UNDE | LOCUL
UNDE | SEMNĂTURA |
|CRT.| ŞI DATA MODIFICĂRII | PRIVEŞTE | AU FOST | VOR FI
| ŞI |
| | | URMĂTOARELE | DEŢINUTE |
DEŢINUTE | ŞTAMPILA |
| | | ARME | ARMELE | ARMELE
| |
|____|_____________________|_____________|____________|_______
_____|___________|
|____|_____________________|_____________|____________|_______
_____|___________|
|____|_____________________|_____________|____________|_______
_____|___________|
|____|_____________________|_____________|____________|_______
_____|___________|
|____|_____________________|_____________|____________|_______
_____|___________|
|____|_____________________|_____________|____________|_______
_____|___________|
|____|_____________________|_____________|____________|_______
_____|___________|
|____|_____________________|_____________|____________|_______
_____|___________|
|____|_____________________|_____________|____________|_______
_____|___________|
|____|_____________________|_____________|____________|_______
_____|___________|
|____|_____________________|_____________|____________|_______
_____|___________|

183
|____|_____________________|_____________|____________|_______
_____|___________|

Seria RO nr. 0000000

pag. 16 - 17

ANEXA 5

MODEL

______________________________________________________________
________________
|
|
|
______________________________________________________________
______ |
| |
| |
| | ROMÂNIA
| |
| | MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
| |
| | INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| | PERMIS DE ARMĂ
| |
| |
| |
| |
| |
| | TIP B
| |
| |
| |
| |
| |
| | PORT ŞI FOLOSIRE
| |
| | ARME DE FOC ŞI MUNIŢIE
| |
| |
| |

184
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| | Seria RO nr. 0000000
| |
| |
| |
|
|_____________________________________________________________
_______| |
| pag. 1
|
|_____________________________________________________________
_________________|

______________________________________________________________
________________
|
|
|
______________________________________________________________
______ |
| |
| |
| | MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
| |
| | INSPECTORATUL ________________________
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| | _________________
| |
| | | |
| |
| | | |
_______________________ | |
| | | | (Semnătura
titularului) | |
| | | FOTO TITULAR |
| |
| | | |
| |
| | | |
| |
| | | |
| |
| | |_________________|
| |

185
| |
| |
| | _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
| |
| | C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
| |
| |
| |
| |
| |
| | __________________________________________________
| |
| | (Numele şi prenumele titularului)
| |
| |
| |
| |
| |
| | Permis de armă a fost eliberat la data de
.............. | |
| | Numărul de înregistrare
............................... | |
| |
| |
| |
| |
| | Seria RO nr. 0000000
| |
| |
| |
|
|_____________________________________________________________
_______| |
| pag. 2
|
|_____________________________________________________________
_________________|

______________________________________________________________
________________
|
|
|
______________________________________________________________
______ |
| |
| |
| |
| |
| |
______________________________________________________________
| |
| | | Domiciliul în localitatea
| | |

186
| | |
| | |
| | |
........................................................... |
| |
| | |
| | |
| | |
| | |
| | | strada ................................... nr.
......... | | |
| | | bloc .................... scara ....... apt.
........... | | |
| | | judeţ (sector)
........................................, | | |
| |
|_____________________________________________________________
_| | |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| | ŞEFUL UNITĂŢII
| |
| |
| |
| | L.S.
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| | Seria RO nr. 0000000
| |
| |
| |
|
|_____________________________________________________________
_______| |
| pag. 3
|
|_____________________________________________________________
_________________|

______________________________________________________________
________________
|
|

187
|
______________________________________________________________
______ |
| |
| |
| | VIZA PERMISULUI DE ARMĂ
| |
| | ___________________________
___________________________ | |
| | | | |
| | |
| | | VIZAT LA DATA | | VIZAT LA DATA
| | |
| | | | |
| | |
| | | ................... | |
................... | | |
| | | ŞEFUL UNITĂŢII | | ŞEFUL UNITĂŢII
| | |
| | | | |
| | |
| | | | |
| | |
| | | | | | |
| | |
| | | | ................. | | |
................. | | |
| | | ŞTAMPILA UNITĂŢII | | ŞTAMPILA
UNITĂŢII | | |
| | | Nr. înregistrare | | Nr. înregistrare
| | |
| | | | |
| | |
| | | | |
| | |
| | | ................... | |
................... | | |
| | |___________________________|
|___________________________| | |
| | ___________________________
___________________________ | |
| | | | |
| | |
| | | VIZAT LA DATA | | VIZAT LA DATA
| | |
| | | | |
| | |
| | | ................... | |
................... | | |
| | | ŞEFUL UNITĂŢII | | ŞEFUL UNITĂŢII
| | |
| | | | |
| | |
| | | | |
| | |

188
| | | | | | |
| | |
| | | | ................. | | |
................. | | |
| | | ŞTAMPILA UNITĂŢII | | ŞTAMPILA
UNITĂŢII | | |
| | | Nr. înregistrare | | Nr. înregistrare
| | |
| | | | |
| | |
| | | | |
| | |
| | | ................... | |
................... | | |
| | |___________________________|
|___________________________| | |
| |
| |
| | Seria RO nr. 0000000
| |
|
|_____________________________________________________________
_______| |
| pag. 4 - 5
|
|_____________________________________________________________
_________________|

______________________________________________________________
________________
|
|
|
______________________________________________________________
______ |
| |
| |
| | ARME DEŢINUTE
| |
| |
______________________________________________________________
| |
| | | Cartea de identitate a armei |
| | |
| |
|_______________________________|_____________________________
_| | |
| | | Categoria armei |
| | |
| |
|________________________|____________________________________
_| | |
| | | Caracteristicile armei |
| | |

189
| |
|________________________|____________________________________
_| | |
| | | Destinaţia armei |
| | |
| |
|________________________|____________________________________
_| | |
| | | Marca |
| | |
| |
|_________________|___________________________________________
_| | |
| | | Seria | | Cal. |
| | |
| |
|_________________|_________________________|_______|_________
_| | |
| | | Data înscrierii ............. | Data radierii
.............. | | |
| | | Nr. înregistrare ............ | Nr. înregistrare
........... | | |
| | | |
| | |
| | | ŞEFUL UNITĂŢII | ŞEFUL UNITĂŢII
| | |
| | | |
| | |
| | | L.S. |
L.S. | | |
| | | |
| | |
| |
|_______________________________|_____________________________
_| | |
| |
| |
|
|_____________________________________________________________
_______| |
|
|
|
______________________________________________________________
______ |
| |
| |
| |
______________________________________________________________
| |
| | | Cartea de identitate a armei |
| | |
| |
|_______________________________|_____________________________
_| | |

190
| | | Categoria armei |
| | |
| |
|________________________|____________________________________
_| | |
| | | Caracteristicile armei |
| | |
| |
|________________________|____________________________________
_| | |
| | | Destinaţia armei |
| | |
| |
|________________________|____________________________________
_| | |
| | | Marca |
| | |
| |
|_________________|___________________________________________
_| | |
| | | Seria | | Cal. |
| | |
| |
|_________________|_________________________|_______|_________
_| | |
| | | Data înscrierii ............. | Data radierii
.............. | | |
| | | Nr. înregistrare ............ | Nr. înregistrare
........... | | |
| | | |
| | |
| | | ŞEFUL UNITĂŢII | ŞEFUL UNITĂŢII
| | |
| | | |
| | |
| | | L.S. |
L.S. | | |
| | | |
| | |
| |
|_______________________________|_____________________________
_| | |
| | Seria RO nr. 0000000
| |
|
|_____________________________________________________________
_______| |
| pag. 6 - 19
|
|_____________________________________________________________
_________________|

______________________________________________________________
________________

191
|
|
|
______________________________________________________________
______ |
| |
| |
| | ŢEVI REZERVĂ
| |
| |
______________________________________________________________
__ | |
| | |Cat./ |MARCA |SERIA |CALIBRUL |NR. DE |NR.
DE | | |
| | |Caract.| | | |ÎNREGISTRARE ŞI
|ÎNREGISTRARE ŞI| | |
| | | | | | |DATA ÎNSCRIERII |DATA
RADIERII | | |
| |
|_______|______|______|_________|________________|____________
___| | |
| | | | | | |............../
|............./ | | |
| | | | | | | |
| | |
| | | | | | |...............
|.............. | | |
| | | | | | |ŞEFUL UNITĂŢII |ŞEFUL
UNITĂŢII | | |
| | | | | | | |
| | |
| | | | | | | |
| | |
| | | | | | | L.S. |
L.S. | | |
| |
|_______|______|______|_________|________________|____________
___| | |
| | | | | | |............../
|............./ | | |
| | | | | | | |
| | |
| | | | | | |...............
|.............. | | |
| | | | | | |ŞEFUL UNITĂŢII |ŞEFUL
UNITĂŢII | | |
| | | | | | | |
| | |
| | | | | | | |
| | |
| | | | | | | L.S. |
L.S. | | |
| |
|_______|______|______|_________|________________|____________
___| | |

192
| | | | | | |............../
|............./ | | |
| | | | | | | |
| | |
| | | | | | |...............
|.............. | | |
| | | | | | |ŞEFUL UNITĂŢII |ŞEFUL
UNITĂŢII | | |
| | | | | | | |
| | |
| | | | | | | |
| | |
| | | | | | | L.S. |
L.S. | | |
| |
|_______|______|______|_________|________________|____________
___| | |
| |
| |
| | Seria RO nr. 0000000
| |
|
|_____________________________________________________________
_______| |
| pag. 20 - 23
|
|_____________________________________________________________
_________________|

______________________________________________________________
________________
|
|
|
______________________________________________________________
______ |
| |
| |
| | MUNIŢIE
| |
| |
____________________________________________________ |
|
| | | CALIBRUL | CANTITATEA
| | |
| |
|___________________________|________________________| |
|
| |
|___________________________|________________________| |
|
| |
|___________________________|________________________| |
|

193
| |
|___________________________|________________________| |
|
| |
|___________________________|________________________| |
|
| |
|___________________________|________________________| |
|
| |
|___________________________|________________________| |
|
| |
|___________________________|________________________| |
|
| |
|___________________________|________________________| |
|
| |
|___________________________|________________________| |
|
| |
|___________________________|________________________| |
|
| |
|___________________________|________________________| |
|
| |
|___________________________|________________________| |
|
| |
|___________________________|________________________| |
|
| |
|___________________________|________________________| |
|
| |
|___________________________|________________________| |
|
| |
| |
| | Seria RO nr. 0000000
| |
|
|_____________________________________________________________
_______| |
| pag. 24 - 47
|
|_____________________________________________________________
_________________|

______________________________________________________________
________________
|
|

194
|
______________________________________________________________
______ |
| |
| |
| | SCHIMBĂRI DE DOMICILIU
| |
| |
______________________________________________________________
| |
| | |
| | |
| | | Schimbat domiciliul în localitatea
| | |
| | |
...................................................... |
| |
| | | strada ............................... nr.
........... | | |
| | | bloc ............. scara ............. apt.
.......... | | |
| | | judeţ (sector)
....................................... | | |
| | | de la data de
........................................ | | |
| | | Nr. de înregistrare
.................................. | | |
| | |
| | |
| | | ŞEFUL UNITĂŢII
| | |
| | |
| | |
| | | L.S.
| | |
| |
|_____________________________________________________________
_| | |
| | |
| | |
| | | Schimbat domiciliul în localitatea
| | |
| | |
...................................................... |
| |
| | | strada ............................... nr.
........... | | |
| | | bloc ............. scara ............. apt.
.......... | | |
| | | judeţ (sector)
....................................... | | |
| | | de la data de
........................................ | | |
| | | Nr. de înregistrare
.................................. | | |

195
| | |
| | |
| | | ŞEFUL UNITĂŢII
| | |
| | |
| | |
| | | L.S.
| | |
| |
|_____________________________________________________________
_| | |
| |
| |
| | Seria RO nr. 0000000
| |
|
|_____________________________________________________________
_______| |
| pag. 28 - 29
|
|_____________________________________________________________
_________________|

ANEXA 6

MODEL

ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI
__________________
Nr. ___________ data_________________

AUTORIZAŢIE
DE TRANSFER AL ARMELOR
(PERSOANE FIZICE)

Autorizăm efectuarea transferului de arme şi/sau muniţii, de către

domnul ________________ din localitatea ____________ strada
_________________ nr. ___ judeţul (sectorul) ____________________,
CNP _____________________, posesorul permisului de armă TIP A, de
deţinere seria ___ nr. _________ eliberat de _______________ la data
____________, vizat la data de ___________________.

196
 A*. Autorizaţia se acordă pentru transferul următoarelor arme:
1. Armă din categoria** ____________ caracteristicile armei***
_____________ destinaţia ______________ marca ______________
seria _____ calibrul __________ C.id. seria ____ nr. _________
2. Armă din categoria _______________ caracteristicile armei
______________ destinaţia ______________ marca ______________
seria _____ calibrul ___________ C.id. seria ____ nr. __________
3. Armă din categoria _______________ caracteristicile armei
______________ destinaţia _______________ marca _______________
seria _____ calibrul _________ C.id. seria ____ nr. __________
4. Armă din categoria _______________ caracteristicile armei
______________ destinaţia _______________ marca _______________
seria _____ calibrul _________ C.id. seria ____ nr. __________
5. Armă din categoria _______________ caracteristicile armei
______________ destinaţia _______________ marca _______________
seria _____ calibrul _________ C.id. seria ____ nr. __________
B. Autorizaţia se acordă pentru transferul următoarelor cantităţi şi
calibre de muniţie:
1. Cantitatea __________ calibrul ______________
2. Cantitatea __________ calibrul ______________
3. Cantitatea __________ calibrul ______________
4. Cantitatea __________ calibrul ______________
5. Cantitatea __________ calibrul ______________

Transferul armei/muniţiei va avea loc pe traseul ________________

ruta __________________________
Scopul transferului _____________________
Mijloc de transport _____________________
Termenul de valabilitate al autorizaţiei ____________________

INSPECTOR ŞEF
L.S.
În baza cererii numărul ____/_______ se prelungeşte valabilitatea
autorizaţiei până la data de ___________.

INSPECTOR ŞEF
L.S.

------------
* pentru un număr mai mare de 5 arme sau o cantitate mai mare de
muniţie de calibre diferite se ataşează o anexă cu datele de identificare ale
armelor/muniţiilor

197
 ** categoria de arme conform Legii nr. 295/2004 poate fi: B, C, D
astfel că în cerere se menţionează în raport de situaţie una din categoriile
specificate
*** caracteristicile armei conform Legii nr. 295/2004 pot fi
individualizate prin menţionarea în cerere a poziţiei (nr. curent) din anexa
la lege, la categoriile B, C, D

ANEXA 7

MODEL

ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI
__________________
Nr. ___________ data_________________

AUTORIZAŢIE
TEMPORARĂ DE TRANSPORT ŞI FOLOSIRE A ARMEI
(PERSOANE FIZICE)

Autorizăm efectuarea transportului de arme şi/sau muniţii, de către

domnul __________________ din localitatea ______________ strada
________________ nr. _______ judeţul (sectorul) _______________,
CNP ______________________, posesorul permisului de armă TIP A, de
deţinere seria ______ nr. ______ eliberat de _____________ la data
___________, vizat la data de ______________.
A. Autorizaţia se acordă pentru transportul şi folosirea armei categoria
______, caracteristicile armei _________ marca __________seria
________ calibrul ______, cartea de identitate a armei seria ________ nr.
________
B. Autorizaţia se acordă pentru transportul muniţiei corespunzătoare:
Cantitatea _____________ calibrul ______________
Transportul armei/muniţiei va avea loc pe traseul
___________________ ruta ________________________
Mijloc de transport _____________________________
Titularul este autorizat să folosească arma şi muniţia în poligonul
aparţinând societăţii __________________, situat la adresa
____________________
Termenul de valabilitate al autorizaţiei
__________________________

198
 INSPECTOR ŞEF
L.S.

În baza cererii numărul ___/______ se prelungeşte valabilitatea

autorizaţiei până la data de ________________

INSPECTOR ŞEF
L.S.

ANEXA 8

MODEL

______________________________________________________________
________________
| ROMÂNIA
|
| MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
|
| INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI
______________ |
|
|
|
|
|
|
| ATESTAT DE COLECŢIONAR
|
| Seria C nr. 0001234
|
|
|
| Atestăm prin prezentul că domnul/doamna
________________, domiciliat(ă) |
| în localitatea _________________, str. ___________________
nr. ___, bloc ___,|
| scara ___, apt. ___, judeţ (sector) ______________, C.N.P.
_________________,|
| îndeplineşte condiţiile legale privind statutul de
colecţionar de arme, |
| calitate care îi conferă dreptul de a procura şi deţine arme
pentru colecţie,|
| în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
|
|
|
|
|
|
|

199
| INSPECTOR ŞEF Nr. ______
data ____________ |
| L.S.
|

|
|_____________________________________________________________
_________________|

VIZA ATESTATULUI DE COLECŢIONAR

______________________________________________________________
________________
| Nr. de | Nr. de | Nr. de
|
| înregistrare .......... | înregistrare ............|
înregistrare .......... |
| Data .................. | Data ....................| Data
.................. |
| ŞEFUL SERVICIULUI | ŞEFUL SERVICIULUI | ŞEFUL
SERVICIULUI |
| L.S. | L.S. |
L.S. |
|_________________________|__________________________|________
_________________|
| Nr. de | Nr. de | Nr. de
|
| înregistrare .......... | înregistrare ............|
înregistrare .......... |
| Data .................. | Data ....................| Data
.................. |
| ŞEFUL SERVICIULUI | ŞEFUL SERVICIULUI | ŞEFUL
SERVICIULUI |
| L.S. | L.S. |
L.S. |
|_________________________|__________________________|________
_________________|

ANEXA 9

MODEL

ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI
__________________
Nr. ___________ data _________________

DISPOZIŢIE*
de anulare a autorizării şi de retragere a permisului de armă

200
 În conformitate cu prevederile art. _____ din Legea nr. 295/2004 s-a
dispus măsura anulării autorizării, pentru a deţine arme şi muniţii faţă de
domnul ___________________ fiul lui ________________, şi al
_________________ născut la ________ în localitatea ______________
domiciliat în _______________ str. ________________ nr. ____ bl.
____ apt. ____ sector/judeţ ________________ posesor al actului de
identitate _____________ seria ____ nr. _________ şi al permisului de
armă tip A/tip B, seria _____ nr. _________ eliberat la data de
_____________ de către ______________ pentru încălcarea prevederilor
art. ____ din ____________ constând în aceea că
________________________________.

INSPECTOR ŞEF
L.S.

------------
* Dispoziţia de anulare a autorizării se va anexa la înştiinţarea adresată
persoanei în cauză în care se vor menţiona: armele ce fac obiectul anulării
autorizării, termenul în care persoana este obligată să înstrăineze armele,
precum şi faptul că s-a retras permisul de armă în situaţiile în care se
impune acest lucru.

ANEXA 10

MODEL

ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI
__________________
Nr. ___________ data _________________

AUTORIZAŢIE
DE SCOATERE TEMPORARĂ DIN ŢARĂ A
ARMELOR/MUNIŢIILOR
(PERSOANE FIZICE)

Autorizăm scoaterea temporară din România a armelor şi/sau

muniţiilor, aparţinând domnului _________________ din localitatea
____________ strada _________________ nr. ____ judeţul (sectorul)
_________________, CNP ______________________, posesorul

201
permisului de armă TIP A/TIP B, de deţinere seria ____ nr. _________
eliberat de _________________ la data ____________, astfel:
A*. Autorizaţia se acordă pentru scoaterea temporară a următoarelor
arme:
1. Armă din categoria ______________ caracteristicile armei
________________ destinaţia ______________ marca ______________
seria _____ calibrul __________ C.id. seria ____ nr. _________
2. Armă din categoria _______________ caracteristicile armei
______________ destinaţia _______________ marca _______________
seria _____ calibrul _________ C.id. seria ____ nr. __________
3. Armă din categoria _______________ caracteristicile armei
______________ destinaţia _______________ marca _______________
seria _____ calibrul _________ C.id. seria ____ nr. __________
4. Armă din categoria _______________ caracteristicile armei
______________ destinaţia _______________ marca _______________
seria _____ calibrul _________ C.id. seria ____ nr. __________
5. Armă din categoria _______________ caracteristicile armei
______________ destinaţia _______________ marca _______________
seria _____ calibrul _________ C.id. seria ____ nr. __________
B. Autorizaţia se acordă pentru scoaterea temporară a următoarelor
cantităţi şi calibre de muniţie:
1. Cantitatea __________ calibrul ______________
2. Cantitatea __________ calibrul ______________
3. Cantitatea __________ calibrul ______________
4. Cantitatea __________ calibrul ______________
5. Cantitatea __________ calibrul ______________

Transportul armelor/muniţiei va avea loc pe traseul

_______________________ ruta
_____________________________________
P.C.T.F./Ieşire _______________________/Intrare
____________________________
Scopul transportului _____________________
Mijloc de transport ______________________
Termenul de valabilitate al autorizaţiei ____________________

INSPECTOR ŞEF
L.S.

------------
* pentru un număr mai mare de 5 arme sau o cantitate mai mare de
muniţie de calibre diferite se ataşează o anexă cu datele de identificare ale
armelor/muniţiilor

202
 ANEXA 11

MODEL

ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI
__________________
Nr. ___________ data _________________

AVIZ
DE ÎNSTRĂINARE A ARMEI/MUNIŢIEI PE TERITORIUL
ROMÂNIEI

Avizăm înstrăinarea pe teritoriul României de către domnul (doamna)

___________________, domiciliat în ___________________, posesor al
paşaportului/actului de identitate seria ___, nr. __________, eliberat de
autorităţile statului _______________ la data de _____________, a
următoarelor:
A. Armă din categoria _____ caracteristicile armei ____ cu destinaţie
_________ marca ____________ seria __________ calibrul
______________;
B. muniţie:
Cantitatea _______________ calibrul _____________,
deţinute în baza permisului de armă seria ___, nr. __________, eliberat
la data de ____________ de _____________
Avizul va fi prezentat autorităţilor de frontieră la ieşirea din România
pentru justificarea înstrăinării armei/muniţiei

INSPECTOR ŞEF
L.S.

ANEXA 12

MODEL

FAŢĂ

ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI
__________________

203
 Nr. ___________ data _______________

AUTORIZAŢIE TEMPORARĂ
DE PROCURARE A ARMEI ŞI MUNIŢIEI LETALE

Se autorizează domnul (doamna) _______________________,

domiciliat în _____________________ posesor al paşaportului/actului de
identitate seria ____, nr. ________, eliberat de autorităţile statului
________________, valabil până la ____________ pentru a procura din
România:
A. Armă din categoria ___, caracteristicile armei _____ destinaţia
________.
B. Ţeava rezervă din categoria ____ caracteristici ____ destinaţia
________.
C. Muniţie:
1. Cantitatea _______________ calibrul ________________
2. Cantitatea _______________ calibrul ________________
3. Cantitatea _______________ calibrul ________________
4. Cantitatea _______________ calibrul ________________
5. Cantitatea _______________ calibrul ________________
Termenul de valabilitatea al autorizaţiei: ____________
În termen de 3 zile de la data achiziţionării armei/muniţiei, posesorul
acestei autorizaţii are obligaţia de a se prezenta la organul de poliţie care
a eliberat-o, având asupra sa actul de provenienţă al acestora, prezenta
autorizaţie, cartea de identitate a armei şi arma procurată, (în vederea
sigilării acesteia).

INSPECTOR ŞEF
L.S.

VERSO

Data procurării _______________________________

Se certifică de către armurierul ______________
din localitatea _______________________________
că domnul _____________________________________
a cumpărat armă (ţeavă) letală din categoria _____,
caracteristicile _______ destinaţia __________ marca
___________ seria ________ calibrul _________ cu factura
numărul _____________ din data de _____________ poziţia din
registrul de evidenţă a armelor _____________

Semnătura gestionarului
Loc ştampilă

204
ANEXA 13

MODEL

ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI
__________________
Nr. ___________ data _________________

AUTORIZAŢIE
DE SCOATERE DEFINITIVĂ DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI
A ARMELOR ŞI MUNIŢIILOR LETALE

Se autorizează domnul/doamna ______________ domiciliat(ă) în

_______________ având paşaportul/actul de identitate seria ____ nr.
____ eliberat de ___________ la data _____________ pentru scoaterea
definitivă de pe teritoriul României a următoarelor:
A*. Armă din categoria _________, caracteristicile armei ________
destinaţie _____________ marca ___________ seria ___________
calibrul __________, cartea de identitate a armei seria _________ nr.
___________
B. Ţeavă de rezervă seria _________ calibrul _________
C. Muniţie:
1. Cantitatea ____________ calibrul ____________
2. Cantitatea ____________ calibrul ____________
3. Cantitatea ____________ calibrul ____________
4. Cantitatea ____________ calibrul ____________
5. Cantitatea ____________ calibrul ____________
Ţara de destinaţie ______________________/ruta
___________________________
Mijloc de transport
______________________________________________________
P.C.T.F. - Ieşire
________________________________________________________
Termenul de valabilitate a autorizaţiei:
________________________________

Arma a fost sigilată la data de __________ de către ____________ cu

sigiliul Ministerului Administraţiei şi Internelor, numărul
__________________

INSPECTOR ŞEF

205
 L.S.

------------
* caracteristicile armei conform Legii nr. 295/2004 pot fi
individualizate prin menţionarea în cerere a poziţiei (nr. curent) din anexa
la lege, la categoriile B, C, D

ANEXA 14

MODEL

ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI
__________________
Nr. ___________ data _________________

DOVADA NOTIFICĂRII
pentru procurarea armei neletale de persoanele fizice

Ca urmare a notificării prealabile a domnului

___________________________ cu domiciliul/reşedinţa în localitatea
____________________, str. ________________ nr. ___, judeţul
(sectorul) ____________, CNP ___________________ document de
identitate, seria ___ nr. ______ se eliberează prezenta dovadă, pentru
procurarea unei arme neletale cu caracteristicile ____________.
În termen de 5 zile de la procurarea armei neletale titularul are
obligaţia de a se prezenta la organul de poliţie competent cu arma şi
documentul de provenienţă în vederea eliberării certificatului de
deţinător.

INSPECTOR ŞEF
L.S.

ANEXA 15

MODEL

FAŢĂ

ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI _____________
Seria ___ nr. _____

206
 Nr. ___________ data _________________

CERTIFICAT DE DEŢINĂTOR
PENTRU ARME NELETALE
- PERSOANE FIZICE -
În temeiul Legii nr. 295/2004, privind regimul armelor şi
al muniţiilor, domnul (doamna) _________________, din
localitatea ___________, str. __________, nr. ____, judeţul
(sectorul) ______________, posesor al documentului de
identitate seria ___________, nr. ________, C.N.P.
_______________________, este deţinător al armelor/muniţiilor
neletale, după cum urmează:

1. ARME*:

______________________________________________________________
_
|Nr. | Destinaţia | Caracteristicile | Marca | Seria |
Calibrul |
|crt.| | | | |
|
|____|____________|__________________|_______|_______|________
__|
| 1 | | | | |
|
|____|____________|__________________|_______|_______|________
__|
| .. | | | | |
|
|____|____________|__________________|_______|_______|________
__|
| 10 | | | | |
|
|____|____________|__________________|_______|_______|________
__|

VERSO

2. MUNIŢIE*:
__________________________________________________
|Nr. | Cantitatea | Calibrul | Alte caracteristici |
|crt.| (buc.) | | |
|____|____________|__________|_____________________|
| 1 | | | |
|____|____________|__________|_____________________|
| .. | | | |
|____|____________|__________|_____________________|
| 10 | | | |
|____|____________|__________|_____________________|

INSPECTOR ŞEF
L.S.

207
------------
* Pentru mai mult de 10 arme şi o cantitate de muniţie mai mare de
calibre diferite sau având alte caracteristici vor exista anexe la certificatul
de deţinător.

ANEXA 16

MODEL

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI
__________________
Nr. ___________ data_________________

AVIZ DE SCOATERE DEFINITIVĂ DIN ROMÂNIA

A ARMEI ŞI MUNIŢIEI NELETALE

ESTE AVIZAT domnul/doamna _______________________

domiciliat(ă) în _______________________ având paşaportul/actul de
identitate seria ___ nr. ________ eliberat de ________________ la data
____________________, pentru scoaterea definitivă de pe teritoriul
României a armei şi/sau muniţiei neletale:
A. Arma neletală, cu caracteristicile _____________, destinaţia
____________ marca _____________ seria _________________ calibrul
________________
B. Muniţia:
1. Cantitatea ____________ calibrul _____________
2. Cantitatea ____________ calibrul _____________
3. Cantitatea ____________ calibrul _____________

Ţara de destinaţie ___________________/ruta

______________________________
Mijloc de transport
______________________________________________________
P.C.T.F. - Ieşire
________________________________________________________
Termenul de valabilitate a dovezii:
_____________________________________

INSPECTOR ŞEF
L.S.

ANEXA 17

MODEL

208
 ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI
__________________
Nr. ___________ data _________________

AVIZ
pentru introducerea armelor neletale pe teritoriul României

Ca urmare a notificării prealabile a domnului/doamnei

______________________ cu domiciliul/reşedinţa în localitatea
_____________________, str. _____________ nr. ___, ţara
_____________, document de identitate ________________ seria _____
nr. __________, adresată misiunii diplomatice române din
__________________ se acordă AVIZUL pentru introducerea armei
neletale, cu caracteristicile _______ marca ___________ seria
____________ calibrul ________________.
Avizul este valabil de la data ______________ până la data
________________

INSPECTOR ŞEF
L.S.

ANEXA 18

MODEL

Matca

ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI
__________________
Nr. ___________ data _________________

AUTORIZAŢIE
DE PROCURARE - ARME ŞI MUNIŢII LETALE
(PERSOANE JURIDICE)

Se autorizează ___________________ cu sediul în localitatea

_______________, str. _____________ nr. ____, codul unic de
înregistrare nr. ___________________ pentru a procura:

209
 1. Armă cu destinaţia _____________ şi cantitatea de _____________
cartuşe calibrul aferent acesteia.
2. O ţeavă de rezervă calibrul _______, pentru arma: (denumirea)
__________ (categoria) __________ (seria) ___________ deţinută în
baza permisului de armă tip ______, seria ______, nr. _______

ORGAN DE POLIŢIE

FAŢĂ

ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI
__________________
Nr. ___________ data _________________

AUTORIZAŢIE
DE PROCURARE - ARME ŞI MUNIŢII LETALE
(PERSOANE JURIDICE)

Se autorizează ___________________ cu sediul în localitatea

_______________, str. _____________ nr. _____, codul unic de
înregistrare nr. __________________ pentru a procura:
1. Armă cu destinaţia _________ şi cantitatea de __________ cartuşe
calibrul aferent acesteia.
2. O ţeavă de rezervă calibrul _________, pentru arma: (denumirea)
_________ (categoria) _________ (seria) ____________ deţinută în baza
permisului de armă tip _______, seria ________, nr. ________

* Specificaţii suplimentare
_______________________________________________

_______________________________________________

Termenul de valabilitatea al autorizaţiei până la data de

_________________

ŞEFUL POLIŢIEI
L.S.

Se prelungeşte până la data de ___________

ŞEFUL POLIŢIEI
L.S.

210
 În termen de 10 zile posesorul acestei autorizaţii are obligaţia de a se
prezenta la organul de poliţie care a eliberat-o, având asupra sa arma
procurată, actul de provenienţă şi cartea de identitate a armei, în cazul
când aceasta există.
------------
* se vor menţiona date suplimentare despre arma solicitată

VERSO

Data procurării ___________________

Se certifică de către armurierul/autoritatea vamală
___________________
din localitatea
_______________________________________________________
că persoana juridică _____________ C.U.I ________ cu sediul în
localitatea _______________ a procurat:

1. armă din categoria ____________, cu caracteristicile _________

destinaţia ____________ marca ___________ seria ______________
calibrul ___________
2. O ţeavă de rezervă, calibru ____________ seria _________ marca
________

a) De la (numele şi prenumele/denumirea persoanei fizice/juridice care

înstrăinează) _______________________, titular al permisului de
armă/autorizaţie de deţinere şi folosire, seria _____ nr. _______/factura
numărul ______ din data de ________.
b) Din străinătate conf. doc. ______________________

Poziţia din registrul de evidenţă a armelor/registrul vamal nr.

_____/______

Semnătura gestionarului/organul vamal

Loc ştampilă

ANEXA 19

MODEL
FAŢĂ

ROMÂNIA

211
 MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI __________
seria _____ nr. ____
Nr. _________ data ____________

AUTORIZAŢIE
DE DEŢINERE ARME ŞI MUNIŢII LETALE
(PERSOANE JURIDICE)

În temeiul Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi

al muniţiilor, autorizăm ____________________, cu sediul în
localitatea ________________, strada _________________ nr.
_______, judeţul (sectorul) __________________, codul unic de
înregistrare nr. ____________________, pentru a deţine armele
şi muniţiile specificate în prezenta.
Adresa la care vor fi deţinute armele:
1.
..............................................................
........
2.
..............................................................
........
3.
..............................................................
........
4.
..............................................................
........

1. ARME*

______________________________________________________________
________________
|N | categoria /|Destinaţia|Marcă|Serie|Calibrul|Carte
de|Adresa |Semnătura|
|r.| / | | | | |identi-
|deţinerii| şi |
| | / | | | | |tate |
|ştampila |
|c | / | | | | | |
| |
|r | / | | | | | |
| |
|t.| / | | | | | |
| |
| | / | | | | | |
| |
| |caracteristici| | | | | |
| |
|__|______________|__________|_____|_____|________|________|__
_______|_________|
|1.| | | | | | |
| |
|__|______________|__________|_____|_____|________|________|__
_______|_________|

212
|..| | | | | | |
| |
|__|______________|__________|_____|_____|________|________|__
_______|_________|

INSPECTOR ŞEF
L.S.

------------
* Pentru mai mult de 10 arme şi o cantitate de muniţie mai
mare de calibre diferite sau având alte caracteristici vor
exista anexe la autorizaţia de deţinere.

VERSO

2. MUNIŢIE

______________________________________________________________
|Nr. | Cantitatea | Calibrul | Observaţii
|
|crt.| | |
|
|____|_____________________|________________|_________________
_|
|____|_____________________|________________|_________________
_|
|____|_____________________|________________|_________________
_|

3. VIZA AUTORIZAŢIEI

______________________________________________________________
______
| VIZA ÎN | VIZA ÎN | VIZA ÎN
|
| ANUL _________ | ANUL _________ | ANUL _________
|
| LUNA _________ | LUNA _________ | LUNA _________
|
| ZIUA _________ | ZIUA _________ | ZIUA _________
|
| | |
|
| ŞEFUL POLIŢIEI | ŞEFUL POLIŢIEI | ŞEFUL POLIŢIEI
|
|______________________|______________________|_______________
_______|
| VIZA ÎN | VIZA ÎN | VIZA ÎN
|
| ANUL _________ | ANUL _________ | ANUL _________
|
| LUNA _________ | LUNA _________ | LUNA _________
|

213
| ZIUA _________ | ZIUA _________ | ZIUA _________
|
| | |
|
| ŞEFUL POLIŢIEI | ŞEFUL POLIŢIEI | ŞEFUL POLIŢIEI
|
|______________________|______________________|_______________
_______|

INSPECTOR ŞEF
L.S.

ANEXA 20

MODEL
FAŢĂ

ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI __________
seria _____ nr. ____
Nr. _________ data ____________

AUTORIZAŢIE
DE FOLOSIRE - ARME ŞI MUNIŢII LETALE
(PERSOANE JURIDICE)

În temeiul Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi

al muniţiilor, autorizăm __________________________, cu sediul
în localitatea ________________, strada _________________ nr.
_______, judeţul (sectorul) __________________, codul unic de
înregistrare nr. ________________________, pentru a folosi
armele şi muniţiile specificate în prezenta.
Adresa la care se păstrează armele/muniţia:

..............................................................
...........

1. ARME*

______________________________________________________________
_______________
|Nr. | categoria /|Destinaţia| Marcă| Serie| Calibrul|
Cartea de |Semnătura|
|crt.| / | | | | |
identitate | şi |
| | / | | | | |
|ştampila |
| | / | | | | |
| |
| | / | | | | |
| |

214
| | / | | | | |
| |
| | / | | | | |
| |
| |caracteristici| | | | |
| |
|____|______________|__________|______|______|_________|______
______|_________|
| 1.| | | | | |
| |
|____|______________|__________|______|______|_________|______
______|_________|
| ...| | | | | |
| |
|____|______________|__________|______|______|_________|______
______|_________|

INSPECTOR ŞEF
L.S.

------------
* Pentru mai mult de 10 arme şi o cantitate de muniţie mai mare de
calibre diferite sau având alte caracteristici vor exista anexe la autorizaţie.

VERSO

2. MUNIŢIE

______________________________________________________________
|Nr. | Cantitatea | Calibru | Observaţii
|
|crt.| | |
|
|____|_____________________|________________|_________________
_|
| 1.| | |
|
|____|_____________________|________________|_________________
_|
| ...| | |
|
|____|_____________________|________________|_________________
_|

3. VIZA AUTORIZAŢIEI

______________________________________________________________
______
| VIZA ÎN | VIZA ÎN | VIZA ÎN
|
| ANUL _________ | ANUL _________ | ANUL _________
|

215
| LUNA _________ | LUNA _________ | LUNA _________
|
| ZIUA _________ | ZIUA _________ | ZIUA _________
|
| | |
|
| ŞEFUL POLIŢIEI | ŞEFUL POLIŢIEI | ŞEFUL POLIŢIEI
|
|______________________|______________________|_______________
_______|
| VIZA ÎN | VIZA ÎN | VIZA ÎN
|
| ANUL _________ | ANUL _________ | ANUL _________
|
| LUNA _________ | LUNA _________ | LUNA _________
|
| ZIUA _________ | ZIUA _________ | ZIUA _________
|
| | |
|
| ŞEFUL POLIŢIEI | ŞEFUL POLIŢIEI | ŞEFUL POLIŢIEI
|
|______________________|______________________|_______________
_______|

INSPECTOR ŞEF
L.S.

ANEXA 21

MODEL

ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI __________
Nr. _________ data ____________

AUTORIZAŢIE DE TRANSFER AL ARMELOR

(PERSOANE JURIDICE)

Autorizăm efectuarea transferului de arme şi/sau muniţii, de către

____________________________, cu sediul în localitatea
________________, strada _________________ nr. _______, judeţul
(sectorul) __________________, codul unic de înregistrare nr.
________________________, autorizaţia de deţinere seria ___________
nr. _________.
A. Autorizaţia se acordă pentru transferul următoarelor arme*:
1. Armă din categoria** ___________ caracteristicile armei
_______________ destinaţia _______________ marca

216
_______________________ seria _____________ calibrul
_________________ C.Id. seria _________ nr. ____________
2. Armă din categoria ____________ caracteristicile armei***
_______________ destinaţia _______________ marca
_______________________ seria _____________ calibrul
_________________ C.Id. seria _________ nr. ____________
3. Armă din categoria ___________ caracteristicile armei
_______________
destinaţia _______________ marca _______________________ seria
_____________ calibrul _________________ C.Id. seria _________ nr.
____________
4. Armă din categoria ___________ caracteristicile armei
_______________ destinaţia _______________ marca
_______________________ seria _____________ calibrul
_________________ C.Id. seria _________ nr. ____________
5. Armă din categoria ___________ caracteristicile armei
_______________ destinaţia _______________ marca
_______________________ seria _____________ calibrul
_________________ C.Id. seria _________ nr. ____________
B. Autorizaţia se acordă pentru transferul următoarelor cantităţi şi
calibre de muniţie:
6. Cantitatea _______________ calibrul ____________
7. Cantitatea _______________ calibrul ____________
8. Cantitatea _______________ calibrul ____________
9. Cantitatea _______________ calibrul ____________
10. Cantitatea _______________ calibrul ____________

Transferul armelor/muniţiei va avea loc pe traseul

________________________ ruta
_________________________________
Scopul transferului ________________________________
Mijloc de transport ________________________________
Termenul de valabilitate al autorizaţiei ___________

INSPECTOR ŞEF
L.S.

În baza cererii numărul _________/________ se prelungeşte

valabilitatea autorizaţiei până la data de ____________

INSPECTOR ŞEF
L.S.

217
------------
* Pentru un număr mai mare de 5 arme sau o cantitate mai mare de
muniţie de calibre diferite se ataşează o anexă cu datele de identificare ale
armelor/muniţiilor.
** Categoria de arme conform Legii nr. 295/2004 poate fi: B, C, D
astfel că în cerere se menţionează în raport de situaţie una din categoriile
specificate.
*** Caracteristicile armei conform Legii nr. 295/2004 pot fi
individualizate prin menţionarea în cerere a poziţiei (nr. curent) din anexa
la lege, la categoriile B, C, D.

ANEXA 22

MODEL

ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI __________
Nr. _________ data ____________

AUTORIZAŢIE
DE SCOATERE TEMPORARĂ DIN ŢARĂ
A ARMELOR/MUNIŢIILOR LETALE
(PERSOANE JURIDICE)

Se autorizează scoaterea temporară din România a armelor şi/sau

muniţiilor letale, aparţinând __________________________, cu sediul în
localitatea ________________, strada _________________ nr. _______,
judeţul (sectorul) __________________, codul unic de înregistrare nr.
________________________, posesoare a autorizaţiei de deţinere de
arme şi muniţii seria ___________ nr. _________ eliberată de
____________ la data _______________.
A. Autorizaţia se acordă pentru scoaterea temporară a următoarelor
arme*:
1. Armă din categoria _____________ caracteristici
_________________ destinaţia _______________ marca
_______________________ seria _____________ calibrul
_________________ C.Id. seria _________ nr. ____________
2. Armă din categoria _____________ caracteristici
_________________ destinaţia _______________ marca
_______________________ seria _____________ calibrul
_________________ C.Id. seria _________ nr. ____________

218
 3. Armă din categoria _____________ caracteristici
_________________ destinaţia _______________ marca
_______________________ seria _____________ calibrul
_________________ C.Id. seria _________ nr. ____________
4. Armă din categoria _____________ caracteristici
_________________ destinaţia _______________ marca
_______________________ seria _____________ calibrul
_________________ C.Id. seria _________ nr. ____________
5. Armă din categoria _____________ caracteristici
_________________ destinaţia _______________ marca
_______________________ seria _____________ calibrul
_________________ C.Id. seria _________ nr. ____________
B. Autorizaţia se acordă pentru scoaterea temporară a următoarelor
cantităţi şi calibre de muniţie*:
1. Cantitatea _______________ calibrul ____________
2. Cantitatea _______________ calibrul ____________
3. Cantitatea _______________ calibrul ____________
4. Cantitatea _______________ calibrul ____________

Reprezentantul autorizat al _______________________ este domnul

(doamna) _________________________, CNP
________________________
Motivul scoaterii temporare din ţară
_________________________________
Mijloc de transport ______________________
P.C.T.F./Intrare _________________________/Ieşire
____________________
Ţara de destinaţie a armei/muniţiei _________________________
Termenul de valabilitate al autorizaţiei până la data de ___________

INSPECTOR ŞEF
L.S.

------------
* Pentru un număr mai mare de 5 arme sau o cantitate mai mare de
muniţie de calibre diferite se ataşează o anexă cu datele de identificare ale
armelor/muniţiilor.

ANEXA 23

MODEL
ROMÂNIA

219
 MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI __________
seria _____ nr. ____
Nr. _________ data ____________

CERTIFICAT
DE DEŢINĂTOR ARME NELETALE
(PERSOANE JURIDICE)

În temeiul Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi

al muniţiilor ____________________________________, cu sediul
în localitatea ________________, str. ___________________ nr.
_______, judeţul (sectorul) __________________, cod unic de
înregistrare nr. ________________________, este deţinătoare a
armelor/muniţiilor neletale, după cum urmează:

1. ARME:

______________________________________________________________
____________
| Caracteristicile armei prevăzute | Destinaţia | Marca |
Seria | Calibrul |
| în anexa la Legea nr. 295/2004* | | |
| |
|__________________________________|____________|_______|_____
__|__________|
|Nr. crt.|Poziţia din anexa la lege| | |
| |
|________|_________________________|____________|_______|_____
__|__________|
| 1. | | | |
| |
|________|_________________________|____________|_______|_____
__|__________|
| ... | | | |
| |
|________|_________________________|____________|_______|_____
__|__________|
| 10. | | | |
| |
|________|_________________________|____________|_______|_____
__|__________|

2. MUNIŢIE

______________________________________________________________
____________
| Cantitatea (buc.) | Calibrul | Alte
caracteristici |
|__________________________|____________________|_____________
_____________|
| 1. | |
|
|__________________________|____________________|_____________
_____________|

220
| ... | |
|
|__________________________|____________________|_____________
_____________|
| 10. | |
|
|__________________________|____________________|_____________
_____________|

Pentru mai mult de 10 arme şi o cantitate de muniţie mai

mare de calibre diferite sau având alte caracteristici vor
exista anexe la certificatul de deţinător.
* Caracteristicile armei conform Legii nr. 295/2004 pot fi
individualizate prin menţionarea în cerere a poziţiei (nr.
curent) din anexa la lege, la categoriile B, C, D.

INSPECTOR ŞEF
L.S.

VERSO

VIZA CERTIFICATULUI

______________________________________________________________
______
| VIZAT ÎN | VIZAT ÎN | VIZAT ÎN
|
| ANUL _________ | ANUL _________ | ANUL _________
|
| LUNA _________ | LUNA _________ | LUNA _________
|
| ZIUA _________ | ZIUA _________ | ZIUA _________
|
| | |
|
| ŞEFUL POLIŢIEI | ŞEFUL POLIŢIEI | ŞEFUL POLIŢIEI
|
|______________________|______________________|_______________
_______|
| VIZAT ÎN | VIZAT ÎN | VIZAT ÎN
|
| ANUL _________ | ANUL _________ | ANUL _________
|
| LUNA _________ | LUNA _________ | LUNA _________
|
| ZIUA _________ | ZIUA _________ | ZIUA _________
|
| | |
|
| ŞEFUL POLIŢIEI | ŞEFUL POLIŢIEI | ŞEFUL POLIŢIEI
|
|______________________|______________________|_______________
_______|
| VIZAT ÎN | VIZAT ÎN | VIZAT ÎN
|

221
| ANUL _________ | ANUL _________ | ANUL _________
|
| LUNA _________ | LUNA _________ | LUNA _________
|
| ZIUA _________ | ZIUA _________ | ZIUA _________
|
| | |
|
| ŞEFUL POLIŢIEI | ŞEFUL POLIŢIEI | ŞEFUL POLIŢIEI
|
|______________________|______________________|_______________
_______|

ANEXA 24

MODEL

ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI __________
Nr. _________ data ____________

DOVADA NOTIFICĂRII
ARMĂ NELETALĂ
(PERSOANE JURIDICE)

Ca urmare a notificării prealabile a SC _____________________ cu

sediul în localitatea ________________, str. ___________________ nr.
_______, judeţul (sectorul) __________________, cod unic de
înregistrare nr. ________________________, reprezentată prin domnul
(doamna) _______________, C.N.P. _________________, se eliberează
prezenta dovadă, pentru procurarea de arme neletale în cantitate de
_________________, având destinaţia _____________.
În termen de 5 zile de la procurarea armei neletale aveţi obligaţia de a
vă prezenta la organul de poliţie competent cu arma (armele) şi
documentul de provenienţă în vederea eliberării certificatului de
deţinător.

INSPECTOR ŞEF
L.S.

ANEXA 25

MODEL

222
 FAŢĂ

ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI __________
Seria _____ nr. ____
Nr. _________ data ____________

AUTORIZAŢIE
DE FUNCŢIONARE A POLIGONULUI DE TRAGERE

În temeiul
_________________________________________________ se
AUTORIZEAZĂ FUNCŢIONAREA poligonului de tragere pentru:
_
1. arme letale |_|
_
2. arme neletale |_|
situat în localitatea _____________________, judeţul
(sectorul) ___________, strada _________________ nr. ________,
aparţinând societăţii comerciale _____________________, cu
sediul în ____________________________ codul unic de
înregistrare nr. __________________.

În poligon se pot efectua trageri cu următoarele categorii

de arme:

Letale: ____
1. Categoria B, | |
Caracteristicile armei |____|
______________________________________________________
| 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 |
|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
| | | | | | | | | | | |
|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
____
2. Categoria C, | |
Caracteristicile armei |____|
___________________
| 19 | 20 | 21 | 22 |
|____|____|____|____|
| | | | |
|____|____|____|____|
____
3. Categoria D, | |
|____|
____
Neletale | |
|____|

Se va marca cu X în dreptul categoriei şi

caracteristicilor corespunzătoare armei.

INSPECTOR ŞEF
L.S.

223
 VERSO

VIZA AUTORIZAŢIEI

______________________________________________________________
______
| VIZA ÎN | VIZA ÎN | VIZA ÎN
|
| ANUL _________ | ANUL _________ | ANUL _________
|
| LUNA _________ | LUNA _________ | LUNA _________
|
| ZIUA _________ | ZIUA _________ | ZIUA _________
|
| | |
|
| ŞEFUL POLIŢIEI | ŞEFUL POLIŢIEI | ŞEFUL POLIŢIEI
|
|______________________|______________________|_______________
_______|
| VIZA ÎN | VIZA ÎN | VIZA ÎN
|
| ANUL _________ | ANUL _________ | ANUL _________
|
| LUNA _________ | LUNA _________ | LUNA _________
|
| ZIUA _________ | ZIUA _________ | ZIUA _________
|
| | |
|
| ŞEFUL POLIŢIEI | ŞEFUL POLIŢIEI | ŞEFUL POLIŢIEI
|
|______________________|______________________|_______________
_______|
| VIZA ÎN | VIZA ÎN | VIZA ÎN
|
| ANUL _________ | ANUL _________ | ANUL _________
|
| LUNA _________ | LUNA _________ | LUNA _________
|
| ZIUA _________ | ZIUA _________ | ZIUA _________
|
| | |
|
| ŞEFUL POLIŢIEI | ŞEFUL POLIŢIEI | ŞEFUL POLIŢIEI
|
|______________________|______________________|_______________
_______|

ANEXA 26

MODEL

224
 ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI __________
Seria _____ nr. ____
Nr. _________ data ____________

AUTORIZAŢIE
PENTRU ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CURSULUI
DE INIŢIERE ŞI PREGĂTIRE TEORETICĂ
ŞI PRACTICĂ PE LINIE DE ARME ŞI MUNIŢII

Se autorizează societatea comercială

__________________________________, cu sediul în localitatea
________________, strada _________________ nr. _______, judeţul
(sectorul) __________________, codul unic de înregistrare
_____________, să organizeze şi să desfăşoare cursuri de iniţiere şi
pregătire teoretică şi practică pe linie de arme şi muniţii. Activităţile se
vor desfăşura la:
- pregătirea teoretică la sediul din _________________, str.
______________ nr. _____, judeţ (sector) ___________;
- pregătire practică la poligonul situat în
_______________________________, aparţinând
_____________________________________________________.

INSPECTOR ŞEF
L.S.

ANEXA 27

MODEL
ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI __________
Seria _____ nr. ____
Nr. _________ data ____________

ATESTAT
DE INSTRUCTOR ÎN POLIGONUL DE TRAGERE
Domnul/Doamna
______________________________________________, domiciliat(ă)
în localitatea ______________________, str.
_____________________ nr. _______, bloc____, scara _____, apt.
______, judeţ (sector) _____________________ CNP

225
______________________ îndeplineşte condiţiile legale şi a
obţinut calitatea de instructor în poligonul de tragere cu
arme şi muniţii, care îi conferă drepturile conexe prevăzute
în Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor.

INSPECTOR ŞEF
L.S.

*VIZE DE PRELUNGIRE A VALABILITĂŢII ATESTATULUI

___________________________________________________________
|Nr. |Nr. şi data| Organul | Valabil până | Semnătura şi |
|crt.| vizei | de poliţie | la data de: | ştampila |
|____|___________|____________|______________|______________|
| | | | | |
|____|___________|____________|______________|______________|
| | | | | |
|____|___________|____________|______________|______________|
| | | | | |
|____|___________|____________|______________|______________|
| | | | | |
|____|___________|____________|______________|______________|
| | | | | |
|____|___________|____________|______________|______________|

* Prezentul atestat se vizează la intervale de 5 ani.

ANEXA 28

MODEL

ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI __________
Nr. _________ data ____________

DISPOZIŢIE*
de anulare a autorizării şi retragerea autorizaţiei
persoanelor juridice

În conformitate cu prevederile art. ________________________,

începând cu data de ________________, s-a dispus anularea autorizării şi
retragerea autorizaţiei de ______________________ nr.
______________ din ____________, emisă de
______________________ S.C. _________________________, cu
sediul în localitatea __________________, str.
_______________________ nr. _____, judeţul (sectorul)
___________________, cod unic de înregistrare nr.

226
_________________, pentru încălcarea prevederilor art. _____ din
_________________ constând în aceea că:

___________________________________________________________
_______________

___________________________________________________________
_______________

___________________________________________________________
_______________

___________________________________________________________
_______________

___________________________________________________________
_______________

INSPECTOR ŞEF
L.S.

------------
* Dispoziţia de anulare a autorizării se va anexa la înştiinţarea adresată
persoanei în cauză.

ANEXA 29

MODEL

______________________________________________________________
________________
|
|
|
______________________________________________________________
______ |
| |
| |
| | ROMÂNIA
| |
| | MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
| |
| |
| |
| |
| |

227
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| | CARTEA DE IDENTITATE A ARMEI
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| | Seria RO nr. 0000000
| |
|
|_____________________________________________________________
_______| |
| pag. 1
|
|_____________________________________________________________
_________________|

______________________________________________________________
________________
|
|
|
______________________________________________________________
______ |
| |
______________________________________________________________
__ | |
| | | Date generale de identificare ale armei
| | |

228
| |
|_____________________________________________________________
___| | |
| | | Categoria |
| | |
| |
|_________________________________|___________________________
___| | |
| | | Caracteristicile | |
| | |
| |
|____________________|____________|___________________________
___| | |
| |
______________________________________________________________
__ | |
| | | Elemente de identificare
| | |
| |
|_____________________________________________________________
___| | |
| | | Marca |
| | |
| |
|_________________________________|___________________________
___| | |
| | | Seria |
| | |
| |
|_________________________________|___________________________
___| | |
| | | Calibru |
| | |
| |
|_________________________________|___________________________
___| | |
| | | Ţara de origine |
| | |
| |
|_________________________________|___________________________
___| | |
| | | Ţara de provenienţă |
| | |
| |
|_________________________________|___________________________
___| | |
| | | Serie cutie mecanisme |
| | |
| |
|_________________________________|___________________________
___| | |
| | | Serie ţeavă |
| | |
| |
|_________________________________|___________________________
___| | |

229
| |
______________________________________________________________
__ | |
| | | Marcajul
| | |
| |
|_____________________________________________________________
___| | |
| | | Indicativul de ţară |
| | |
| |
|_________________________________|___________________________
___| | |
| | | Indicativul producătorului |
| | |
| |
|_________________________________|___________________________
___| | |
| | | Anul de fabricaţie | |
| | |
| |
|____________________|____________|___________________________
___| | |
| | | Numărul de ordine | |
| | |
| |
|____________________|____________|___________________________
___| | |
| |
______________________________________________________________
__ | |
| | | Alte date de identificare a armei
| | |
| |
|_____________________________________________________________
___| | |
| | | Muniţia folosită | |
| | |
| |
|____________________|____________|___________________________
___| | |
| | | Număr de ţevi | |
| | |
| |
|____________________|____________|___________________________
___| | |
| | | Poziţia ţevilor | |
| | |
| |
|____________________|____________|___________________________
___| | |
| | Seria RO nr. 0000000
| |
|
|_____________________________________________________________
_______| |

230
| pag. 2
|
|_____________________________________________________________
_________________|

______________________________________________________________
________________
|
|
|
______________________________________________________________
______ |
| |
______________________________________________________________
__ | |
| | | Date privind omologarea armei
| | |
| | | (pentru arme fabricate în România)
| | |
| |
|_____________________________________________________________
___| | |
| | | Seria şi nr. certificatului de omologare |
| | |
| |
|_____________________________________________|_______________
___| | |
| | | Data eliberării certificatului de omologare |
| | |
| |
|_____________________________________________|_______________
___| | |
| | | Autoritatea emitentă a certificatului de omologare
| | |
| | |_____________________________________________________
| | |
| | |
| | |
| | |
| | |
| |
|_____________________________________________________________
___| | |
| | | Date privind certificarea îndeplinirii condiţiilor
de omologare| | |
| | | (pentru armele introduse în România)
| | |
| |
|_____________________________________________________________
___| | |
| | | Ţara de origine |
| | |
| |
|_________________________________|___________________________
___| | |

231
| | | Seria şi nr. certificatului de omologare din ţara de
origine | | |
| | |_____________________________________________________
| | |
| | |
| | |
| | |
| | |
| |
|_____________________________________________________________
___| | |
| | | Data omologării în România |
| | |
| |
|____________________________________|________________________
___| | |
| | | Seria şi nr. omologării în România |
| | |
| |
|____________________________________|________________________
___| | |
| | | Autoritatea emitentă
| | |
| | |_____________________________________________________
| | |
| | |
| | |
| | |
| | |
| |
|_____________________________________________________________
___| | |
| | | Avizul de constatare tehnico-ştiinţifică
criminalistică | | |
| |
|_____________________________________________________________
___| | |
| | | Nr. şi data avizului |
| | |
| |
|_______________________|_____________________________________
___| | |
| | | Autoritatea emitentă: |
| | |
| |
|_______________________|_____________________________________
___| | |
| | | Autoritatea emitentă: data
| | |
| | |
| | |
| | | L.S.
| | |
| |
|_____________________________________________________________
___| | |

232
| | Seria RO nr. 0000000
| |
|
|_____________________________________________________________
_______| |
| pag. 3
|
|_____________________________________________________________
_________________|

______________________________________________________________
________________
|
|
|
______________________________________________________________
______ |
| |
______________________________________________________________
__ | |
| | | Verificări periodice cu privire la starea tehnică
a armei | | |
| |
|_____________________________________________________________
___| | |
| | | Data | Unitatea care a | Starea |
Semnătura | | |
| | | verificării | efectuat verificarea | tehnică |
şi ştampila | | |
| |
|_____________|______________________|_____________|__________
___| | |
| |
|_____________|______________________|_____________|__________
___| | |
| |
|_____________|______________________|_____________|__________
___| | |
| |
|_____________|______________________|_____________|__________
___| | |
| |
|_____________|______________________|_____________|__________
___| | |
| |
| |
| |
______________________________________________________________
__ | |
| | | Menţiuni privind retragerea cărţii de identitate
a armei | | |
| |
|_____________________________________________________________
___| | |

233
| | | Data | Unitatea care a | Număr de |
Semnătura | | |
| | | retragerii | dispus retragerea | înregistrare|
şi ştampila | | |
| |
|_____________|______________________|_____________|__________
___| | |
| |
|_____________|______________________|_____________|__________
___| | |
| |
| |
| |
______________________________________________________________
__ | |
| | | Alte menţiuni
| | |
| | |
__________________________________________________________ |
| |
| | |
__________________________________________________________ |
| |
| | |
__________________________________________________________ |
| |
| | |
__________________________________________________________ |
| |
| | |
__________________________________________________________ |
| |
| |
|_____________________________________________________________
___| | |
| | Seria RO nr. 0000000
| |
|
|_____________________________________________________________
_______| |
| pag. 4
|
|_____________________________________________________________
_________________|

ANEXA 30

MODEL

ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI __________
Nr. _________ data ____________

234
 AVIZ
de principiu pentru includerea în obiectul de activitate a operaţiunilor cu
arme şi muniţii

Urmare a solicitării domnului ________________________________,

adresată în calitate de _______________________ al SC
______________________ cu sediul în localitatea
_______________________________, str.
_________________________ nr. _________, judeţul (sectorul)
_______________________, cod unic de înregistrare nr.
____________________________, se acordă AVIZUL de principiu, în
vederea includerii în obiectul de activitate al societăţii a următoarelor
domenii:
1. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;
2. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;
3. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;
4. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;
5. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;
6. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;

Prezentul aviz are o valabilitate de 30 de zile.

INSPECTOR ŞEF
L.S.

ANEXA 31

MODEL
ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI __________
seria _____ nr. ____

AUTORIZAŢIE
PENTRU EFECTUAREA OPERAŢIUNILOR CU
ARME ŞI MUNIŢII LETALE

235
 În temeiul Legii nr. 295/2004, privind regimul armelor şi al muniţiilor,
autorizăm ___________________________________, cu sediul în
localitatea _______________________________, strada
_________________________ nr. _________, judeţul (sectorul)
_______________________, codul unic de înregistrare nr.
____________________________, pentru a efectua următoarele
operaţiuni cu arme şi muniţii:
1. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;
2. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;
3. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;
.. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;
.. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;
.. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;
.. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;
.. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;
.. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;
.. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;
.. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;
.. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;
.. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;
.. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;
.. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;
.. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;
.. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;

236
 .. _______________________________________ - COD CAEN
__________________;

INSPECTOR ŞEF
L.S.

ANEXA 32

MODEL

ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE
Nr. _______________ data _______________

AVIZ
pentru operaţiuni de import/export cu arme şi muniţii
(armurieri)

Se acordă AVIZUL pentru efectuarea de operaţiunii de import/export

cu arme şi muniţii _______________________________________, cu
sediul în localitatea _______________________________, str.
_________________________ nr. _________, judeţul (sectorul)
_______________________, cod unic de înregistrare nr.
____________________________, astfel:

A.
1. _____________ (bucăţi) arme din categoria
____________________, caracteristicile* ______________________
marca ______________, calibrul _______;
2. _____________ (bucăţi) arme din categoria
____________________, caracteristicile ______________________
marca ______________, calibrul _______;

B.
1. _____________ (bucăţi) muniţie, calibrul ________________;
2. _____________ (bucăţi) muniţie, calibrul ________________.

Ţara de unde/unde se importă/exportă armele/muniţia

________________________
Termenul de valabilitatea al avizului până la data de
______________________

237
 Mijloc de transport
________________________________________________________
P.C.T.F. INTRARE/IEŞIRE
____________________________________________________
Paza transportului este asigurată de
____________________________________ în baza contractului nr.
______________/______________

INSPECTOR ŞEF
L.S.

------------
* Caracteristicile armei conform Legii nr. 295/2004 pot fi
individualizate prin menţionarea în cerere a poziţiei (nr. curent) din anexa
la lege, la categoriile B, C, D.
În cazul în care caracteristicile enunţate vor necesita completarea listei
cu mai mult de 2 puncte, vor exista anexe.

ANEXA 33

MODEL

ROMÂNIA
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI __________
Nr. _________ data ____________

AVIZ
PENTRU EFECTUAREA TRANSPORTULUI DE ARME ŞI
MUNIŢII

În baza autorizaţiei de efectuare a operaţiunilor cu arme şi muniţii seria

_______ nr. ______________ societatea comercială
______________________________, cu sediul în*1)
_____________________________________________________, codul
unic de înregistrare nr. ____________________________, este avizată să
efectueze transportul*2) _____________________________ de arme şi
muniţii după cum urmează:

*A.
1. _____________ (bucăţi) arme din categoria
____________________, caracteristicile ______________________
destinaţie _______________ marca ______________, calibrul _______;

238
 2. _____________ (bucăţi) arme din categoria
____________________, caracteristicile ______________________
destinaţie _______________ marca ______________, calibrul _______;

*B.
1. _____________ (bucăţi) muniţie, calibrul ________________;
2. _____________ (bucăţi) muniţie, calibrul ________________.

Transportul se va efectua cu:

1. Auto tip __________________ marca ____________________, nr.
înmatriculare _____________________, omologare R.A.R. nr.
______________ din _____________, A.N.O.A.M. nr.
_________________ din _____________, licenţă de execuţie pentru
transport de materiale periculoase A.R.R. nr.
________/______________.
2. Auto tip __________________ marca ____________________, nr.
înmatriculare _____________________, omologare R.A.R. nr.
______________ din _____________, A.N.O.A.M. nr.
_________________ din _____________, licenţă de execuţie pentru
transport de materiale periculoase A.R.R. nr.
________/______________.

Conducători auto autorizaţi:

1. _______________________________;
2. _______________________________;
3. _______________________________.
Ruta utilizată ____________________________________________
P.C.T.F. INTRARE/IEŞIRE
___________________________________
Paza transportului este asigurată de
____________________________________ în baza contractului nr.
______________/______________.

Termenul de valabilitate al avizului este până la data de

_________________.
Transportul armelor şi muniţiilor se va face cu îndeplinirea condiţiilor
prevăzute în Legea nr. 333/2003, privind paza obiectivelor, bunurilor,
valorilor şi protecţia persoanelor şi normelor de aplicare ale acesteia.

INSPECTOR ŞEF
L.S.

------------

239
 *1) adresa completă
*2) intern/internaţional
* În cazul în care caracteristicile enunţate vor necesita completarea
listei cu mai mult de 2 puncte, vor exista anexe.

---------------

MODULUL II

UZUL DE ARMA

Limitele exercitarii uzului de arma (art. 34 din Legea 295/2004)

Titularii dreptului de a purta si folosi armele de aparare si paza pot face uz de arma
numai in poligoanele autorizate in conditiile legii sau in caz de legitima aparare ori stare de
necesitate.

Obligatii in cazul efectuarii uzului de arma (art.35 din Legea 295/2004)

(1) Persoana care a facut uz de arma este obligata sa actioneze imediat, pentru a se
acorda primul ajutor si asistenta medicala persoanelor ranite.
(2) Persoana care a facut uz de arma este obligate sa anunte de indata cel mai apropiat
organ de politie, indiferent daca au rezultat sau nu victime ori pagube materiale.
(3) In situatia prevazuta la alin.(2), precum sic ea prevazuta la art.29 alin.(4), organul de
politie sesizat are obligatia sa efectueze cercetarea la fata locului si a circumstantelor in care s-a
produs evenimentul.Arma care a fost folosita ramane in custodia organului de politie care
desfasoara cercetarea, pana la incheierea acesteia.
(4)Prevederile alin,(2) si (3) nu se aplica in cazul in care s-a facut uz de arma , in
conditiile prevazute la art.34 alin.(2), cu exceptia situatiei in care , in urma folosirii armei, au
rezultat victime umane.

240
 Uzul de arma de vanatoare (art.39 din Legea 295/2004)

Titularul dreptului de a purta si folosi arme de vanatoare poate face uz de arma inscrisa in
permisul de arma numai asupra vanatului pentru care a fost autorizat in conditiile Legii
nr.103/1996 republicata, cu modificarile ulterioare, precum si pentru antrenament, in poligoane
autorizate in conditiile legii.
2. La articolul 39 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul
cuprins:
"(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), armele de vanatoare pot fi
folosite si in caz de legitima aparare, stare de necesitate ori caz fortuit, in
conditiile legii."

Modificata prin Lege nr. 152/2008 pentru modificarea si completarea

Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor

Uzul de arma neletala destinata pentru autoaparare (art.63 din Legea 295/2004)
Titularii dreptului de a purta si folosi arme neletale, destinate pentru autoaparare, pot face
uz de arma numai in poligoane autorizate in conditiile prezentei legi sau in caz de legitima aparare
ori stare de necesitate.

Uzul de arma
conform capitolului 3 din legea nr.17/1996- privind regimul armelor de foc si al
munitiilor

art.46
Prin uz de arma , insensul prezentei legi , se intelege executarea tragerii cu arma de foc asupra
persoanei sau bunurilor.
Art.47
Persoanele care sunt dotate cu arme de foc pot face uz de arma , pentru indeplinirea atributiilor
de serviciu sau a misiunilor militare, in urmatoarele situatii:
a) impotriva acelora care ataca militarii aflati in serviciul de garda, paza, escorta,
protectie, mentinerea si stabilirea ordinii d drept, precum si impotriva celor care , prin actul
savarsit, prin surprindere, pun in pericol obiectivul pazit;
b) impotriva acelora care ataca persoanelle investite in exercitiul autoritatii publice sau
carora potrivit legii, li se asigura protectie;
c) impotriva persoanelor care incearca sa patrunda ori sa iasa in mod illegal in sau din
unitatile , subunitatile militare ori din perimetrele sau zonele pazite – vizibil delimitate- stabilite
prin consemn;
d) pentru imobilizarea infractorilor care, dupa savarsirea unor infractiuni, incearca sa fuga;
e) impotriva oricarui mijloc de transport folosit de persoanele prevazute la lit.b) si c),
precum si impotriva conducatorilor acestora care refuza sa opreasca la semnalele regulamentare ale
organelor abilitate, existand indicii temeinice ca au savarsit o infractiune ori ca este iminenta
savarsirea unei infractiuni;

241
 f) pentru imobilizarea sau retinerea persoanelor cu privire la care sunt probe ori indicii
temeinice ca au savarsit o infractiune si care riposteaza ori incearca sa riposteze cu arma ori cu alte
obiecte care pot pune in pericol viata ori integritatea corporala a persoanei;
g) pentru a impiedica fuga de sub escorta sau evadarea celor aflati in stare legala de detinere;
h) impotriva grupurilor de personae sau personae isolate care incearca sa patrunda fara drept
in sediile sau in perimetrele autoritatilor si institutiilor publice;
i) impotriva celor care ataca sau impiedica militarii sa execute misiuni de lupta;

j) in executarea interventiei antiteroriste asupra obiectivelor atacate sau capturate de teroristi,

in scopul retinerii si anihilarii acestora, eliberarii ostaticilor si restabilirii ordinii publice.
Art.48
Persoanele autorizate sa detina, sa poarte si sa foloseasca arme pentru paza sau
autoaparare pot face uz de arma , in legitima aparare sau in stare de necessitate, potrivit legii.
Art.49
In cazurile prevazute la art.47 lit.c), d), g), h), si i), se va face uz de arma numai dupa ce s-
a facut somatia legala .
Somatia se face prin cuvantul “Stai “. In caz de nesupunere, se someaza din nou prin
cuvintele “Stai ca trag!”. Daca cel in cauza nu se supune nici de aceasta data, se someaza prin
tragerea focului de arma in sus, in plan vertical.
In cazul in care , dupa executarea somatiei legale, potrivit alin.(2), persoana in cauza nu se
supune , se poate face uz de arma impotriva acesteia.
In cazul prevazut la art.47 lit.h) si i), se face uz de arma numai dup ace s-a repetat de 3 ori, la
intervale de timp suficiente pentru dispersarea participantilor, somatia “Parasiti…., vom folosi
arme de foc”.
In situatiile prevazute la art.47 lit.a), b), f) si j), precum si la art. 48, se poate face uz de arma
fara somatie, daca lipseste timpul necesar pentru aceasta.
In cazul folosirii armelor impotriva autovehiculelor se executa un foc in plan vertical iar
apoi se vat rage in pneurile acestora in acopul imobilizarii.
Art.51
Uzul de arma , in conditiile si situatiile prevazute in prezentul capitol se face in asa fel
incat sa duca la imobilizarea celor impotriva carora se foloseste arma, tragandu-se, pe cit posibil la
picioare, pentru a evita cauzarea mortii acestora.
Daca uzul de arma si-a atins scopul prevazut la alin.(1), se inceteaza recurgerea la un
asemenea mijloc.
Persoanei ranite trebuie sa I se acorde primul –ajutor si ingrijiri medicale.
Art.52
Se va evita pe cat posibil, uzul de arma impotriva minorilor , femeilor si batranilor.
Se intrezice uzul de arma :
a) impotriva copiilor, femeilor vizibil gravide, cu exceptia cazurilor in care infaptuiesc un
atac armat sau in grup, care pune in pericol viata sau integritatea corporala a unei personae;
b) in situatiile in care s-ar primejdui viata altor personae ori s-ar viola teritoriul , spatial
aerian sau apele nationale ale unui stat vecin.

CAUZE CARE INLATURA CARACTERUL PENAL AL FAPTEI PRIN

INLATURAREA VINOVATIEI

1. LEGITIMA APARARE

242
 Legitima aparare este o cauza care exclude caracterul penal al faptei datorita lipsei de
vinovatie in conditiile in care aceasta este savarsita.
Este in stare de legitima aparare acela care savarseste fapta pentru a inlatura un atac
material , direct, imediat si injust indreptat impotriva sa , a altuia sau impotriva unui interes public
si care pune in pericol grav persoana si drepturile celui atacat ori interesul public.
Este de asemenea legitima aparare si acela care din cauza tulburarii sau temerii a
deposit limitele apararii proportionale cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a
produs atacul.

Conditiile legitimei aparari:

A. In conditiile atacului:
-sa fie material, direct, imediat si ijust
-sa fie indreptat impotriva unei personae, a drepturilor acesteia sau impotriva unui interes
public
-sa puna in pericol grav valorile sociale ocrotite

B. Conditiile apararii:
-apararea se realizeaza printr-o fapta prevazuta penala
- apararea sa fie precedata de atac
- apararea sa se indrepte impotriva agresorului
- apararea sa fie necesara pentru inlaturarea atacului
- apararea sa fie proportionala cu gravitatea atacului

C. Depasirea limitelor legitimei aparari

Efectele legitimei aparari

Fapra savarsita in stare de legitima aparare nu este infractiune pentru ca ii lipseste trasatura
esentiala a vinovatiei si, pe cale de consecinta nu atrage raspunderea penala a faptuitorului.

2. STAREA DE NECESITATE

Este in stare de necesitate acela care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si
care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun
important al sau ori al altuia sau in interes public.
Fapta savarsita in stare de necesitate nu este infractiune deoarece nu este savarsita cu vinovatie.
Pericolul care ameninta valorile sociale ocrotite este generat de diferite intimplari si nu de atacul
unei persoane ca in cazul legitimei aparari.

Conditiile starii de necesitate:

A. Conditii referitoare la pericol:

- sa fie iminent
- sa ameninte valorile sociale aparate, respectiv viata, integritatea corporala, sanatatea persoanei ori
un bun important al acesteia sau un interes public
-sa fie inevitabil
B. Conditiile actiunii de salvare:
- sa se realizeze prin comiterea unei fapte prevazute de legea penala

243
 - sa fi constituit singurul mijloc de inlaturare a pericolului
- prin ea sa nu se cauzeze urmari vadit mai grave decat acela care s-ar fi produs daca pericolul nu era
inlaturat
- sa nu fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care avea obligatia de a infrunta pericolul

Efectele juridice:
Fapta savarsita in stare de necesitate nu are caracter infractional pentru ca nu este savarsita cu
vinovatie si inlatura raspunderii civile caci de cele mai multe ori prejudiciul este adus unei persoane
nevinovate de ivirea pericolului.
Repararea prejudiciului cauzat prin fapta de aparare in stare de necesitate poate reveni persoanei
salvate cand ivirea pericolului ce a generat starea de necesitate se datoreaza unui eveniment , insa cand
pericolul s-a produs prin fapta persoanei vatamate atunci este inlaturata si raspunderea civila.

MODULUL III

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

Primul ajutor are doua scopuri principale:
- sa salveze viata accidentatului
- sa asigure vindecarea lui fara, sau cu cat mai putine urmari.
Fiecare om trebuie sa fie pregatit , sa stie cum sa dea primul ajutor .
Acordarea primului ajutor e o indeletnicire care trebuie invatata si exersata dinainte.
Chiar daca in continuare vom indica numeroase metode si sfaturi aparent usor de aplicat , nu
poti deveni instantaneu un salvator priceput si indemanatic .
Putina experienta practica valoreaza infinit mai mult decat o tona de teorie. Cand nu se poate
ajunge la medic sau la spital , salvatorul trebuie sa ia masuri drastice ca sa salveze o viata. Atentie insa,
sfaturile din acest curs pot servi in situatii grave, de criza, dar nu pot inlocui medicul!
Interventia in cazul ranirilor produse de gloante este apanajul exclusiv al medicului chirurg, asa
ca salvatorul pote lua doar niste prime masuri ajutatoare si deci prima masura care trebuie luata intr-o
asemenea situatie este anuntarea unui medic sau a Salvarii.
Apoi:
- potoleste panica si indeparteaza persoanele care stanjenesc ori se inghesuie
- cauta o trusa de prim ajutor
- stabilestre urgentele si prioritatile, cand sunt mai multe victime cea cu mai multe rani trebuie tratata
prima, dar ocupate mai intai de cei cu sanse
- dintre mai multe rani, ordinea gravitatii este intai stopul cardiac si respirator, apoiu hemoragiile
mari, apoi altele.
Procedeaza cu logica si blindete, pentru ca sa nu faci mai mult rau decat bine .
Daca se poate, examineaza victima inainte de a o muta , dar daca starea de accident sau pericol
continua sa existe si conditil e meteorologice sunt nefavorabile, du imediat pacientul intr-un loc ferit si
sigur.
Cum dai primul ajutor:
 Pastreza-ti calmul
 Nu schimba pozitia si locul victimei inainte de a te lamuri de ce sufera

244
  Stabileste capacitatea de reactie a victimei, scuturind-o usor (insa nu-i zgaltii capul sau gatul). S-
ar putea sa fie doar socata , nu chiar inconstienta. Verific-o prin atingerea usoara cu degetul pe ochi
(daca clipeste , inseamna ca e constienta). Niciodata nu tipa, nu lovi , nuzgiltai, nu lovi. Nu o forta sa
bea mai ales bauturi alcoolice.
 Daca victima este inconstienta , dar respira verifica daca are hemoragie , daca este ranita, la cap ,
gat sau sira spinarii.
 Intinde victima pe o suprefata plana , fixa. Daca este nevoie sa fie rasuucita trebuie rostogolit
simultan intregul corp(cap, gat, trunchi s.a.m.d.-impreuna)
 Daca nu respira –fa-i imediat respiratie artificiala
 Daca n-are puls – fa- i masaj cardiac
 Victima va fi incalzita sau va sta la calldura (dar nu supraincalzita) iar hainele stramte ori strinse
vor fi slabite, desfacute
 Da-i sa bea (putin ) ceai , apa- dar nu si celor raniti la piept, abdomen, sau celor inconstienti
 Incurajeaz-o.
Daca victima :
 are fata rosie – asaz-o cu capul mai sus decat picioarele
 are fata palida –asaz-o cu picioarele mai sus decat capul
 varsa ori pierde sange pe gura, e ranita la cap, lesinata-asaz-o pe-o parte
 e ranita la abdomen, are dureri in corp- aseaz-o intinsa pe spate, cu genunchii ridicati si
sprijiniti(pe un sul gros de haine etc)
 e ranita la plamani, la piept, respira cu greutate-asaz-o cu pieptul mai ridicat

Evacuarea ranitului:
Daca esti singur cu victima si evacuarea ei imediata e obligatorie si vitala ridica-i trunchiul si
pune-o pe sezut, cu corpul putin plecat inainte. Stai in spatele ei si sprijin-o cu genunchii. Baga-ti
mainile pe la subsiorile sale si adu-i un antebrat in fata pieptului Apuca-i antebratul cu ambele maini
Ridic-o si sprijin-o pe soldul tau. Retage-te tarand-o.

Socul psihologic
Multi accidentati mor nu datorita ranilor , ci din cauza netratarii socului.
Socul psihologic produs de accident incetineste toate functiile vitale, slabeste circulatia sangelui.
Socul se amplifica datorita hemoragiei, durerii, expunerii la intemperii, oboselii.
La orice accident indiferent de conditii , victima trebuie tratata de soc.
Simptome : Ranitul este nelinistit , palid, are pielea rece, lipicioasa, ii este frig.Victima poate fi
slaba, ametita, dezorientata, fara capacitatea de reactie, insetata, vomita, lesina (uneori in mod repetat).
Primul ajutor: trebuie sa actionezi imediat si prioritar pentru tratarea socului (cu exceptia cazului in
care exista probleme si mai grave sau mai urgente: stop cardiac, hemoragii etc.)
 Deschide sau largeste hainele stranse, stramte, fara a provoca insa racirea corpului;
 Calmeaza durerile (daca poti) si trateaza ranile;
 Inveleste corpul cu haine suplimentare sau paturi pentru a-l incalzi, dar fara sa-l
supraincalzesti (sa nu transpire)
 Da-i sa bea lichide calde si dulci- dar nu o face daca banuiesti o hemoragie interna;
 Intinde victima pe spate , apuca-i gleznele si ridica-i picioarele la verticala.Tine-la asa vreo
15-20 sec, apoi cobooara-le, sprijina-le pe ceva (scaun , geamantan etc) si lasa-le sa stea mai sus decat
corpul (vreo 30 cm);
 Dacaa victima isi pierde cunostinta , asaz-o cu fata in jos (sa nu se inece cu limba, sangele
etc);
 Incurajaz-o vorbeste-i;

245
 Evita zgomotele , panica, fa liniste in jur, nu-i da ingrijiri care nu sunt stict necesare pentru salvarea
vietii (dar nu uita ca durerile si frica influenteaza in rau starea generala a victimei).
URGENTELE : HEMORAGII PLAGI, RANI
Primul ajutor in cazul ranilor se face conform unei succesiuni de masuri:
- oprirea urgenta a sangerarii
- calmarea durerii
- curatarea si pansarea ranii
Hemoragia – trebuie tratata cu maxima prioritate, chiar inaintea stopului respirator dar nu inaintea
stopului cardiac. Pierderea brusca a 1/3 din cantitatea totala de sange din corp produce moartea. Chiar
scurgerea unei cantitati mici de sange produce o impresie socanta.
Sangerarea poate fi arteriala , cu sange mai deschis la culoare, care tisneste intermitent prin plaga, cu
frecventa pulsului ori venoasa cand sangele este rosu inchis si se scurge continuu, fara tasnituri.
Primul ajutor opreste sangerarea pentru moment, oprirea definitiva trebuie facuta de un medic. Daca
poresti scurgerea , Natura intervine si victima se ajuta singura (sangele este antiseptic si coagulant).
Cand cineva pierde sange trebuie intervenit URGENT.
- Apasa cu degetele chiar pe rana sau gaura (daca nu este vreun corp metalic , piatra sau lemn
inauntru ). Sau apasa cu degetul pe traseul vasului ranit, intr-un punct accesibil.
- Pe o artera punctul e situat ori unde intre inima si rana care sangereaza, de exemplu acolo unde se
simte artera pulsand iar in cazul unei vene, punctul va fi partea opusa inimii, dincolo de rana. Aceasta
interventie imediata creaza un ragaz in care se procura materiale si se pregateste pansamentul.
- Ciupeste si apropie marginile ranii cu degetele . Tine-le mereu apasate si stranse.
- Pune un pansament : tampon de vata, basma, direct pe rana, ca sa opresti cat mai bine scurgerea
sangelui si stringe-l cu o fasa , fular sau o batista.Nu e obligatoriu ca tamponul sa fie foarte curat –desi e
preferabil. Opreste scurgerea cu orice material ai la indemana. Nu pierde timpul cautand un anume
material igienic.Totusi nu-i baga murdarie in rana.
- Daca sangele stranbate un tampon prea imbibat , nu-l arunca, ci adauga inca unul pe deasupra.
- Indoaie strins membrul ranit, din articulatia de deasupra ranii sangerande pentru ca membrul sa
ramana in aceasta pozitie , cele doua segmente se leaga cu o fasa , cordon, curea etc.
- Aseaza, intinde ranitul astfel incat partea corpului cu rana sa fie mai ridicata decat restul corpului.
- Nu spala rana
- Nu curata si nu indeparta coaja sau cheagul format.
- Daca scurgerea nu s-a oprit dupa manevrele precedente, pune-i un garou – cu care membrul ranit
se infasoara si se leaga strans la radacina, stranguland artera sau vena pana inceteaza hemoragia.
Eficienta strangularii creste daca sub garou , deasupra arterei , venei se pune un sul de fasa , o batista
impaturita etc.Garoul este o metoda eficienta , dar periculoasa, se foloseste numai daca celelalte metode
indicate mai inainte nu dau rezultate, este amputat un membru , in rana este un corp mare, rana este
foarte mare si are margini zdrentuite. Stransoarea garoului trebuire slabita dupa fiecare 30 de minute ,
pentru a lasa sangele sa circule 30-60 de secunde prin tesuturi ; astfel tesuturile nealimentate cu oxigen
se distrug si membrul se cangreneaza . NU strange prea tare bandajul sau garoul, doar cat e nevoie! NU
pune garou la gat.
- Transporta cat mai repede ranitul la doctor, la spital.
- Nu uita ;tine ridicat bratul sau piciorul cu rana deschisa , caci in felul acesta presiunea sangelui din
membru se reduce si scurgerea va slabi , poate chiar se va opri.
Hemoragia interna
Simptome : ranitul este rece, lipicios, palid. Pulsul este accelerat , dar slab, de abia se simte. Are
tendinta sa lesine . Are dureri. Este nelinistit , ii slabeste acuitatea vizuala, vederea.Este din ce in ce mai
insetat. Uneori scuipa sange – ca o spuma rosie sau ca grauntele de cafea rasnita.
Primul ajutor: in astfel de cazuri , pana la sosirea Salvarii, ranitul trebuie sa stea nemiscat, culcat,
fara sprijin la cap, eventual picioarele mai sus decat capul. Fii prudent cu primul ajutor. Nu-i da sa bea
dar umezeste-i buzele cu o carpa uda.Misca-l cat mai putin posibil. Are nevoie urgenta de medic.

246
 Calmeaza-i durerea cu un antinevralgic sau cu un algocalmin si imbarbateaza-l.
Rana trebuie curatata si pansata pornind de la ideea ca orice plaga accidentala este infectata.
Daca nu ai la indemana materiale sterile sau pansamente, igienice, lasa mai bine rana expusa la aer-
dupa ce opresti hemoragia.
Ca sa ajungi la rana , nu pierde timp incercand sa desfaci nasturi, sirete capse. Sfasie , taie,
rupe haina .Fii atent sa NU introduci murdarie in rana , sa nu atingi rana cu degetele , sa nu fii murdar pe
maini.
Inainte de a extrage corpurile straine din rana , sterilizeaza varful cutitului sau acului prin
ardere la flacara mai multor chibrituri, sau a unei lumanari.
Spala zona din jurul ranii cu apa si sapun , apa fiarta, mangaind usor mereu cu mana dinspre
rana spre exterior (niciodata in sens invers). Nu turna dezinfectantul direct pe sau pe rana; foloseste-l la
curatarea zonei invecinate. Rana si zona vecina trebuie lasate sa se usuce inainte de a le bandaja. Dupa
ce cureti marginile ranii, ai voie s-o tamponezi cu o bucata de panza curata si apa si sapun. Fii cat mai
exigent si scrupulos in privinta curateniei.
Bandajul trebuie sa fie cat mai curat posibil – nu prea stins . e nevoie de un medic ; nu uita
riscul de infectie.
Daca gasesti o trusa de prim ajutor:
- curata rana cu un dezinfectant slab solutie de cloramina , rivanol, acid boric, apa oxigenata,
permanganat sau apa fiarta si racita- dar NU cu alcool sau tinctura de iod (sunt iritante)
- coase o rana sau o taietura adanca cu un ac si o ata, matase , ca si cand ai innadi doua bucati de
panza.Prima cusatura e la mijlocul ranii , se apropie marginile ranii , se coase , se innoada , se taie
capetele s.a.m.d.
- sau aplica una sau cateva fisii d plasture (in functie de lungimea taieturii), ca sa tina apropiate
marginile ranii fara a o acoperi de tot ( rana trebuie sa „ respire”)
- aplica pe rana o compresa sterila si un strat de vata.
- Fixeaza pansamentul cu leocoplast sau o fisie de tifon. Pentru ca pansamentul sa se sustina bine,
infasurarea tifonului se va face de la stinga la dreapta, de la extremitatea membrului spre radacina lui;
suficient de strins sa mentina pansamentul, dar destul de slaba ca sa nu stanjeneasca circulatia sangelui;
se incepe prin cateva spire de fixare la o distanta de o palma de la locul plagii, iar nodul de la sfarsit al
fesei sa nu fie pe rana; fiecare spira va acoperii jumatate din latimea celei precedente.
Cangrena- este distrugerea tesutului , a carnii, datorita neoxigenarii, a lipsei de sange. De obicei ,
mai inainte de aparitia cangrenei zona se umfla , devine palida apoi ros-albastruie.Cand apar astfel de
semne prevestitoare , inseamna ca ceva este prea strins , in neregula, imediat trebuie slabite garourile,
atelele, bandajele de deasupra zonei respective. Dupa ce tesutul moare , nimic nu-l mai poate vindeca si
reinvia.
OPRIREA RESPIRATIEI SAU A INIMII
Oprirea respiratiei sau a inimii lipseste organismul de oxigen si produce moartea creierului in 3-5
minute . Daca lipsa de oxigen depaseste 5 minute, reanimarea victimei nu mai este posibila.
Stopul respirator:
Simptome:
- miscarile pieptului lipsesc sau sunt slabe , inegale pe stinga si dreapta, abdomenul si pieptul nu se
misca in acelasi sens
- Buzele unghiile sunt vinete
- Pielea este vanata si transpirata
Daca accidentatul nu mai respira atunci:
- -verifica mai atent respiratia prin aburirea unei oglinzi tinuta in fata gurii si a narilor,
micsarile pieptului , verifica pulsul
- Indeparteaza-i corpurile straine si lichidele (sange , secretii, voma,apa) din gura sau
gatul victimei – poate incepe singura sa respire.
Inaintea acordarii primului ajutor verifica:

247
 -Cand victima este culcata pe spate , falca sa nu cada in jos;
- respiratia sa nu fie galagioasa , haraitoare (din cauza unui obstacol pe caile respiratorii);
- sa nu isi inghita limba.
Primul ajutor :fa-i respiratie artificiala. actioneaza cat mai iute. succesul e de 90% daca intervi pana
in 2 minute de la stopul respirator, aproximativ 50% daca interventia incepe dupa 4 minute si doar1%
dupa 6 minute.
Metoda gura la gura
1.Intinde victima pe spate si asaza –te in genunchi , la dreapta ei;
2.Fiecare secunda conteaza –asa ca NU pierde timpul sa-i cureti gura sau gatul de eventualele
murdari sau obstructi, eventual doar daca treaba se face rapid – printr-o simpla stergere cu un deget
infasurat intr-o carpa;
3.Da-i capul pe spate si impinge-i falca astfel incat gura sa se deschida bine iar traseul prin care
circula aerul spre plamani sa fie liber- aceasta manevra pregatitoare este vitala;daca eventual ai in trusa
foloseste pipa Gaudel. Daca insa victima pare a avea o fractura la gat lasa-i capul fixat intre 2 caramizi
sau pietre , deschide-i usor gura , apasand incet pe barbie si tragand –o in jos si spre inainte;
4.Astupa-i narile, stringand nasul , cu degetele de la mana stinga, si pune-i o batista peste gura
victimei ;
5.Inspira adinc, deschide –ti gura mare si aplica-o strins peste batista , peste gura victimei
6.Expira si sufla-i aer in plamani. Dupa ce vezi ori simti ca i se umfla pieptul deslipeste-ti gura de a
victimei si las sa-i iasa aerul din piept;
7.Inspira adinc , respira singur si urmareste daca si cum pieptul i se coboara de la sine (fi atent daca
incepe sa suiere , adica sa respire si sa inspire singur);
8.Daca nu da vreun semn de viata , de respiratie , da-i din nou capul pe spate si sufla-i din nou aer in
piept;
9.Repeta din nou manevrele si ciclul descris mai sus. La inceput sufli, il umfli de 6-7 ori cat poti de
repede , in continuare i faci aproximativ 12 insuflari pe minut . Dupa fiecare insuflare facuta victimei ,
respira odata singur , ca sa-ti revi.
Nota:
Posibilitatea de circulatie a aerului prin gitul victimei (pozitia inghititorului de sabi ) trebuie
verificata si mentinuta in permanent, pana la sfarsit.
Dupa primele 6 rspirati rapide ai voie sa cureti gura victimei , apoi imediat continua respiratia
artificiala in ritmul indicat mai inainte.
Daca nu poti deschide gura victimei sau nu i-o poti folosi foloseste metoda „ gura la nas” astupand
bine gura victimei sau si suflandu-i aer prin nas , restul indicatilor de mai sus raman valabile.
Cand nu se poate face respiratie gura la gura , de exemplu victima este ranita la fata sau necesita
masaj cardiac, se foloseste metoda Silvestru :
1.Intinde victima pe spate , baga-i ceva sub omoplati , care sa o ridice putin (haina, pulovar) , astfel
incat sa-i atirne capul pe spate;
2.curata0i rapid gunoaiele din gura. Verifica daca traseul gura-plamani este in linie dreapta , cit mai
directa;
3.Ingenuncheaza astfel incat sa ai capul victimei intre genunchi;
4.apuca-i incheieturile mainilorsi du-le sa se incruciseze deasupra parti de jos a plamanilor;
5.apasa-i pieptul cu bratele intinse, folosind greutatea intregului tau corp- victima expira;
6.apleaca-te inapoi, pe spate, ducand bratele victimei in sus si lateral la maxim (cea ce i descarca
pieptul ) si in mod natural aceasta se umfla de aer – victima inspira;
7.repeta ciclul de vreo 12 ori pe minut.
Daca nu se poate face rsspiratia gura la gura se poate folosi si metoda Nielson (dar NU se poate
aplica daca victima este ranita la piept sau la coaste ).
1.Curata rapid gura si narile victimei ;

248
 2.Asaza victima intinsa pe sol , cu burta in jos, fata intoarsa intr-o parte, limba scoasa, hainele
largite;
3.Ingenuncheaza la capul victimei , apoi numarind de la 1la8
4.Pune palmele pe omoplati victimei si cand numeri 1-2-3 apleaca-te si apasa usor, cu coatele intinse
(vreo 2 secunde);
5.La 4 verticalizeaza-ti trunchiul si apuca coatele victimei ½ -1 sec; daca are bratele ranite sau
fracturate , apuca-l de subsiori;
6.Cand numeri 5-6-7 trage in sus de coate sau umeri victimei (2sec) fara a-i ridica corpul sau a-i
deranja capul;
7.La8 lasa coatele sau umeri victimei pe sol si muta –ti palmele din nou pe omoplati (1/2 -2 sec;
8.In continuare repeta tot ciclul 1-8 (numaratoare plus manevre ) de 12 ori /minut.
Continua sa-i faci respiratia artificiala cel putin 10 minute si mai mult , chiar daca victima nu da
vreun semn de viata.
O cauza frecventa a esecului respiratiei artificiale este proasta pozitionare a barbiei si a gatului
victimei (calea respiratorie infundata ).
Daca pacientul inconstient nu incepe sa respire singur dupa cateva insuflari , se poate banui ca are
caile respiratori astupate. Pentru a le desfunda , incaleca pe coapsele victimei , apuca-o cu mainile sub
talie sau solduri si ridica , apoi lasa-i soldue\rile pe sol. Repeta de 10-12 ori pe minut. In felul acesta se
face si respiratia artificiala si desfundarea cailor respitatorii. Manevra se executa cu blindete ; nu se
aplica celor banuiti ca au fractura la coloana.
Stopul cardiac:
Simtome:
- Lipsa pulsului (verifica la artera carotida , la gat)
- Oprirea respiratiei la 30 de secunde , dupa oprirea inimi;
- Pielea , buzele , unghile devin vinete;
- Starea de inconstienta;
Primul ajutor : masajul cardiac inlocuieste activitatea inimi , trebuie inceput o data cu respiratia
artificiala si se continua pana la sosirea medicului;
1.Aseaza victima la fel ca pentru respiratia artificiala (pe spate pe o suprafata tare)
2.Aseaza-te in genunchi la dreapta victimei , suprapune podurile celor doua palme si pune-le pe
treimea inferioara a osului stern
3.Apasa ritmic cu frecventa de 80-90 de ori pe minut, infundand la fiecare apasare osul si pieptul
cam 4-6 cm. Nu te opri chiar daca are coastele fracturate. Durata apasari trebuie sa fie aproximativ egala
cu a reveniri , iar cursa de apasare 3-4 cm
4.Dupa 10-12 apasari insufla-i de doua ori aer . AR fi ami bine sa fie doi salvatori , unul pentru
masajul cardiac si cel de al doilea pentru respiratia artificiala , in care caz se fac cam 5 compresi la o
insuflare.
5.Dupa primul minut , apoi la 2-3 minute verifica daca respiratia sau inima pacientuli nu a inceput sa
functioneze singura
6.Masajul cardiac se continua cel putin 45 de minute , decizia de oprire ar trebui luata de un medic.
Dar NU mai face masaj cardiac daca se simte ca inima i bate slab – ai putea s-o opresti!
Lesinul
Adeseori este prevestit de o senzatie de ameteala amestecata cu somn si urechiu infundate Victima
devine palida , casca, si se prabuseste.
Primul ajutor :
Verifica daca este vorba de un lesin sau de o alta problema . Daca victima nu pare acidentata la
coloana (fractura );
- intinde-o pe jos , la orizontala, cu picioarele mai sus decat capul.
- Rasuceste-o sa stea intr-o parte , cu capul mai jos ca trunchiul.
- Curata-i gura si vezi daca respira

249
 - Verifica daca nu are vreo hemoragie si opreste-o.
- Slabeste-i hainele si ingrijeste-i ranile,
- Stropeste-l cu apa rece , palmuieste-l usor pe obraji; da-i sa miroasa otet, eter, amoniac,
apa de colonie,
- Supravegheaza-l sa nu fie in stop cardio –respirator
- Fa rost de o ambulanta , targa si medic
Sincopa – ca forme exterioare seamana cu lesinul . Ea apare foarte rar la oaneni sanatosi , aproape
numai in cazul unor lovituri sau traumatisme in zone reflexogene (plex, barba, gat, testicule), boli cardio
– vasculare , hemoragi etc. In sincope , spre deosebire de lesin , pulsul devine neritmic, foarte slab sau
chiar absent.
Primul ajutor este ca pentru lesin . Daca apare stopul cardio respirator trebuie luate masuri imediate
si corespunzatoare.
Criza de inima:
Simptome: victima se apuca brusc de o bara masa, o parte a corpului. Respiratia e scurta ; are o
durere in patea superioara a abdomenului sau in piept (durerea se intinde prin brate spre maini sau in sus
spre gat sau cap ).
Primul ajutor : aduceti REPEDE un medic
Intre timp
- Asaza victima cat mai confortabil (adesea pozitia preferata este lungit , semiintins )
- Desfa-i hainele
- Acpoera-l cu o patura etc. Dar nu-l supraincalzi
- Nu-i da sa bea
- Spune-i sa respire adanc , incet, linistit si sa expire pe gura. Daca i se opreste respiratia
fa-i respiratie artificiala

FRACTURI , LUXATI, ENTORSE

Fractura este ruptura de tot sau incompleta – a unui os , produsa de o actiune mecanica .
Gravitatea unei fracturi poate fi variata , de la o crapatura usoara sub pielea aparent neatinsa
pana la una deschisa , cu oasele rupte in afara pieli sau la o fractura cu capetele zdrobite .Uneori
capetele oaselor rupte patrund in organele interne .
O fractura poate fi deschisa de la inceput sau poate deveni astfel dupa accident ca urmare a
manipulari gresite , brutale sau a transportului necorespunzator al victimei O fractura deschisa este
intotdeauna infectata.
Simptome (cand fractura nu este evidenta deschisa ) durere , soc, membrul respectiv nu mai are
putere ; umflatura; aspectul anormal al segmentului fracturat , este strimb, frant, are dureri vi, nu-l poate
folosi , apar crepitati osoase (zgomote produse de frecarea capetelor oaselor ), vanatai.
Cand nu e sigur ca osul este rupt , daca victima se plinge de dureri vi in zona osului – pentru a
evita o posibila agravare , procedeaza la fel ca si cum ar fi fracturata si imobilizeaz-o .
Primul ajutor . Cel mai bun lucru e sa calmezi durerile si sa imobilizezi membrul respectiv .
Daca reusesti ajutorul nu mai este asa important . Cand poti ridica membrul respectiv , caci aproape in
totdeauna in zona fracturi este si o hemoragie interna. Da-i aspirina. La o fractura deschisa , procedeaza
ca la orice rana cu sau fara hemoragie (oprirea sangerari . pansament)
In continuare , indiferent ca fractura e deschisa sau inchisa se poate face imobilizarea astfel:
- asaza victima intr-o pozitie comoda , dar in care sa nu se poata misca (nu se transporta acidentatul
inainte de imobilizarea fracturi). Cand ranitul se vaita de durere sau trebuie deplasat , nu apasa , nu pipai
, nu apuca oasele aparente.Opreste hemoragia.Asaza membrul in pozitia cea mai confortabila pentru
ranit.
- Nu indoi, nu forta cotul fracturat intins , dar indreapta cit de repede (nu imediat) genunchiul
fracturat indoit.

250
 - Daca insa NU esti medic aseaza osul rupt in pozitia normala si fixeaza-l asa cu ajutorul anumitor
atele . Acestea se prind de o parte si de alta a corpului , a membrului pentru a impiedica miscarile
capetelor rupte ale osului. Trebuie fixate si articulatiile situate deasupra si dedesuptul rupturii
osului.Piciorul se imobilizeaza obligatoriu cu genunchiul intins, iar bratul cu cotul indoit. Atelele pot fi
improvizate din orice material gasesti. Ca sa previi aparitia unor rani prin frecarea sau apasarea pielii,
inainte de a aplica atelele inveleste membrul si zona fracturii cu materiale moi. De asemenea
proieminentele osoase(genunchi, cot, calcai) se vor proteja cu materiale moi.
- Leaga bine ansamblul astfel obtinut cu bandaje improvizata , cu grija sa nu le strangi prea tare .
Nodurile de la legaturile atelelor nu trebuie sa apese direct pe piele .
- Insusi corpul ranitului poate constitui o atela sau un suport bun, leaga-i bratul ranit de trunchi,
piciorul rupt de celalalt picior s.a.m.d.
- Dupa imobilizare , supravegheaza-i permanent degetele de la maini si de la picioare (sa nu-si
modifice culoarea datorita strangularii circulatiei sangelui – cu legaturile prea strinse)
- NU incerca niciodata sa reduci o fractura in mod amatoricesc sau fa-o daca te pricepi si daca stii ca
veti sta mult timp departe de spital.
- Daca stii ca vine imediat, Salvarea , mai bine nu pune atele si lasa oasele rupte pana ce pot fi tratate
corespunzator de catre specialit. La fracturi, pericolul nu este lipsa- ci excesul de prim ajutor.
In cazurile foarte grave (fractura de craniu, coloana vertebrala sau bazin) se interzice miscarea
ranitului pana la sosirea salvarii, caci o manevra gresita ar putea produce leziuni suplimentare ,
ireversibile, paralizia definitiva. Ridicarea si manevrarea acestor raniti trebuie facuta cu multa grija
capul, gatul, pieptul si soldurile trebuie miscate toate deodata.
Cum se cunosc aceste cazuri grave:
 Fractura de craniu: pe nas si urechi curge sange, sau un lichid apos.Asaza victima in pozitia de
refacere, cu partea scurgerii in jos. Acopera usor urechea cu un bandaj steril. Verifica pulsul,
respiratia.Imobilizeaza-l.
 Fractura de coloana este in general rezultatul unui accident grav. Sunt mari sanse ca victima sa
fie inconstienta. Daca insa este constienta, vicxtima se plinge ca nu-si simte picioarele , picioarele si
labele sunt amortite, corpul ii este „ taiat in doua”, are dureri in spate si ceafa. Pentru imobilizare, aseaz-
o (atentiemare cum o miscati ) pe o suprafata plana si tare cu fata in sus si un sul pus exact sub regiunea
dureroasa .Fractura de coloana poate fi imobilizata si prin asezarea ranitului cu fata in jos , pe o patura .
Slabeste-i hainele la talie si la gat. Avertizeaza-o sa nu miste deloc . Nu-i da sa bea nu-i ridica capul.
Tine-o la caldura , opreste-i hemoragia, trateaza-i arsurile , nu-l misca deloc pentru a o examina.
 Fractura la gat se imobilizeaza prin culcarea victimei pe spate , pe un plan tare, cu capul fixat
intre doua caramizi , pietre sau suluri de haine.
Luxatia este o dislocatie persistenta a capetelor unor oase care alcatuiesc o articulatie insotita
de ruptura capsulei si ligamentelor articulare uneori si cu smulgerea unor proieminente osoase.
Recunoasterea unei luxatii: forma neobisnuita a unei articulatii, dureri vii, limitarea miscarilor
articulatiei.
Prim ajutor – imobilizarea membrului in pozitia cea mai avantajoasa pentru ranit (in care
durerile sunt cele mai mici). Nu incerca sa corectezi sa reduci luxatia- e inutil si periculos, reducerea se
poate face doar in spital unde ranitul trebuie dus cat mai repede.
Entorsa este un ansamblu de leziuni la o articulatie dislocata , rasucita , produse de o miscare
brusca , fortata.Entorsa poate fi de la o intindere pana la ruperea ligamentelor si a capsulei articulare.
Recunoasterea unei entorse : durerea vie in momemtul accidentului , care revine si se amplifica
dupa citeva ore , umflarea articulatiei , limitarea miscarilor articulatiei datorita durerii, lipsa puterii,
rigiditate.
Prim ajutor :repaus , stringerea si imobilizarea articulatiei intr-un suport captusit cu un strat
moale , intr-o poazitie comfortabila (dar fara atele ), aplicarea unor pansamente reci, umede,
comprensive cu gheata. Da-i aspirina . Nu incerca sa repari entorsa printr-o rasucire inversa. Utilizarea
sau fortarea articulatiei nevindecate duce la agravarea simtomelor. Nu o masa.

251
 Inecarea (cu un obiect): nu incerca sa scoti cu degetele obiectul intepenit din gat, s-ar putea sa-
l infigi mai adanc.
Primul ajutor: solutia cea mai buna este sa pui sau sa faci victima sa tuseasca si sa-l vada un
medic. Dar pana atunci nu astepta , incearca sa-i scoti dopul din gat sau din trahee:
- intinde-l pe o masa , pe speteaza scaunului, pe un bustean sau pe o lespede cu fata in jos si cu capul
atarnat dincolo de marginea mesei. Loveste-l cu podul palmei scurt si indesat intre umeri.
- Imbratiseaza pe la spate victima aflata in picioare , cu bratele peste corpul luicu pumnii uniti sub
sternul victimei. Strange-l cu putere, brusc, apasand tare cu pumnii si impingand in sus de 4 ori. Nu
strange coastele , apasa cu pumnii pe abdomen.
Lovitura la cap- daca e violenta poate produce ameteli, coma, hemoragie pe gura, urechi sau
nas, dureri de cap, privirea ciudata. Primul ajutor: culca victima pe jos, acoper-o. N-o lasa sa faca
eforturi , sa se ridice, sa se impleticeasca. Daca nu are fractura la coloana vertebrala si fata este rosie,
congestionata ridica-i capul pe o perna.
Daca insa are fata palida nu ridica victimei capul. Roteste-l usurel cu corpul si capul pe o parte
(daca nu pare sa aiba o fractura de coloana) ca sa i se scurga din gat si din gura sangele, voma si
mucozitatile.
Daca sangereaza leaga-i capul cu un bandaj curat (fara sa strangi , caci oasele ar putea ceda si
lovi creierul)
Atentie: trebuie sa stea intins si linistit (chiar daca nu e constient) pana ce il vede un medic.
Paralizia e produsa de ranirea sistemului nervos . Daca un nerv e taiat , muschii comandati de el
sunt paralizati pana ce nervul se refaca. Nu se poate trata. Membrul afectat trebuie eventual prins intre
atele si miscat periodic, pentru evitarea deteriorarii sau contractiei involuntare , in asteptarea refacerii
fibrei nervoase.
Hernie (la abdomen) –primul ajutor consta in reintroducerea in abdomen (apasand cu mana cu
degetele ) a bucatii de intestin iesit afara (se vede o umflatura sub piele) si retinerea lui acolo cu ajutorul
unui bndaj pus peste un ghem care sa apese zona respectiva.
Intoxicatia cu chimicale: substante caustice (acizi, baze )ard mucoasele de la suprafata organelor
peste care trec, gura, gat, esofag, stomac.
NU provoca voma , ci:
- Neutralizeaza acidul dandu-i sa inghita doua linguri de oxid de magneziu-bicarbonat,
praf de creta, albus de ou intr-un pahar de lapte, apa.
- Daca e o baza (soda caustica, amoniac) sa ia o lingura de otet sau zeama de lamaie intr-
un pahar cu apa , lapte dulce , albus de ou
- Pentru petrol si parafina sa bea cat mai multa apa
- Daca ai cu ce calmeaza-i durerile. Du-l urgent la medic.

TRANSPORTUL ACCIDENTATILOR

Urgentele la transport sunt la fel ca la acordarea primului ajutor, mai intai stopul cardiac, cel
respirator, apoi hemoragiile mari, dupa aceea restul.
Chiar daca primul ajutor a fost acordat la timp , util si competent, uneori accidentatul isi
pierde viata in timpul sau din cauza transportului.
Transportul trebuie sa fie rapid , promt si coect. Regula e ca salvatorul sa nu paraseasca
victima pe timpul transportului ci sa o supravegheze si eventual sa-i mai dea ajutor.
Pentru transportul unui accidentat spre locul unde va fi ingrijit in siguranta sau la spital, e
nevoie intotdeauna de improvizatii, rabdare, capacitate de descurcare.
Nu te autoaccidenta incercand sa ridici singur o victima grea , pentru a o transporta cu metoda
pompierului. Poti sa o cari singur, dar la ridicare ai nevoie de ajutor. Respecta regulile de ridicare a
greutatilor mari.

252
 Ridicarea victimei si asezarea ei pe targa sau in mijlocul de transport se face cu pastrarea
capului-gatului-pieptului-picioarelor, intr-o linie dreapta.
Daca ranitul nu este intr-o stare grava dar trebuie evacuat si dus intr-un loc sigur, se poate
folosi metoda Scaunelul.Ranitul va sta in sezut pe scaunelul din trei maini iar cu spatele se va rezima de
bratul liber , nefolosit al unuia din salvatori. Bratul de reazem se sprijina pe umarul celuilalt purtator.
Scaunelul din 4 maini se foloseste cand victima se poate tine singura cu bratele de gatul salvatorilor.
Scaunelul din 2 maini agatate una de alta cu ajutorul unui sul . inel de carpe (usureaza efortul ) se
foloseste cand victima e foarte slabita. In acest caz ambii salvatori sustin accidentatul cu cate un brat .
Daca distanta de deplasare obligatorie e mica baga cu mare grija un cearceaf, o patura sau o
prelata sub accidentat , pastrandu-i pe cat posibil neschimbata pozitia corpului.
Cei grav accidentati trebuie transportati cat mai putin posibil. Daca insa deplasarea e obligatorie
, cel mai bine este ca victima sa fie dusa pe o targa (improvizata) in pozitie intinsa sau semiintinsa.
O targa buna e cat mai rigida.
Alt mijloac de transport poate fi un scaun din lemn cu spatar , purtat dee doi salvatori, usor inclinat
pe spate.
Pentru incarcarea pe targa victima trebuie sustinuta si ridicata simultan cu toate partile corpului
sau fara a o indoi in vre-un fel. Nu ridica niciodata victima prin apucarea de maini , subsiori si
picioare, lasandu-i corpul sa atarna la mijloc. Practic , cei 3 salvatori se aseaza pe acceasi parte
(preferabil cea sanatoasa ) a victimei si introduc mainile sub ea astfel primul – o mana sub cap si alta
sub umeri, al doilea – o mana sub piept si alta sub sale, al treilea – una sub coapse si alta sub pulpe. Toti
trei trebuie sa ridice deodata (la un semnal ) in timp ce o a patra persoana impinge targa sub victima ,
dupa care cei trei depun cu grija, incet, victima pe targa.
Descarcarea victimei de pe targa se face respectind aceleasi reguli ca la incarcare.
Si nu uita:
Corpul victimei se cara in directie longitudinala, in lungul lui (nu transversal,de-a latul ) cu capul
inainte (pentru ca salvatorul din spate sa-l poata vedea si supraveghea );
In functia de regiunea corpului vatamata , victima va fi asezata pe targa astfel:
- cu plaga la abdomen – pe spate, cu picioarele indoite (cu o haina, o perna sau o patura facuta sul si
pusa sub genunchi)
- cu rani la piept, asfixiat – semisezand (cu o haina , o perna sau o patura facuta sul si pusa sub spate
- cu rani la fata- cu fata in jos corpul putin intr-o parte (cu o haina sau o mana pusa sub frunte
- cu rani la picioare – cu fata in sus si cu ceva moale sub picciorul ranit
- cu rani la gat – sezand cu capul inclinat si cu barbia sprijinita pe piept, daca insa banuiesti o
fractura de coloana sau in zona gatului- intins pe spate, cu capul fixat intr-o menghina facuta din doua
haine sau paturi facute sul
- inconstienta- culcata pe o parte (pentru ca limba sau voma sa nu-i astupe fundul gatului ), cu
mainile lagate pe sub targa
- cu fractura de coloana – culcata pe spate, pe o targa tare rigida, cu o patura facuta sul sub regiunea
dureroasa , daca nu avem astfel de mijloace , victima se aseaza cu fata in jos.
Daca nu vine Salvarea o metoda buna de transport este pe platforma unui camion , cu asezarea ,
supravegherea si ingrijirile corespunzatoare- NU inghesui victima intr-o masina mica.
O targa va fi purtata , sustinuta de :
1. doi salvatori pe teren plat
2. trei salvatori la urcus (unul in fata doi in spate care tin targa pe umeri )
3. Trei salvatori la coborire (doi in fata , unul in spate )
4. Patru salvatori la trecerea targii perpendicular peste un obstacol , gard, sant, (mai ingust decat
lungimea targii): cei doi suplimentari , asezati de o parte si dealta si apuca manerela din fata , cel care
era in fata lasa targa si trece sau sare obstacolul, cei doi imping si trec targa peste obstacol pana ce poate
fi apucata de cel care a trecut . Apoi cei doi lasa targa si trec si ei obstacolul , dupa care preiau greutatea

253
de la purtatorul din spatele targii, pana cand si acesta ajunge dincolo dupa care cei doi salvatori
suplimentari pot fi eliberati.

DA-I MORTULUI O ULTIMA SANSA

Continua sa dai victimei primul ajutor chiar daca ti se pare ca a murit. Adeseori „moartea” lui
e numai o aparenta, o parere, datorita emotiei sau oboseliitale. Uneori decesul este foarte greu de stabilit
chiar de catre medici.
In unele cazuri semnele de deces luate in parte sunt inselatoare. De exemplu, buzele albastre
pot insemna doar inecarea, infundarea traseului respirator, pielea ca ceara, paloarea poate fi cauzata de o
hemoragie, lipsa pulsului se poate datora si faptului ca vrei sa-l simti intr-un loc gresit.
Ca sa fii sigur ca cineva e mort, nu te multumi cu un singur simptom , ci verifica si aduna cat
mai multe dovazi ale decesului, adica:
 Lipsa batailor inimii
 Lipsa pulsului
 Buze albastre
 Paloare
 Rigiditate musculara
 Miscarea maruntaielor , excretia
 Gura cascata
 Pupilele dilatate
 Pupilele nu se misca la lumina lanternei
 Ochii sticlosi
 Corpul rece
 Locul apasat cu degetul pe un muschi ramane deformat (nu-si revine dupa ce retragi
degetul )
 Pete ros- albastre pe piele
 Oglinda tinuta la nas si la gura nu se abureste
 Musca-l tare de varful degetului mic al maini stangi.
Pana nu exista convingerea deplina ca persoana e moarta, primul ajutor trebuie continuat cu
hotarare.
Si mai ales ,niciodata NU RENUNTA, NU PIERDE SPERANTA CA VICTIMA POATE FI
SALVATA!

254
 MODULUL IV

CUNOASTEREA PARTILOR COMPONENTE SI A MODULUI DE

FUNCTIONARE SI FOLOSIRE A ARMELOR SI MUNITIILOR SI BALISTICA

Arma de foc, fie ea pusca sau pistol, este o alcatuire a carei parte principala e o teva din metal
avand un capat inchis (culata ) si altul deschis (gura tevii).
La capatul inchis se plaseaza un exploziv (care in acest caz ia denumirea de incarcatura de
azvirlire), peste care se pune o bucata de metal de dimensiuni potrivite deschiderii (calibrului) tevii si
puterii de azvarlire a incarcaturii-glontele sau proiectilul ori o incarcatura alcatuita din mai multe
bucatle de metal, mai mari sau mai mici, numite alice.
Cu un sistem oarecare de aprindere se da foc incarcaturii de azvarlire care, arzand,isi mareste
volumul de mii de ori , gazul produs exercitand o insemnata presiune. Aceasta presiune care, in mod
natural, actioneaza in toate directiile dar se poate dezvolta sau extinde numai intr-o singura directie ,
impinge proiectilul sau alicele inspre gura tevii. Presiunea depinde de cantitatea , calitatea si
caracteristivcile pulberii intrebuintate. De asemenea, presiunea este cu atat mai mare cu cat proiectilul
este mai greu (opune rezistentamai mare la pornire si la parcurgerea tevii).
De acolo, datorita impulsului primit, datorita vitezei castigate, proiectilul sau alicele merg mai
departe, pe traiectorie, respectivspre tinta spre care a fost indreptata teva armei.
Aceasta traiectorie va fi curba intrucat asupra proiectilului sau alicelor actioneaza atractia
gravitationala a pamantului si presiunea , respectiv rezistenta aerului.

255
 Linia de ochire este deci dreapta imaginara care pleaca din ochiul tragatorului si se sfarseste in
punctul ochit , in timp ce linia de tragere este cea considerata din axul tevii prelungit la infinit. Unghiul
de tragere este cel care-l formeaza la punctul de plecare linia de ochire cu linia de tragere.
Desi varietatea armelor este deosebit de mare , diferentiindu-se intre ele prin marca, model,
constructie, numar de tevi, foraj, calibru, mecanism, aparate de ochire, pat, diversitate amplificata si de
munitia folosita si caracterizata , la randul ei , de energia cinetica, forma si structura intima a glontului,
vanatorul va trebui s opteze pentru un sistem de arma –munitie potrivit genului de vanatoare practicat si
vanatului urmarit, pe care sa-l doboare fulgerator si cu cat mai putina suferinta.

ARMELE CU TEVI LISE

Pusca cu tevi lisa este arma obisnuita a vanatorului de animale mici desi, in ciuda
performantelor incontestabile ale armelor cu teava ghintuita, un mare numar de vanatori de animale
mari, inca o mai folosesc.
Din punct de vedere constructiv exista:
 Pusti cu o singura teava si un singur foc
 Pusti cu tevi juxtapuse
 Pusti cu tevi suprapuse
 Pusti semiautomate
 Pusti cu repetitie cu pompa
Intregul sistem teava- inchizator- dispozitiv de aprindere este aplicat intr-un pat solid de lemn
tare, care serveste pentru luarea la ochi si fixarea armei intr-o pozitie convenabila ochirii.
Arma de vanatoare cu tevi lise, clasica (cu tevi juxtapuse) are , la locul de imbinare a celor doua tevi
, o sina (bara de otel cu profil aproximativ dreptunghiular ) Fata de sus a sinei este striata deoarece o
suprafata lucie ar produce reflexii de lunina care ar stanjeni tirul.
La capatul exterior al sinei se afla catarea. La armele cu tevi lise nu este necesara o ochire
exacta, fina, intrucat snopul de alice si asa se disperseaza si acopera o suprafata oarecare , ci este mai
importanta gasirea instantanee a liniei de ochire.
La celalalt capat sina are o prelungire mai ingusta sau una in forma de linte, prelungire in jur
de 1 cm, care intra intr-un lacas al basculei , fixand mai bine tevile pentru ca arma sa nu se deschida ,
respectiv pentru ca culata sa nu se clinteasca atunci cand incarcatura de azvarlire ia foc si produce
presiunea care impinge proiectilul sau alicele.
Sub camera cartusului este extractorul , o gheara pe forma ramelor tuburilor cartuselor, care
aluneca, cu o prelungire a ei in forma de tija astfel incat in momentul in care deschidem arma impinge
afara din lacasurile lor tuburile trase. La modelele mai simple tragatorul este nevoit a le scoate apoi cu
mana , in timp ce la armele mai complicate extractorul este actionat de niste arcuri cu ajutorul carora
tuburile trase sunt aruncate afara.
In acest caz avem de- aface cu o arma cu ejector.
Piesa solida , din otel care uneste temeinic tevile cu patul armei, se numeste bascula.
In partea dinspre gura tevii se afla axul pe care basculeaza perechea de tevi , urmeaza zavorul,
cu doua crestaturi, respectiv piese mobile care intra in crestaturile carligelor tevilor-in care caz arma se
spune a fi „cu dublu zavor”, alta crestatura care actioneaza asupra tijei extractorului si din nou altele cu
care , la armele cu cocoase interioare, se armeaza arcurile care imping cocosul asupra percutorului,
respectiv al percutoarelor.
Deasupra basculei, sub sau alaturi de ea aete cheia cu ajutorul careia se deschide arma
permitand tevilor sa basculeze in jurul axului respectiv. Bascularea tevilor are rolul de a le aduce in
pozitia in care putem introduce sau scoate cartusele, de a actiona prin greutatea tevilor extractorul sau de
a declansa arcul la armele cu ejector , iar la odelele cu cocoase interioare sau acunse, de a arma arcurile
de percutie.La cele mai multe modele ale armelor de azi cheia actioneaza si asupra unui cui transversal

256
care intrand in prelungirea sinei asigura arma contra deschiderii nedorite, in momentul focului (in cazul
in care avem de a face cu o arma zisa cu „triplu zavor”
Toate armele cu cocoase interioare au si o sigurantas care , prin impingerea inainte sau
tragerea inpoi a unui buton, asezat deasupra basculei sau in lateral , poate fi „pusa” sau „luata”. Acest
buton impinge sau scoate dintr-o anumita crestatura a cocosului interior piedica. Dispozitivul de
siguranta se pune , la cele mai multe sisteme de arme, in mod automat pe „sigur” atunci cand inchidem
arma , la altele piedica trebuie pusa.

Calibrele armelor lise nu se exprima in milimetri

Cifra 12 de exemplu, este calibrul gloantelor cu un diametru calculat, astfel incat sa se poata
face 12 proiectile asemanatoare dintr-ovecche livra englezeasca de plumb (489,5g)’ care se poate
intoduce in teava armei.
Deci cu cat cifra este mai ridicata cu atat calibrul este mai mic.
De 30 de ani incoace , calibrul de 12 a luat locul tuturor celorlalte si mai ales al calibrului 16,
care avea mai multi adepti in trecut.
Gama de munitii este deasemenea foarte larga, variind de aproape din gram in gram, de la 24 g
la 40g , mai incolo cu munitii magnum care pot merge pana la 60g (a nu se utiliza decat arme calibrate
la 76mm).
Calibrul 16 a cazut ni desuetudine desi nimic nu justifica acest dezinteres pe plan tehnic.
In schimb moda avantajeaza de putin timp calibrul cu numarul 20, care numara din ce in ce
mai multi adepti. Acest calibru este potrivit pentru amatorii de arme usoare, bine echilibrate, care nu
traumatizeaza prin recul.
In ordine descrescatoare, mai exista si alte calibre:24; 28 si 32.

Choke-ul tevilor

Este vorba despre ingustarea mai mult sau mai putin pronuntata a gurii tevii, care amelioreaza
bataia pustii. Ea are drept efect restrangerea dispersarii gloantelor. Ingustarea este mai mult sau mai
putin deschisa , astfel tevile ingustate pe sfert sau pe jumatate ofera solutii intermediare.
In lumea vanatorilor continua sa persiste o idee eronata asupra lungimii tevilor pustilor de
vanatoare , potrivit careia o teva cu cat este mai lunga cu atat ea va bate mai departe si lovitura va fi mai
putin evazata.
Din punct de vedere balistic se cunoaste faptul ca lungimea tevii are o anumita incidenta asupra
vitezei initiale , dar nici o influenta semnificativa asupra gruparii, in consecinta nu se vor gasi argumente
veridice de a se folosi o arma cu teava mai lunga de 75 cm sau mai scurta de 65 cm.
Astfel cu cartuse identice se obtin urmatoarele rezultate:
 teava lunga de 1m inregistreaza Vo=393m/s;
 teava de 90cm inregistreaza Vo=388m/s;
 teava de 80cm inregistreaza Vo=383m/s;
 teava de 70cm inregistreaza Vo=375m/s;
 teava de 60cm inregistreaza Vo=367m/s;
Aceste diferente de viteza initiala (aproximativ 26m/s), comparativ cu variatiile mult mai
importante si desigur absolut inevitabile obtinute de la un carus la altul (de acceasi marca si cu atat mai
mult cand cartusele sunt de marci si din loturi de fabricatie deferite ) pot fi neglijabile.
Cererea de pusti de vanatoare cu tevi mai lungi de 75 cm este nejustificata intrucat nu modifica
semnificativ viteza initiala, deci nici bataia eficace a acestora.
Practic, se poate constata ca in afara de pustile Magnum sau Semimagnum care au , in general,
tevile lungi de 76 cm (la calibrul 12) celelalte categorii de pusti sunt cu lungimea tevii sub aceasta
valoare.

257
 Dimensiunile normale pentru pustile folosite la vanatori obisnuite se incadreaza in urmatoarele
limite:
 Calibrele 28 si 24 au lungimea tevii de 66cm
 Calibrul 20 au tevi lungi de 65-68 cm
 Calibrul 16 au tevi lungi de 68-70 cm;
 Calibrul 12 sunt cu tevi de 68-74 cm;
 Calibrul 10 au lungimea tevii de 70-80cm
Aceste dimensiuni ale tevilor sunt optime , ele dand la experimentarile efectuate cele mai bune
rezultate. Calitatea trului depinde in primul rand de calitatea executiei forajului si numai in al doilea
rand de lungimea tevii.
In ceea ce priveste influenta lungimii tevii asupra gruparii s-a stabilit practic sca nu are
importanta pe care o atribuie o perte din vanatori. Totusi trebuie subliniat faptul ca variatia dispersiei
alicelor nu se face pe seama lungimii tevilor , decat intr-o anumita masura nesemnificativa, ci, in
principal , prin alegerea convenabila a forajului tevii.
Intre cele doua extreme de executie ale pustilor de vanatoare moderne , cu tevi cilindrice
autentice si tevi cu full-choke, reducerea dispersiei este in favoarea celor din urma.
Experientele au evidentiat diferente importante intre procentajele obtinute in tinta- cerc
(standard) de 0,75 m aflata la distante diferite si cu tevi prevazute cu choke-uri de marimi variabile ,
astfel :cu tevi cilindrice -105 alice (40%), semi –shoke-157alice(60%), full-choke-217 alice (83%).
In concluzie , influenta lungimii tevilor pustilor de vanatoare asupra bataii nu este
semnificativa si ca atare pentru calibre obisnuite, tevile acestora trebuie sa aiba lungimi cuprinse in
ecartul 65-75 cm. In ceea ce priveste marimea dispersiei ea trebuie stabilita prin alegerea convenabila a
choke-ului si nu pe seama lungimii tevii.
Atunci cand alicele sunt aruncate, sub actunea presiunii gazelor, din canalul tevii, ele urmaresc
traiectorii diferite care in ansamblu definesc gruparea si bataia incarcaturii de alice.
Gruparea alicelor este un parametru important al tirului cu alice fiind conditionat in principal de
forajul si mai ales de choke-ul tevii, precum si de distanta de tragere.
Gruparea incarcaturii de alice scade continuu si constant pe masura ce traiectoriile acestora se
alungesc.
Forajul tevii lise al pustilor de vanatoare sau choke-ul corecteaza in mod avantajos gruparea
chiar dupa ce incarcatura de alice a depasit distanta standatd de tragere -35 m, dar nu creste bataia
absolut necesara a alicelor . Deasemenea ,choke-ul tevii nu creste viteza alicelor si , in consecinta, nici
energia lor.
De exemplu, o pusca de calibrul 12, cartuse cu o lungime de 70mm, o incarcatura de alice cu
greutatea de 32gf cu 352plumbi, cu care se trage intr-un disc de 75 cm plasat la distanta de 35m.
Presupunand ca nu comite nici o eroare de ochire , vom constata ca numarul de impacturi , in discul de
75 cm si respectiv in cercul util de dispersie de 100 cm² se va modifica de la 7 la 3 in functie de numarul
forajelor tevilor (full-choke 80% si 7 impacturi ¾
70% si 6 impacturi, ½ 60% si 5impacturi , ¼ 50% si 4 impacturi iar cilindric 40% si 3 impacturi).

Bataia utila
Ea este determinata de numarul de alice care sosesc la tinta si dispun inca de o viteza ramasa
suficienta , incat fiecare dintre ele sa fie in masura de a dezvolta energia necesara sfaramarii osului cel
mai mare al vanatuli ochit.
De exemplu , o potarniche a carei suprafata vulnerabila este de 100cm² trebuie sa incaseze de la
4 la 5 alice de 2,50 mm, cu greutatea individuala de 0,091 gf, si o viteza ranmasa de aproximativ
200m/s, la distante de tragere curente pentru a disipa la impact fiecare energie cinetica necesara
spargerii osului cel mai mare al pasarii respective. Prin aceasta cerinta va fi indeplinita la o distanta de
30-40m, in fiunctie de incarcatura cartuselor, calibrul si forajul tevii.

258
 Cu cat mai slab va fi forajul tevii si mai adanc calibrul , cu atat mai reduse vor fi sansele ca un
numar suficient de alice provenind de la un cartus standard, sa soseasca la tinta aflata la distanta de 35 m
si sa asigure 4-5 impacturi pe 100cm² in cvercul omorator al jerbei.
Bataia utila maxima: 45 m- se incearca, adeseori, „lovituri lungi” la fazani care zboara destul de
departe ori prea inalt, adica la distante de 45m, 50m si chiar mai mult.Astfel numeroase pasari ce au
incasat 1-2 alice si-au continuat zborul luind cu ele alicele primite; vanatul ranit in urma tirului „prea
indraznet”, in majoritatea cazurilor isi va gasi sfarsitul penibil , dupa cateva zile de chinuri si agonie.
Deci este practic inutil si nejustificat de a dori si a spera doborarea vanatului la distante mai
mari de 45m, chiar daca se trage cu o pusca full-choke- care concentreaza jerba – indiferent de calibru
12,16 ori 20.

Bataia absoluta
Acest parametru al tragerii este de 5-7 ori mai mare decat bataia utila. Ea creste proportional cu
diametrul si cu greutatea alicelor. Valoarea ei va fi mai mare pentru alicele care nu au fost deformate de
caldura degajata in urma arderii incarcaturii de pulbere sau a frecarilor din canalul tevii.
Traiectoria maxima a alicelor se va obtine atunci cand alicele ce pleaca din teava unei pusti de
vanatoare formeaza cu orizontala locului un unghi (de aruncare) de aproximativ 20º, ceea ce corespunde
situatiei cand se trage la 30m asupra unui vanat cu pene ce zboara la o inaltime de 10m.
Alicele de 2,75mm si mai mari vor atinge solul la 200m fata de pusa care le-a lansat. La o distanta
de 100m o alica de 3,25mm poseda o energie cinetica de circa 40gfm suficienta pentru a rani grav ochiul
omenesc.
Ca regula generala se admite ca bataia absoluta a diferitelor marimi de alice este de 75.000-85.000
ori diametrul lor.
Daca in cazul incartusarii cu bure obisnuite de pasla, bataia absoluta va fi mai mica si pe de alta
parte bura este din materiale plastice ea va fi mai mare cu circa 10%.
De asemenea , bataia absoluta a alicelor nichelate este superioara celei a alicelor durificate sau moi,
intrucat isi pastreza mai bine forma la trecerea prin canalul tevii.

Cartusele pentru pusca lisa

Productia de munitii pentru pusca lisa este extrem de variata, atat in ceea ce priveste calibrele ,
cat si incarcaturile, talia gloantelor, tipul de capsula, etc.
Un cartus se compune dintr-un tub (din plastic sau carton ) si echipat cu un soclu mai mult sau
mai putin inalt, capsa de initiere, incarcatura de pulbere , bura de pasla sau din plastic, o incarcatura de
alice sau un proiectil unic si fuituiala (sau o rondea din carton).
Exista inca destui pe care acele numere inscrise pe cartusele cu alice si care reprezinta marimea
alicelor ii cam pun in incurcatura. Culmea ca nu neaparat cei tineri au ezitari ci mai cu seama cei care
vaneaza de peste 20 sau chiar 30 de ani.
Sa nu uitam ca inainte de anul 1990 pe cartusele de vanatoare fabricate in tara noastra era
inscris numai diametrul real al alicelor, in milimetri. De asemenea alicele care se vindeau separat, drept
„componente”, erau sortate pe marimi: 3mm,4mm etc.
Uniunea producatorilor de cartuse europeni a hotarat , in 1978, sa unifice sistemul de indicare
prin cifre conventionale a marimii alicelor. Totusi s-a permis ca membrii organizatiei sa poata folosi in
continuare vechile cifre , cu obligatia dea a indica si marimea in milimetri a alicelor, insa a doua cifra
dupa virgula poate lipsi.
In tabelul alaturat vedem recomandarile din anul 1978 privind scrierea in milimetri cu o zecimala si
a cifrei valabile in Europa. Este indicata si numerotatia practicata in U.S.A., nu fara a atrage atentia ca
fabricile din Winchester existente in Europa scriu pe cartusele lor (si ambalajele acestora ) notatiile
europene.

259
 Recomandari europene 1978
Nr. Romania Bel Franta Germ Italia Marea Russia Spania USA
gia Britanie

12 - - - 12 - - - 12 12
(1,25)

00 00 000 00 00 0000 A 00 00 B
(4,6) (4,4)
000 000 - - - - - 000 000 BB
(4,75) (4,75) (4,6)
0000 0000 - 0000 - 00000 AA 0000 0000 7

Gloante pentru pusca lisa

Gloantele pentru pusca lisa au o eficacitate superioara asupra majoritatii speciilor de vanat
mare, de la distante care nu depasesc 40m. Exista numeroase tipuri , mai mult ssau mai putin variabile,
in fucctie de arma utilizata. Pentru tragerea cu arma lisa , este foarte important sa incercati arma in
diferite proiectile si sa ramaneti la cel care va va da cea mai multa satisfactie. Un glont poate fi potrivit
pentru o arma si sa aiba rezultate foarte deceptionante pentru o alta. Proiectilele cele mai cunoscute sunt
glontul Brenneke, Blondeau, Slug,...Vitezele acestor gloante sunt variabile in functie de incarcare. Ele
evolueaza intre 350 si 580 m/s de la gura pustii. Vitezele cele mai mari sunt obtinute cu gloante
subcalibrate, incatusate intr-un sabot de ghidare.

Aspecte practice ale tirului la zbor

Pozitia mainilor

Mana dreapta.Foarte multi vanatori , dar in general incepatorii si cei lipsiti de antrenament,
considera ca au o priza instinctiva si mai ales corecta, din pacate, realitatea fiind cu totul alta.
Tendinta generala de a face priza, de a apuca arma cu mana dreapta cumva pe deasupra gatului
patului. Acest aspect este generat de lipsa antrenamentului si a fortei in brate.In timpul deplasarii, chiar
daca la un moment dat a avut o priza buna involuntar , obosind, vanatorul lasa ambele brate mai jos,
accentuand si mai mult greseala de priza si ajungand chiar cu arma atarnandu-i in maini sub
centura.Intr0o astfel de situatie epolarea este ingreunata la maxim , suntem obligati sa schimbam priza si
astfel vom rata momentul optim.
In afara celor doua motive enumerate mai sus se poate intampla ca tendinta de coborare a
armei sa fie generata de aspectul real ca arma nu este dimensionata (personalizata) in raport cu lungimea

260
si latimea palmei tragatorului(diametrul gatului patului).Mentinerea indexului pe garda tragaciului nu
reprezinta un mare avantaj. Unitatea de timp necesara trecerii acestuia pe tragaci din pozitia amintita
este aproximativ egala cu realizarea unei prize directe prin epolare..Este strict interzisa deplasarea in
teren cu cartus pe teava si indexul pe tragaci.
Mana dreapta nu trebuie sa exagereze cu strangerea. Arma se poarta lejer , se manevreaza cu
usurinta, se fixeaza cu fermitate, iar apasarea indexului pe tragaci nu trebuie sa fie violenta.
Mana stanga.Este mana care ridica , sustine, urmareste si ocheste.O priza buna si corecta te
fereste din start de balans in plan vertical.
La prinderea antepatului cu mana stanga pot aparea urmatoarele inconveniente:
Priza prea scurta pe antepat. Rezulta o ridicare descentrata a armei, respectiv patul in urma
tevii. Involuntar vom incerca sa compensam pe picioare intr-o inclinare spre inainte a corpului (pozitia
cocosatului). In consecinta vom avea o pozitie incorecta corp-arma, linia de viza deviata datorita privirii
peste sina, fixare necorespunzatoare si de aici nu poate rezulta decat ratarea tintei, soc puternic din recul
si dezechilibrare pentru focul urmator.
Mana prea in fata. Arma se va epola dezechilibrat cu teva in sus, alte erori:compensari mai mult
sau mai putin reusite, tinta ratata, incercare nereusita!
Arma se epoleaza cu ambele maini in mod echilibrat, in asa fel incat, in momentul in care se afla
fixata in umar cu lunia de viza, „mai ales pentru cei care nu inchid ochiul stang”.
Totodata , in momentul epolarii teava trebuie sustinuta lejer dar cu fermitate pe directia tintei, priza
pe antepat sa permita o directionare usoara, articulatia cotului semirigida.
Alte cateva mici amanunte, dar cu mari influente: in momentul epolarii strangeti putin din dinti,
inclinati usor capul si rotiti –l tot odata pana ajunge in contact cu patul , strangeti putin umarul drept
pentru a tensiona muschii gatului si incordati putin picioarele pentru a tensiona si fesierii.
Cum tragem ?Simplu!Ochiul pe tinta , stanga ridica, sustine, urmareste si ocheste, dreapta
preseaza, directioneaza patul in umar, indexul de la mana dreapta mangaie tragaciul dand drumul la foc.
Se poate afirma ca aproximativ 50% din focurile ratate au drept cauza fie o pozitie eronata a
capului fie o oscilatie a acestuia in momentul executarii focului. In particular, puteti observa la orice
iesire in teren cum unii tragatori, in general cei fara experienta sau fara antrenament, in momentul
executarii focului asupra unei tinte in zbor epoleaza, dar involuntar isi infunda capul in patul armei,
cocosindu-se un pic pe aceasta!
Aceasta eroare este in general caracteristica tragatorilor de vanat pedestru, neantrenati la zbor,
care se corecteaza prin exercitui, pana cand reflexul pozitiv va inlocui eroarea .
Greseala fundamentala a tragatorilor la zbor este ca se apleaca , se baga ei in pat in loc sa ridice
patul la inaltimea necesara.
Practicand vanatoarea la picior , in general in teren relativ dificil cu diverse denivelari si
obstacole, multi vanatori au tendinta de a se uita pe unde calca , situatie in care privirea va fi
directionata in jos, spre picioare, iar atentia concentrata sa fereasca arma de diverse obstacole.Pozitia
armei si a corpului , precum si atentia tragatorului au fost deja disturbate de la obiectivul initial. Intr-o
astfel de situatie aete evident ca se va rata momentul optim al epolarii si evident vom consemna doua
focuri in vant.
Eroarea poate fi eliminata prin adaptarea unui ritm de deplasare adecvat terenului si prin
concentrarea asupra unui perimetru care sa porneasca de la aproximativ 5m. Dar sa nu depaseaca
20m.Cu cat veti inainta mai incet si mai atent , cu atit veti putea supraveghea cu mai multa usurinta si
atentie terenul.Aceasta este unica solutie.
Supraveghind cu atentie un perimetru sectorial de dimensiunile descrise mai sus, involuntar
pozitia capului va fi cea optima , depasind momentul de a te lasa pe arma cand epolezi, involuntar vei
ridica arma pana la inltimea necesara realizarii aliniamentului ochi, arma, tinta.
In vederea realizarii unei linii de viza cat mai corecte si rapide, un factor determinant este si cat
mai bine adaptata in raport cu corpul a talpei patului sau daca este cazul a amortizorului de soc..Orice

261
neconcordanta intre fizicul tragatorului si arma reprezinta un factor de influenta negativa asupra calitatii
tirului.
Asemanea neconcordante mai pot aparea si din cauze biologice. Este bine cunoscut faptul ca,
odata cu trecerea anilor, corpul fiecaruia sufera diferite modificari unii se ingrasa altii slabesc, muschii si
articulatiile se rigidizeaza, au loc modificari ale vederii si chiar pierderi in inaltime.Asa ca , daca la
tinerete am avut o arma care tragea singura si o mai facea si bine, la batranete putem avea surprize.
Se spune ca odata cu trecerea anilor , noi purtatorii de arma, inafara unor controale medicale mai
dese , trebuie sa mai diminuam din lungimea patului. Proba este simpla si cunoscuta.
Se fixeaza o linie imaginara la distanta de 15-20 m, la o inaltime de aproximativ 1m.
Inchideti ochii si epolati din memorie. Daca la verificare se constata ca teava a cazut pe tinta, e bine.
In caz contrar , repetati miscarea de cateva ori si daca rezultatele nu sunt cele normale ceva nu este in
regula.
Intodeauna cand faceti o verificare este bine sa va asiste cineva pentru a putea avea o concluzie
corecta. Intotdeauna un observator din afara sistemului este mai eficient.
Este recomandabil ca in momentul cand v-ati decis sa achizitionati o arma sa faceti macar aceasta
proba.Daca nu iese , mai cautati! Orice modificari ulterioare nu conduc decat la neplaceri.In afara
insatisfactiilor latir, o pozitie eronata a capului mai poate genera dureri de dinti, contuzii lae maxilarului
inferior si dureri de cap, toate nefiind altceva decat efectele secundare ale reculului si vibratiilor.
Trebuie tinut cont in permanenta ca in teren, cand ne deplasam in cautarea vanatului, capul sa
fie permanent in directia de inintare. Este total neindicat sa privesti cu coada ochiului.
Prima imagine a tintei in zbor va va fixa privirea asupra ei, miscati capul atat cat este necesar sa
se alinieze cu directia tintei , initiati miscarea de epolare, urmariti tinta, faceti corectia si initiati focul.In
cazul unor erori de tir in asemenea situatii se pot consemna doua cauze, capul a fost prea sus fata de pat,
privirea peste sina, iar rezultatul un foc sub tinta. A doua posibilitate, desi mai putin intalnita, capul a
fost bagat in pat, tir peste tinta.

Teoria anticipatiei
Prin anticipatie intelegem o analiza de compensare a vitezei si traiectoriei tintei in raport cu
balistica exterioara a incarcaturii cartusului.
In ansamblu, ochiul nostru are tendinta de a evalua in mod eronat spatiul in profunzime,
evaluare gresita generata de obicei de lipsa reperelor.
Presupunand ca am avut o epolare gresita si o pozitie corecta, de ce am realizat totusi un rateu:
- aprecierea eronata a distantei reale pana la tinta;
-gresita evaluare a anticipatiei de tir (corectiei) necesare.
Teoretic, se poate calcula cu mare exactitate valoarea unei astfel de corectii in cazul in care
avem: virteza si traiectoria tintei, viteza si directia vantului, distanta corecta pana la tinta si viteza
incarcaturii.
In practica toate aceste notiuni au valori relative.. Cu toate ca valorile intrinseci ale tuturor
acestor notiuni sunt apreciate aproape de realitate, in cumul genereaza eroarea de tir. O secunda, un
metru, la viteze ca variaza intre 10 si 300m/s, dau in realitate erori mari, exact asa cum se intampla in
teren.
Felul in care mana stanga puncteaza, sustine si urmareste traiectoria tintei imprima corpului
miscarea corecta (asa-zisul „svunc”). Precisa evaluare a distantei , traiectoriei si vitezei tintei reprezinta
succesul reusitei. Miscarea corecta de epolare in perfecta sincronizare cu ansamblul maini-ochi- tinta
genereaza analiza corectiei. Ochiul tragatorului sau mai bine spus atentia acestuia trebuie sa se
concentreze pe tinta.
In particular, pentru cazul nostru, vizarea de catare sau urmarirea tevii ar face lovirea tintei
imposibila! Cauza este foarte simpla si e de factura biologica. Ochiul uman nu poate privi in acelasi
timp doua obiecte diferite aflate in plane focale distincte. Nu exista timp real necesar sa poti viza ca la
carabina- procedand astfel, totdeauna focul va fi dat cu intirziere si tinta va fi ratata.

262
 Sistemele noastre de evaluare sunt bazate pe valori relative, putin stiintifice, si de aceea tirul la
zbor este un compromis bazat pe relativitate si influentat de limitele fizice ale fiecaruia din noi.
Doua aspecte nu trebuie neglijate niciodata:
- vanatorii au tendinta de a supraevalua distanta pana la tinta;
- armele noastre de vanatoarein general, au eficienta pana la maxim 40-45m . La distante mai mari
nu mai este tir, ci intamplare sau, altfel spus „plesneala”
Pentru a sti cu exactitate cum si de unde tragi, mai intai trebuie sa-ti cunosti arma, sens in care
va sugerez urmatirul experiment:
Fixati o tinta la aproximativ 1,5 m de sol.Tinta trebuie sa fie un patrat cu latura de 1m. Trasati
diagonale si marcati centrul. Distanta exacta la care se impune exercitiul este de 15m. DE ce tinta
trebuie sa fie de 1m si distanta de 15m, diametrul inimii incarcaturii noastre este de 0,75m (adica 5%
din distanta) deci toate alicele se vor grupa in tinta. Tragerea se executa din epolare fara a sta sa vizam
spre catare. Asa vom observa atat grupajul cat si modul cum si unde tragem noi cu arma respectiva. Se
executa minim 10 trageri cu ambele tevi cu acelasi tip de cartus, dar in tinte distincte. Dupa fiecare
tragere verificati tinta, observand concentrarea, grupajul realizat. In cazul in care se constata ca avem o
concentrare maxima a alicelor cu 5cm peste centrul trasat al tintei, totul este perfect. Daca aceasta
distanta depaseste 5 cm peste centrul trasat , ceva nu este in regula si trebuie efectuate diverse ajustari
(apelati la un cunoscator adevarat).
Cu acest experiment repetat de mai multe ori, fiti siguri ca veti reusi sa aflati cum si unde trage
arma respectiva in functie de tragator.
Dupa ce v-ati cunoscut arma, va invit la un alt exercitiu. Pentru a va acomoda cu forma si
dimensiunile siluetelor diferitelor pasari de interes vanatoresc si pentru a aprecia distanta la care se afla,
faceti urmatorul experiment: amplasti undeva in teren deschis un fazan (impaiat). Departati-va de el la
exact 35m si faceti observatii din diverse unghiuri. Cred ca veti ajunge la concluzia ca la asa distanta
nici macar nu ati ridicat arma!
Explicatia este relativ simpla . Daca actiunea s-ar fi executat cu spontaneitate, tendinta de
supraevaluare v-ar fi generat indecizia.Imaginati-va acum acelasi fazan, la aceasi distanta, dar in zbor la
10m inaltime! Nici pomeneala de a trage , si totusi in realitate , tinta ar fi fost exact la 36,4 m (conf.
Teoremei lui Pitagora), clar in bataia eficienta a armei. Repetati de mai multe ori acest exercitiu, pana
cand silueta vi se imprima perfect in memorie. Impreuna cu un partener, faceti proba. Etalonati din 5 in
5 m distanta de 35m. Stati cu spatele rugandu-va partenerul sa deplaseze tinta la diverse distante , iar
dvs. Sa incercati sa le apreciati. Cand estimarile dvs. Vor fi in concordanta cu realitatea , cu siguranta ca
si rezultatul tirului va fi multumitor.
Acum, tinand cont de toate aceste sisteme, dimensiuni si notiuni teoretice pe care le-am
asimilat, ne putem deplasa increzatori pe terenul de vanatoare. Nu va lasati antrenati de tendinta,
fireasca totusi, de a trage in zona pectorala (ca e mai mare), urmariti tinta cu arma si declansati focul in
zona ciocului, nu opriti arma cand declansati focul!
Sa nu uitati niciodata ca va sustine diametrul incarcaturii, care este de 1,5-1,75 si respectiv
2m, la distantele de 30,35 si 40m.
Analizati ca aproximativ 1,5 m este diametrul unei roti de tractor!

PARTICULARITATI ALE TIRULUI CU ALICE

Tehnica tirului la iepure

Chiar pentru un expert sau un impatimit al tirului, saltul sau fuga unui iepure in plina cursa il
va face sa tresara sau chiar sa-si piarda stapanirea de sine.
Senzatia vizuala (relativ de lunga durata), tendinta epolarii si executarii swing-ului pot conduce
la aducerea armei in unghiiuri periculoase fata de ceilalti parteneri de vanatoare.

263
 Indiferent de metoda de vanatoare aplicata , directia de tragere este tot descendenta (de sus in
jos). Pentru a incliuna arma sub un unghi descendent, implicit va trebui inclinat si „suportul”, deci
corpul care o sustine. Din punct de vedere biometric, miscarea s-ar descompune astfel, piciorul din fata
flexeaza pe genunchi, preluind mai mult din greutatea corpului, piciorul din spate se descarca de
greutate ramanand ca punct de sprijin compensator.
In acest caz , trunchiul va capata o pozitie inclinata spre inainte iar mainile vor conduce arma pe
directia data de noi. Diferenta fata de tirul la zbor apare aici sub aspectul ca piciorul din fata este cel care
preia in cea mai mare masura greutatea corpului, pana cand la tirul de zbor acset rol este indeplinit de
piciorul de sprijin (cel din spate ).
In general, metodele de vanatoare sunt arhicunoscute:
1.vanatoarea colectiva la goana care are doua aplicatii: la camp sau la padure
2.vanatoarea in grup restans la sarite sau la picior , care poate fi si ea aplicata sub cele doua variante
enumerate mai sus
Unde , cum si cand cautam iepurele. Facand referire la cazul in care mergem la camp, trebuie tinut
cont de aspectul solului. Vom tine cont de directia araturilor de toamna, avand in vedere ca nici iepurele
nu are o mare dorinta de a se impiedica in goana de brazde luate travers.
Totodata , e bine de stiut ca ogorul cu griu incoltit reprezinta un loc predilect pentru iepure atit ca
hrana cat si sub aspectul ca, fiind terenul afanat, isi realizeaza usor culcusul.
Cu totul altfel se pune problema cand se face vanatoare la padure. Aici se trage la distante mult
mai mici si trebuie tinut cont neaparat de obstacolele naturale cum ar fi arbusti etc.pot influenta calitatea
tirului sub aspect ca pot dispersa snopul de alice cu pana la 1/3 din incarcatura.
Referitor la alica cea mai indicata in functie de zona si temperatura, se recomanda folosirea
cartuselor incarcate cu alica de 3,5-4mm cu o greutate de 34-42g.
Ce trebuie stiut:
- Foarte importanta este aprecierea cat mai corecta a distantei pana la tinta
- Nu ridicati arma spre tinta care apare la distanta mai mare de 35m decat in cazul in care aceasta
se indreapta spre dumneavoastra.O exceptie de la aceasta regula este cazul in care tinta se deplaseaza
travers fata de tragator.Exceptia este datorata faptului ca tinta isi expune in totalitate intreaga suprafata a
corpului (inclusiv cavitatea toracica, zona sensibila si foarte vulnerabila)
- In cazul in care iepurele sare sau trece pe langa dumneavoastra la unghiuri variabile intre 145-
180º, prima data pivotati (executand intoarcerea) sim numai dupa aceea executati epolarea si darea
focului. Niciodata nu executati intoarceri cu arma epolata.
- Nu va grabiti niciodata sa eplati si sa initiati focul. Chiar in campie relieful va poate juca feste.
O viroaga , un talverg, un rambleu sau un debleu (santuri canale) pot face sa apara sub diferite unghiuri
tinta. Initiati focul numai in conditii de siguranta absoluta
- Se constata cele mai multe riscuri apar la tirul executat frontal pe cele doua directii
posibile(tinta se apropie sau se indeparteaza pe o directie perpendiculara pe axa de tragere)
- Nu intampinati niciodata tinta cu arma ridicata dand focuri inutile de la mare distanta.
- Nu pierdeti timp sa ochiti „pe sina”, deoarece 80% din cazuri incarcatura va lovi undeva in
spatele tintei
- Intotdeauna urmariti tinta in miscare, faceti corectia necesara si initiati focul. Aveti mai multe
sanse sa nimeriti decat aruncand arma direct si initiind focul instantaneu
- Nu incercati sa anticipati zona de impact deoarece preocupati de astfel de calcule, veti neglija
„subiectul” si focul va fi in spatele tintei
- Cu toate ca specia nu are o vedere extraordinar de buna, sesizeaza excelent miscarea
- Chiar practicand vanatoarea la sarite, daca tinta se afla la limita de tragere eficienta nu mai are rost
sa initiati focul. Viterza de deplasare a unui iepure este situata undeva in jurul valorii de 60km/h.
Aceasta insemna aproximativ 13-14 m/s. Se constata ca la o viteza aproximativa a alicelor de 320m/s
tinta se deplaseaza intre 3 si 5m (in functie de distanta tragator-tinta)in timpul real de reactie+timpul

264
necesar incarcaturii utile pentru a intersecta traiectoria tintei. Rezulta ca tinta iese din raza eficienta de
tragere!
- Un ultim secret al reusitei se pare ca ar fi ca, in momentul epolkarii mana care sustine arma sa fie
cumva pozitionata cu 2-3 cm mai in spate decat intr-o pozitie „normala”.

Particularitatile tirului la fazan

Zborul fazanului este ramat cu traiectorie ascensionala accentuata si in forta. Planarea ciocide cu
o traiectorie descendenta in picaj, urmata de un mic palier cu aterizare si alergare. In
proportie de 80-90% din cazuri, tirul la fazan se executa pe o traiectorie ascensionala.
Deplasarea se va face cu pasi mai mari decat in terenul liber , iar frecventa pasilor fiind mai
redusa , acest aspect ne va ajuta sa compensam cu usurinta greutatea corpului de pe un picior pe
altul.Astfel in mod automat si natural, piciorul care inainteaza va calca mai usor in prima faza dupa care
va preli\ua treptat greutatea corpului. Pentru executarea corecta a tirului pe traiectoria ascensionala
pozitia corpului trebuie sa fie centrata mai mult pe piciorul din spate (de sprijin), in caz contrar daca se
va incerca executarea tirului ascensional avand greutatea pe piciorul din fata vom intra pur si simplu
intr-un autoblocaj al eplarii si bineinteles tirul va fi dezechlibrat si sub tinta.
In cazul cand o pasare zboara lansat pe o directie perpendiculara pe sensul de inaintare la
vanatorului cu o viteza de aproximativ 60km/h, insemna ca avem o corectie de 95-100cm la o distanta
de 20m si de 2,5m la 40m. Apare intrebarea de ce la dublul distantei nu avem si dublul corectiei. Simplu
, pentru ca a face o corectie valabila la 40m, urmarirea tintei (rotirea trunchiului) asa numitul svunc este
mult mai amplu si deci necesita un timp mai mare de executie (timp in care tinta se deplaseaza iar
tragatorul trebuie sa compenseze prin corectie).
Totodata timpul necesar incarcaturii pentru a atinge tintas se mareste datorita cresterii distantei
precum si a variatiei vitezei (descresterea) de deplasare a incarcaturii utile.
Stiind ca la o miscare a tevii de numai 5cm ii corespiunde la 20m o proiectie de aproximativ 1m,
iar la 40m o proiectie de 2m putem anticipa semnificatia practica a corectiei necesare.
Nu trebuie uitat niciodata ca odata cu crsterea distantei la care tragem trebuie sa modificam ,
adica sa marim corectia. Acest lucru se datoreaza in general in primul rand scadetrii vitezei de deplasare
a incarcaturii si in al doilea rand cresterii distantei . Practic scaderea vitezei de deplasare a incarcaturii si
in al doilea rand cresterii distantei . Marirea timpului necesar incarcaturii pentru atingerea tintei permite
acesteia o deplasare mai mare , astfel incat este necesara o corectie mai mare.
Nu va lasati surprinsi niciodata de neprevazutul situatiei, intotdeauna deplasati-vva in pozitia
pregatita.
Fazanul in proportie de 99% din cazuri nu fenteaza ca sitarul, nu schimba directia neprevazut ca
rata, nu este precaut ca gasca, odata lansatt zboara ca bolovanul cu miscari rapide ale aripilor (zborul
ramat), iar cand oboseste pica intr-un zbor planat cu viteza mai mare decat atunci cand da din aripi ajutat
fiind de greutate si de aripile relative mici in raport cu masa corporala.
In cazul in care va aflati in situatia ca o pasare sa zboare spre dumneavoastra fie direct fie
travers si ati observat-o din timp, nu va grabiti sa ridicati arma. Asteptati ca tinta sa ajunga la o distanta
optima si numai atunci initiati epolarea.
Nu incercati sa intimpinati tinta de la mare distanta cu focuri de arma deoarece cu sigurantas
veti rata. Explicatia e logica. Ca reactie a primuli rateu , involuntar se instaleaza inhibitia sau teama
ratarii si al celui de-al doilea foc , teama va produce graba, graba la randul ei va genera cel putin o
eroare (de pas, de priza, de distanta, etc...)si rateul e gata.
Revenind la problemele noastre putem sintetiza astfel:
- Viteza de zbor al fazanului nu depasest 15-20 m/s, adica 54-72km/h(fara influenta vantului)
- Nu ezita sa se lanseze in zbor cu vantul in spate, putem spune ca o face cu predilectie.Foarte rar va
zbura cu vantul in fata!
Viteza aproximativa de calcul a incarcaturii utile este de alice 320m/s.

265
 Corectii la 15m=0,95m, la 20m=1,25m, la30m=2m, la40m=2,5m. Toate aceste notiuni teoretice
pot fi influentate totusi de diversi factori variabili cum ar fi unghiul de deplasare , unghiul de tragere,
etc..
Alica recomandatra este de 2,7-3,5 mm., in functie de anotimp.Incarcatura utila de la 34-42g
plumb.
In cazul in care fazanul va zbura pe directia noastra de inaintare este suficient ca din epolare sa
acoperim cu teava armei tinta si sa initiem focul. In cazul in care fazanul va zbura pe directia noastra de
inaintare este suficient ca din epolare sa acoperim ochirea in zona ciocului si initierea focului din
miscare rezolva problema. La 40m distanta si la o viteza de 20m/s avem nevoie de 0,12s ca incarcatura
sa ajunga la tinta. In 0,12s tinta se deplaseaza cu 20m/s va parcurge un spatiu de 2,5m. Practic depasind
cu teava armei virful ciocului cu 6cm vom atinge corectia necesara dar numai in cazul in care tragem din
miscare. Arma odata oprita toate socotelile isi pierd valabilitatea , iar modalitatea de calcul este cu totul
alta.

Din familia Columbidae pe teritoriul tarii noastre intilnim ca vanat de pasaj 4 specii-
porumbelul gulerat, porumbelul de scorbura, turturica si gugustiucul.
Pasari monogame, se concentreaza in stoluri mai mari mai ales in perioada migratiilor.
Porumbeii, in unele cazuri pot ierna si cuibari la noi dar, dupa cum am mentionat, numai ocazional.
Ca metode de vanatoare avem doua variante consacrate:
a) metoda apropiatului, atunci cand sunt la sol si se hranesc. Apropierea se face tinand cont de
camuflajul de teren. Se trage la gramada. Rezultatele cele mai bune se obtin in momentul in care tirul se
executa concomitent cu ridicarea stolului.
b) la panda , camuflati intre”dormitoare”, in general arborii inalti. Varianta a2-a , asteptarea
porumbeilor la dormitoare seara. Ar mai fi o a3-a ipostaza, panda in zonele cu plaje nisipoase la malul
apelor unde vin frecvent avand nevoie de nisip sau pietricele pentru triturarea hranei.
Pentru a avea rezultate , la ambele metode de vanatoare sunt necesare observatii pentru a putea
determina zonele de trecere, de hranire si de adapare.
Chiar si asa , schimbarile pot interveni de la o ora la alta sub influenta diversilor factori. Pasarea este
precauta si atenta, imediat ce vede sau simte o miscare in neconcordanta cu naturalul isi ia zborul.
Tinand cont ca functioneaza perfect fenomenul de grup , tot stolul isi va lua zborul.
Viteza de zbor al porumbelului este variabila, de la 35-40 km/h la 65-70km/h.
Porumbeii realizeaza , fara influenta vantului , viteze de zbor ce variaza de la 12-20m/s.
Viteza de deplasare a incarcarurii de alice are o valoare medie de aproximativ 320m/s. Distanta de
23m (pana la tinta) va fi parcursa in 0,06s.In aest timp tinta care se deplaseaza cu o viteza de 16m/s va
parcurge in zbor o distanta de 0,96m. Daca tinem cont ca la o asemenea distanta diametrul suveicii
(fuiorul in desfasurata a incarcaturii)este de aproximativ un metru, vedeti si dumneavoastra ce corectie
mica este necesara, mai ales daca se trage cu armma in miscare.
Datele se schimba in cazul cand avem influenta vantului. Pentru varianta in care pasarea are
vantul „de fata”, viteza ei raportata la nivelulsolului isi modifica valoarea. Astfel spus , viteza reala a
tintei fata de reper dat de la sol va fi rezultanta diferentei dintre viteza realizata detinta minus viteza
vantului. De exemplu:la un vant slab 5m/s, viteza tintei 16m/s, va rezulta o viteza reala fata de reperul
dat 16-5=11m/s, ceea ce genereaza o corectie mult mai mica. Tinta va parcurge in cele 0,06secunde un
spatiu de numai 0,66m- practic tragand in miscare numai e nevoie de corectie.
In conditia in care tinta „beneficiaza” de vant de spate vitezele se insumeaza. Spre deosebire de
alte specii, porumbelul nu se simte jenat (chiar daca este foarte frig) sa zboare cu vant de spate . La o
viteza a vantului variabila intre 10-15m/s adica 36-54km/h (viteze ale vantului frecvent intilnite la noi)
mai ales in rafale, constatam matematic o viteza a tintei noastre ce poate depasi 100km/h.
Trebuie mentionat faptul cas porumbelul fiind bine imbracat in pene, manifesta si o buna
rezistenta la foc. Se recomanda folosirea unei arme de calibrul 12, daca se poate Magnum semiautomata

266
. Alica recomandata , in conditiile expuse si la distante relative mari la care se executa tirul, este de 2,7-
3,5mm.
Turturica este cea mai mica, cea mai delicata si cea mai frumoasa reprezentanta a ordinului
Columbifomie fam. Columbidae. Oaspete de vara.
Gugustiucul este singura specie a familiei devenita sedentara, cel mai lenes reprezentant al ei.
O specie la care tirul se executa pentru antrenament, un fel de taler natural intrucat carnea nu reprezinta
calitati culinare deosebite.
Gugustiucul reprezinta doua caracteristici mari de zbor:
a) zborul lansai, cand uneori te incita sa ridici pusca spre el, mai ales cand exista si influenta
vantului.
b) zborul ascendent fortat pana la un anumit punct (nu foate sus) , de unde nu mai poate , fie datorita
unghiului mare de incidenta, fie pur si simplu di lipsa de energie, dupa care urmeaza o traiectorie
rectilinie descendenta.
Pentru corectiile de tir diminuati viteza fata de cea a porumbelului si tineti cont de vantul din fata
sau din spate.
Prepelita (Coturnix coturnix), nu are maiestria acrobatica a sitarului , nu fenteaza ca becatina,
dar nu e nici un vanat de oala. E un vanat al elitelor. Vanarea prepelitei reprezinta ceva deosebit, nu prin
spectaculozitatea tirului, ci prin aspectul ca noi, purtatorii de arma suntem doar actori in roluri
secundare!
Actorii principali sunt cainii, aici se dovedeste pasiunea crescatorului, se vede si indemanarea
fiecaruia in arta formarii si coordonarii unui caine de vanatoare.
Fiind o vanatoare a elitistilor se recomanda folosirea armelor cu calibru mic (20) cu incarcatura de
24-38g, iar dimensiunea alicelor fiind de 2mm. Realizam astfel trei obiective: soc mic in umar ca urmare
a reculului redus, nu „varzuim” vanatul cu o incarcatura supradimensionata, transportul si manevrarea
armei nu solicita mare efort!
Viteza de zbor realizata de prepelita este relativ mica (aproximativ 9-11m/s), aceasta insemnand
in jur de 36km/h. La o viteza a alicelor de aproximativ 320m/s, corectiile de tir sunt practic foarte mici
pentru distante cuprinse intre 15-35m.
Traiectoria zborului este previzibila. La ridicarea de la sol pe o mica portiune pasarea va avea o
traiectorie ascendenta, urmeaza un plafon paralel cu solul de cateva zeci de metri, dupa care la final
aterizeaza. Inaltimea de zbor nefiind mare, darea focului are loc fie la inceputul ascensional al zborului,
fie pe parcursul palierului cand pasarea zboara paralel cu solul. Deplasarea se face la pas in linie de
tragatori, urmarind cu atentie evolutia cainilor. Este recomandat ca tirul sa se execute cu
predilectie numai pe directia de inaintare sau cu abateri foarte mici, oferind astfel tuturor sansa sau
posibilitatea de a trage.
Practic , nu sunt dificultati sau secrete la acest tip de vanatoare. Corectiile de tragere sunt
nesenmificative. Pe directia zborlui se epoleaza arma , air cand teava „e pe tinta” se initiaza focul.
Spre deosebire de prepelita care este numai in pasaj in tara noastra , potarnichea (Perdix perdix)),
reprezinta o specie de vanat autohton.
Tirul in sine nu reprezinta o dificultate si nu are particul;aritati deosebite, sunt valabile aceleasi
notiuni ca la prepelita. Date fiind dimensiunile mai mari fata de prepelita si faptul ca pasarea este mai
„imbracata”, se recomanda folosirea cartuselor cu alica de la 2,2-2,7mm.
Stolul de potarnichi are de obicei tendinta sa isi ia zborul cu vantul in spate sau oblic, nu au nici
o placere sa zboare contra vantului. Daca tinem cont de fidelitatea fata de zona, vom constata ca stolul
nu a zburat departe, dar se impune moderatie in dijmuirea lui.
Dintotdeauna vanatoarea gastelor a reprezentat pentru un vanator o provocare si totodata o
proba de maiestrie, de inventivitate si neprevazut.
Gastele au auzul si vederea extrem de bine dezvoltate, deasemenea si simtul cromatic –
vedere policroma-, disting culorile – asa ca daca nu suntem bine integrati in decor – adio gasca!

267
Vederea excelenta o ajuta sa sesizeze si cea mai mica miscare, de la inaltimea la care zboara si cu
simturile atat de dezvoltate ii este foarte usor sa sesizeze orice inadvertenta de la sol.
Pasari monogame, se concentreaza instoluri mari si foarte mari in perioada migratiei. In general
prefera sa doarma pe apa (totusi sunt cazuri cand raman pe camp),iar dimineata devreme sa porneasca
la camp spre locurile de hrana . In cursul zilei sunt cazuri cand revin la apa dupa care se reintorc la
camp. Se retrag la „dormitor” pe inserat si chiar noaptea.
Fenomene meteo care inlesnesc vanatoarea de gasca sunt:
- ceata de advectie, care se formeaza la nivel atmosferic prin contactul cu masele de aer rece si
cald
- vantul de la taricel in sus, peste 8m/s
- ninsoarea
- viscolul
In 80% din cazuri gasca prefera sa zboare impotriva vantului. Foarte rar va zbura cu vantul in
spate. Fiind o pasare de dimensiuni mari influenta vantului cumulata cu viteza de zbor ii poate deranja
traiectul de zbor sau pur si simplu poate fi izbita de diverse obstacole.
Alt aspect important din comportamentul gastei este acela ca intotdeauna aterizeaza (sau se aseaza
pe apa) numai cu vantul in fata. In acest fel , daca suntem bine camuflati nu au cum sa ne descopere sau
daca o fac e prea tirziu.
De preferat este folosirea unei arme de cal.12/76 (magnum) chiar semiautomata cu socuri
interschimbabile. Tinand cont ca se trage la limita eficace a tirului se recomanda folosirea celui mai
strans soc. Alica de 3,7-5mm, incarcatura magnum sau semimagnum (40-52g).
Este recomandat sa nu se traga in primul stol al „cercetasilor” deoarece acestea vor schimba directia
de zbor pentru toate celelalte stoluri care-l urmeaza.! Folosirea atrapelor si chematoarei sunt factori de o
influenta hotaratoare. Amplasarea trebuie sa tina cont de directia de zbor , directia vantului, distanta
optima de tragere. Tineti minte intotdeauna ca ochiul uman , din lipsa reperelor in camp, va avea
tendinta sa supraevalueze distanta pana la tinta. Faceti tot posibilul si nu va grabiti. Daca gastele”fac
ciclon”, adica se rotesc pentru a ateriza si sunt in bataia armei, asteptati nemiscat pana se sparge
formatia, la 2-3m de sol incep sa falfiie din aripi, pentru a se aseza. Acesta este momentul cel mai
prielnic si cu cel mai mare randament.
Nu sunt necesare corectii, deoarece inainte cu cateva momente de a ateriza gastele „fac punct”.
Pentru tragerea frontala , nu uita ca valoarea corectiei creste pe masura ce gasca se apropie de
dumneavoastra ajunfgand la valoarea maxima cand tinta se afla perpendicular pe directia de tragere, asa
–zisa „lovitura regala”.
Sitarul, specia cea mai incarcata de taine si neprevazut. In general pasare de pasaj la noi, cu multe
ciudatenii si enigme existentiale, este pasarea care iti confera calitatea de elitist , iti desavarseste
priceperea in tehnica tirului, iti ofera ncrederea si satisfactia adevaratului vanator.
Sitarul, avand o greutate de aproximativ 300g , este totusi un neintrecut acrobat, aripile
puternice cu varfurile rotunjite, si suprafata portanta mare (in raport cu corpul ), ii confera toate
caracteristicile necesare realizarii unor traiecte de zbor neprevazut , schimbarile bruste de directie si ritm
de zbor sunt stimulate de auzul si vederea foarte buna.
Nu sta in sau pe arbori, intotdeauna va sari la sol, printr-o impingere puternica in picioare
realizeaza astfel o saritura de 0,30-0,50m fata de sol, de unde prin miscari ample si relativ lente ale
aripilor isi ia zborul spre inaltime si dispare. Nu realizeaza o viteza mare de zbor (aprox9-11m/s),
deficultatea tirului fiind generatra de traiectoria neprevazuta a zborului sau de identificarea cu intarziere
(greutate) a potentialei tinte.
Trebuie ca tinuta noastra sa nu faca nota discordanta din punct de vedere cromatic cu arealul
respectiv, avand in vedere acuitatea vizuala foarte buna a sitarului.
Este de preferat folosirea unei arme cat mai putin socate, avand in vedere ca nu se executa tir la
distante foarte mari. Alica recomandata 2,2-2,7 mm.

268
 Corectiile de tir nu sunt mari, avand in vedere ca nu se trage la distanta, tot secretul are la baza
reflexul si maiestria fiecaruia.

ARMELE CU TEVI GHINTUITE

Armele cu tevi ghintuite se pot clasifica in urmatoarele categorii de baza:

- carabine cu repetitie, la care tragerea fiecarei lovituri presupune aprovizionarea cu cartuse a
magaziei sau incarcatorului armei, deschiderea cutiei mecanismelor prin actionarea inchizatorului cu
ajutorul unui maner, levier sau manson, introducerea unui cartus in teava , armarea si inzavorarea
inchizatorului, ochirea si declansarea focului, iar dupa tragere deszavorarea inchizatorului si actionarea
sa pentru extragerea si aruncarea tubului cartus tras
- carabine cu functionare semiautomata, la care operatiunile de incarcare cu cartuse se deruleaza
in mod automat, iar ochirea si tragerea se fac lovitura cu lovitura
- carabine cu tevi basculante prevazute , fie numai cu tevi ghintuite, fie avand in compunerea lor
atat tevi lise cat si tevi ghintuite, si a caror incarcare se face manual, lovitura cu lovitura
-carabine diverse, avand constructii originale

1. CARABINE CU REPETITIE
Din aceasta numeroasa familie de arme vom prezenta urmatoarele categorii de carabine cu repetitie,
reprezentative si performante:
- carabine cu inchizator sistem Mauser
- carabine cu inchizator culisabil
- carabine cu levier sub garda
- pusti „cu pompa”

CARABINE CU REPETITIE CU INCHIZATOR SISTEM MAUSER

Carabina cu inchizator sistem Mauser, a dovedit inca de la inceputul existentei sale o
functionare sigura, aproape fara nici un repros semnificativ . Sistemul de inchizator Mauser este unul din
cele mai raspandite mecanisme si practic se fabrica pe intreaga planeta.
Caracteristic functionarii armei cu sistem de inchizator Mauser este deszavorarea inchizatorului
si deschiderea camerei cartusului prin rotirea si deplasarea sa spre inapoi, cand se realizeaza extragerea
si aruncarea tubului- cartus tras. La revenire, inchizatorul preia un cartus din magazia sau incarcatorul
armei pe care il introduce in camera cartusului si in cursa sa se inameaza, iar in partea finala a miscarii,
mai precis la rotirea sa se inzavoreste. O simpla apasare pe tragaci este suficienta pentru declansarea
focului.
Inchizatorul carabinei Mauser 98 are doi umeri de inzavorare corp comun cu capul mobil si aste
prevazut la partea sa posterioara cu o piedica de siguranta, care nu permite declansarea focului cand ea
este trecuta in pozitia sigur.
Carabina Mauser 98 are in organizarea sa o magazie unde cele 5 cartuse sunt asezate pe doua
randuri in zigzag, dezaxate fata de axa tevii, asigurand in acest mod un anumit castig de spatiu.
Evolutia, in sensul continuei modernizari a mecanismelor inchizatorului Mauser 98, a vizat
actiuni de scurtare si de reducere a greutatii lor de practicare a carenajului de inzavorare la partea
posterioara, de micsorare a unghiului de rotire a manerului inchizatorului pentru deschiderea- inchiderea
sa, de utilizare a unor noi materiale si procese tehnologice simplificate, eficiente si mult mai economice.
Diminuarea unghiului de rotire a inchizatorului la actionarea pentru inzavorare- deszavorare a
condus la reducerea timpului de manevrare a inchizatorului si implicit a operatiei de incarcare a armei,
iar in plus a permis coborarea la maxim a pozitiei lunetei fata de axa tevii, avantaj major, care nu poate
fi omis la evaluarea distantei de reglare optima a unui sistem de carabina – cartus- luneta de ochire.

269
 Desigur, a efectua un inventar al marcilor si modelelor de carabine cu repetitie cu inchizator
Mauser este o operatie practic imposibila si in acelasi timp inutila, solutiile constructive de principiu
regasindu-se cu unele diferente de detaliu. Totusi , unele nume de firme revin ostentativ, iesind cu
pregnanta in evidenta.

CARABINE CU REPETITIE CU INCHIZATOR CULISABIL

O varianta constructiva de carabina cu repetitie cu inchizator culisabil este Blaser R 93. Ea
este o arma originala, performanta si polivalenta, o realizare stralucita a anilor 93, devenind rapid o
vedeta de necontestat a tuturor manifestarilor expozitionale de anvergura si de prestigiu international,
care promt si pe merit au rasplatit-o prin acordarea de distinctii de inalta apreciere cum a fost de
exemplu „Tinta de aur” in doi ani consecutivi-1995 si 1996- pentru cea mai buna carabina din lume.
Un punct forte al constructiei carabinei Blaser 93 il reprezinta inzavorarea axiala a
inchizatorului fara rotatie. Pentru a efectua inzavorarea este suficienta deplasarea longitudinala a
carcasei exterioare a inchizatorului prin actionarea manerului sau. Repetitia presupune executia a doua
manevre scurte si rapide, care consta in a trage spre inapoi manerul inchizatorului pana la intalnirea
opritorului, urmata apoi de readucerea acestuia in pozitia initiala. Consecinta a acestei ingenioase
constructii a sistemului de inzavorare permite carabinei Blaser 93 executarea tragerii fara a fi necesara
reepolarea armei, prin miscari simple fara efort si rapide ale manerului inchizatorului, facand posibila
dublarea loviturii in fractiuni de secunda.
De asemenea , trebuie evidentiata siguranta manuirii. Astfel daca butonul de armare se afla in
spate (iesit in afara carcasei ) inchizatorul este dezarmat si inzavorat impotriva oricarei deschideri
intempestive a focului. Pentru deszavorarea inchizatorului si descarcarea armei este suficient de a
impinge usor inainte butonul de armare si in acelasi timp a trage oinapoi inchizatorul.

CARABINE CU LEVIER SUB GARDA

Cele mai reprezentative mecanisme ale acestor arme sunt de tipul Winchester si Marlin.
Levierul lor este construit dintr-o mprelungire a rtragaciului, evocand irezistibil modelele de alta data ale
westernului. Din nefericire , avantajele practice ale carabinelor cu levier sub garda nu sunt la nivelul
legendei desi, functional, ele pot fi incarcate cu rapiditate, fara a fi necesara reepolarea armei. Levierul
trebuie actionat dupa fiecare lovitura trasa cand se deruleaza operatiile de extragere a tubului – cartus
tras, incarcarea in magazie a unui nou cartus, armarea si inzavorarea carabinei. Fragilitatea
mecanismelor de inzavorare este de notorie, mai ales la actualele replici ale renumitelor carabine
Winchester 1866, 1892 si mai ales a legendarei carabine 1894, cea ce a limitat utilizarea lor numai cu
munitie adeseori desueta, mult prea slabe pentru tirul la vanat mare.

PUSTI CU REPETITIE „CU POMPA”

De aproape o suta de ani, renumite case constructoare de arme de vanatoare din America –
Remington, Savage, Winchester, Mossberg- au fabricat carabine cu puteri diferite , a caror repetitie zisa
„pump gun” consta intr-o actionare manuala, rapida a unui manson tubular.
Intr-adevar, se pare ca eficacitatea armei impresioneaza, deoarece un tragator exersat poate in scurt
timp sa dubleze lovitura. Prin miscarea sa, acesta deschide inchizatorul, armeaza cocosul interior,
extrage si arunca tubul –cartus tras. La actionarea mansonului in sens invers, se aprovizioneaza un nou
cartus din magazie si se inzavoreste inchizatorul. Inchizatorul culiseaza intr-o carcasa de otel ai carei
pereti rezistenti sunt inchisi in partea tragatorului, conferindu-i o siguranta deplina pe timpul tragerii.

270
 2. CARABINE CU FUNCTIONARE SEMIAUTOMATA

Numim carabine cu functionare semiautomata acele arme care, avand magazia plina cu
numarul de cartuse legal stabilit , de regula 2 cartuse, si fiind armate pentru prima lovitura, la apasarea
pe tragaci desfasoara independent, aproape instantaneu, urmatorul ciclu de operatii:
-plecarea loviturii, deplasarea in recul a ansamblului reculant combinata cu deszavorarea si
deschiderea inchizatorului
- extragerea si evacuarea tubului- cartus tras
- armarea mecanismului de dare a focului
- introducerea in teava a unui nou cartus preluat din magazia sau incarcatorul armei
- inchiderea si inzavorarea inchizatorului
Toate aceste miscari se executa automat si cu rapiditate de mecanismele armei inainte ca tragatorul
sa poata reface ochirea si sa apese pe tragaci pentru a comanda plecarea unei noi lovituri.
Pentru a functiona , macanismele carabinei au nevoie de energie, pe care o pot primi, fie din energia
cinetica a pieselor puse in miscare pe timpul tragerii, fie din forta de expansiune a gazelor rezultate din
arderea incarcaturii de pulbere , fie chiar si din combinarea convenabila a celor doua feluri de energii.

*CARABINE CU FUNCTIONARE PE PRINCIPIUL RECULULUI LUNG AL TEVII

Arma cu acest gen de functionare are pe timpul reculului cuplate teava si inchizatorul.
La plecarea loviturii, presiunea gazelor exercita o apasare simultana atat asupra glontului, cat
si a inchizatorului. Inceperea deplasarii glontului coincide cu deplasarea in recul a cuplajului teava-
inchizator.
Dupa terminarea cursei de recul, teava, sub actiunea arcului sau recuperator, revine in pozitie
initiala, in timp ce inchoizatorul se deszavoreste de la teava, extrage si evacueaza tubul- cartus tras in
vederea reincarcarii armei.
In momentul in care teava s-a indepartat suficient de inchizator pentru a permite reincarcarea
armei sau dupa revenirea completa a tevii, inchizatorul incepe si el cursa de revenire in pozitie initiala.
Datorita destinderii arcului sau recuperator, ia un cartus din magazie pe care il introduce in teava si in
final se inzavoraste.
Pe timpul reculului, cuplajul teava-inchizator realizeaza armarea mecanismului de dare a focului.

*CARABINE CU FUNCTIONARE PE PRINCIPIUL RECULULUI SCURT AL TEVII

Caracteristica acestor arme este deplasarea limitata in recul a tevii cu inchizatorul inzavorat in
ea. Astfel, dupa parcurgerea unei anumite lungimi de recul, se produce deszavorarea inchizatorului de la
teava si, din acest moment , atat teava , cat si inchizatorul se vor deplasa independent cu miscari
specifice.In functie de caracteristicile miscarilor efectuate de aceste doua ansambluri vor rezulta iferite
variante de functionare a armelor din aceasta categorie, astfel:
- arme la care, dupa deszavorarea inchizatorului, teava, se mai deplaseaza in recul o anumita distanta
dupa care se opreste, in timp ce inchizatorul isi continua solitar deplasarea in recul.
Teava are o oarecare intarziere in miscarea sa de revenire in pozitia initiala, timp in care
inchizatorul in deplasarea sa comprima arcul recuperator, extrage si evacueaza tubul- cartus tras,
armeaza mecanismul , isi termina cursa de recul si apoi, prin decomprimarea arcului recuperator, revine
in pozitia sa initiala, cand introduce un nou cartus in teava. La terminarea cursei de revenire a cuplajului
teava-inchizator se produce inzavorarea inchizatorului la teava-arme la care, dupa desprinderea
inchizatorului, teava revine imediat in pozitia initiala, fara a stationa la sfarsitul cursei sale de recul, sub
actiunea arcului sau compensator. In acelasi timp, inchizatorul isi continua cursa de recul extragerea din

271
teava si evacuarea tubului cartus tras si armarea mecanismului. La sfarsitul cursei de recul, sub actiunea
arcului sau recuperator comprimat pe timpul reculului, inchizatorul incepe cursa de revenire, introduce
un nou cartus in teava si in final se inzavoreste la aceasta.

*CARABINE CU FUNCTIONARE PE PRINCIPIUL IMPRUMUTULUI DE GAZE

Caracteristic acestui gen de arme este faptul cas deszavorarea si desprinderea inchiozatorului de
teava au loc dupa ce glontul a parcurs o anumita portiune din cursa sa in canalul tevii si depasind pozitia
orificuilui de imprumut al gazelor , care, fiind eliberat, va permite gazelor sa actioneze in beneficiul
functionarii cinematicii armei.
Functionarea corecta a sistemului este conditionata de doi factori determinanti:diametrul
orificiului deimprumut al gazelor si taria arcului recuperator care trebuie sa fie riguros stabilite. Pentru
mentinerea vitezei de recul in limite acceptabile , ansamblul cilindrului de gaze este prevazut cu o
supapa actionata de un arc tarat care regularizeaza actiunea gazelor asupra pistonului mecanismului
reculant si uniformizeaza modul de functionare a armei.
Sistemul de functionare pe principiul imprumutului de gaze este fiabil, sigur si simplu de
exploatat, cu conditia , totusi a unei griji sporite pentru curatarea si indepartarea funinginii de pe piesele
ce vin in contact direct cu gazele (orificiul de imprumut al gazelor , pistonul si cilindrul de gaze).

3.CARABINE CU TEVI BASCULANTE

Carabinele cu tevi basculante au o constructie asemanatoare cu cea a pustilor cu tevi lise care
trag cartuse cu alice, dar sunt cu mult mai robuste, pentru a suporta cu succes solicitarile evident mai
dure, determinate de presiunile normale de lucru de ordinul a 300-4000kgf/cm², dezvoltat in mod
obisnuit de tevile lor.
Comparativ cu pustile cu tevi lise, aceste carabine au tevile mai scurte si sunt cu peretii ingrosati,
inchizatirul puternic consolidat si aparate de ochire mai complete.
Carabinelor cu tevi basculante li se poate imputa neajunsul ca, dupa un numar mare de lovituri
trase sau dupa manipulari bruste repetate, sistemul lor de inchidere se uzeaza si tevile capata joc, ceea ce
se rasfrange in mod defavorabil asupra preciziei tirului.
Armele cu tevi basculante folosesc cartuse cu rama. Unele carabine Express accepta, totusi
munitii cu santulet, gratie unui extractor original.

*CARABINE CU O TEAVA BASCULANTA

Carabinele cu o teava basculanta, cu o singura lovitura pregatita pentru tragere, numite si

Kipplaufbuchse sunt arme care se disting prin frumusete, linii elegante, precizie, greutate scazuta si
maniabilitate, fiind de regula apanajul impatimitilor in practicarea vanatorilor prin apropiat sau la panda.
Desi o carabina cu teava basculanta costa mai mult decat o carabina cu repetitie –optiunea
pentru achizitia si folosirea unei astfel de arme este in esenta o chestiune a elegantei, a iscusintei
desavarsite a vanatorului, a eticii si practicii vanatoresti, deoarece, in vanatoarea prin apropiat, tirul
propriu-zis nu reprezinta decat o parte nesenmificativa a intregii actiuni.Animalul corect identificat
inainte de declansarea focului si apropiat la o distanta convenabila trebuie doborat fulgerator dintr-o
singura lovitura plasata corect si cu multa exatitate. De asemenea, la panda, alegerea momentului
potrivit pentru apasarea pe tragaci exclude oportunitatea repetarii focului. Totusi, daca circumstantele
executarii tragerii reclama repetarea loviturii, tragatorii cu un anumit antrenament vor constata ca o
carabina cu teava basculanta se incarca la fel de repede ca o arma cu magazie de cartuse si, in plus, mult
mai silentios.

* CARABINE EXPRESS

272
 Carabinele de acest gen poarta denumiri ce provin din trecutul indepartat al intrebuintarii lor,
precum cea generica de Carabina „Dublu Express” sau pur si simplu „Express” si acelea date de
fauritorii lor, adica „Doppelbuchse” pentru cele cu tevi alaturate si „Bockbuchse”- cele cu tevi
suprapuse.
Termenul de „Express” a fost utilizat in secolul XIX-lea de celebrul armurier si fabricant englez
James Purdley si apoi de contemporanii sai incartusori de cartuse pentru a defini si evidentia puterea
deosebita a categoriei de arme basculante cu tevi ghituite si a munitiei aferente lor, apte lansarii
glontului cu viteze superioare , pentru a-i imprima o energie cinetica si o forta de izbire impresionante,
destinate lovirii si opririi in foc (stopping power) a celor mai mari specii de vanat.
Primele carabine Express au fost create in Anglia pentru a satisface nevoile tirului la vanatul
mare, rezistent si abundent in Africa si in Indii. Erau arme puternice , sigure si apte de a oferi
vanatorului, aflat intr-o zona izolata, posibilitatea dublarii instantaneee a focului, cu o noua lovitura
pentru un animal salbatic sau pachiderm ranit si devenit furios in urma incasarii loviturii partial ratata
sau incorect centrata. In acelasi timp, armurierii germani, austrieci, belgieni au reusit sa faureasca
carabine cu tevi duble basculante juxtapuse sau suprapuse pentru calibre ce convin tirului la vanatul
european.
Armele de acest gen, de calibre superioare (.378, .458, 460 si altele) sunt constructii masive si
grele , totusi bine echilibrate si cu lungimi reduse; ele raman destul de maniabile si isi pot dovedi cu
prisosinta calitatile la vanatorile prin apropiat sau la panda la animalele mari si periculoase , folosind
tirul la distante scurte.
De asemenea, trebuie mentionat faptul ca in peisajul carabinelor cu doua tevi ghintuite al carui
calibru este diferit, oferind posibilitatea executarii tirului la specii de vanat de diferite marimi.

* PUSTI MIXTE

Pustile mixte sunt o asociere de compromis a unei tevi lise pentru unul din calibrele uzuale
(12,16, si 20, de regula Magnum) cu o teva ghintuita calibru obisnuit. In principiu sunt pusti cu tevi
suprapuse – cele mai raspandite-, la care teava cu glont este dispusa la partea inferioara a armei, dar
exista si pusti cu tevi juxtapuse, cu nimic inferioare suprapuselor din punct de vedere al tirului, dar a
caror alaturare socheaza prin esteticul lor bizar.
Pustile mixte sunt arme cu tevi basculante , care se dispun si se numesc astfel:
- pusti mixte, juxtapuse cu o teava lisa si o alta ghituita, denumite si Buchsflinte.
- Pusti mixte cu tevi suprapuse denumite Bockbuchsflinte cu teava lisa la partea
inferioara si cu cea ghintuita deasupra, sau invers cu teava lisa superioara si cu cea ghintuita deasupra
sau invers cu teva lisa superioara si cu cea ghituita dedesupt.
Constructia pustilor mixte este intotdeauna robusta, pentru a rezista cu succes la solicitarile severe
ale cartusului cu glont, dar in general usoara si maniabila. Folosirea pustilor mixte ramane totusi o
chestiune de apreciere si obisnuinta a vanatorilor si de imprejurari, avand in vedere faptul ca nu putem
avea pretentia de a fi arme „universala”, intrucat ele nu pot reuni integral calitatile ce pot fi oferite de
cele doua tipuri de arme pe care le combina.

PUSTI BASCULANTE CU TREI SAU PATRU TEVI

Pustile din aceasta categorie sunt combinatii de tevi lise si tevi ghintuite dintre care cele mai
cunoscute si raspandite sunt drilling-urile.
Aceste arme, prin combinarea celor doua feluri de tevi si a dispunerii lor sunt realizate sub
forma mai multor constructii de baza si poarta denumirile clasice stabilite de primii lor fauritori:
-pusti cu doua tevi lise, juxtapuse si o teava ghituita dedesupt, denumite Drilling Standard

273
 - pusti cu doua tevi lise de acelasi calibru dispuse in plan orizontal si o teava ghintuita plasata
deasupra si simetric intre tevile lise, numite Waldlaufer sau, mai rar, Schienendrilling (cu glontul sub
sina)
- pusti cu tevi ghituite de acelasi calibru si o teava lisa dispusa dedesupt, numite Doppelbuchsdrilling
- pusti cu tevi suprapuse avand deasupra o teava lisa si sub ea doua tevi ghituite de calibre diferite,
numite Bockdrilling
- pusti cu tevi ghituite suprapuse numite Waagerechtkugeldrilling
- pusti cu doua tevi lise de acelasi calibru si doua tevi ghintuite de acelasi calibru, sau de calibre
diferite, deci arme cu tevi , numite Vierling.
Driling-urile sunt in general prevazute cu un mecanism tip Blitz, plasat sub cele trei cocoase,
care sunt armate in mod automat la actionarea mecanismului. Un mod original de armare este oferit de
mecanismul drillingului Krieghoff la care, din motive de securitate, cocosului tevii ghintuite se armeaza
manual cand devine oportun tirul cu glont. La alte modele selectia focului se face cu ajutorul unui
buton dispus pe coada bateriei. La cuplarea tevii ghituite el comanda automat ridicarea unei foi inaltator
rabatabile pe sina superioara de ochire . In mod obisnuit , prima detenta comanda teava lisa din dreapta
sasu teava ghituita, cand se schimba pozitia butonului.
La drilling se foloseste un sistem de siguranta tip Greener, plasat lateral si deosebit de sigur.
Sistemele de inchidere, deosebit de puternice , sunt de tipul Kersten cu doua zavoare care intra in
locasurile practicate in doua prelungiri ale tevii superioare, ori Greener cu un pinten care prelungeste
sina superioara si se angajeaza in bascula sau este blocat de un zavor transversal. Inchiderea este
suplimentara de doua carlige decupate din materialul tevii inferioare care intra in locasurile din placa
basculei si sunt blocate de un zavor dublu ce culiseaza orizontal.

PARTILE COMPONENTE ALE UNEI CARABINE CU REPETITIE STANDARD

Partile componente ale unei carabine de vanatoare clasice sunt patul care se asambleaza la cutia
inchizatorului in interiorul careia culiseaza inchiztorul, si teava cu aparatele de ochire.
1. Patul armei este piesa din lemn sau din mase plastice plasata la partea dinapoi a armei. La
el distingem manerul- portiunea de pat de care se tine arma la trageri si prelungirea patului- partea de
sub teava, care, de regula, face corp comun cu patul propriu-zis.
Partea patului care se reazima la trageri in umar se numeste talpa patului si este protejata fie
de o placa metalica sau din material plastic, fie de o placa amortizoare de cauciuc. La partea inalta a
talpii patului se afla calcaiul sau talonul patului, iar la cea de jos varful acestuia.
La pat si prelungirea sa anterioara se monteaza inele port- curea.
In configuratia sa patul mai cuprinde alte parti importante in asigurarea uniformitatii tragerii, precum
gatul, umarul si obrazarul patului.
Gatul patului este partea mai ingusta dinspre cutia inchizatorului, de care se prinde arma cu
mana dreapta la trageri. El trebuie sa fie astfel dimensionat, minimum 125 mm pe circumferinta, pentru
a permite prinderea sa cu usurinta si in acelasi timp pentru a rezista solicitarilor, uneori excesive,
ocazionate de fenomenul tragerii. Pentru o priza cat mai buna la mana, pe exteriorul gatului patului se
practica o retea de striatiuni putin profunde, pe portiuni de forme si suprafete diferite dupa alegerea
constructorului.
Umarul sau nasul patului este proieminenta cu care se continua spre inapoi partea superioara a
patului, cu rol essential in realizarea constantei epolarii si ochirii. Functiuni complementare indeplineste
si obrazarul de pe partea laterala a patului.
Carabinele, mai ales cele de mare putere, au paturi robuste, cu sectiuni critice atent studiate. Pentru
patul carabinelor se pot adapta diferite forme, drept sau standard, cu maner semi-pistolet sau pistolet ori
alte forme stilizate precum Monte - Carlo, bavarez, cu sau fara obrazar , dar aproape intotdeauna cu
placa amortizoare simpla sau ventilate din cauciuc.

274
 Prelungirea patului poate acoperi teava pana la zburatura (stuzen), 3/4din lungime sau numai pana la
jumatate, intrucat nu are nici o influenta asupra calitastii tirului.
De regula, patul carabinelor se confectioneaza din lemn de fag, lemn stratificat , polimeri din fibre
de sticla sau de carbon pentru armele obisnuite si din lemn de nuc selectionat pentru armele de lux.
Materialele din care sunt confectionate paturile trebuie sa reziste de la -40º Cpana la +70º C.
2. Cutia inchizatorului numita uneori si cutia mecanismelor este unul dintre ansamblurile de
rezistenta ale armei care trebuie sa-i asigure robustete in timp si la solicitarile importante datorate mai
ales tragerii. Ca atare, aproape toate cutiile inchizatorului se fabrica din oteluri aliate, de calitate si
uneori din aliaje de aluminiu –ergal la carabinele de puteri mai reduse. O cutie a inchizatorului intarita si
robusta ofera o buna rigiditate armei si o garantie suplimentara in planul preciziei.
Un montaj original este adoptat la carabina Mauser M 94 care asigura cutiei inchizatorului
sprijinirea fara joc in patul armei , prin intermediul unui bloc din aluminiu fasonat, ceea ce permite
obtinerea la trageri a unei precizii exceptionale la distante mari pana la 600 m.
Cutia inchizatorului adaposteste, in afara de inchizator, macanismul de dare a focului si
magazia de cartuse sau locasul incarcatorului. Ea are elemente suplimentare de consolidare , pentru a
putea primi in exterior unul sau ambele suporturi de fixare ai lunetei de ochire.
Unele modele de cutie a inchizatorului sunt prevazute cu pinteni , praguri si degajari adecvate
pentru a asigura inzavorarea de baza sau, dupa caz, suplimentar a inchizatorului. In cutia inchizatorului
se afla montat aruncatorul tuburilor – cartus trase si este practicata fereastra de evacuare a acestora.

3. Inchizatorul este unul dintre ansamblurile principale ale carabinei cu repetitie, are forma
cilindrica, aluneca longitudinal in directia axei tevii, fiind actionat de un maner lateral, elegant si de
forma ergonomica. El adaposteste in interiorul corpului percutorul cu arcul sau, iar la capatul anterior se
afla montate capul mobil cu doua ori mai multe sectoare de inzavorare si gheara extractoare cu arcul
sau.La partea posterioara a unor modele de inchizatoare se afla piedica de siguranta.La o serie de
carabine acest reper este dispus lateral sau la partea inferioara a armei.
In principiu, inchizatorul unei carabine cu repetitie are rolul ca la deschidere sa se
deszavoreasca de la teava , sa extraga sis a evacueze tubul- cartus tras iar la deschidere sa preia un cartus
din magazine sau incarcator pentru a-l introduce in camera cartusului din teava si in acelasi timp sa
armeze mecanismul de percutie , iar in final sa efectueze inzavorarea.
Asigurarea obturatiei inchideriieste una din functiile de baza ale inchizatorului, in urma careia
se previne orice sca[pari de gaze si se realizeaza uniformitatea tragerii.
Pentru inzavorare , inchizatorul este prevazut cu un numar variabil de sectoare, in functie de
modelul carabinei.
La declansarea focului, percutorul sub actiunea arcului sau, care se destined, are menirea de a
izbi capsa, a initia explozivul continut de acesta si de a aprinde , practice instananeu, incarcatura de
pulbere a car4tusului. Forma varfului percutorului poate juca un rol important in functionarea sigura a
carabinei , deoarece un varf prea ascutit sau plat- cu muchii taietoare- poate provoca perforari de capse
si deci scapari de gaze, cu diminuarea presiunii maxime , vitezei initiale, energiei cinetice, bataii si
preciziei tragerii, iar prea bont, poate conduce la cresterea numarului de rateuri la trageri.
Gheara extractoare scurta a inchizatoarelor moderne, impreuna cu arcul sau, sunt astfel
dimensionate pentru a putea trece peste gulerul tubului – cartus, a intra iin santuletul acestuia, a prinde
ferm si a extrage cu siguranta din din teava, dupa tragere, tubul –cartus tras. Unele inchizatoare au
gheara extractoare lunga, care desi conserva si foloseste o solutie constructive gandita cu multa vreme in
urma , ofera avantaje certe prin aceea ca permite extragerea sigura a tuburilor- cartuse trase, evitarea
posibilitatii dublei incarcari, ghidarea longitudinala a miscarii inchizatorului, pozitionarea corecta a
cartusului in camera de incarcare, evitandu-se in acest mod deformarea si dezaxarea glontului.

4.Mecanismul de siguranta are rolul de a preintimpina declansarea accidentala a focului. Ca

dispunere el se poate plasa fie pe corpul inchizatorului, la partea posterioara ori lateral acestuia sub

275
forma unei piedici pivotante sau parghii rabatabile, fie pe cutia mecanismelor ori garda tragaciului, sub
forma unui cursor alunecator, a unui buton sau parghii de blocare.
Exista mai multe versiuni de mecanisme de siguranta care in pozitia sigur blocheaza miscarea
cel putin din urmatoarele repere: corpul inchizatorului, percutorul, declansatorul sau
tragaciul.Mecanismul de siguranta care asigura maximum de securitate este cel care blocheaza
percutorul, sin u mecanismele care blocheaza repere cu functiuni indirecte (inchizator, declansator,
tragaci).

5. Mecanismul de dare a focului este format , in principiu , din cutia sau cadrul
mecanismului, declansator, tragaci, garda tragaciului, iar la unele modele surubul de reglare a tariei
tragaciului si butonul sau piedica de siguranta care se afla in interiorul mecanismului si actioneaza ca
piesa intermediara intre percutor si tragaci.
Tragaciul este protejat de o piesa metalica numita garda tragaciului . La tirul cu carabina ,
forta de apasare pe tragaci are o importanta deosebita, deoarece o mfunctionare greoaie a tragaciului,
care necesita o apasare prea energica, va deplasa arma de pe linia de iochire si dimpotriva, daca el va
ceda la cea mai mica apasare va produce accidente datorate plecarii involuntare a glontului.
Constructiv, la toate mecanismele de dare a focului, actionarea tragaciului se desfasoara
secventional in doua faze distincte.
In prima faza, deci la inceputul actionarii cu degetul a tragaciului, acesta parcurge fara nici o
impotrivire prima parte a cursei sale , pentru ca in faza urmatoare sa apara brusc o anumita rezistenta ,
pentru invingerea careia tragatoru;l trebuie sa actioneze cu mai multa putere.
Continuand apasarea pe tragaci , declansatorul elibereaza percutorul si declanseaza focul.
Sistemul a fost astfel conceput, pentru a preveni tragatorul asupra momentului cand se va produce
declansarea focului, actiune care nu trebuie sa aiba loc prin surprindere. Forta de apasare pe tragaci la
care acesta declanseaza darea focului si plecarea loviturii se regleaza pentru o valoare cuprinsa in ecartul
0,8-1,5 kgf.O parte din carabinele cu repetitie sunt prevazute cu un mechanism suplimentar de
sensibilizare a efortului de declansare a focului , numit accelerator care trebuie actionat pentru armare.
Functional, acceleratorul se armeaza prin impingerea inainte a tragaciului sau prin actionarea unui al
doilea tragaci, montat in urma celui de baza , astfel ca tragaciul devine sensibil la apasare si permite
declansarea focului la o usoara atingerede 0,3-0,5 kgf.

6 Magazia de cartuse. In cutia inchizatorului se afla amenajat un locas fie pentru a se constitui
in magazia de cartuse ce incorporeaza un ridicator de cartuse cu arc lamelar si capac cu zavor de
inchidere , fie pentru a primi un incarcator de cartuse detasabil, fixat cu ajutorul unui buton de blocare.
Cartusele in magazine sau in incarcator se dispun vertical pe un rand, sau pe doua randuri si
circular.
Incarcatorul este un ansamblu detasabil , care poate inmagazina un anumit numar de cartuse,
de unde sunt preluate de inchizator si introduce in teava. Exista o mare diversitate de incarcatoare de
cartuse, differentiate intre ele prin forma, numarul de cartuse continute, principiul de dispunere si
alimentare, materiale metalice sau plastice din care sunt executate, transparenta, orificiile pentru
stabilirea gradului de umplere cu cartuse, modul de protectie si altele.
Cele mai raspandite sunt incarcatoarele paralelipipedice.
7. Teava este unul din ansamblurile de baza al oricarui fel de carabina. Ea indeplineste rolul
unui recipient rezistent, in care au loc procese dinamice , ultrarapide, de combustie a incarcaturii de
pulbere si de transformare a acesteia intr-un volum insemnat de gaze incalzite, care au ca finalitate
cresterea presiuniisi pe aceasta baza inceperea si derularea miscarii de translatie, angajarea progresiva in
ghinturi si imprimarea miscarii de rotatie a glontului. In esenta misiunea tevii se rezuma la aruncarea cu
viteza a glontului spre tint ape o directie convenabila si animarea sa cu o miscare de girostabilizare pe
traiectorie.

276
 Tevile carabinelor moderne se fac prin operatiuni de forjare la rece, din oteluri aliate cu crom,
molibden, vanadium, rezistente si de buna calitate pentru a rezista solicitarilor dure ce apar pe timpul
tragerii sub forma de presiuni, temperature si eroziuni deosebit de intense.Forjarea la rece, forjarea pe
dorn profilat, in afara de avantaje economice, materializate in reducerea timpului de executie la cota
finala a interiorului tevii, in aproximativ doua minute pentru o teava, asigura metalului forjat o structura
metalografica mai fina, cu incluziunile nemetalice – inerentte oricarei turnari de metal- mult faramitate
si dispersate, relative uniform, in masa metalului, ce vor avea influente benefice asupra rezistentei
otelului tevii.
In scopul prevenirii si diminuarii efectelor de uzura si coroziune, interiorul tevilor unor carabine
obisnuite se cromeaza dur, prin aplicarea , pe cale electrochimica (galvanica), a unui strat subtire de
crom, de aproximativ 15-20 microni(0,015-0,020 mm).
Lungimea tevii influenteaza viteza initiala imprimata glontului si bataia acestuia. Ea poate varia
in limite importante de la 500 mm la 720mm, in functie de calibru, destinatia armei si felul munitiei
folosite. La o diferenta de 200-220 mm pentru lungimea tevii se obtin variatii de viteza initiala de pana
la 100m/s. Lungimile cele uzuale adoptate pentru teviule carabinelor cu repetitie, de vanatoare, sunt de
550 mm, 600 mm, 650mm sau valori apropiate acestora.
Calitatea tirului la carabine nu este conditionata in mod deosebit de lungimea tevii, ci mai ales
de acuratetea si exactitatea forajului executat. Tevile lungi au partea lor in avantajul asigurarii unei linii
de mira mai lunga si deci erori de ochire diminuatre, avantaj in mica masura exploatat, intrucat tirul de
precizie la vanatori la panda sau la distanta este obtinut , de regula, la carabine echipate cu lunette de
ochire.
Largirea (evazarea) tevii la gura datorata unei indelungate sau unui regim intens de folosire
precum si unor metode neadecvate de intretinere a tevii(de exemplu nefixarea la gura tevii a degetarului
care sa elimine atingerea vergelei metalice de peretii tevii) are ca efect o diminuare a preciziei tirului.
Profilul exterior al tevilor este cel rezultat din calculul de rezistenta, in mod deosebit evolutia
presiunii de-a lungul tevii, precum si din rationamente de imbinare a tevii la cutia inchizatorului si de
montare pe teava a suporturilor pentru luneta, a inelului port-curea anterior , a aparatelor mecanice
deochire si chiar a franei de gura.
Frana de gura este specifica armelor de caliber puternice si are menirea de a reduce recului cu
20-30%.Frana de gura poate fi in versiune fixa, adica sub forma unor ferestre orientate adecvat si
practicatre direct pe peretii tevii sau in versiune demontabila de la teava, tehnologic mult mai usor de
realizat.
Franele de gura sunt in majoritatea lor cu actiune reactiva, mai rar cu actiune active-reactiva,
care functional oblige trecerea gazelor din spatele glontuluim prin ferestrele (orificii circulare sau fante)
laterale si consumarea unei parti inseminate din energia de recul.
Trebuie retinut faptul ca majoritatea carabinelor prevazute cu frana de gura produc la trageri
un zgomot puternic, fiind necesara utilizarea castilor de protectie a urechilor tragatorului.
De asemenea, in unele dintre tevile acestor carabine au practicate la exterior un numar de 6-8
canaluri longitudinale pentru disiparea mai usoara a caldurii accumulate de teava in urma unor regimuri
de foc intense iar altele au forma octogonala.
Interiorul tevii se prezinta sub forma unor portiuni cilindrice racordate intre ele cu alte
portiuni tronconice , purtand denumirea de canalul tevii. Partea dinainte a tevii se termina cu retezatura
sau gura tevii. La unele modele de carabine in partea dinapoi a tevii sunt practicate caneluri radiale sau
lacase pentru inzavorarea directa a capului inchizatorului, obtinindu-se in acest mod inchideri robuste si
asigurarea unei obturatii perfecte si durabile.
La canalul tevii se disting urmatoarele parti mai importante:
- camera cartusului, menita sa primeasca cartusul, sa permita arderea incarcaturii de pulbere, sa evite
scaparile de gaze, si in final, sa faca posibila extragerea, fara intepeniri, a tubului –cartus tras.
- canalul de racordare, destinat angajarii progressive a glontului in ghinturi

277
 - partea ghintuita, cu rolul de a imprima glontului o miscare combinata de translatie in lungul axei
tevii si de rotatie pentru asigurarea stabilitatii pe traiectorie
Camera cartusului are o forma usor tronconica pentru a facilita introducerea cartusului,
realizarea unei aderente perfecte, fara spatii libere, intre suprafetele camerei si peretii tubului-cartus, cu
scopul de a preveni spargerea, la trageri, a tubului- cartus, cu inevitabilele scapari de gaze si de a
permite extragerea cu usurinta dupa tragerea acestuia.
Grosimea peretilor tevilor ghintuite ale carabinelor este maxima in zona camerei cartusului,
unde se realizeaza presiunea maxima, de ordinal a 3000-4000 kgf/cm² si mult diminuata inspre gura
tevii, unde presiunea scade pana la valori de 200 kgf/cm².
Lungimea camerei cartusului este cu numai cateva sutimi pana la cateva zecimi de milimetru
(0,05-0,30mm ) mai mare decat lungimea tubului cartus asamblat, pentru a usura introducerea cartusului
in camera si a permite desertizarea acestuia la plecarea loviturii.
Conul de racordare este portiunea din interiorul tevii care face trecerea progresiva de la
camera cartusului la partea ghituita a tevii.
El se compune in principal din 2 sau 3 reduceri successive ale canalului tevii.Prima reducere a
diametrului canalului tevii face legatura intre partea cilindrica a camerei cartusului si locasul gatului
tubului –cartus. Conul de racordare este continuat de o portiune aproape cilindrica care corespunde cu
locasul gatului tubului-cartus. Urmeaza mica parte tronconica numita si conul doi de racordare. La unele
sisteme de arme lipseste acest con second de racordare si portiunea cilindrica , insa cu diametrul mai
mic si aproximativ egal cu cel al glontului.
Din aceasta sectiune, canalul tevii continua cu o portiune lunga de 15-30mm cu doametrul
usor descrescator, pana atinge valoarea diametrului interior al tevii. Usoara conicitate a acestei parti a
tevii permite o angajare progresiva a glontului in ghinturi.
Partea ghintuita a tevii este partea din canalul tevii care imprima glontului miscarea necesara
asigurarii stabilitatii pe traiectorie, adica de mentinere a glontului cu varful inainte si cu axa sa
longitudinala permanent tangenta la traiectorie.
Partea ghituita este formata, de regula , dintr-un numar par de ghinturi, a caror menire este de a
patrunde in interiorul camasii metalice a glontului si de a-l sili sa se roteasca corespunzator inclinarii
ghinturilor .
Aceasta angajare fortata a glontului in ghinturi determina in principal:
- mentinerea glontului in faza initiala intr-o stare imobila
- obturarea canalului tevii, pe toata lungimea sa, de catre glont si evitarea in acest mod a
scaparilor de gaze in fata sa
- imprimarea unei miscari de translatie a glontului dinspre conul de racordare spre gura
tevii si a unei miscari de rotatie in jurul axei sale, ambele miscari progresiv accelerate, pan ace glontul
paraseste teava.
Partea ghituita a tevii este caracterizata prin sensul, inclinarea, profilul, pasul si numarul de
ghinturi.
Sensul ghinturilor este indifferent din punct de vedere ballistic. La o mare parte din
carabinele moderne, sensul ghinturilor este spre dreapta.
Inclinarea ghinturilor este constanta si reprezinta unghiul format de ghint cu generatoarea
canalului tevii. De regula, are valori cuprinse intre 4ºsi 6º. Inclinarea ghinturilor la gura tevii si viteza
initiala conditioneaza viteza de rotatie a glontului si stabilirea lui pe traiectorie. Ca ordin de marime,
viteza de rotatie a glontului poate ajunge in mod obisnuit la 3000-5000 rotatii/s. Vitezele de rotatie
cele mai mari sunt specifice cartuselor de caliber mici si viteze initiale superioare.
Profilul ghintului poate avea diferite forme triungghiular, dreptunghiular, trapezoidal,
semihezagonal si chiar polygonal. Cel mai frecvent profil de ghint utilizat la constructia tevilor
carabinelor de vanatoare este cel dreptunghiular. Un oarecare success a inregistrat recent profilul
poligonal.

278
 La profilul ghintuit se disting mai multe elemente de constructie care concura la imprimarea
glontului a unei miscari de rotatie, dintre care enumeram flancul si contraflancul ghintului, latimea
golului si a plinului, inaltimea sau adancimea ghintului. De regula latimea golului este mai mare decat
latimea plinului. Caracteristica de baza a profilului ghintului este inaltimea sa , care pentru glontul de
plumb are valoarea de circa 0,25 mm, iar pentru cel cu camasa de alama sau din tombac de
aproximativ 0,1mm si ceva mai mare (0,12-0,14mm )pentru calibrele superioare.
Pasul ghintului reprezinta lungimea parcursa de glont in teava la o rotire completa (de 360º)
in jurul axei longitudinale . Pasul ghintului este astfel stability pentru a imprima glontului o viteza de
rotatie suficienta asigurarii stabilitatii pe traiectorie. De regula, pasul ghinturilor carabinelor de
vanatoare este de 200-400 mm, fiind mai lung pentru caliber mari. Partea ghintuita a tevii asigura
glontului posibilitatea de a efectua 1,5-2 ture in teava.
Numarul de ghinturi depinde de latimea plinului si a golului, de inaltimea ghintului,
dimensionate in functie de viteza initiala, presiunea maxima, calibrul, materialul glontului, in special
al camasii acestuia. Numarul ghinturilor este variabil, fiind cuprins in limitele de 4-8.
Calibrul carabinelor de vanatoare si munitiilor acestora este un parametru dimensional
important al interiorului tevii si ccartuselor aferente care se exprima in doua moduri de baza:in
milimetrii (sistem European) sau in rfactiuni de inch (sistemul anglo-saxon si American).In principiu
calibrul forajului tevii se masoara intre ghinturi si coincide ciu diametrul glontului. Exista totusi si
unele exceptii de la acest sistem de masurare a calibrului, cum ar fi de exemplu munitia de 8mm.
8. Majoritatea aparatelor sunt prevazute cu aparate mecanice de ochire , formate, in
principiu, din inaltator si o catare, chiar daca armele respective dispun si permit ochirea cu lunete de
ochire.
Inaltatorul se plaseaza in vecinatatea ochiului tragatorului, permite efectuarea si corectarea
ochirii la inaltime si, deci, stabilirea traiectoriei glontului in functie de distanta de tragere. La
majoritatea carabinelor de vanatoare se foloseste un simplu tel fix sau doiptru, la care se pot atasa una
ori mai multe foi rabatabile destinate tragerilor la piese de vanat aflate la diferite distante de tragere.
Crestatura de ochire poate avea diferite forme in “V”, dreptunghiulara, sau semicirculara la tel si de
forma circulara la dioptru, corespunzatoare profilului catarii.
Catarea este din otel, avand uneori fateta ce se ofera privirii ochiului tragatorului argintata
sau nichelata pentru o mai buna observare in zori sau in amurg. Majoritatea carabinelor au catarea
formata dintr-o baza inalta, fixate inspre gura tevii si care la partea superioara are montata catarea
propriu zisa –un gen de bastonas sau de sfera, de mici dimensiuni, de culoare rosie ori alba in functie
de materialul din care este confectionata.
Exista insa, la unele modele mai vechi de carabine, catari care se prezinta sub forma unui
mic trunchi prismatic, cu fateta triunghiulara cu varful in sus, sau a unei minisfere plasate deasupra
unui piciorus subtire.
Tot pentru o mai buna observare, in conditii de vizibilitate redusa, la unele aparate mecanice
de ochire se pot incorpora sau atasa dispozitive prevazute cu pastille luminofore sau tubulete profilate,
autoluminiscente, numite “beta light” pentru a materialize linia de mira.

CARACTERISTICILE TEHNICE ALE APARATELOR OPTICE

Se cunoaste ca, din punct de vedere anatomic, ochiul omenesc are anumite limite in observarea
la distanta.
Acuratetea observarii la distanta, prin aparat, a unui obiect atat ziua cat si in conditii de
iluminare naturala scazuta depinde in mare masura de performantele optice ale aparatelor folosite si in
mod deosebit de grosismentul si diametrul obiectivului, care de regula sunt incluse in denumirea oricarui
aparat optic de ochire, ca de exemplu 4x32 (Norconia), 8x56 (Frankonia), 2,5 – 10x48 (Docter Optik).

1 GROSISMENTUL

279
 Notiunea de grosisment poarta si alte denumiri ca putere de marire, putere de apropiere si
reprezinta intotdeauna cifra sau cifrele ce preced semnul x din grupul numeric ce defineste aparatul optic
respective. De exemplu la luneta de ochire 2,5 – 10 x48- cifrele 2,5-10 indica un aparat cu grosisment
variabil, care poate mari, in functie de nevoi, de la 2,5 x…la 10x.
Ca definitie, grosismentul este raportul dintre marimea imaginii unui obiect format ape retina
ochiului observatorului cand acesta priveste prin aparat si marimea imaginii aceluias obiect privit prin
ochiul liber. Cum dimensiunile celor doua imagini nu se pot masura, grosismentul se exprima sub forma
raportului dintre diametrul pupilei de intrare, in principiu, diametrul efectiv al obiectivului si diametrul
pupilei de iesire ale aparatului considerat.
Grosismentul fiind raportul a doua marimi liniare este un numar sin u are o unitate de masura
specifica.
Fizic grosismentul este un factor de multiplicare si exprima de cate ori imaginea unui obiect privit
prin aparat este mai mare decat imaginea aceluias obiect vazut cu ochiul liber.

2 CAMPUL DE OBSERVARE

Campul visual sau de observare al unui aparat este dublul unghiului maxim format de axa
optica cu fasciculul de raze luminoase incident, care trece prin tot sistemul optic sau altfel exprimat el
este latimea (frontal ) vizibila prin aparat la o anumita distanta data, de regula 100m (sau 100 yarzi
pentru aparatele fabricate in Statele Unite, Anglia sau tari cu influenta anglo-saxona) si uneori la
distanta de 100m.
Ca unitati de masura ale campului de observare se folosesc fie marimi unghiulare (gradul si
minutul) cand acest parametru este dat sub forma unghiulara, fie marimi liniare (metrul, yardul si
submultiplii lor) cand el este exprimat ca front la o distanta fixa de observare.
Campul de observare, ca marime unghiulara sau scalara, este invers proportional cu grosismentul.
Ca atere campul visual va fi cu atit mai mare cu cat grosismentul va fi mai mic si invers.De exemplu, o
luneta de ochire 2,5x20, cu grosisment mic (2,5x ) va avea un camp visual mare (un front de 15m la o
distanta de 100m), in schimb o luneta de ochire 6x42cu grosisment mare (6x) va avea un camp visual
mic (un font de numai 7,5m la aceeasi distanta de 100m).

3.DIAMETRUL PUPILEI DE INTRARE

Diametrul pupilei de intrare poate fi identificat, cu o anumita aproximatie, in cazul lunetelor

cu sisteme de redresare prismatice cu diametrul util al obiectivului, fiind determinat de marimea
diafragmei de deschidere sau eficace a aparatului, care limiteaza fascicolulde raze si determina fluxul
luminos ce poate intra in aparatul respectiv.
Diametrul pupilei de intrare se masoara in milimetri si este rexprimat de cel de al doilea grup de
cifre din denu,mirea aparatelor de observare sau de ochire. De exemplu, in denumirea binoclului 8x30,
cifra si simbolul alaturat 8x indica grosismentul, asa cum deja am aratat, iar urmatorul grup de cifre 30
precizeaza diametrul pupilei de intrare , adica 30mm.
De intrare este mai mare cu atat fluxul luiminos ce intra si strabate sistemul optic Interpretarea
fizica a acestui parametru optic conduce la semnificatia de proportionalitate intre marimea diametrului
pupilei de intrare si cantitatea de lumina ce poate patrunde in aparat sau, astfel spus, cu cat diametrul
pupilei de intrare este mai mare cu atat fluxul luminos ce intra si strabate sistemul optic, deci aparatul ,
va fi mai important.
Pentru observatii pe timp de zi, un diametru al pupilei de intrare de 30-40 mm este suficient, insa in
conditiile unei lumini naturale scazute o valoare mai mare a parametrului respective va permite
aparatului sa furnizeze imagini mult mai clare si mai bine definite pentru obiectele astfel vizulalizate.

280
 4. DIAMETRUL PUPILEI DE IESIRE

Potrivit unei definitii concise, numim pupila de iesire imaginea pupilei de intrare data de intreg
sistemul optic al aparatului. Diametrul acestei imagini furnizata de aparat este insusi diametrul pupilei
de iesire, care se masoara in milimetri.
Cunoscut este faptul ca noaptea pupila ochiului omenesc nu midriaza (nu se dilate) mai mult de
7mm (in diametru) si in consecinta pupile de iesire pentru aparate de observare si de ochire cu diametru
mai mare de 7mm sunt inutile. Pupila de intrare impreuna cu pupula de iesire si implicit diametrele lor
joaca un rol important la aprecierea calitativa a unui aparat optic, intrucat marimea lor determin a , in
final, fluxul luminos care ajunge si impresioneaza ochiul observatorului, deci conditioneaza obtinerea de
imagini luminoase , clare si bine definite.

5.DEPARTAREA PUPILEI DE IESIRE

Deoarece imaginea pupilei de iesire se formeaza intr-un plan perpendicular pe axa optica a
aparatului, la o anumita departare fata de suprafata exterioara a ultimei lentile a ocularului, departarea
pupilei de iesire difera in limite mari de la un gen de aparat la altul.
Departarea pupilei de iesire se masoara in milimetrii si trebuie sa aiba valoarea de maximum
10mm, intrucat in caz contrar genele ochitorului observatorului ating suprafata exterioara a lentilei
ocularului si impiedica plasarea corecta a pupilei ochiului in planul formarii pupilei de iesire a
aparatului. De regula, valoarea acestui parametru optic este de 60-80 mm pentru luntele de ochire.

6. INTENSITATEA GEOMETRICA LUMINOASA

Intensitatea geometrica luminoasa sau luminozitatea unui aparat optic este un parametru care da
informatii privind cresterea intensitatii luminoase a imaginii fata de cea a obiectului observat.
Raportul dintre intensitatea luminoasa a obiectului observat si intensitatea luminoasa a imaginii
este proportional cu raportul suprafetelor obiectului observat si imaginii acestuia.
Putem afirma ca intensitatea geometrica luminoasa a unui aparat optic este definite prin
proportionalitatea sa cu suprafata pupilei sale de iesire.

7. INDICELE CREPUSCULAR

Indicele sau factorul crepuscular numit si putere nocturna, este un indicator al claritatii
imaginii date de un aparat, in conditiile unei iluminari scazute. Acest parametru este mentionat, aproape
fara exceptie, in toate prospectele, cataloage si documente de prezentare ale aparatelor de observare si de
ochire destinate intrebuintarii la vanatoare.
Indicele crepuscular se determina, de asemenea, prin calcul efectuand extragerea radacinii
patrate a produsului dintre grosisment si diametrul pupilei de intrare.
Cu cat acest factor calitativ va avea valori mai mari , cu atia obiectul vizat prin aparat, in
conditii de iluminare scazuta, se va distinge mai clar.Indicele crepuscular este reprezentat in toate
documentatiile de prezentare ale aparatelor printr-un numar abstract.

LUNETELE DE OCHIRE

Aproape toate modelele de carabine cu tevi ghituite sunt prevazute pentru ochire cu aparate
mecanice de tipul “tel-catare” sau “cu dioptru” in diferite variante constructive, iar carabinele moderne
daca nu sunt echipate de fabrica cu lunette de ochire , au cel putin o varianta de fixare a lunetei
respective.
Ochirea traditionala cu aparate de ochire mecanice este in principiu deficitara, intrucat ochiul
tragatorului nu poate focalize la un moment dat decat o anumita distanta , fiind din acest motiv precara ,

281
chiar aleatorie, intrucat este dificila observarea simultana a crestaturii telului, varful catarii si a punctului
ochit de pe tinta, aflate le trei distante diferite. In plus, ochiul omenesc nu poate distinge net un obiect
decat la o distanta limitata si numai in anumite conditii de iluminare ceea ce explica de ce aceasta
metoda de ochire nu este nici facila si nici precisa.
Admitem totusi utilizarea la trageri a aparatelor de ochire mecanice cu rezultate multumitoare
numai la distante relative scurte si de catre tragatori suficient de bine antrenati.
Luneta de ochire suprima majoritatea inconvenientelor ochirii clasice, cu tel-catare. Ea permite
exploatarea integrala a posibilitatilor tirului de precizie la bataile eficace maxime ale armelor cu tevi
ghintuite.

CONSTRUCTIA SI AVANTAJELE LUNETELOR DE OCHIRE

Luneta de ochire se prezinta sub forma unui monocular ce se fixeaza pe arma cu ajutorul unor
montaje adecvate pentru executarea ochirii si tragerilor precise in vanatul aflat la distante mari.
Cu acest gen de aparat, ochirea este rapida, comoda si precisa , deoarece nu presupune
deprinderi temeinice necesare alinierii corecte a celor trei puncte fundamentale ale actului ochirii (tel –
catare- vanat).
Avantajul major al ochirii cu luneta consta in aceea ca permite reprezentarea imaginii obiectului
vizat si a reticulului intr-un singur plan, ochirea in acest caz rezumandu-se la suprapunerea centrului
intersectiei reticulare peste unul din punctele vulnerabile ale vanatului urmarit.
De regula, sistemul optic al unei lunette de ochire are in compunerea sa :obiectivul, grupul
impresor sau de redresare a imaginii, reticulul, si ocularul.
Imaginea tintei este formata de obiectiv in planul sau focal, dar rasturnata ca pozitie a atat lateral
cat si vertical.Toate obiectivele din teren vor aparea inversate cu 180º. Detaliile din stanga campului
observat se vor afla in imaginea data de obiectiv la dreapta , iar cele ce se gasesc deasupra axei opt ice
vor aparea in partea de jos a imaginii.
Un grup inversor sau de redresare format din doua sisteme lenticulare plasate la o anumita
distanta intre ele asigura redresarea imaginii obiectelor vizate pe care o readuce in pozitie normala.
Ocularul lunetei de ochire se comporta ca o simpla lupa, adica mareste imaginea data de grupul
inversor.
Pentru ochire, lunetele au plasat in planul focal comun al obiectivului si al ocularului un reticul,
reprezentat de o lamella subtire din sticla, cu suprafete plane si paralele, pe a carei fateta dinspre ocular
este gravata intersectia reticulara sau incrucisare de fire metalice foarte fine. Tragatorul privind prin
ocularul lunetei de ochire va observa in acelasi timp imaginea dreapta (normala ) a obi ectelor observate ,
dar marite, proportional cu grosismentul aparatului, cat sic ea a reticulului suprapusa pe imaginea
globala data de aparat.
Forma reticulului difera de la un model la altul fie prin conceptia constructiei (desenul
gravajului)- corelata cu un modul de practicare a tirului de vanatoare- fie prin dimensiunile sale. In
present un numar de peste 30 de modele de reticule, de referinta, sunt comercializate in magazinele de
specialitate si in consecinta alegerea unui anumit tip de reticul este adesea influentata de complexele de
publicitate decat de cela de ordin tehnic. De factura mai recenta in fabricatia mai multor firme de
renume, ca de exemplu Bushnell, Redfield, Tasco, Nickel, Niconia, Zeiss, Swarovski, au fost promovate
lunete de ochire echipate cu reticule luminoase. Constructiv aceste lunete sunt prevazute cu o rozeta in
interiorul careia se monteaza o baterie de 1,5 V. Actionarea rozetei permite cuplarea unui
microintrerupator si al unui reostat care alimenteaza circuitul ce asigura iluminarea variabila a reticului.
Lunetele de ochire cu reticul luminosb sunt ideale pentru tirul la vanatul in miscare, in conditii de
iluminare scazuta. Iluminarea reticulului poate fi integrala (intreaga retea reticulara ) sau partiala ,
adica numai in zona centrala, materializata sub diferite forme: punct, trei puncte aliniate pe orizontala,
cerc cu punct central sau cerc cu punct central sau cerc cu punct central si in exteriorul sau doua axe
rectangulare, doua cercuri concentrice cu punct central , spin vertical, spin vertical incadrat de doua axe

282
rectangulare , doua cercuri concentrice cu punct central, spin vertical, spin vertical incadrat intre doua
axe orizontale sau o simpla cruciulita, de regula de culoare rosie si rareori alba.
Experimental s-a constatat ca lunetele de ochire ale carabinelor imbunatatesc precizia de ochire
de 9-12 ori, comparative cu cea obtinuta cu aparatele mecanice, la aceeasi distanta de tragere.
Astfel, apropierea imaginii vanatului de ochiul tragatorului este principalul avantaj al oricarei
lunette de ochire. De exemplu, intr-un sistem optic cu grosimea de 6x, un vanat situate la o distanta de
150m este vazut de vanator la fel de clar ca si cum acesta s-ar afla la o distanta de 25m.
Lunetele sunt etanse si sunt umplute la interior cu aer uscat, azot sau alte gaze inerte (de
exemplu heliu) pentru a se preveni formarea condensului si dezvoltarea la exterior a florei biologice
(mucegaiului) care poate afecta sensibil observarea.
Constructia optico- mecanica este stfel realizata pentru a asigura stabilitate si rezistenta la socuri
mecanice si termice, ce pot sa apara cu ocazia transportului, la trageri si chiar pe timpul pastrarii, cand
lunetele sunt introduce in camere de pastrare din medii de utilizare cu temperature scazute , asa cum se
poate intampla iarna cand lunetele sunt aduse in spatii incalzite (la +18º), direct din atmosfera rece de
afara cu temperature mult sub 0ºC.
Montarea lunetei de ochire pe carabina sau pusca combinata trebuie sa se execute in functie de
morfologia utilizatorului, iar in exploatare aceasta sa fie protejata atat la vanatoare , cat sip e timpul
deplasarii in teren, intrucat finetea constructiei si forma sa proeminenta fata de profilul armei o fac
vulnerabila la eventualele lovituri.
La alegerea grosismentului lunetei, trebuie sa se retina faptul ca eroarea de vizare va fi
amplificata proportional cu amplitudinea oscilatiei reticulului data de marimea grosismentului. Ca atare,
se recomanda ca tragerea sa se faca cu carabina rezemata (pe support, baza de pamant) si echipata cu
accelerator pentru ca apasarea pe tragaci sa se faca lin, cu efort minim si fara a afecta ochirea, iar
declansarea focului sa fie comandata, pe cat posibil, cand vanatul sta pe loc sau misca lent.

CARTUSE DE VANATOARE CU GLONT

Cea mai buna arma din lume incarcata cu cartuse de calitate indoielnica va fi surclasata de orice
alta arma de calitate obisnuita, dar care va avea inmagazinate cartuse excelente si judicious alese.
De peste un secol si jumatate, munitiile destinate tragerii din tevi ghintuite se prezinta sub forma
de cartuse, constituite dintr-un tub metallic care reuneste intr-un mod original alte trei elemente de baza,
capsa de aprindere, incarcatura de pulbere si glontul.
Dupa modalitatea de amorsare cartusele cu glont se pot clasifica in urmatoarele categorii
principale :
- cartuse cu percutie centrala, caracterizate prin aceea ca au amestecul exploziv, de
aprindere, plasat in interiorul unei capse dispuse intr-un locas, aflat in centrul duluiei cartusului si pentru
a carrei initiere este necesara o actiune dinamica de strivire , prin lovirea energica de catre percutorul
armei. Aprinderea este rezultatul strivirii explozivului intre peretele capsei, lovit de percutor si nicovala
capsei sau montecula tubului-cartus.
- Cartuse cu percutie cu rama sau periferica, la care amestecul exploziv , de aprindere se
afla continut in chiar gulerul tubului –cartus.Producerea aprinderii explozivului este urmarea directa a
strivirii acestuia intre peretii gulerului tubului cartus rezemat in degajarea din camera cartusului din
teava, datorata percutiei mecanismului armei
- Cartuse cu alte sisteme de aprindere, pentru unele modele de arme originale, cum ar fi
carabina cu sistem de dare a focului electric, unde initierea aprinderii incarcaturii de pulbere este
datorata unui contact electric (scurtcircuit) ce produce scantei sau a incalzirii la rosu a unei rezistente
electrice puse sub tensiune de la o baterie montata in patul armei si conectata in circuitul de alimentare
prin apasarea cu degetul pe tragaciul mecanismuli de dare a focului.
Din punct de vedere al extractiei cartusele cu glont se clasifica in:
- cartuse cu sant sau cu santulet, prevazute cu amorsare numai prin percutie centrala

283
 - cartuse cu guler sau cu rama , notate cu litera R care inseamna rama, aratand ca aceste
cartuse au un tub-cartus cu rama sau guler, pentru a putea fi prins si extras de o gheara extractoare
specifica pustilor cu tevi basculante
Carabinele trag numai cartuse cu santulet, iar pustile cu ytevi basculante in mod obisnuit
cartuse cu rama. In present – cu exceptie de la regula- unele carabine Dublu Express trag si munitii cu
santalet, iar unele carabine Mannlinger trag cartuse cu rama.

COMPUNEREA CARTUSELOR CU GLONT

Ca elemente constructive, la cartusul de vanatoare cu glont distingem: tubul-cartus cu capsa de

aprindere, incarcatura de pulbere si glontul.

TUBUL- CARTUS

Tubul-cartus este elemental metallic care reuneste functional toate partile componente ale
cartusului, asigura protectia pulberii impotriva actiunilor agentilor atmosferici, dar in acelasi timp
realizeaza si obturatia la trageri, deoarece, la declansarea focului si cresterea presiunii gazelor pulber ii,
peretii tubului-cartus se dilate si se lipesc de camera cartusului din teava , eliminand in acest mod
scaparile de gaze spre inchizator.
La partea superioara a tubului –cartus, deosebim gatul tubului-cartus, destinat fixarii si
sertizarii glontului, continuat cu o parte tronconica de racordare la corpul tubului-cartus, care asigura
limitarea patrundrrii si rezemarea cartusului pe primul con de racordare al camerei cartusului din teava,
iar la partea centrala se afla corpul propriu-zis care primeste si adaposteste pulberea.
La partea inferioara, tubul-cartus este prevazut fie cu guler sau rama, fie cu santulet, ambele
avand rolul de a servi la extragerea tubului-cartus tras ori a cartusului nefolosit din teava armei.
In centrul fundului tubului-cartus dse afla practicate locasul capsei si orificiile de transmitere a
flacarii la incarcatura de pulbere .
Pe talpa fiecarui tub-cartus se afla practicate locasul capsei si orificiile de transmitere a flacarii la
incarcatura de pulbere.
Pe talpa fiecarui tub-cartus se gaseste imprimat marcajul de identificare al cartusului , format de
regula din calibrul x lungimea tubului-cartus si litera “R” daca acesta are guler (rama), codul ori
simbolul uzinei care a fabricat cartusul respective, iar uneori si anul de fabricatie.

CAPSA DE APRINDERE

Capsa, amorsa sau capsa de aprindere este formata dintr-o alveola metalica din alama, in
interiorul careia se afla preset un amestec exploziv de initiere , avand la baza, de regula, fulm inatul de
percur.Continutul capsei este acoperit si ermetizat cu o foita de staniol.
Schematic, modul de realizare a aprinderii incarcaturii de pulbere consta in declansarea
percutorului armei peste capsa cartusului, actiune care provoaca strivirea explozivului intre peretii
capsei si o nicovala, proprie sau a capsei si transmiterea flacarii rezultate prin unul sau doua orificii la
incarcatura de pulbere, ceea ce determina aprinderea si apoi arderea intregii cantitati de pulbere
continuta de tubul-cartus.
Capsa trebuie sa fie perfect adaptata pulberilor fara fum , destul de lente, folosite la incarcarea
cartuselor cu glont moderne, pentru a asigura in toate cazurile o aprindere intense, in caz contrar pot sa
apara fenomene de ardere incomplete si prelungita in afara tevii, cu flacara ampla la gura tevii, cu
implicatii majore asupra diminuarii vitezei initiale, energiei cinetice, bataii, razantei si preciziei tragerii.
In acelasi timp, ea trebuie sa fie sufficient de sensibila la lovire, chiar in situatia unor percutari mai
slabe, pentru a se evita aparitia si cresterea numarului de rateuri la trageri.

284
 De asemenea, capsa nu trebuie sa dezvolte un exces de putere, deoarece in asmenea cazuri se
perturba arderea normala a incarcaturii de pulbere , cu solicitarea excesiva a armei si tragatorului.

INCARCATURA DE PULBERE

Eficacitatea tirului –cartuselor cu glont, de orice tip, depinde in mare masura de energia
potentiala continuta de incarcatura de pulbere care, prin ardere in teava, o transfera in mare parte
glontului.
Pulberile sunt substante explosive , carora le este specificata deflagratia ca forma de
transformare exploziva, adica pot suferi modificari fizico-chimice rapide, in urma careia se elibereaza o
importanta cantitate de energie- sub forma de caldura si un volum substantial de produsi gazosi- fapt
pentru care acestea se folosesc cu precadere ca sursa de energie la cartuse.
Presiunea obtinuta in teava oricarei arme ca urmare a arderii pulberii este cauza directa a
actiunii de miscare , iar in cazul cartuselor , ea este factorul determinant de deplasare si aruncare a
glontului din teava.
Pentru formarea incarcaturilor de pulbere destinate cartuselor cu glont se folosesc pulberi fara
fum, care preponderant sunt cu baza de nitroceluloza si, mai rar, in asociere cu nitroglicerina. Ele sunt
de diferite sortimente, granulatii si forme.
Pulberile se aprind usor si in mod normal ard in intregime in teava armei, in straturi paralele,
ceea ce permite sa se regleze in limite mai largi formarea gazelor si in acest mod sa se stapaneasca
fenomenul tragerii.
Pulberile fara fum contin, in structural or moleculara , atat carburantul cat si comburantul, adica
pot arde in spatii inchise in absenta oxigenului din atmosfera.Ele sunt apte sa dezvolte prin presiuni
normale de 1500-4000kgf/cm².
Trebuie retinut ca viteza de ardere a pulberii este cu atat mai vivace cu cat granulele de
pulbere sunt mai mici si mai numeroase, intrucat arderea se propaga de la suprafata exterioara a
granulelor spre interiorul lor si, cu cat suprafata totala de inflamare este mai mare, cu cat combustia este
mai rapida, deci armele cu tevi ghintuite necesita pulberi progressive, cu ardere lenta.
Dupa natura fizico-chimica, pulberile se pot imparti in doua grupe:
-pulberi pe baza de amestecuri
-pulberi pe baza de nitroceluloza

Pulberi pe baza de amestecuri

Acestea sunt compozitii obtinute prin amestecarea unei substante care arde (carburant), a unei
substante care intretine arderea (oxidant) si a unei alte substante care le uneste intre ele (liant).
Cea mai simpla si cunoscuta pulbere din aceasta categorie este pulberea de fum sau pulberea
neagra care, in principiu are in compozitie carbine din lemn (carburant)- 15%, azotat de potasiu
(oxidant) 75% si sulf (liant si carburant)-10%.

Pulberi pe baza de celuloze

Aceste pulberi sunt compozitii omogene obtinute prin plastifierea si compactizarea nitratilor de
celuloza si poarta denumirea generica de pulberi fara fum.
Intrucat nitratilor din celuloza nu le este specifica proprietatea de plasticitate, tehnologic ei
sunt plastifiati si compactizati cu ajutorul solventilor, care pot fi active sau inerti.
Solventii activi au proprietati explosive, contribuind la cresterea energiei potentiale a pulberii
si nu se elimina din masa acesteia.
Solventii inerti nu au proprietati explosive, fiind eliminati din compozitie la teminarea
fabricatiei.
In raport cu natura solventului pulberile pe baza de nitroceluloze pot fi:
-pulberi cu baza simpla –cand se foloseste un solvent inert

285
 - pulberi cu baza dubla – cu un singur solvent active
- pulberi cu baza tripla- cand se folosesc doi solventi active

GLOANTE

Gloantele cartuselor destinate carabinelor si armelor combinate, cu tevi ghintuite , au avut o

evolutie calitativa ascendenta, determinate , pe de o parte , de realizarile impotante din domeniul
pulberilor si, in acelasi timp, de perfectionarile in constructia armelor , de optimizarea s tructurii
gloantelor si de cresterea efectului omorator al acestora.
Gloantele din compunerea cartuselor pentru arme cu tevi ghintuite folosite la vanatoare trebuie
sa indeplineasca anumite cerinte de viteza, greutate si de energie cinetica, de raz anta, stabilitate pe
traiectorie, precizie la tinta si, mai ales forta de izbire, capacitate de patrundere , efect maxim in corpul
vanatului prin consumarea eficienta a energiei ramase in scopul dilacerarii tesuturilor lovite si a
instalarii starii de inhibitie nervoasa la animalul atins si, uneori, de producere a orificiului de iesire ,
pentru o urmarire facila a vanatului ranit.
Ideal ar fi ca indeplinirea cerintelor de baza impuse gloantelor sa determine consecinte
hotaratoare pentru vanatul lovit de glont, adica el sa cada in focul armei, fara reactii agresive ori cu
putinta de fuga si fara chinuri prelungite. Urmare a acestui ideal enuntat se desprinde parerea logica
potrivit careia nu este sufficient ca glontul sa aiba capacitatea de a patrunde in corpul vanatului lovit,
actiune facila oricarui glont blindat modern, ci se impune ca glontul respective sa fie puternic franat si
decelerat prin disiparea maxima in tesuturile vanatului a energiei cinetice ramase, ceea ce, in acceptiune
moderna , se poate obtine numai prin deformari insemnate ale glontului, printr-o turtire progresiva a
acestuia sub forma unei ciuperci. Se subantelege ca ranile aparute in asemenea circumstante in vanat
sunt mult mai profunde si mai ample decat la traversarea in mare viteza a unui glont blindat.
Efectul gloantelor la impact este in relatie directa cu tipul, forma si structura gloantelor
respective, cu felul si cu calitatea materialelor folosite la fabricarea lor.
La vanatoare sunt necesare gloante semiblindate, deformabile sau expansive. La modelele de
gloante expansive, viteza ramasa la impact si structura constructive au devenit chestiuni essential,
intrucat, inafara de efectul primar de ranire efectiva, valoarea puterii omoratoare era conditionata, in
principal de cantitatea de energie cedata, viteza de producere a acestei cedari, precum si de progresia sa
in profunzimea corpului animalului lovit, care in ansamblul lor provocau formarea de cavitati pulsatorii
in tesuturile vanatului si a unei unde de soc hidrodinamice propagate in organism cu viteza sunetului,
susceptibilede a anihila promt vanatul atins printr-o inhibitie spontana.
Aceste efecte complementare nu existau atunci cand se foloseau gloante lente. Ele au putut sa
apara numai in stadiul depasirii unui anumit prag al vitezei ramase, de minimum 500m/s, cand incep sa
apara in corpul animalului lovit fenomene vibratorii cu formari de cavitati in lungul parcursului
glontului. La depasirea vitezei ramase de 700m/s, franarea glontului devine considerabila, undele
hidrodinamice ajung sa fie net perceptibile, pentru ca in vecinatatea vitezei de 800m/s sa se instaleze
starea de formare a unor caverne profunde si de pulsatii extreme de vilente. Apare astfel efectul de soc
biologic ireversibil care in functie de locul atins pe cele doua fete ale sale. Trebuie, deci ca glontul sa
iasa ihn afara vanatului si ca socul nervos san u se limiteze numai la regiunea impactului, ci sa poata
afecta in egala masura si regiunea de iesire.
- unda de soc interna este cu atat mai mare cu cat glontul abandoneaza pe traseu, in
corpul vanatului, o cat mai insemnata parte din energia sa.
- Cu cat viteza initiala este mai ridicata, cu atat razanta glontului va fi mai buna si
corectiile de ochire in inaltime mai mici

Forma, blindajul, masa, structura si densitatea sectiunii transversale a glontului sunt factori
importanti. Ei conditioneaza capacitatea de penetrare, durata traversarii corpului lovit si energia pe care
o va cheltui pentru a invinge rezistenta opusa inaintarii sale.

286
 Forma exterioara a gloantelor difera, ea derivand, in principal, din antagonismul dintre un bun
coefficient balistic(o rezistenta la inaintare prin aer cat mai redusa) si o penetrare incetinita (mult
frânata) in corpul animalului.
Se disting gloante cu vârful ascutit, semiascutit, rotunjit sau bont.Partea anterioara a glontului
poate avea o forma ogivala- cazul cel mai raspandit- ori conica.
De asemenea, partea posterioara a glontului poate fi cilindrica, tronconica,sau chiar conica.
O parte din gloante au la partea inferioara varfului, in exteriorul blindajului, o proieminenta
mica, care creeaza un prag taietor, aceasta constructie particulara are rolul de a poansona la impact un
orificiu in pielea vanatului si de a taia parul care cade pe pamant. Daca animalul fuge si se
face nevazut , fara a marca lovitura incasata, prin urmele lasate (smocuri de par, picaturi de sange)
poate evalua tirul si aprecia locul unde el se va gasi. In plus, o gaura poansonata la impact va determina
o scurgere abundenta de sange care va usura cautarea animalului atins.
Factor important a structurii oricarui tip de glont poate fi considerat blindajul, mai exact
materialul din care este confectionat si forma acesteia. Practic nu se intrebuinteaza decat fie otelul
extramoale, in general cu un procent redus de carbon si nichelat la exterior sau acoperit cu un aliaj de
cupru – nichel fie alama cu un inalt continut de cupru (in medie 90% cupru si 10% zinc, uneori cu adios
de 1% cositor).
Tendinta actuala in Europa este de a se executa blindaje din alama (definite in numeroase
cataloage prin termenul de “tomback” este mai maleabila si mai putin dura decat otelul moale. Ea se
deformeaza provocand o calota de forma unei palarii de ciuperca, regulate si cu franjuri formati in urma
deformarii blindajului si lipiti de corpul glontului.
Structuri diferite de gloante:
Gloante fara blindaj, cu sau fara canal central
Gloante blindate
Gloante semiblindate, expansive

NOTAREA CALIBRULUI

In anul 1909 Conferinta Internationala de la Erfurt a statornicit un sistem logic de definire a

calibrului armelor cu tevi ghintuite si a cartuselor cu glont, printr-un grup de doua cifre, urmat uneori d
una sau mai multe litere. De exemplu, in notatia cartusului 7x57R, prima cifra indica valoarea calibrului
nominal (7mm), a doua cifra ireprezinta lungimea tubului- cartus, sau a camerei cartusului din teava
(57mm ), iar litera R are semnificatia de rama (Rand, Rebord), aratand ca acest cartus are o rama (un
guler ) pentru a putea fi prins de extractorul armei, iar camera cartusului tevii ghintuite are practicata o
degajare pentru a primi rama respective.
In acceptiunea anglo-saxona si de pe continental American, calibrul nominal al cartuselor cu
glont si al armelor care le trag se defineste in sutimi sau miimi de inch, urmate de un grup de litere care
reprezinta numele sau prescurtarea numelui creatorului initial.De exemplu, notatia 416Rigby inseamna
ca diametrul nominal sau calibrul glontului are valoarea de 416 miimi de inch cu urmatoarea echivalenta
in milimetri :0,416x25,4=10,56 mm si ca a fost creat de firma engleza Rigby.
In Statele Unite ale Americii sistemul este format din doua grupe de cifre, primul reprezentand
diametrul nominal al glontului, in inch, iar urmatorul grup are semnificatia de viteza initiala a glontului
exprimata in picioare/ secunda (feet/s).
De asemenea au fost adoptate si alte sisteme de notare pentru calibru, in mare parte intilnite , si
in present, la unele tipuri de cartuse larg raspandite in lume. Astfel notatia .30-06primele doua cifre
(.03) definesc calibrul glontului , in sutimi de inch (0,30x25,4=7,62mm), iar urmatoarele cifre (06)
reprezinta prescurtarea anului 1906 cand acest calibru a fost adoptat pentru armata.

Exprimarea calibrului in milimetri:

7x65R

287
  7- diametrul nominal al glontului sau al canalului tevii;
 65- lungimea tubului –cartus sau a camerei cartusului;
 R- tub –cartus cu rama (guler, reborb).
7mm Remington Magnum
 7 – diametrul nominal al golontului sau al canalului tevii;
 Remington –primul creator si producator al cartusului;
 Magnum – cartusul “cel mai puternic” la calibrul sau.
8x57J sau 8/57 J (8x57Isau 8/57I)
 8- diametrul glontului sau al canalului tevii;
 57- lungimea tubului- cartus;
 J (I) – de la termenul “infanterie”.
8x57JSR sau 8/57 JSR (8x57ISR sau 8/57 IRS)
 8- diametrul nominal al glontului (canalul tevii);
 57 –lungimea tubului- cartus;(camerei);
 J(I)- provine de la termenul “infanterie”;
 R- tub –cartus cu rama (guler);
 S provine de la denumirea germana “spitzgeschoss”(glont ascutit) si in notatie are
semnificatia unei alte forme a glontului care difera de cea initiala . Simbolul Sare semnificatia unei alte
forme a glontului care difera de cea initiala . Simbolul S are semnificatia ca forajul tevii si glontul au
diameter mai mari decat cele ale uinotat 8x57J(8x57JR) – are sensul de interzicere la tragerea cartuselor
8x57 JS(8x57JRS) din tevi 8x57 J (8x57JR), care nu au marcat pe arma litera S.
Exprimarea calibrului in inch
 .416Rigby
 .416- diametrul nominal al glontului (canalul tevii) exprimat in fractiuni de inch(.416) care
in milimetri are valoarea 416 (adica 0,416x2,54=10,56mm, unde 1inch =25,4 mm)
 Rigby – creatorul initial al cartusului.
 .30 -30
 .30 – diametrul nominal al glontului (canalul tevii) in inch .30 (adica
0,30x25,4=7,62mm);
 30 – greutatea incarcaturii in grain (gr) adica 30x0,0648=1,94gf, unde 1grain (gr)
=0,0648grame forta(gf) si 1gf=15,43 gr
350 Remington Magnum sau .350Rem. Mag.
 .350- calibrul (8,89mm);
 Remington – primul realizator si producator al calibrului;
 Magnum – specificatie pentru cartus sau arma , ca fiind cele mai puternice la acest
calibru(.350).
.44 – 40
 .44- calibrul in sutimi de inch: .44(adica (0,44x25,4=11,18mm;
 40 – greutatea incarcaturii de pulbere, in grain: 40gr x0,0648=2,59gf
360/7x57R sau 7x57/360
 360 – greutatea glontului, in grain:360x0,0648=23,33gf;
 7 - calibrul in milimetri;
 R – tubul cartus cu rama (guler) si degajare in camera cartusului.
.17 /223
 .17 – calibrul , in sutimi de inch: .17(adica 0,17 x25,4=4,32mm;
 .223 – tub – cartus imprumutat de la munitia .223 si restrans pentru dimensiunile glontului .17
.250 -300 Savage sau .250/3000 Savage
 .250 – calibrul in miimi de inch: .250 (adivca 0,250 x2,54= 6,35 mm;
 300 – viteza initiala a glontului in feet/ secunda: 300x0,3048=915m/s, unde 1feet/s=0,3048m/s;
 Savage – numele firmei care l-a realizat initial.

288
 NOTIUNI DE BALISTICA SPECIFICE CARABINELOR SI CARTUSELOR CU GLONT

Etomologic , notiunea de balistica vine de la verbul grecesc “ballo” adica “a arunca”, ceea ce
prin extensia sensului acestui cuvant putem considera ca balistica este stiinta care trateaza miscarea
corpurilor in spatiu.
Concis , referindu-ne la un sistem de arma –munitie, putem afirma ca balistica se ocupa de
miscarea proiectilului in teava si pe traiectoria sa.
Dupa felul fortelor care actioneaza in diferite faze ale miscarii proiectilului distingem doua
parti principale ale balisticii sim anume balistica interioara si balistica exterioara.
Balistica interioara trateaza miscarea proiectilului in interiorul tevii, sub actiunea presiunii
gazelor rezultate din arderea incarcaturii de pulbere iar balistica exterioara studiaza miscarea
proiectilului in aer, sub actiunea impulsului primit initial, a acceleratiei gravitationale si a rezistentei
aerului pe traiectorie.

FENOMENE SPECIFICE DINAMICII GLONTULUI IN TEAVA

Femomenul tragerii reprezinta un process termodinamic complex, care se desfasoara extreme

de rapid, fiind rezultatul transformarii energiei chimice a incarcaturii de pulbere in energie calorica si
mecanica iar in final, in energie cinetica, de miscare a glontului si de actionare a armei in recul.
Tragerea se materializeaza prin expulzarea glontului din teava sub actiunea fortei datorate
presiunii gazelor rezultate din arderea incarcaturii de pulbere.
La lovirea si initierea capsei de percutor , flacara patrunde prin orificiile practicate in
montecula tubului-cartus si inflameaza pilberea, in urma careia se formeaza aproape instantaneu o
cantitate insemnata de gaze supraincalzite.Fiecare gram de pulbere fara fum (cu baza simpla) poate
produce aproximativ un decimetru cub de gaze , ia o temperature ce depaseste 2500ºC.
Pulberea prin ardere (deflagratie) genereaza o presiune ridicata , a carei valoare maxima
variaza, in mod obisnuit, intre 300 si 400 kgf/cm², in functie de cantitatea , forma si tipul
pulberii/greutatea , materialul si geometria glontului/ forma tubului –cartus/dimensiunile , acuratetea
prelucrarii si starea de intretinere ale canalului tevii.
Cea mai mare parte a energiei calorice dezvoltate in urma arderii pulberii se consuma pentru
translatia glontului, pulberii si a gazelor arse si frecarea glontului in ghinturi (aproximativ 40%) pierderi
de caldura prin peretii tevii si tubului cartus (cca 22%) si disiparea de energii neutilizate prin gazelle
evacuate in atmosfera (restul38%).
Tragerii si, in particular, deplasarii glontului in teava le sunt caracteristice procese
termodinamice complexe, proprii balisticii interioare, a caror evolutie se poate esalona in urmatoarele
patru perioade distincte.

PERIOADA PRELIMINARA

Aceasta perioada incipienta se deruleaza din momentul in care incepe arderea incarcaturii de
pulbere pana la lpunerea in miscare a glontului. La inceput, procesul de combustie a pulberii are loc intr -
un spatiu cu volum constant, cand glontul inca nu se misca si, deci, viteza sa este egala cu zero.
Presiunea rezultata din arderea pulberii, in crestere continua, exercita o apasare in toate directiile in
interiorul tubului- cartus, inclusive asupra fundului glontului care, fiind punct slab al acestei camere de
combustie –compresie , cedeaza in cele din urma , permitand glontului sa inceapa deplasarea in lungul
tevii. In acest moment, presiunea atinge o valoare de aproximativ 500-600 kgf/cm³, denumita presiunea
de fortare sau de angajare a glontului in ghinturi.

289
 PERIOADA INTAI SAU PRINCIPALA

Perioada intai dureaza de la inceputul miscarii glontului pana la sfrsitul arderii intregii
incarcaturi de pulbere, cand arderea pulberii are loc in conditiile cresterii volumului camerei de
combustie, deci in regim de volum variabil.
Initial, sub actiunea presiunii gazelor, glontul se desprinde din sertisajul tubului – cartus, apoi
parcurge spatial tronconic cu unul sau doua conuri de racordare si, in cele din urma , se angajeaza in
ghinturi. Practic, incep miscarile glontului de translatie in lungul canalului tevii si de rotatie in jurul
axei sale longitudinale.
Conul de racordare al tevii trebuie sa asigure o angajare corecta a glontului in ghinturi. Un con
de racordare prea scurt determina o angajare prea timpurie si brusca a glontului in ghinturi, ceea ce va
avea ca efect cresterea excesiva a presiunii in timp ce un con de racordare prea lung poate conduce la
scapari de gaze pe timpul deplasarii libere a glontului in in aceasta portiune a canalului tevii, la variatii
mari de viteza initiala pentru gloantele de acelasi tipsi, in final, la traiectorii neregulate ale gloantelor
respective.
Angajat in ghinturi, glontul va fi constrans de a urma fidel desenul de forma elicoidala al
acestora si de a se roti in jurul axei sale cu o miscare de rotatie rapida, indispensabila stabilizarii pe
traiectorie. Daca glontul ar fi tras dintr-o teava –lisa –fara ghinturi- si deci fara a I se imprima o miscare
de girostabilizare, atunci el va bascule si se va rasturna pe traiectorie, bataia si in mod deosebit precizia
fiind compromise.
Numarul de ghinturi, priofilul si pasul lor sunt conditionate in mare masura de calibrul,
lungimea, structura si natura blindajului glontului, precum si viteza initiala imprimata acestuia.. Pentru
gloante moderne – blindate si semiblindate_si de caliber uzuale, pasul ghinturilor este de 200-400 mm.
Daca consideram ca gloantele respective sunt trase cu viteze initiale de 750-1200 m/s, obtinem un numar
de rotatii de pana la 300-5000 rot/sec.
Proprii si importante pentru perioada intai sunt obtinerea presiunii maxime prescrisa sistemului
de arma- munitie si a unor forme convenabile pentru evolutia presiunii si vitezei glontului.

PERIOADA A DOUA

Aceasta perioada cuprinde procesele ce au loc din momentul terminarii arderii pulberii pan ace
glontul paraseste gura teavii.
Desi in acest interval de timp arderea pulberii a incetat si, in consecinta nu se mai formeaza
gaze, totusi in teava, in spatele glontului, se afla gaze sub presiune , care poseda inca o rezerva
apreciabila de energie pe care o transfera glontului, se afla sub presiune, care poseda inca o rezerva
apreciabila de energie pe care o transfera glontului prin destinderea lor. Lucrul mecanic efectuat de
acesta determina cresterea in continuare a vitezei de deplasare a glontului.
Timpul care se scurge din momentul initierii capsei sic el al parasirii tevii de catre glont
depinde de mai multi factori, printer care enumeram: felul capsei, tipul si calitatea pulberii, calibrul,
lungimea tevii si natura glontului.De regula, el nu depaseste 0,002-0,003s la cartusele obisnuite, iar la
cele de calibru mic si viteze initiale ridicate coboara sub 0,002s.
La sfarsitul perioadei a doua , presiunea gazelor la gura tevii atinge valori mult diminuate pana
la 400-500 kgf/cm³, iar glontul la iesirea din teava atinge o temperatura de aproximativ 170ºC, datorita
actiunii gazelor incalzite si a frecarii din interiorul tevii.

Reculul carabinei in timpul tragerii

Reculul este un fenomen caracteristic al tragerii, datorat actiunii simultane a presiunii gazelor
asupra glontului si a reactiunii armei.

290
 Expresia fizica a reculului isi gaseste explicatia in faptul ca arderea pulberii in teava, care
dezvolta un volum insemnat de gaze intr-un spatiu inchis, creeaza o presiune inalta, ce exista in canalul
tevii si o forta de impingere spre gura tevii a glontului si a coloanei de aer existenta in canalul tevii si o
alta forta de reactie care impinge spre inapoi tubul-cartus si intregul ansamblu al armei materializata sub
forma de recul. Aceste forte sunt aproximativ egale si de sens contrar. Timpul de actionare a reculului
este scurt, de circa 0,0025s.
Formulele de calcul a vitezei de recul si a energiei de recul sunt mult mai complicate si in
consecinta, vom retine numai ceea ce intereseaza vanatorul, astfel:
- carabinele de aceeasi greutate vor da reculuri mai puternice cu cat greutatea si viteza
initiala ale glontului sunt mai mari
- cartusele cu gloante de greutate si viteze identice vor provoca reculuri mai violente cand sunt trase
de pusti mai usoare.
Reculul se manifesta asupra vanatorului prin efecte suparatoare de forme si intensitati diferite,
cauzate de aparitia unor zone dureroase la umar si uneori la brat, sensilbilizarea obrazului si a osului
pometului, a degetelor mainii drepte in urma primirii de lovituri de la garda tragaciului, care in anumite
circumstante pot conduce la zdruncinari cerebrale, evidentiate prin migrene violente si actiuni
involuntare de autoaparare ale partilor corporale vatamate, cu consecinte directe, de regula
perturbatoare, asupra rezultatelor tirului.
Prevenirea aparitiei unor asemenea efecte dezagreabile se face , de regula, prin alegerea de
sisteme de arma –munitie caracterizate de reculuri moderate, tolerabile carora le corespund viteze de
recul inferioare valorii de 5m/s si energii de recul mai mici de 4kgfm, suportate multumitor de
majoritatea vanatorilor.

Unghiul de zvâcnire
Pe timpul tragerii gura tevii se poate abate intr-o parte oarecare fata de pozitia initiala datorita
vibratiilor tevii.
Insumarea influentei vibratiilor tevii si a miscarii sale produsa de actiunea fortei de recul da
nastere unghiului de zvacnire, format de pozitia pe ceare o are axa tevii dupa terminarea ochirii si
pozitia pe care aceasta axa o ocupa in momentul plecarii glontului din teava.El este diferit de la o arma
la alta – chiar de acelasi model- si poate fi, in principiu, datorat neomogenitatilor in microstructura
metalului sau neuniformitatii in grosimea a pieselor care, insumate ca effect determina modificarea
regimului de oscilare al tevilor la trageri, fiecare arma manifestandu-se ca o entitate cu personalitatea sa
specifica.
De unghiul de zvacnire, desi mic ca valoare, trebuie sa se tina seama la tragerile de reglaj si la
montarea sau inlocuirea pe arma a unui accesoriu precum o luneta de ochire , vizor, curea de purtat si
altele de o anumita fabricatie cu un altul de provenienta diferita.

PERIOADA A TREIA sauPERIOADA ACTIUNII POSTARIOARE A GAZELOR

Aceasta perioada totalitatea fenomenelor ce au loc de la iesirea glontului din teava pana la
incetarea oricarei influente a gazelor asupra sa .
Dupa ce glontul paraseste teava, gazelle libere se scurg pe langa aceasta, continuandsa actioneze
asupra lui pe o anumita distanta, sporindu-I viteza cu 5-10m/s. Din aceste considerente, glontul nu are
viteza maxima in momentul trecerii prin sectiunea retezaturii tevii, ci la o oarecare distant a de acesta,
dupa care, datorita rezistentei aerului, viteza glontului incepe sa descreasca.
Asadar viteza initiala a oricarui glont este mai mare decat viteza la gura tevii si ea se
inregistreaza in perioada actiunii posterioare a gazelor, la 1,5-2,5m de gura tevii, cand poate atinge in
mod normal valori de 750-1200m/s sau chiar mai mari, la calibrele mai mici si pulberi moderne.

291
 La acceasi lungime a tevii si pentru aceeasi greutate a incarcaturii de pulbere, viteza initiala va
fi cu atat mai mare cu cat greutatea glontului va fi mai mica.
Un spor la lungimea tevii determina o crestere de viteza initiala.
O data cu cresterea temperaturii incarcaturii de pulbere, se mareste viteza de ardere a pulberii,
ceea ce conduce atat la cresterea presiunii, cat si la cresterea vitezei initiale si invers. In medie, la o
variatie cu 10ºC a temperaturii pulberii fata de temperature normala , viteza glontului se modifica cu
aproximativ 1%.

FENOMENE SPECIFICE DEPLASARII GLONTULUI PE TRAIECTORIE

Dupa incetarea actiunii gazelor pulberii asupra glontului, pe baza energiei cinetice accumulate la
parasirea tevii, aceasta isi continua deplasarea in aer, in pelungirea axei tevii, fiind supus unei actiuni
combinate a rezistentei la inaintare opusa de aerul din atmosfera si a fortei gravitationale a Pamantului ,
care ii imprima o miscare de cadere pe traiectorie.
De asemenea, trebuie retinut faptul ca, in afara de miscarea de translstie sau de inaintare ,
glontul mai efectueaza o alta miscare importanta si anume o miscare de rotatie ( 3000-5000rot/s)menita
sa-i asigure o stabilizare pe traiectorie.
Fenomenul complex al deplasarii glontului in aer este influentat in plus si de factori de ordin
balistic si meteorologic adesea cu un caracter intempensiv.

REZISTENTA AERULUI

In conditiile unei trageri normale, rezistenta aerului sau rezistenta la inaintare este cea mai
importanta componenta a fortei aerodinamice care actoineaza asupra glontului pe traiectorie.
Rezistenta aerului actioneaza pe directia de deplasare a glontului, insa in sens contrar miscarii
acestuia, avand ca efecte notabile diminuarea continua a vitezei glontului, reducerea distantei de tragere,
marirea curburii traiactoriei si cresterea dispersiei traiectoriilor obtinute la tragerea unei serii de cartuse
apparent in conditii identice.
In fond, rezistenta aerului ce se opune inaintarii glontului spre tinta este conditionata de forma
glontului, calibrul, calitatea prelucrarii suprafetelor exterioare , amploarea degajarilor blindajului si, in
mod deosebit , de configuratia varfului.Astfel, un glont cu varf plat, bont sau gaurit va fi franat mai mult
decat un glont cu varf ascutit sau prevazut cu coafa balistica.
De asemenea, rezistenta la inaintare depinde in mare masura de viteza glontului si de starea
atmosferei – densitatea, presiunea, temperature si umiditatea aerului. Subliniem faptul ca densitatea
aerului are o influenta determinate asupra deplasarii glontului pe traiectorie.

GREUTATEA GLONTULUI

Greutatea glontului este a doua forta importanta care actioneaza pe traiectorie asupra glontului,
avand ca effect caderea lui, spre sol, datorita atractiei gravitationale a Pamantului.
Conventional, s-a adoptat pentru acceleratia gravitatiei valoarea de g=9,81m/s², la nivelul marii
si la latitudini de 45º - deci latitudini geografice din tara noastra ea este de 9,8665m/s².
In consecinta putem afirma ca greutatea oricarui corp material aflat la suprafata Pamantului
este egala cu forta gravitationala cu care Pamantul atrage corpul respective sau, altfel spus greutatea
unui corp este proportionala cu masa acelui corp supusa actiunii acceleratiei gravitatiei.

TRAIECTORIA GLONTULUI IN AER

292
 Dupa incetarea actiunii gazelor asupra glontului, acesta ramane sub influenta combinata, in principal, a
rezistentei aerului si acceleratiei gravitatiei care determina diminuarea continua a vitezei de inaintare a
glontului si coborarea traiectoriei sub linia de tragere care ia forma unei curbe asimetrice, adica mai
intinsa pe ramura urcatoare si curbata pe cea coboratoare.
Concis la stabilirea formei traiectoriei glontului in aer concuira un ansamblu de factori cu influente
majore care trebuie luati in consideratie cum ar fi: viteza, energia cinetica acumulata de glont la plecarea
din teava, rezistenta la inaintare, atractia gravitationala, care pot varia in anumite limite, calibrul, conditiile
balistice si meteorologice fluctuante.
Desigur, exista si alti factori aleatori, imprevizibili, care pot modifica sensibil forma traiectoriei si, mai
ales, in final directia glontului. Dintre acesti factori perturbatori semnalam bataia tevii influentata direct de
unghiul de zvacnire. O incalzire excesiva sau neuniforma favorizeaza producerea de tensiuni interne in
teava sau elementele de asamblare care pot modifica bataia armei fata de reglajul facut anterior. Dereglari
similare se constata si la armele combinate prevazute, de regula, la partea inferioara cu o teava ghintuita
mai robusta pentru glont. In urma incalzirii acestei tevi – dupa cateva focuri trase – punctele de impact vor
avea tendinta evidenta de a se plasa progresiv catre partea superioara a tintei, iar arma in acest caz va bate
sus.
De asemenea, pozitia punctelor de impact se modifica daca se trage cu carabina rezemata pe un
support dur, deoarece nu poate oscila in mod normal. Un vant puternic si in rafale determina devierea
traiectoriei glontului si compromite precizia tragerii, mai ales daca se trage la distante mari. Aceasta
deviatie a traiectoriei este conditionata de taria vantului, cat si de greutatea si forma glontului. Astfel,
gloantele cu viteze puternic descrescatoare pe traiectorie sunt mai sensibile la actiunea de deviere a
vantului.

PROPRIETATILE GENERALE ALE TRAIECTORIEI GLONTULUI IN AER

- scaderea componentei orizontale a vitezei de-a lungul traiectoriei (spatiile parcurse de glont pe
orizontala in unitatrea de timp sunt din ce in ce mai mici)
- viteze diferite in puncte de acceasi ordonata (viteza glontului intr-un punct de pe ramura ascendenta
a traiectoriei estre mai mare decat viteza aceluias glont situat intr-un alt punct, la aceeasi inaltime, dar pe
ramura descendenta)
- variatia descrescatoare a vitezei glontului de-a lungul traiectoriei (in cazul gloantelor trase cu viteze
mari si unghiuri de aruncare mici, viteza acestora scade continuu pana in punctual de cadere)
- variatia curburii traiectoriei (raza de curbura a traiectoriei scade continuu pana la impact)
- asimetria geometrica a traiectoriei – consecinta directa a faptului ca viteza scade continuu de-a
lungul traiectoriei glontuluim . Ea consta in acea ca , la o inaltime identical, ramura descendenta a
traiectoriei glontului este mai inclinata decat ramura ascendenta (varful traiectoriei este mai aproape de
punctual de cadere decat de originea traiectoriei )
- bataia maxima depinde de viteza initiala, coeficientul balistic si de unghiul de aruncare
- coeficientul balistic , depinde in mare masura de forma fiecarui proiectil.

Elementele caracteristice ale traiectoriei glontului in aer

Pentru o interpretare corecta a fenomenului tragerii cu orice carabina de vanatoare , consideram
utila definirea elementelor caracteristice ale traiectoriei glontului si reprezintarea lor grafica.
1 – linia de tragere – prelungirea axei tevii, dupa efectuarea ochirii
2 – linia de aruncare - prelungirea axei tevii, in momentul plecarii glontului din teava
3- linia de ochire – dreapta, care uneste crestatura telului cu varful catarii si punctual de ochire de pe
tinta
4 – planul orizontal al armei – planul orizontal care trece prin originea traiectoriei
5- distanta de tragere- dreapta care uneste gura tevii de tinta
6 – bataia armei- distanta de la gura tevii pana la punctual de cadere

293
 7- inaltimea (ordonata ) traiectoriei glontului – verticala traiectoriei glontului intr-un punct dominant al
arcului sau ( in particular, inaltimea maxima a varfului traiectoriei se numste sageata traiectoriei)
8 – inaltimea traiectoriei glontului fata de linia de ochire
9 – punctual de ochire – locul de pe tint ape care il vizam, inainte de plecarea glontului din teava
10- punctual de cadere – locul unde ramura descendenta a traiectoriei intersecteaza tinta
11- unghiul de zvacnire al tevii- unghi format de linia de tragere sim linia de aruncare
12- unghiul de aruncare sau de proiectie – unghi format de linia de aruncare si planul orizontal al armei
Un alt element al traiectoriei intersecteaza in mod deosebit pe tragator in efectuarea tragerilor de
reglaj si a celor reale, de effect, fara introducerea corectiilor de tragere prin exploatarea judicioasa a
razantei traiectoriei. Este vorba despre distanta de reglare optima (DRO). Ea este inscrisa in aproape toate
tabelele balistice de tragere ale cartuselor de vanatoare cu glont si se defineste ca fiind distsnta maxima
pentru care poate fi astfel reglata arma incat la tragerea efectiva abaterea in orice sens a traiectoriei fata de
linia de ochire san u fie mai mare de ± 4cm. (in S.U.A. ± 4 inch).

TABELE BALISTICE
Tabelele de tragere si, respective, tabele balistice pentru sistemele de arma- munitie de vanatoare
sunt cele care furnizeaza datele necesare detrerminarii elementelor de tragere pentru lovirea cu precizie si
cu eficienta a vanatului urmarit.
Stabilirea acestor parametri de tragere este strans legata si, in acelasi timp conditionata de
cunoasterea interactiunilor multiple ce se manifesta intrinsic intre glont si mediul in care are loc miscarea.
Toate tabelele balistice sunt intocmite in ipoteza asigurarii unor conditii balistice meteorologice
standard (viteza initiala nominala, temperature incarcaturii de pulbere +15ºC, presiunea atmosferica de
750mm Hg, umiditatea aerului de 50%si vantul zero.

Cuprinsul tabelelor balistice

In principiu, tabelele balistice furnizeaza date tehnice impotrtante, ce privesc identificarea si

dimensionarea cartuselor si, in particular, ale gloantelor, puterea lor la diferite distante de tragere,
respective valoarea vitezei ramase si a energiei cinetice, precum si razanta in diferite puncte ale
traiectoriei.
Majoritatea tabelelor balistice au o structura asemanatoare si contin obligatoriu urmatoarele date
de baza:
- denumirea cartuselor, cu elemente de definire ale acestora prin calibru si lungimea tubului-cartus,
felul gulerului tubului-cartus (cu sau fara rama)si, dupa caz, fabricantul, anul inceperii fabricatiei si
puterea munitiei (normala, Magnum, Nitro- Express)
- greutatea, felul si codul (initial si actualizat) al glontului. Greutatea glontului este data in grame (gf)
sau grain(gr).
- lungimea tubului cartus eventual si a glontului, in mm sau inch
- viteza initiala si viteze la alte distante caracteristice
- energia cinetica a glontului la gura tevii ai la diferite distante
- lungimea tevii folosita la determinarea parametrilor balistici in cm sau in inch
Distanta de reglare optima (DRO) pentru care carabina si munitia trasa trebuie sa asigure tirului
precizia conventional stabilita fata de linia de ochire. Ea est specificata diferentiat pentru ochirea cu
aparate mecanice sau cu cele optice

294
 - pozitia glontului pe traiectorie sau mai précis ordonata traiectoriei in puncte conventional stabilite,
unde sunt determinate si valorile vitezei si energiei cinetice ale glontului
In principiu, se practica doua moduri de reglare ale armei si anume un procedeu European de
reglare la 100m sau alta distanta , de obicei la DRO – pentru a se elimina corectiile la trageri- si un
procedeu American de reglare , preferential, la distante scurte (100-150 yd) sau la distante lungi (200-250
yd). Prin ambele moduri de reglare ale armei se urmareste ca intersectia traiectoriei glontului cu linia de
ochire sa se afle la o departare vecina zonei de interes, unde se intrevede ca va fi lovit vanatul. Ca atare, la
vanatori cu gonaci se va prefera ca arma sa fie reglata pentru distanta de 100m sau pentru o distanta scurta
(100-150yd), iar in cazul vanatorilor la panda si prin apropiat la distanta de reglare optima (DRO) sau
pentru o distanta lunga (200-250yd).

PUNCTUL TERMINUS AL TRAIECTORIEI GLONTULUI SI FENOMENE SPECIFICE

IMPACTULUI
Efectele glontului in corpul vanatului sunt proportionale cu masa, forma si structura glontului, cu
densitatea sectiunii transversale si cu viteza ramasa in momentul impactului. Acesti factori principali
conditioneaza timpul necesar glontului pentru a strapunge si a inainta in corpul vanatului, precum si
energia pe care o va cheltui pentru a invinge rezistenta opusa la inaintarea sa .
Energia maxima pe care un glont o poate disipa in corpul vanatului, cu scopul de a se transforma
in putere distructiva, corespunde energiei ramase in momentul impactului.
Rolul masei nu trebuie neglijat, fiindca la o anumita viteza ramasa , o masa de doua ori mai mare
va dubla energia la impact.
Un glont relative usor, animat insa de o viteza mare, in cazul ca intilneste corpul unui vanat
oarecare , va pierde cu usurinta si extreme de rapid , viteza si energia. Aceasta capacitate de deceleratie si
de pierdere aproape instantanee a energiei joaca un rol primordial in tirul de vanatoare , intrucat ea
determina o franare violenta a glontului care produce un soc biologic considerabil si o inhibitie profunda
in corpul animalului atins. O asemenea stare de soc, de paralizie a vanatului, nu poate exista la un glont
mai lent , chiar daca are un anumit spor de greutate si dispune de aceeasi energie ramasa ca precedentul
glont.
Energia ramasa, oricat de mare ar fi ea, nu este totusi decisive pentru evaluarea eficacitatii unui
glont. Acesteia trebuie sa i se alature modalitatea si durata cheltuirii in corpul animalului lovit.
Dupa impact, glontul care patrunde in corpul vanatului lovit provoaca pe traiectul sau o serie de
leziuni datorate distrugerii mecanice a tesuturilor , fenomene de compresie care se propaga sub forma
ondulatorie, cu o viteza superioara glontului, formarea de cavitati care suscita pulsatii convulsive ale
tesuturilor, precum si hemoragii care devin fatale vanatului lovit.
Aceste efecte majore de doborare “in foc” a vanatului sunt posibile numai in conditiile
intebuintarii unor gloante ingrijit elaborate, cu o capacitate omoratoare superioara, determinate, pe de o
parte, de valoarea ogiveioptimizate ale acestuia. Structura si forma ogivei confera gloantelor proprietati
specifice si anume de a fi apte pentru a-si mentine configuratia, apoi a se deforma partial sau a se
fragmenta in numeroase schije in corpul vanatului, corespunzator rezistentei opuse la impact.
Doua exemple de cazuri extreme de comportare a gloantelor:
1. Un glont blindat, cu ogiva ascutita va putea traversa lejer corpul unui vanat, suferind
poate o deformare nesemnificativa. In trecerea sa, el nu va pierde decat o parte neinsemnata din energia
disponibila si, daca nu va intilni nici un organ sau un centru nervos vital, vanatul se va salva prin fuga, fara
macar a lasa o dara de sange in urma sa., comportandu-se ca si cum el nici nu ar fi fost atins.

295
 2. Un alt glont, de asta data cu varf prea ascutit, dispunand de o camasa subtire si casanta
care se deformeaza puternic la impact si se sfarama chiar la inceputul penetratiei, va consuma intreaga sa
energie cinetica, dar fara a avea vreo eficacitate in profunzime.
Prin comportarea lor la impact, gloantele au dovedit ca nu au o putere omoratoare suficienta.
Ca atare, un glont, ca sa fie considerat aproape perfect, nu trebuie sa fie nici prea dur, adica
varful sau sa nu se fragmentize imediat, la impact, dar nici prea moale, adica varful sau san u se deformeze
complet. Deformarea capului glontului trebuie sa intervina cu amploare dupa impact, pentru ca sectiunea
sa, marita prin obtinerea unei calote, de forma unei ciuperci, sa accelereze disiparea energiei si formerea
undelor de soc care sa provoace vanatului efecte biologice importante. Totodata , glontul al carui blindaj
se va deforma la impact va trebui sa conserve neafectata o masa suficienta pentru a penetra , lovi letal si,
eventual, pentru a iesi din corpul vanatului, creind orificiul de iesire si posibilitatea lasarii urmei de sange.

RICOSEUL – FENOMEN IMPREVIZIBIL SI PRIMEJDIOS AL TIRULUI DE VANATOARE

CU CARABINA
Prin ricoseu se intelege devierea unui glont de la traiectoria sa normala, ca urmare a intalnirii sub
diferite unghiuri de incidenta mici (sub 15-20º) a unor obstacole favorizante producerii acestui fenomen,
pamant inghetat, uscat si batatorit, gheata si ramuri de copac, pietre, luciu de apa, alte corpuri dure.
Ricoseul constituie un real pericol in tirul de vanatoare si reprezinta una din cauzele majore ale
producerii accidentelor de vanatoare.
In situatia in care unghiul de incidenta- facut de axa glontului si suprafata obstacolului intilnit –
este mic (de numai cateva grade ), iar deformarea glontului este nesemnificativa , precum si atunci cand
glontul pierde putin din viteza si energia sa cinteica, el ramane periculos la distante apreciabile, intrucat se
deplaseaza in apropierea solului.
Gloantele lungi si ascutite, care prin natura lor sunt deja mai putin stabile pe traiectorie si au in
acelasi timp tendinta de a ocupa o pozitie transversala la cea mai neinsemnata opozitie a mediului,
ricoseaza cu usurinta si pierd din precizia lor la intalnirea chiar a unor corpuri fara o consistenta sau
greutate semnificativa, cum ar fi smocuri de iarba, frunze ori crengute. Gloantele foarte usoare au o
comportare similara in aceleasi circumstante.
Gloantele expansive, asemenea celor cu varful gaurit sau cu varful moale rotunjit, precum si cele
cu dezintegrare aproape completa prezinta un plus de securitate in cazul izbirii unui obstacol pentru ca ele
se deformeaza destul de puternic ori se sparg in schije marunte ce nu vor ajunge departe.
Un glont care loveste si patrunde in corpul unui animal poate fi deviat de un os, iesi din vanat si
continua drumul sau sub un unghi, respective directie sensibil diferite.Atunci cand este vorba de un vanat
relative usor de marime redusa, cum ar fi un caprior, un godac de mistret, un glont care traverseaza numai
parti moi, poate iesi deviat si cu viteza suficienta pentru a fi inca destul de periculos.
La carabinele cu vizare optica, linia de ochire se afla plasata deasupra canalului tevii, in medie
cu 5 cm, este posibil ca glontul chiar de la plecarea sa sa intilneasca un smoc de iarba, o frunza sau o
crenguta neobservate prin luneta de ochire, dar suficiente pentru devierea glontului si nedumerirea
vanatorului pentru ratarea loviturii sale.

TIRUL CU GLONT AL PUSTILOR CU TEAVA GHINTUITA

Tirul cu carabina este caracterizat printr-o ochire si tragere precise, care sa determine ca un singur
glont sa loveasca cu exactitate un anume loc din corpul vanatului, aflat la distante relative mari, pentru a
provoca raniri sufficient de grave sip e cat posibil caderea “in foc” a animalului lovit.
Doua elemente sunt strict necesare tirului cu glont, precizia sistemului de arma - munitie
(asigurata de acuratetea si rigurozitatea executiei constructiei si de reglajul armei, precum si de marca
garantata a cartusului) si calitatea ochirii (problema subiectiva, dependenta de dispozitia si temperamental
individual, de cunoasterea perfecta a posibilitatilor armei si cartuselor folosite si, indeosebi , de o lunga
practica vanatoreasca).

296
 Lovitura clasica, de mare eficacitate, pe care o urmareste orice vanator este cea “la umar” sau “la
spata”, ce ofera pentru ochire cel mai intins centru vital (inima, artere importante, plamanii) ai animalului.

DURATA EXECUTARII FOCULUI

Durata executarii focului de carabina include timpii necesari actiunii tragatorului si functionarii
mecanismelor armei pentru declansarea focului si expulzarea glontului din teava.
Timpul exact scurs de la descoperirea tintei pana la deschiderea focului este greu de stabilit, dar
experimental a fost evaluat la 0,15 sec.
Actionarea tragaciului si parcurgerea lina a cursei de 3-5 mm vor consuma in medie 0,003 sec.
Eliberarea percutorului, lovirea si deformarea capsei, initierea exploziv din capsa si aprinderea
incarcaturii de pulbere vor necesita un timp de 0,005sec.
Inflamarea si arderea pulberii, cu degajarea unui volum insemnat de gaze care vor determina
miscarea si in final aruncarea glontului din teava, vor mai adauga 0,003sec. la bilantul timpului consumat.
Insumand toti acesti timpi obtinem marimea duratei pentru executarea focului de carabina care
este de aproximativ 0,16sec.
Daca la acest timp mai adaugam circa 0,15 sec. necesare parcurgerii de catre glont a unei distante
de 100m obtinem 0,31 sec. – timp mediu ce se scurge de la descoperirea tintei si pana la lovirea ei.
Acest timp trebuie luat in considerareb la stabilirea corectiilor de tragere asupra vanatului aflat in
miscare cu 15-20 m/s. In timpul de 0,31sec. vanatul poate parcurge in medie 5-6m.

POZITII DE TRAGERE

- culcat, cu picioarele intinse si coatele pe sol. Arma , de regula, se reazema pe o brazda de

pamant.Aceasta pozitie de tragere este una dintre cele mai relaxante. Ea asigura comoditate vanatorului,
stabilitate armei, ochire facila cu lunette ce au grosismente mari si precizie tragerii
- asezat pe sol, cu picioarele semirepliate si coatele rezemate pe cei doi genunchi
- cu genunchiul drept pe sol si cotul stang rezemat pe genunchiul din aceeasi parte care, desi este putin
incomoda, asigura totusi, o buna stabilitate la trageri
- in picioare, cu sau fara sprijinirea armei, care este una din pozitiile cel mai frecvent utilizata, practice
in toate genurile de vanatoare
Este foarte important de retinut faptul ca teava armei nu trebuie niciodata rezemata direct pe un
corp dur, deoarece va devia glontul in directia punctului de sprijin. Se rercomanda ca intre teava si corpul
de reazem sa se interpuna un obiect moale (manusa, fular, sapca,mana tragatorului), care va absorbi socul
si va neutraliza efectul de deviere al tevii si implicit al glontului.

REGULI DE TRAGERE

-actiunea degetului aratator pe tragaci nu trebuie sa fie in nici o imprejurare brutala, ci atat cat
este necesar sa declanseze darea focului.Apasarea degetului pe tragaci sa fie lina si progresiva ca effort,
iar plecarea loviturii aproape sa surprinda pe tragator. In tirul cu glont la tinta fixa, cu dimensiuni reduse si
cu punct de ochire strict pozitionat, orice apasare brusca, insuficient controlata, va devia lovitura cu abateri
incredibil de mari. Precautiunile privind apasarea pe tragaci sunt mai putin riguroase in cazul tirului la
vanatul in miscare, in fuga.
-asigurarea unui maxim de fixitate (imobilitate) pentru arma, in momentul declansarii focului la
vanatul nemiscat, sprijinirea armei si rezemarea vanatorului vor contribui la imbunatatirea preciziei
tragerii;
- tregerea cu carabina prevazuta cu luneta trebuie sa se faca pe cat posibil cu sprijinirea armei,
intrucat luneta la ochire amplifica miscarile tragatorului imprimate armei, proportional cu grosismentul
acesteia. Daca imprejurarile permit, pe tmpul vanatorilor la panda, in cazul tragerilor cu carabina echipata

297
cu luneta de ochire cu grosisment variabil, recomandabil ca observarea vanatului(pentru evaluarea calitatii
piesei, incadrarea acesteia in marcajul reticulului si estimarea distantei, etc) sa se faca cu grosismentul
maxim, iar ochirea si tragerea efectiva cu un grosisment mediu .-mentinerea armei astfel incat planul de
tragere sa fie vertical pentru a se evita devierea glontului, atea tragatorului de a epola arma cu planul de
tragere perfect pe verticala.

OCHIREA IN TIRUL CU GLONŢ

Ochirea in directie cu aparatele mecanice, print el –catare (dioptru), se face asezand catarea perfect
simetric fata de laturile crestaturii telului.Pentru ochirea in inaltime varful catarii va fi plasat la nivelul
marginii superioare a telului.
Ochirea prin luneta este mult mai laborioasa, fiind necesare actiuni de observare , cu ochiul
director al tragatorului, a terenului, identificarea corecta a vanatului, determinarea distantei pana la tinta si
inregistrarea la mecanismul de ochire in inaltime a distantei de tragere determinate, iluminarea reticulului
si numai in final suprapunerea insemnului distinctiv de ochire al reticulului peste locul vulnerabil unde se
doreste a fi lovit vanatul.
Greseli de ochire in tirul cu glont
In tragerea cu carabina se pot intilni greseli de vizare datorate nealinierii corecte a aparatelor de
ochire mecanice, cum ar fi de exemplu:
- catare subtire, cand glontul va trece pe sub vanat sau nici nu va ajunge la acesta, va intra in pamant,
dupa parcurgerea catorva zeci de metri ori va ricosa
- catare plina , caz in care glontul va trece deasupra vanatului
- catare lipita dreapta , cand glontul se va deplasa prin dreapta vanatului si daca este lipita stanga,
lovitura se va deplasa in stanga acestuia
- arma inclinata spre stanga, cand glontul va atinge vanatul in dreapta –jos si daca va fi inclinata spre
dreapta vanatul va fi atins in stanga – jos si daca va fi inclinata spre dreapta vanatul va fi atins in stanga –
jos.
In procesul ochirii, de mare importanta este si influenta iluminarii naturale.Soarele, prin pozitia sa
fata de arma si de tragator va influenta ochirea , precizia tragerii.Astfel, in conditiile unui cer acoperit cu
nori, pe vreme oinchisa si amurg, se obtin adeseori lovituri deasupra pozitiei punctului ochit. Atunci cand
soarele se afla deasupra tragatorului, in conditiile de iluminare puternica , verticala, varful catarii va fi si el
destul de intens iluminat, imprejurari in care tragatorul, efectuind ochirea, coboara varful catarii (ia catarea
subtire), ceea ce are drept rezultat abaterea in jos a loviturii.
In situatia in care soarele se afla lateral tragatorului, varful catarii va fi iluminat puternic din
dreapta (stanga), ochirea se va infaptui cu catarea lipita dreapta (stanga), fapt ce va avea ca rezultat
abaterea loviturii inspre dreapta, respective spre stanga.
Vantul si temperature aerului pot, de asemenea, influenta ochirea si precizia tragerii.
Astfel, un vant lateral va provoca devierea loviturilor in sensul sau de actionare. O viteza a vantului
lateral de numai 2m/s , la o departare de 200m, va devia loviturile cu aproximativ 5 cm.In cazul
temperaturilor scazute, loviturile vor fi mai scurte , iar in tinta se vor plasa ceva mai jos decat punctual
ochit, datorita incarcaturii de pulbere care va degaja o cantitate de gaze mai mica, fata de cea emanate in
conditiile standard(+15ºC), iar in cazul temperaturilor mai ridicate, loviturile vor fi mai lungi si se vor
plasa mai sus in tinta.
In timpul iernii, cand temperaturile din atmosfera scad, este indicat sa se protejeze cartusele prin
pastrarea lor sub haina, cat mai aproape de corp, pentrun a le asigura o temperature pozitiva.

298
 PROBLEMATICA TRAGERILOR DE REGLARE A CARABINELOR

Ca principiu general, reglarea armei se face de catre vanatorul insusi, eventual, asistat de un
armurier, pe de o parte, pentru a se obisnui cu arma personala si, pe de alta parte, pentru ca fiecare tragator
are comportamentul sau propriu pe timpul ochirii si in ansamblu la trageri.
Inainte de a incepe operatiile de reglare propriu- zise ale armei trebuie insusite si retinute cateva
reguli generale de urmat:
- vanatorul trebuie sa fie un bun tregator , cu deprinderi formate, pentru a nu comite erori de ochire
obisnuite: ochire dezaxata, ( catare plina, subtire, lipita dreapta sau stanga) si arma inclinata; pentru a se
evita pozitii incorecte in raport cu arma; nefixarea ferma a acesteia in scobitura de la umar, plasarea
pometului obrazului in alt punct de reazem, diferit de cel obisnuit, prinderea in alt mod a armei cu mainile,
nerespectarea pozitiei normale a ochiului in cazul ochirii cu luneta; nerespectarea pozitiei normale a
ochiului in cazul ochirii cu luneta; promovarea unor greseli de tehnica a tragerii(apasarea brusca pe
tragaci, inchiderea ochilor la declansarea focului, neretinerea respiratiei)etc.
- se va verifica existenta jocurilor la pat, teava, suporturile de fixare a lunetei si se vor elimina prin
strangerea in mod corespunzator a suruburilor, piulitelor si elementelor de prindere. Inainte de tragere
teava armei se va curate si se va sterge pana la uscare.
- ochirea va fi facuta cu multa atentie si identical pentru fiecare lovitura, atat in ceea ce priveste “luarea
catarii”, cat si a punctului de ochire de pe fisa de reglaj- arma si in mod deosebit teava “se vor incalzi “
prin tragerea 1-2 cartuse de flambaj
- tragerea efectiva de reglare a armei se va executa in polygon, intr-un loc bine iluminat natural, atat
pentru arma si tragator, cat si pentru tinta. Se va evita o iluminare laterala puternica si in nici un caz arma
nu se va regal pe vant puternic sau chiar moderat, daca sulfa in rafale si cu viteze mai mari de 4m/s
- marimea tintei va fi potrivita cu distanta de tragere, adica cu un diametru de 10-15 cm pentru
distanta de 100m. Ea, se va fix ape un panou cu dimensiuni sufficient de mari, pentru a prinde toate
gloantele trase la reglare, chiar si cu o arma dereglata;
- arma se va regal, pe cat posibil, in conditii asemanatoare celor de utilizare la vanatoare, adica:

 Carabinele vor fi cu luneta montata cand se regleaza aparatele de ochire mecanice, iar cureaua de
purtat si accesoriile de curatat fixate la locurile lor, magazia de cartuse va fi incarcata la capacitate
normala
 La pustile combinate tevile se vor raci natural dupa 1-2 lovituri trase din tevi diferite, prin asigurarea
unui interval de timp intre trageri succesivesi cu respectarea riguroasa a reglementarilor din notita tehnica
a furnizorului de produs. Tevile lise vor fi incarcate cu cartuse aferente pe timpul tragerii de reglare a
tevilor ghintuite riguroasa
- reglarea carabinei se va face fie montata pe un dispozitiv mobil de regl;are, fie sprijinita, in acest
ultimo caz mana stanga va rezema prelungirea patului, ca la vanatoare. In nici o imprejurare arma, si cu
atit mai mult teava nu se vor sprijini de corpuri dure, care deviaza tirul oricarei arme. Se va urmari ca arma
sa fie rezemata de un saculet cu nisip sau in lipsa acestuia pe o brazda de pamant sau chiar o haina
impaturita. Pentru reglarea armei se va prefera pozitia de tragere “culcat”si cu coatele mainilor rezemate
pe pamant
-reglarea armelor cu luneta de ochire va fi precedata de o temeinica verificare, a modului ei de prindere
in coliere si de fixare a suportilor in locasele de la baza montata pe arma
- arma va fi reglata cu acelasi tip de cartuse care se va folosi la vanatoare.

REGLAREA CARABINELOR DE VANATOARE

299
 Reglarea armelor cu tevi ghintuite si in special a carabinelor cu repetitie, destinate preponderant
tirului précis, la distanta, se face cu luarea in considerare a unui parametru specific tragerilor de arme de
vanatoare distanta de reglare optima (DRO), francez(DRO), german(GEE), englez (MRD).
In principiu, carabinele echipate cu lunette de ochire se regleaza la distante de tragere de 100m,
150m iar pentru tirul la distanta la DRO. Armele prevazute numai cu aparate mecanice de ochire (tel-
catare) se regleaza la distanta de 100m.

Distanta de reglare optima(DRO)

Exista un real interes de a regal arma pentru o distanta avantajoasa tirului, aleasa in asa fel, incat
tragerile la distante intermediare san u depaseasca toleranta de ±4cm. Reglajul efectuat in acest mod se
numeste reglajul inaltimii optime (a traiectoriei), iar distanta care ii corespunde poarta denumirea de
distanta de reglare optima (DRO).
Distanta de reglare optima(DRO) ia in considerare razanta traiectoriilor, de regula intinse, adica
portiunile de traiectorie unde inaltimea lor nu depaseste 4 cm fata de linia lor de ochire, ecart ce permite
executarea tragerilor fara a fi necesara introducerea de corectii de ochire in inaltime.
Pozitia loviturilor in tinta este determinate de doi factori majori, care influenteaza marimea
distantei de reglare optima si anume , razanta traiectoriei si inaltimea liniei de ochire diferita a aparatelor
de ochire macanice (tel- catare) si a lunetei in raport cu axa tevii.
Precizia tirului unei arme depinde in mare masura de constructia si executia sa, precum si de
calitatea cartusului folosit si se exprima fizic, de regula, prin marimea cercului de dispersie ce inconjoara
un anumit numar de impacturi obtinute la o distanta de tragere data.

INDEMNURI LA PRUDENTA IN TIRUL DE VANATOARE

Prin excelenta, vanatoarea poate deveni un sport periculos in conditiile subaprecierii masurilor
de siguranta pe timpul manevrarii armei incarcate in stand si la trageri. Orice arma prin natura san u este
niciodata periculoasa, dar ea poate deveni in urma manipularii imprudente.
Noua din zece accidente sunt imputabile imprudentei vanatorilor si doar un al zecelea accident
poate fi acceptat drept un caz fortuity , rezultat dintr-o circumstanta exceptionala, imprevizibila si oarecum
scuzabila. Toate accidentele de vanatoare sunt datorate faptului ca pusca este un mijloc facut pentru a
omori si care, uneori nedorit, isi indeplineste rolul sau nefast.
Orice vanator cu pusca sau carabina in mainile sale trebuie neaparat sa isi puna cateva intrebari :
Arma este incarcata , armata, asigurata?Pozitia armei este corecta…? Poate trage in directia boschetului
din fata, in spatele caruia parka a miscat ceva..? Glontul se poate duce pana la 3500-4000 m, ce va intilni
in calea lui? Este indicat sa manuiasca carabina sa in orice pozitie si in orice loc…? Fara indoiala sunt
numai cateva intrebari puse la intimplare. Fiecare vanator poate completa lista cu alte si alte intrebari. Mai
interesante par raspunsurile, daca le raportam la consecintele actiunilor practice de vanatoare !
In terenul de vanatoare se pune miza mare pe piedica de siguranta, de aceea se va verifica buna ei
functionare. In acest scop, se efectueaza mai multe reprize de armare, asigurare, (punerea sigurantei) si
apoi de apasare pe tragaci. Recomandabil este ca la verificarea percutiei armei sa se introduca in teava un
tub - cartus tras pentru a se evita percutiile in gol, ce pot provoca ruperea varfului percutorului. Daca arma
este prevazuta cu detenta si accelerator sau détente cu comutator (schimbator al focului)specifice
drillingurilor sau mixtelor , se verifica functionarea integrala.
Desigur, sistemele de siguranta care blocheaza macanismele de dare a focului functioneaza, in
principiu correct, dar in timp ele se pot uza si chiar deteriora de accea, prudenta ne cere sa manevram
astfel arma ca si cum aceasta ar fi lipsita de sistem de siguranta. Unica pozitie cu adevarat sigura a
unei arme este atunci cand la ea s-a deschis inchizatorul, daca tevile sunt fixe, sau cand ea este franta, in
cazul pustilor cu tevi basculante.
Atunci cand luam in maini o arma pentru a o manipula sau a o pune in toc ori la rastel pentru
pastrare, trebuie san e asiguram ca ea este descarcata sin u exista cartus pe teava, in magazine sau
incarcatoare.

300
 Arma nu se incarca decat dup ace vanatorul a ocupat pozitia de tragere stabile sic and actiunea
de vanatoare este iminenta si va fi descarcata, cand actiunea respective inceteaza.
Privitor la pozitia armei incarcat, in orice situatie, in actiunile vanatoresti nu este permis:
 Sa tinem arma ape antebrat sau pe umar, deci intr-o pozitie orizontala;
 Sa tinem arma indreptata inainte, sau intr-o alta pozitie care directioneaza tevile spre o oarecare
persoana. Nici macar in gluma si nici cu arma goala nu este permis vanatorului sa ochiasca persoanele in
jurul sau;
 Sa lasam cartuse in carabina sau in pusca pe timpul escaladarii unui obstacol, intr-o multime de
oameni adunati indifferent in ce scop sau aflati in interiorul unui vehicul, case, cabane ori chiar intr-un
simplu adapost. In asemenea situatii armele vor fi frante si descarcate; frante pentru linistea colegilor
nostril si descarcate pentru evitarea oricarei declansari accidentale a focului.
Arma, fie incarcata, fie goala trebuie purtata cu tevile in sus. Pet imp de ploaie ea poate fi tinuta si
cu tevile in jos, dar in nici un caz cu tevile pe orizontala.
Niciodata nu este permis sa se traga inainte de a se identifica cu exactitate ce fel de vanat este in
fata. Regula de respectat este accea de a nu se trage in nici o imprejurare in tufisuri sau la intimplare, cand
nu se intuieste unde vor ajunge loviturile lansate.
La munte, cand se merge pe o poteca in doi, primul vanator va avea teava indreptata spre inainte,
iar al doilea va avea teava indreptata spre inapoi.
La vanatori colective, vanatorul trebuie sa-si pastreze locul unde a fost fixat, sa cunoasca locurile
unde sunt asezati vecinii sai, iar acestia sa cunoasca pozitia sa . El nu trebuie sa se deplaseze sa ridice sau
sa urmareasca vanatul ranit decat dupa terminarea bataii.
Pe timpul vanatorilor desfasurate in sezon rece, vanatorul dup ace a scapat arma in zapada sau
noroi, sa se asigure inainte de a relua tragerea ca nimic nu obtureaza tevile . Totodata el trebuie sa aiba in
vedere ca, iarna, pamantul inghetat favorizeaza producerea ricoseurilor cu schimbari de directie
imprevizibile in miscarea glontului.

INTRETINEREA ARMELOR CU TEVI GHINTUITE

- curatarea tevii va incepe de la camera cartusului, pentru a se preveni ca vergeaua sa frece sis a uzeze
interiorul de la gura tevii. Se cunoaste ca portiunea de la gura tevii conditioneaza efectiv precizia oricarei
arme. Daca gura tevii la o anumita arma este chiar si in mica masura evazata, precizia va fi in mod sigur
compromisa. In cazul cand totusi, trebuie sa curatam o arma, incepand de la gura tevii- de exemplu o
carabina cu functionare semiautomata – vom proteja aceasta portiune de teava prin fixarea in exteriorul
tevii a unei bucele de curatat, deoarece fara acest accesoriu va fi imposibil de stapanit miscarea vergelei
pentru a nu freca si uza aceasta zona importanta de la gura tevii;
- se va folosi la curatarea tevii o vergea sufficient de rezistenta si acoperita cu o camasa din material
plastic si prevazuta cu un maner rotator, care sa permita periutei – stergator sa urmareasca miscarea sa de
translatie traseul ghinturilor
- in nici o imprejurare nu se vor folosi materiale abrasive sau substante chimice corozive ; nu se va
insista prea mult sin u se va prelungi operatia de curatare a tevii, deoarece se risca aparitia si amplificarea
uzurii suprafetelor “ingrijite” in exces , cu repercursiuni asupra preciziei tirului. O lipsa de exigenta in
intretinerea armei va fi mai putin nefasta decat un exces de zel in prestarea acestei operatiuni;
In final, tevile vor fi unse cu un strat subtire si uniform de ulei sau unsoare de arma.

301
S.C. SERVPRINVEST Numele
………………………
CABINET JURIDIC S.R.L. Prenumele …,,,….
…………..
Data examinării ………………………….….

TEST
PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE A
CURSULUI DE PREGATIRE TEORETICA SI PRACTICA
PE LINIE DE ARME SI MUNITII

302
1). Care sunt actele normative ce reglementeaza regimul armelor si munitiilor
in Romania si ce stabilesc acestea ?.

a) Legea nr. 295/ 2004 şi H.G. nr. 130/2005 care stabilesc categoriile de arme şi
munitii precum şi conditiile în care detinerea, portul, folosirea şi operatiile cu
aceste arme şi munitii sunt permise pe teritoriul României ;
b) Legea nr. 333/2003 si H.G. nr. 1010/2004 care stabilesc categoriile de arme si
munitii, precum si conditiile in care detinerea, portul, folosirea si operatiile cu
aceste arme si munitii sunt permise pe teritoriul Romaniei;
c) Legea nr. 295/ 2004 H.G. nr. 1010/2004 care stabilesc categoriile de arme si
munitii, precum si conditiile in care detinerea, portul, folosirea si operatiile cu
aceste arme si munitii sunt permise pe teritoriul Romaniei ;

2.) Este interzisă procurarea, detinerea, portul (...) comercializarea următoarelor

sisteme si dispozitive destinte armelor:

a) sisteme de ochire care functionează pe principiul laser;

b) sisteme de ochire pe timp de noapte;
c) dispozitive destinate sau adaptate diminuării zgomotului cauzat prin aprinderea unei
încărcături;
d) folosirea armelor letale lungi fără pat sau cu pat rabatabil;

3.) Legea nr.295/2004 prevede următoarele categorii de persoane care nu pot fi

autorizate să deţină arme de foc şi muniţii :
a) minorii;
b) bolnavii psihic;
c) persoanele care datorită unor antecedente penale ar pune în pericol ordinea
publică siguranţa statului sau viaţa şi integritatea corporală a persoanelor;

4). Armele de foc scurte sunt armele de foc a caror teava nu depaseste :
a) 30 cm fără a depăşii 60 cm;
b) 20 cm fara a depasii 60 cm ;
c) 30 cm fara a depasii 50 cm ;

5). Persoana care gaseste o arma militara, o arma letala, o arma neletala ori
munitii este obligata sa le predea sau sa anunte la cel mai apropiat organ de
politie in termen de :

a) in 3 zile ;
b) in 3 ore ;
c) in 24 de ore ;
d) de îndată,dar nu mai târziu de 24 de ore;

6). In ce conditii persoanele care detin arme letale procurate legal pot înstrăina aceste
arme unor terte persoane ?

a) numai prin unitatile de consignatie de profil ;

b) numai prin intermediul armurierilor din România, autorizati să comercializeze
astfel de arme ;
c) numai prin inspectoratele de politie judetene, care au eliberat documente de

303
 acordare a dreptului de a le detine purta si folosi al persoanei care instraineaza
arma letala ;

7.) Care sunt conditiile stării de necesitate (referitoare la pericol) ?

a) pericolul să fie iminent;

b) pericolul să ameninte valorile sociale apărate, respectiv viata, integritatea corporală
sănătatea persoanei ori un bun important al acesteia sau un interes public;
c) pericolul să fie inevitabil;

8.) Care sunt conditiile actiunii de salvare în caz de stare de necesitate ?

a) salvarea să se realizeze prin comiterea unei fapte prevăzute de legea penală;

b) fapta să fi constituit singurul mijloc de înlăturare a pericolului;
c) prin comiterea faptei să nu se cauzeze urmări vădit mai grave decât acela care s-ar
fi produs dacă pericolul nu era înlăturat;
d) fapta să nu fie săvarşită de către sau pentru a salva o persoană care avea obligatia
de a înfrunta pericolul;

9.) Care sunt conditiile legitimei apărări (referitoare la conditiile atacului) ?

a) atacul să fie material, direct, imediat şi injust;

b) atacul să fie îndreptat împotriva unei persoane, a drepturilor ( legale sau
legitime) ale acesteia;
c) atacul să fie îndreptat împotriva unui interes public;
d) atacul să pună în pericol grav valorile sociale ocrotite de lege;

10.) Care sunt conditiile legitimei apărări ( referitoare la conditiile apărării) ?

a) apărarea să se realizeze printr-o faptă prevazută de legea penală;

b) apărarea să fie precedată de atac;
c) apărarea să se îndrepte împotriva agresorului;
d) apărarea să fie necesară pentru înlăturarea atacului;
e) apărarea să fie proportională cu gravitatea atacului;

11.) Care sunt simptomele stopului cardiac ?

a) lipsa pulsului (se verifică la artera carotidă, la gât);

b) oprirea respiratiei la 30 de secunde, după oprirea inimii;
c) pielea, buzele, unghile devin vinete;
d) starea de inconştientă;

12.) Care dintre urmatoarele categorii de arme de vanatoare sunt cu tevi lise ?

a) puşti cu o singura teavă şi un singur foc;

b) puşti cu tevi juxtapuse;
c) puşti cu tevi suprapuse;
d) puşti semiautomate;
e) carabinele de orice fel ;

304
13.) Exceptiile de la obligativitatea păstrării munitiei destinate armelor letale în
compartiment separat de armă numai în dulapuri sau în casete respectiv in
compartimente separate este :

a) în cazul armelor de apărare şi pază, poate fi păstrată împreună cu aceasta o

cantitate de cel mult 12 cartuşe destinate unei singure arme;
b) în cazul armelor de vânătoare sau de tir pentru care titularul are drept de port şi
folosire;
c) în cazul armelor de colectie, pot fi păstrate împreună cu o singură armă dintre
acestea o cantitate de cel mult 10 cartuşe cu proiectil şi 50 cartuşe fără proiectil;

14). In cat timp rudele sau persoanele care locuiesc împreună cu o persoană ce
detine în mod legal arme sau munitii au obligatia ca, în cazul în care detinătorul
decedează sau este declarat dispărut, să depună armele şi munitiile respectiv
la cel mai apropiat armurier ?

a) în termen de 3 zile de la data decesului sau, dupa caz, a raminerii definitive a

hotariri judecatoresti de declarare a disparitiei ;
b) în termen de 10 zile de la data decesului sau, dupa caz, a raminerii definitive a
hotaririi judecatoresti de declarare a disparitiei ;
c) în termen de 24 de ore de la data decesului sau, dupa caz, a raminerii definitive a
hotaririi judecatoresti de declarare a disparitiei ;
d) în termen de 15 zile de la data decesului sau, după caz, a rămânerii definitive a
hotărârii judecătoreşti de declarare a disparitiei ;

15.) Potrivit normelor legale in vigoare regimul de detinere al armelor letale,

titularul dreptului de detinere are obligatia sa pastreze armele inscrise in
permisul de arma astfel:

a) încât să nu permită accesul la arme a persoanelor neautorizate, în condiiile

prevăzute de normele metodologice de aplicare a legii ;
b) la domiciliul sau reşedinta mentionată în permisul de armă ;
c) în dulapuri sau în casete metalice special amenajate omologate de Autoritatea
Natională pentru Omologarea Armelor şi Munitiilor, care sunt asigurate cu cel
putin în două sisteme de închidere independente, cu cheie sau cifru astfel încât să
nu permită accesul persoanelor neautorizate ;

16.) Care sunt conditiile cumulative necesare si legale in care titularului dreptului de
port arma letala pentru aparare si paza si titular al permisului de port arma
trebuie sa poarte arma letala inscrisa in permisul de port arma ?

a) trebuie să fie asigurată şi să nu fie armată ;

b) să aiba efectuată inspectia tehnică periodică şi să nu prezinte defectiuni, cu
exceptia situatiei în care este transportată la armurier;
c) trebuie să stea în permanentă introdusă în toc, cu exceptia situatiilor în care
persoana este autorizată, potrivit legii, să o utilizeze;
d) să se afle în permanentă numai asupra sa şi să nu fie înmânata sub nici o
formă, altor persoane, cu exceptia armurierilor, organelor de politie
competente, precum şi personalui abilitat prin lege să păstreze şi să asigure
securitatea temporară a armelor, la intrarea în institutii publice, în mijloace

305
 de transport naval sau aerian, precum şi în alte locuri unde portul armei
este interzis prin lege;
e) detinătorul să nu se afle sub influenta băuturilor alcoolice, produselor sau
substantelor stupefiante, a medicamentelor cu efecte similare acestora ori în
stare avansată de oboseală sau să nu sufere de afectiuni temporare, de
natură să genereze o stare de pericol, în conditiile în care poartă arma
asupra sa;

17.) Care dintre urmatoarele categorii de arme de vanătoare sunt cu tevi ghintuite ?

a) carabinele cu repetitie;
b) carabinele cu functionare automată;
c) carabinele cu tevi basculante;
d) puşti cu o singura teavă şi un singur foc ;

18.) Care sunt conditiile în care se face transportul armelor de vanătoare

pentru care s-au acordat detinătorului dreptul de a le purta şi folosi, de la
domiciliul sau reşedinta acestuia la locul unde urmează să se desfăşoare
vanătoarea potrivit legii ?

a) arma poate fi încărcată, cu conditia ca, după încărcare, să fie purtată astfel încât
să nu prezinte pericolul producerii unor accidente;
b) să aibă efectuată inspectia tehnică periodică şi să nu prezinte defectiuni;
c) detinătorul să nu se afle sub influenta băuturilor alcoolice, produselor sau
substantelor stupefiante, a medicamentelor cu efecte similare acestora ori în stare
avansată de oboseala sau să nu sufere de afectiuni temporare, de natură să
genereze o stare de pericol, în conditiile în care poartă armă asupra sa;
d) arma să se afle în permanetă numai asupra persoanei care o detine în mod
legal şi să nu fie înmânată sub nici o formă altor persoane cu exceptia
vânătorilor;

306
 RASPUNSURILE CORECTE

LA TESTUL GRILA PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE

A CURSULUI DE PREGATIRE TEORETICA SI PRACTICA

PE LINIE DE ARME SI MUNITII

Numar RASPUNSURI CORECTE

Intreb.

VARIANTA 1

1 A;
2 A;B;C;D;
3 A;B;C;
4 A;
5 D;
6 B;
7 A;B;C;
8 A;B;C;D;
9 A;B;C;D;
10 A;B;C;D;E;
11 A;B;C;D;
12 A;B;C;D;
13 A;B;C;

307
 14 D;
15 A;B;C;
16 A;B;C;D;E;
17 A;B;C;
18 A;B;C;D

S.C. SERVPRINVEST Numele …………………………………

CABINET JURIDIC S.R.L. Prenumele ……………………………..
Data examinării
………………………….….

TEST
PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE A
CURSULUI DE PREGATIRE TEORETICA SI PRACTICA
PE LINIE DE ARME SI MUNITII

(Varianta II)

1). Care sunt actele normative ce reglementeaza regimul armelor si munitiilor

in Romania si ce stabilesc acestea ?.

a) Legea nr. 295/ 2004 şi H.G. nr. 130/2005 care stabilesc categoriile de arme şi
muniții precum şi condițiile în care deținerea, portul, folosirea şi operațiile cu
aceste arme şi muniții sunt permise pe teritoriul României ;
b) Legea nr. 333/2003 si H.G. nr. 1010/2004 care stabilesc categoriile de arme si
munitii, precum si conditiile in care detinerea, portul, folosirea si operatiile cu
aceste arme si munitii sunt permise pe teritoriul Romaniei;
c) Legea nr. 295/ 2004 H.G. nr. 1010/2004 care stabilesc categoriile de arme si
munitii, precum si conditiile in care detinerea, portul, folosirea si operatiile cu
aceste arme si munitii sunt permise pe teritoriul Romaniei ;

2.) Este interzisă procurarea, detinerea, portul (...) comercializarea următoarelor

sisteme si
dispozitive destinte armelor:

a) sisteme de ochire care funcționează pe principiul laser;

b) sisteme de ochire pe timp de noapte;
c) dispozitive destinate sau adaptate diminuării zgomotului cauzat prin aprinderea unei
încărcături;

308
d) folosirea armelor letale lungi fără pat sau cu pat rabatabil;
e) sisteme de ochire cu luneta.

3). Persoana care gaseste o arma militara, o arma letala, o arma neletala ori munitii este
obligata
sa le predea sau sa anunte la cel mai apropiat organ de politie in termen de :

a) in 3 zile ;
b) in 3 ore ;
c) in 24 de ore ;
d) de îndată,dar nu mai târziu de 24 de ore ;

4.) Legea nr.295/2004 prevede următoarele categorii de persoane care nu pot fi autorizate
să deţină arme de foc şi muniţii :

a) minorii;
b) bolnavii psihic;
c) persoanele care datorită unor antecedente penale ar pune în pericol ordinea publică
siguranţa statului sau viaţa şi integritatea corporală a persoanelor;

5). In ce condiții persoanele care dețin arme letale procurate legal pot înstrăina aceste
arme unor terte persoane ?

a) numai prin unitatile de consignatie de profil ;

b) numai prin intermediul armurierilor din România, autorizați să comercializeze
astfel de arme ;
c) numai prin inspectoratele de politie judetene, care au eliberat documente de
acordare a dreptului de a le detine purta si folosi al persoanei care instraineaza
arma letala ;

6.) Care sunt condițiile stării de necesitate (referitoare la pericol) ?

a) pericolul să fie iminent;

b) pericolul să amenințe valorile sociale apărate, respectiv viața, integritatea corporală
sănătatea persoanei ori un bun important al acesteia sau un interes public;
c) pericolul să fie inevitabil;

7.) Care sunt condițiile acțiunii de salvare în caz de stare de necesitate ?

a) salvarea să se realizeze prin comiterea unei fapte prevăzute de legea penală;

b) fapta să fi constituit singurul mijloc de înlăturare a pericolului;
c) prin comiterea faptei să nu se cauzeze urmări vădit mai grave decât acela care s-ar fi
produs dacă pericolul nu era înlăturat;
d) fapta să nu fie săvarşită de către sau pentru a salva o persoană care avea obligația de
a
înfrunta pericolul;

8.) Care sunt condițiile legitimei apărări (referitoare la condițiile atacului) ?

a) atacul să fie material, direct, imediat şi injust;

b) atacul să fie îndreptat împotriva unei persoane, a drepturilor ( legale sau

309
legitime) ale acesteia;
c) atacul să fie îndreptat împotriva unui interes public;
d) atacul să pună în pericol grav valorile sociale ocrotite de lege;

9.) Care sunt condițiile legitimei apărări ( referitoare la condițiile apărării) ?

a.) apărarea să se realizeze printr-o faptă prevazută de legea penală;

b.) apărarea să fie precedată de atac;
c.) apărarea să se îndrepte împotriva agresorului;
d.) apărarea să fie necesară pentru înlăturarea atacului;
e.) apărarea să fie proporțională cu gravitatea atacului;

10.) Care sunt simptomele stopului cardiac ?

a) lipsa pulsului (se verifică la artera carotidă, la gât);
b) oprirea respirației la 30 de secunde, după oprirea inimii;
c) pielea, buzele, unghile devin vinete;
d) starea de inconştiență;

11.) Excepțiile de la obligativitatea păstrării muniției destinate armelor letale în

compartiment separat de armă numai în dulapuri sau în casete respectiv in
compartimente separate este :

a) în cazul armelor de apărare şi pază, poate fi păstrată împreună cu aceasta o

cantitate de cel mult 12 cartuşe destinate unei singure arme;
b) în cazul armelor de vânătoare sau de tir pentru care titularul are drept de port şi
folosire;
c) în cazul armelor de colecție, pot fi păstrate împreună cu o singură armă dintre
acestea o cantitate de cel mult 10 cartuşe cu proiectil şi 50 cartuşe fără proiectil;

12). In cat timp rudele sau persoanele care locuiesc împreună cu o persoană ce deține în mod
legal arme sau munitii au obligatia ca, în cazul în care deținătorul decedează sau este
declarat dispărut, să depună armele şi munițiile respective la cel mai apropiat armurier
?

a) în termen de 3 zile de la data decesului sau, dupa caz, a raminerii definitive a hotaririi
judecatoresti de declarare a disparitiei ;
b) în termen de 10 zile de la data decesului sau, dupa caz, a raminerii definitive a
hotaririi judecatoresti de declarare a disparitiei ;
c) în termen de 24 de ore de la data decesului sau, dupa caz, a raminerii definitive a
hotaririi judecatoresti de declarare a disparitiei ;
d) în termen de 15 zile de la data decesului sau, după caz, a rămânerii definitive a
hotărârii judecătoreşti de declarare a dispariției ;

13.) Potrivit normelor legale in vigoare regimul de detinere al armelor letale, titularul
dreptului de detinere are obligatia sa pastreze armele inscrise in permisul de arma
astfel:

a) încât să nu permită accesul la arme a persoanelor neautorizate, în condițiile

prevăzute de
normele metodologice de aplicare a legii ;

310
 b) la domiciliul sau reşedința menționată în permisul de armă ;
c) în dulapuri sau în casete metalice special amenajate omologate de Autoritatea
Natională pentru Omologarea Armelor şi Munițiilor, care sunt asigurate cu cel
puțin
în două sisteme de închidere independente, cu cheie sau cifru astfel încât să nu
permită
accesul persoanelor neautorizate ;

14.) Care sunt conditiile cumulative necesare si legale in care titularului dreptului de
port arma letala pentru aparare si paza si titular al permisului de port arma
trebuie sa poarte arma letala inscrisa in permisul de port arma ?

a) trebuie să fie asigurată şi să nu fie armată;

b) să aiba efectuată inspecția tehnică periodică şi să nu prezinte defecțiuni, cu
excepția situației în care este transportată la armurier;
c) trebuie să stea în permanență introdusă în toc, cu excepția situațiilor în care
persoana este autorizată, potrivit legii, să o utilizeze;
d) să se afle în permanență numai asupra sa şi să nu fie înmânata sub nici o
formă,
altor persoane, cu excepția armurierilor, organelor de poliție competente,
precum şi personalui abilitat prin lege să păstreze şi să asigure securitatea
temporară a armelor, la intrarea în instituții publice, în mijloace de transport
naval sau aerian, precum şi în alte locuri unde portul armei este interzis prin
lege;
e) deținătorul să nu se afle sub influența băuturilor alcoolice, produselor sau
substanțelor stupefiante, a medicamentelor cu efecte similare acestora ori în
stare avansată de oboseală sau să nu sufere de afecțiuni temporare, de natură
să genereze o stare de pericol, în condițiile în care poartă arma asupra sa;

15.) Care dintre urmatoarele categorii de arme de vanătoare sunt cu țevi ghintuite ?

a) carabinele cu repetiție;
b) carabinele cu funcționare automată;
c) carabinele cu țevi basculante;

16). Armele de foc scurte sunt armele de foc a caror teava nu depaseste :

a) 30 cm fără a depăşii 60 cm ;
b) 20 cm fara a depasii 60 cm ;
c) 30 cm fara a depasii 50 cm ;

17.) Care dintre urmatoarele categorii de arme de vanatoare sunt cu tevi lise ?

a) puşti cu o singura teavă şi un singur foc;

b) puşti cu țevi juxtapuse;
c) puşti cu țevi suprapuse;
d) puşti semiautomate;
e) carabinele de orice fel ;

18.) Dreptul de a purta si folosi arme se acorda persoanelor numai pentru armele.

311
a) pentru apărare şi pază;
b) pentru vânătoare;
c) pentru tir;

RASPUNSURILE CORECTE

LA TESTUL GRILA PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE

A CURSULUI DE PREGATIRE TEORETICA SI PRACTICA

PE LINIE DE ARME SI MUNITII

Numar RASPUNSURI CORECTE

Intreb.

VARIANTA 2

1 A;
2 A;B;C;D;
3 D;
4 A;B;C;
5 B;
6 A;B;C;
7 A;B;C;D;
8 A;B;C;D;
9 A;B;C;D;E;
10 A;B;C;D;
11 A;B;C;
12 D;
13 A;B;C;
14 A;B;C;D;E;
15 A;B;C;
16 A;
17 A;B;C;D;E;
18 A;B;C;

312
 S.C. SERVPRINVEST Numele …………………………………
CABINET JURIDIC S.R.L. Prenumele ……………………………..
Data examinării
………………………….….

TEST
PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE A
CURSULUI DE PREGATIRE TEORETICA SI PRACTICA
PE LINIE DE ARME SI MUNITII
(Varianta III)

1). Care sunt actele normative ce reglementeaza regimul armelor si munitiilor

in Romania si ce stabilesc acestea ?.

a) Legea nr. 295/ 2004 şi H.G. nr. 130/2005 care stabilesc categoriile de arme şi
muniții precum şi condițiile în care deținerea, portul, folosirea şi operațiile cu
aceste arme şi muniții sunt permise pe teritoriul României ;
b) Legea nr. 333/2003 si H.G. nr. 1010/2004 care stabilesc categoriile de arme si
munitii, precum si conditiile in care detinerea, portul, folosirea si operatiile cu
aceste arme si munitii sunt permise pe teritoriul Romaniei;
c) Legea nr. 295/ 2004 H.G. nr. 1010/2004 care stabilesc categoriile de arme si
munitii, precum si conditiile in care detinerea, portul, folosirea si operatiile cu
aceste arme si munitii sunt permise pe teritoriul Romaniei ;

2). Armele de foc scurte sunt armele de foc a caror teava nu depaseste :

a) 30 cm fără a depăşii 60 cm ;
b) 20 cm fara a depasii 60 cm ;
c) 30 cm fara a depasii 50 cm ;

3.) Este interzisă procurarea, detinerea, portul (...) comercializarea următoarelor

sisteme si
dispozitive destinte armelor:

a) sisteme de ochire care funcționează pe principiul laser;

b) sisteme de ochire pe timp de noapte;
c) dispozitive destinate sau adaptate diminuării zgomotului cauzat prin aprinderea unei
încărcături;
d) folosirea armelor letale lungi fără pat sau cu pat rabatabil;

313
4.) Legea nr.295/2004 prevede următoarele categorii de persoane care nu pot fi autorizate
să deţină arme de foc şi muniţii :

a) minorii;
b) bolnavii psihic;
c) persoanele care datorită unor antecedente penale ar pune în pericol ordinea publică
siguranţa statului sau viaţa şi integritatea corporală a persoanelor;

5). Persoana care gaseste o arma militara, o arma letala, o arma neletala ori munitii este
obligata
sa le predea sau sa anunte la cel mai apropiat organ de politie in termen de :

a) in 3 zile ;
b) in 3 ore ;
c) in 24 de ore ;
d) de îndată,dar nu mai târziu de 24 de ore ;

6). In ce condiții persoanele care dețin arme letale procurate legal pot înstrăina aceste
arme unor terte persoane ?

a) numai prin unitatile de consignatie de profil ;

b) numai prin intermediul armurierilor din România, autorizați să comercializeze
astfel de arme ;
c) numai prin inspectoratele de politie judetene, care au eliberat documente de
acordare a dreptului de a le detine purta si folosi al persoanei care instraineaza
arma letala ;

7.) Care sunt condițiile stării de necesitate (referitoare la pericol) ?

a) pericolul să fie iminent;

b) pericolul să amenințe valorile sociale apărate, respectiv viața, integritatea corporală
sănătatea
persoanei ori un bun important al acesteia sau un interes public;
c) pericolul să fie inevitabil;

8.) Care sunt condițiile acțiunii de salvare în caz de stare de necesitate ?

a) salvarea să se realizeze prin comiterea unei fapte prevăzute de legea penală;

b) fapta să fi constituit singurul mijloc de înlăturare a pericolului;
c) prin comiterea faptei să nu se cauzeze urmări vădit mai grave decât acela care s-ar fi
produs dacă pericolul nu era înlăturat;
d) fapta să nu fie săvarşită de către sau pentru a salva o persoană care avea obligația de
a
înfrunta pericolul;

9.) Care sunt condițiile legitimei apărări (referitoare la condițiile atacului) ?

a) atacul să fie material, direct, imediat şi injust;

314
 b) atacul să fie îndreptat împotriva unei persoane, a drepturilor ( legale sa
legitime)
ale acesteia;
c) atacul să fie îndreptat împotriva unui interes public;
d) atacul să pună în pericol grav valorile sociale ocrotite de lege;

10.) Care sunt condițiile legitimei apărări ( referitoare la condițiile apărării) ?

a.) apărarea să se realizeze printr-o faptă prevazută de legea penală;

b.) apărarea să fie precedată de atac;
c.) apărarea să se îndrepte împotriva agresorului;
d.) apărarea să fie necesară pentru înlăturarea atacului;
e.) apărarea să fie proporțională cu gravitatea atacului;

11.) Care sunt simptomele stopului cardiac ?

a) lipsa pulsului (se verifică la artera carotidă, la gât);

b) oprirea respirației la 30 de secunde, după oprirea inimii;
c) pielea, buzele, unghile devin vinete;
d) starea de inconştiență;

12.) Excepțiile de la obligativitatea păstrării muniției destinate armelor letale în

compartiment separat de armă numai în dulapuri sau în casete respectiv in
compartimente separate este :

a) în cazul armelor de apărare şi pază, poate fi păstrată împreună cu aceasta o

cantitate de cel mult 12 cartuşe destinate unei singure arme;
b) în cazul armelor de vânătoare sau de tir pentru care titularul are drept de port şi
folosire;
c) în cazul armelor de colecție, pot fi păstrate împreună cu o singură armă dintre
acestea o cantitate de cel mult 10 cartuşe cu proiectil şi 50 cartuşe fără proiectil;

13). In cat timp rudele sau persoanele care locuiesc împreună cu o persoană ce deține în mod
legal arme sau munitii au obligatia ca, în cazul în care deținătorul decedează sau este
declarat dispărut, să depună armele i munițiile respective la cel mai apropiat armurier ?

a) în termen de 3 zile de la data decesului sau, dupa caz, a raminerii definitive a hotaririi
judecatoresti de declarare a disparitiei ;
b) în termen de 10 zile de la data decesului sau, dupa caz, a raminerii definitive a
hotaririi judecatoresti de declarare a disparitiei ;
c) în termen de 24 de ore de la data decesului sau, dupa caz, a raminerii definitive a
hotaririi judecatoresti de declarare a disparitiei ;
d) în termen de 15 zile de la data decesului sau, după caz, a rămânerii definitive a
hotărârii judecătoreşti de declarare a dispariției ;

14.) Potrivit normelor legale in vigoare regimul de detinere al armelor letale, titularul
dreptului de detinere are obligatia sa pastreze armele inscrise in permisul de arma
astfel:

315
 a) încât să nu permită accesul la arme a persoanelor neautorizate, în condițiile
prevăzute de normele metodologice de aplicare a legii ;
b) la domiciliul sau reşedința menționată în permisul de armă ;
c) în dulapuri sau în casete metalice special amenajate omologate de Autoritatea
Natională pentru Omologarea Armelor şi Munițiilor, care sunt asigurate cu cel
puțin
în două sisteme de închidere independente, cu cheie sau cifru astfel încât să nu
permită
accesul persoanelor neautorizate ;

15.) Care sunt conditiile cumulative necesare si legale in care titularului dreptului de
port arma letala pentru aparare si paza si titular al permisului de port arma
trebuie sa poarte arma letala inscrisa in permisul de port arma ?
a) trebuie să fie asigurată şi să nu fie armată;
b) să aiba efectuată inspecția tehnică periodică şi să nu prezinte defecțiuni, cu
excepția situației în care este transportată la armurier;
c) trebuie să stea în permanență introdusă în toc, cu excepția situațiilor în care
persoana este autorizată, potrivit legii, să o utilizeze;
d) să se afle în permanență numai asupra sa şi să nu fie înmânata sub nici o
formă,
altor persoane, cu excepția armurierilor, organelor de poliție competente,
precum şi personalui abilitat prin lege să păstreze şi să asigure securitatea
temporară a armelor, la intrarea în instituții publice, în mijloace de transport
naval sau aerian, precum şi în alte locuri unde portul armei este interzis prin
lege;
e) deținătorul să nu se afle sub influența băuturilor alcoolice, produselor sau
substanțelor stupefiante, a medicamentelor cu efecte similare acestora ori în
stare avansată de oboseală sau să nu sufere de afecțiuni temporare, de natură
să genereze o stare de pericol, în condițiile în care poartă arma asupra sa;

16.) Care dintre urmatoarele categorii de arme de vanătoare sunt cu țevi ghintuite ?

a) carabinele cu repetiție;
b) carabinele cu funcționare automată;
c) carabinele cu țevi basculante;

17.) Care dintre urmatoarele categorii de arme de vanatoare sunt cu tevi lise ?
a) puşti cu o singura teavă şi un singur foc;
b) puşti cu țevi juxtapuse;
c) puşti cu țevi suprapuse;
d) puşti semiautomate;

18.) Care sunt condițiile în care se face transportul armelor de vanătoare

pentru
care s-au acordat detinătorului dreptul de a le purta şi folosi, de la domiciliul sau
reşedința acestuia la locul unde urmează să se desfăşoare vanătoarea potrivit
legii ?

a) arma poate fi încărcată, cu condiția ca, după încărcare, să fie purtată astfel încât
să nu prezinte pericolul producerii unor accidente;

316
 b) să aibă efectuată inspecția tehnică periodică şi să nu prezinte defecțiuni;
c) deținătorul să nu se afle sub influența băuturilor alcoolice, produselor sau
substanțelor stupefiante, a medicamentelor cu efecte similare acestora ori în stare
avansată de oboseala sau să nu sufere de afecțiuni temporare, de natură să
genereze
o stare de pericol, în condițiile în care poartă armă asupra sa;
d) arma să se afle în permaneță numai asupra persoanei care o deține în mod
legal şi să nu fie înmânată sub nici o formă altor persoane cu excepția
vânătorilor;

317
 RASPUNSURILE CORECTE

LA TESTUL GRILA PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE

A CURSULUI DE PREGATIRE TEORETICA SI PRACTICA

PE LINIE DE ARME SI MUNITII

Numar RASPUNSURI CORECTE

Intreb.

VARIANTA 3

1 A;
2 A;
3 A;B;C;D;
4 A;B;C;
5 D;
6 B;
7 A;B;C;
8 A;B;C;D;
9 A;B;C;D;
10 A;B;C;D;E;
11 A;B;C;D;
12 A;B;C;
13 D;
14 A;B;C;
15 A;B;C;D;E;
16 A;B;C;
17 A;B;C;D;
18 A;B;C;D;

318