ASPECTE JURIDICE, MEDICALE ŞI

PSIHOLOGICE ALE EVALUĂRII

ÎN VEDEREA OBŢINERII
PERMISULUI DE ARMĂ

AUTOR
Psiholog dr. Constantin-Edmond CRACSNER

2012 Bucureşti 1
 AGENDA
I. INTRODUCERE

II. ASPECTE PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL ARMELOR ŞI MUNIŢIILOR

III. ASPECTE MEDICALE PRIVIND ACCESUL LA ARMAMENT ŞI MUNIŢII

IV. ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE ALE ELABORĂRII METODOLOGIEI

DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ

V. RECOMANDĂRI PRIVIND METODOLOGIA DE EXAMINARE PSIHOLOGICĂ

A PERSOANELOR CARE SOLICITĂ OBŢINEREA PERMISULUI DE ARMĂ

VI. UTILIZATORII METODOLOGIEI DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ

VII. CONCLUZII

2012 Bucureşti 2
 I. INTRODUCERE
1. Motivaţia alegerii temei
• Fundamentele legislative (Legea nr. 213/2004; HG nr.788/2005; HCD al
CPR nr.1/2006)
• Aspecte relevante rezultate din interviurile desfăşurate în cadrul Comisiei
de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională:
 Experienţe profesionale diferite:
 supervizare, autonom diferit specializat – Pc, S, Pr
 independent, colectiv profesional
 Abordări metodologice diverse vs. Absenţa metodologiei
 viziune sistemică, hipercomplexă, dinamică, integrală
 viziune atomizată, lacunară, statică, fragmentară
 viziune disociată, simplă, consensuală
 Instrumente, probe utilizate:
 cu licenţă/fără licenţă - recomandate sau nerecomandate
 calităţi psihometrice:
* standardizate, etalonate
* fidelitate, validitate,
 clinică vs. selecţie
2012 Bucureşti 3
 II. ASPECTE PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL
ARMELOR ŞI MUNIŢIILOR
A) Reglementări juridice
a) Armonizarea cadrului legislativ naţional cu prevederile internaţionale
 Directivei nr. 477/1991 a Consiliului Comunităţii Europene privind controlul achiziţionării şi deţinerii de arme
 Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor
 H.G. nr. 130/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004
 O.U.G. Nr. 26/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor
 Legea nr. 268 din 7 noiembrie 2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2008 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor
 Legea Nr.117 din 15.06.2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al
muniţiilor
b) Instituţii de noutate absolută pentru ţara noastră:
 Registrul Naţional al Armelor (IGPR) gestionează evidenţele armelor, deţinătorilor
de arme, precum şi ale operaţiunilor cu arme şi muniţii;
 Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor, organ de specialitate
al administraţiei publice centrale, în subordinea Guvernului
c) Câteva dintre noile reglementări în domeniu:
 adoptarea unei noi clasificări a armelor, în funcţie de:
 efectul letal sau neletal
 destinaţia legală
 emiterea documentelor:
- „cartea de identitate a armei”,
- „certificatul de deţinător” (pentru armele neletale),
- „paşaportul european pentru arme de foc”.

2012 Bucureşti 4
 II. ASPECTE PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL
ARMELOR ŞI MUNIŢIILOR

B) Noţiuni elementare privind obiectul activităţii

posesorului de armă
 Armă - orice dispozitiv a cărui funcţionare determină aruncarea unuia sau mai multor
proiectile, substanţe explozive, aprinse sau luminoase, amestecuri incendiare ori
împăştierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare, în măsura în care se
regăseşte în una dintre categoriile prevăzute în anexa la Legea nr. 295/2004;
 Armă de foc - arma al cărei principiu de funcţionare are la bază forţa de expansiune
dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin arderea unei
încărcături; sunt asimilate armelor de foc şi ansamblurile, subansamblurile şi
dispozitivele care se pot constitui şi pot funcţiona ca arme de foc;
 Muniţie - ansamblu format din proiectil şi, după caz, încărcătura de azvârlire, capsa de
aprindere, precum şi celelalte elemente de asamblare care îi asigură funcţionarea
şi realizarea scopului urmărit;
 Operaţiuni cu arme şi muniţii - producerea, confecţionarea, modificarea, prelucrarea,
repararea, experimentarea, vânzarea, cumpărarea, închirierea, schimbul, donaţia,
importul, exportul, transportul, tranzitul, transferul, transbordarea, depozitarea,
casarea şi distrugerea armelor de foc şi muniţiilor;
 Permis de armă – documentul emis, în condiţiile legii, de autoritatea competentă, prin care o
persoană fizică dovedeşte dreptul de a deţine şi, după caz, de a purta şi folosi arme
letale ale căror tip, marcă, serie şi calibru sunt înscrise în acest document, precum şi
muniţia aferentă.

2012 Bucureşti 5
 II. ASPECTE PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL
ARMELOR ŞI MUNIŢIILOR
C) Categorii de arme şi muniţii. Noţiuni elementare
privind obiectul activităţii posesorului de armă :

 Arme şi muniţii interzise - arme şi muniţii a căror procurare, deţinere, port

şi folosire sunt interzise persoanelor fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor
care au competenţe în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei; armele
militare pot fi deţinute şi folosite numai de către structurile specializate, care
au competenţe în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
 Arme şi muniţii letale - arme şi muniţii prin a căror utilizare se poate cauza
moartea ori rănirea gravă a persoanelor; armele letale pot fi deţinute sau,
după caz, purtate şi folosite de persoanele fizice, numai în baza permisului
de armă, iar de către persoanele juridice numai în baza autorizaţiei
eliberate în condiţiile legii 295/2004.
 Arme şi muniţii neletale - arme şi muniţii destinate pentru un scop utilitar
sau pentru agrement, confecţionate astfel încât, prin utilizarea lor, să nu se
cauzeze moartea persoanelor; sunt asimilate acestei categorii şi armele vechi;
armele neletale pot fi deţinute şi, după caz, purtate şi folosite de persoane
fizice sau juridice, cu condiţia înregistrării acestora la autorităţile competente.

2012 Bucureşti 6
 II. ASPECTE PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL
ARMELOR ŞI MUNIŢIILOR

I. Arme şi muniţii interzise

A – militare
II. Arme şi muniţii letale supuse autorizării
B – arme de foc
III. Arme şi muniţii neletale
C – Arme supuse autorizării - gaz
D – Arme supuse notificării – tranchilizante, panoplie
E – Alte categorii de arme şi dispozitive neletale - industriale

2012 Bucureşti 7
 II. ASPECTE PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL
ARMELOR ŞI MUNIŢIILOR
D) Modalităţi de procurare a armelor şi categorii de
persoane îndrituite în acest sens (art. 14)
În conformitate cu legea în vigoare, armele pot fi procurate şi deţinute de categorii
de personal sau persoane bine definite, după cum urmează:
 Armele de apărare şi pază pot fi procurate numai de către următoarele categorii de
persoane:
 demnitari, magistraţi, diplomaţi, militari şi poliţişti;
 persoanele care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice, pe
perioada în care au această calitate;
 persoanele incluse în programe de protecţie a martorilor, pe perioada în care au
această calitate.
 Armele de vânătoare pot fi procurate de către vânători şi colecţionari de arme.
 Armele de tir pot fi procurate de către sportivii şi antrenorii de tir, precum şi de către
vânătorii şi colecţionarii de arme; vânătorii pot procura numai arme de tir din categoria
armelor lungi.
 Armele de colecţie letale, aflate în stare de funcţionare, pot fi procurate numai de către
colecţionarii de arme.

Notă: Procurarea armelor se poate realiza prin cumpărare, donaţie, moştenire, închiriere sau
comodat, după caz. Persoanele care deţin arme letale procurate în condiţiile prezentei legi le pot
înstrăina numai prin intermediul armurierilor din România, autorizaţi să comercializeze astfel de arme.

2012 Bucureşti 8
 II. ASPECTE PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL
ARMELOR ŞI MUNIŢIILOR
E) Condiţii de acordare a autorizaţiei de procurare a
armelor letale. Avizul psihologic.
Persoanele prevăzute la art. 14 alin. (2)-(5) din Legea nr. 295/2004 pot primi autorizaţia
de procurare a armelor letale, stipulată la art. 15 din aceeaşi lege, dacă îndeplinesc, cumulativ,
următoarele condiţii:
 au împlinit vârsta de 18 ani;
 dovedesc necesitatea procurării armelor, în funcţie de destinaţia acestora, prin documente justificative
 nu au fost condamnate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de
libertate mai mare de 1 an, pentru infracţiuni comise cu intenţie;
 nu sunt învinuite sau inculpate în cauze penale pentru fapte săvârşite cu intenţie, pentru care legea
prevede o pedeapsă al cărei maxim special este mai mare de 1 an;
 sunt apte din punct de vedere psihologic şi medical şi nu suferă de alte
afecţiuni stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii, care ar putea pune în
pericol propria viaţă sau a altora, dacă ar deţine sau ar folosi arme şi
muniţii;
 nu prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranţa naţională, viaţa şi integritatea corporală a
persoanelor, conform datelor şi informaţiilor existente la organele competente;
 au absolvit un curs de instruire teoretică şi practică, organizat de o persoană juridică autorizată pentru
această activitate, în condiţiile prevăzute în normele metodologice;
 nu au săvârşit vreuna dintre contravenţiile pentru care legea prevede revocarea dreptului de procurare,
deţinere sau, după caz, port şi folosire a armelor;
 nu au pierdut, anterior, arme letale, din motive imputabile lor, procurate în condiţiile prezentei legi.
 Cererea de eliberare a autorizaţiei de procurare a armelor se depune de către solicitant la Direcţia
Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau la inspectoratul judeţean de poliţie în a cărui rază
teritorială îşi are domiciliul şi se soluţionează în termen de 45 de zile de la data primirii acesteia.

2012 Bucureşti 9
 II. ASPECTE PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL
ARMELOR ŞI MUNIŢIILOR

ATENŢIE!!!
În vederea autorizării procurării armelor letale, cetăţeanul
român sau străinul cu domiciliul ori cu reşedinta în România,
care doreşte să devină titular al dreptului de deţinere sau,
după caz, de port şi folosire, trebuie să depună la organul
de poliţie competent, un dosar care trebuie să cuprindă,
printre documentele enumerate anterior, avizul psihologic
din care să rezulte că este apt să deţină, să poarte şi
să folosească arme şi muniţii letale, eliberat, cu cel
mult 12 luni înaintea depunerii cererii, de un psiholog
autorizat şi atestat, în condiţiile legii, pentru
efectuarea unor astfel de evaluări. (art.5 lit. e)

2012 Bucureşti 10
 II. ASPECTE PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL
ARMELOR ŞI MUNIŢIILOR
EXEMPLE
 Persoana care este dotată cu armă de serviciu letală poate face dovada îndeplinirii
condiţiilor prevazute la art. 15 alin. (1) lit. e) si g) din lege prin prezentarea unei
adeverinţe eliberate de angajator sau, în cazul sportivilor şi profesorilor de tir ori
biatlon, eliberată de clubul din care fac parte, prin care se certifică faptul că
solicitantul a fost examinat din punct de vedere medical, psihologic şi al
cunostinţelor de specialitate şi că a fost declarat apt să poarte şi să folosească
arme letale.
 Persoanele care urmează să solicite autorizarea procurării de arme letale, trebuie
să urmeze în prealabil cursul de instruire teoretică şi practică prevăzut la art. 15
alin. (1) lit. g) din Legea nr. 295/2004, respectiv să promoveze examenul de
absolvire a acestuia. Persoanele juridice autorizate să organizeze aceste cursuri,
pot solicita îndeplinirea unor condiţii suplimentare de admitere, referitoare la starea
de sănătate fizică şi psihică a persoanei, prin prezentarea unor documente
doveditoare în acest sens.
 Atestatul de instructor în poligonul de tragere poate fi dobândit de către persoana
care îndeplineşte cumulativ o serie de condiţii, printre care şi aceea de a fi aptă din
punct de vedere psihologic şi medical şi de a nu suferi de alte afecţiuni stabilite
prin ordin al ministrului sănătăţii, de natură a pune în pericol propria viaţă sau a
altora, prin folosirea armelor şi muniţiilor.

2012 Bucureşti 11
 II. ASPECTE PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL
ARMELOR ŞI MUNIŢIILOR

F) Vizarea permisului de armă. Evaluarea psihologică periodică

 Permisele de armă se vizează o dată la 5 ani de către organul de poliţie

competent teritorial
 Permisul de armă se vizează de către autoritatea competentă dacă:
- titularul îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (1)
lit. c)-f) şi lit. h) din lege
- armele au efectuată inspecţia tehnică periodică
- titularul prezintă avizul psihologic periodic conform art.
15 alin. (1) lit. e) din lege

2012 Bucureşti 12
 II. ASPECTE PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL
ARMELOR ŞI MUNIŢIILOR

G) Pierderea sau suspendarea dreptului de deţinere a armelor:

 Dreptul de deţinere a armelor se pierde, dacă titularul se află în una dintre

situaţiile:
a) …..
b) nu se prezintă, fără motive întemeiate, la viza permisului de
armă, în interval de 1 an de la împlinirea termenului prevăzut la
art. 27 alin. (1);
c) ............h)
 Dreptul de deţinere a armelor se suspendă, în următoarele situaţii:

a) .....
b) titularul nu mai îndeplineşte condiţia prevazută la art. 15 alin.
(1) lit. e) – apt psihologic şi medical;
c) .....

2012 Bucureşti 13
 II. ASPECTE PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL
ARMELOR ŞI MUNIŢIILOR
H) Verificarea personalului dotat cu arme şi
muniţii, precum şi a stării tehnice a armelor şi
muniţiei

Persoanele juridice de drept public, precum şi persoanele juridice şi unităţile aflate

în subordonarea sau coordonarea acestora care, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de
actele normative de organizare şi funcţionare, desfăşoară activităţi specifice care necesită
dotarea personalului cu arme letale şi arme neletale, precum şi cu muniţia
corespunzătoare, au obligaţia să desfăşoare, periodic, la intervale stabilite de către
autorităţile competente sau ori de câte ori acestea solicită, următoarele activităţi:
 verificarea îndeplinirii de către personalul dotat cu arme şi muniţie a condiţiei
de avizare psihologică prevăzută la art. 15 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 295/2004,
precum şi a cunoaşterii instructajului prevăzut la art. 69 alin. (1) lit. e), precum
şi a modului în care sunt respectate prevederile acestuia;
 verificarea stării tehnice a armelor şi muniţiei, precum şi a condiţiilor în care
acestea sunt păstrate, prin armurierii autorizaţi în acest sens.
 Autorităţile competente pot solicita să li se comunice rezultatele verificărilor
prevăzute la art. 15 alin. (1) sau pot participa, în mod efectiv, la efectuarea acestor
verificări, ori de câte ori consideră necesar.

2012 Bucureşti 14
II. ASPECTE PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL
ARMELOR ŞI MUNIŢIILOR

I) Un rezumat juridic şi normativ

Pentru specialiştii atestaţi profesional, aspectele de ordin juridic şi normativ
privind regimul armelor şi muniţiilor oferă următoarele argumente necesare
fundamentării metodologiei de evaluarea psihologică a persoanelor care solicită sau
deţin permisul de armă:
 legalitatea organizării şi desfăşurării evaluării psihologice iniţiale şi periodice;
 stabilirea termenului de valabilitate al evaluării psihologice;
 categoriile profesionale sau persoanele care au acces la armament şi muniţie;
 evaluarea specializată în raport de competenţele profesionale atestate.

Având în vedere aspectul profesional eterogen al persoanelor care au acces la

armament şi muniţie, vom încerca să realizăm şi să propunem o metodologie generală
de evaluare psihologică pentru obţinerea permisului de armă, în virtutea căreia să se
accepte, ca reper decizional, condiţiile şi caracteristicile minimale ale profilului
psihologic specializat pentru lucrătorul din sistemul naţional de apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională.

2012 Bucureşti 15
 CÂND ARMELE VORBESC ! In Europa, recordul
negativ il detine un
SUA - 115 morti in 24 de atacuri elev de 19 ani din
Acesta este bilantul inregistrat in Statele Unite, incepind din 1989, anul in care s-a Erfurt, Germania,
consemnat primul masacru intr-o institutie de invatamint. Pe 17 ianuarie 1989, un care a ucis, in
tinar de 24 de ani din California patrunde in curtea unei scoli unde impusca mortal primavara lui 2002,
cinci elevi, raneste alti circa 30, dupa care se sinucide. Pina la masacrul de luni, 13 profesori, doi
Statele Unite traiau inca sub teroarea celui din aprilie 1999 de la Columbine High colegi si un politist
School, cind 12 elevi si un profesor au fost ucisi de doi adolescenti. Evenimentul inainte de a se
imortalizat pe pelicula cinematografica de Michael Moore ramine in memorie atit sinucide. Olanda,
pentru numarul mare de victime, cit si pentru indelungata planificare a cele mai Anglia, Bosnia si
frecvente masacre din scolile de peste Ocean s-au petrecut totusi in perioada Hertegovina,
1996-1998. Spre sfirsitul anului 2002 au redevenit un fenomen social, o data cu Thailanda, China,
masacrul de pe 28 octombrie din Tucson, Arizona. Un elev, care nu trecuse Argentina, Australia
examenele, ucide trei persoane, in incinta unui campus, inainte de a se sinucide. si Japonia s-au
confruntat la rindul lor
cu masacre similare.
Canada vine din urma
„Modelul“ violentei americane a fost adoptat relativ fidel si
in institutiile de invatamint din tara vecina de la nord, unde
primul masacru s-a petrecut in 1975. Un elev de 18 ani a
deschis atunci focul intr-un liceu din Ottawa, ucigind un
coleg si ranind alti cinci inainte de a se sinucide la rindul
sau. Cel mai singeros eveniment este datat 6 decembrie
1989. Marc Lépine a descins atunci cu o pusca de
vinatoare la École Polytechnique de Montréal, unde a ucis
14 persoane.
2012 Bucureşti 16
 CÂND ARMELE VORBESC!
Liviu Librescu
Braconierul Negrea, autorul
crimei din padurea Custura
El a declarat politistilor ca l-a
impuscat pe paznic “din greseala”,
Sud- crezand ca este un iepure
coreeanul Iovan
Cho
Seung-
Atac armat Hui
Omorât cu o puşcă de vânătoare
avea 23
asupra unei de ani În seara zilei de 01 august 2006, în jurul orelor 23,00,
banci din lucrătorii Postului de Poliţie Corod au fost sesizaţi de M. Jan
din aceeaşi localitate cu privire la faptul că în cursul serii, pe
Capitala Este cel mai grav atac în
fondul unei stări conflictuale mai vechi şi a consumului de
incinta unei universităţi
americane alcool, M. Viorel de 38 ani, agricultor, a fost împuşcat în
Craniul victimei e zona capului cu o armă de vânătoare, de socrul său, M.
Panaite de 75 ani, pensionar, fără antecedente penale,
perforat de peste posesor de armă de vânătoare calibru 12mm, cu care locuia
100 de alice Cazul Marian în acelaşi imobil.
Doi militari in termen au
Videanu deschis focul asupra unui
Constantin Rădulescu
Pistolarii printre noi
trenează autobuz cu muncitori

De aproape 12 ani, in domeniul armamentului, munitiei si explozibililor domnesc haosul si

toleranta culpabila. Prin Vama au intrat si intra pusti si revolvere. Tot soiul de bodyguarzi se
trezesc in Vestul Salbatic si duc mana la sold. Din depozitele unor firme dispar zeci de
kilograme de dinamita, folosita, din fericire deocamdata, doar la braconaj, mai rar la cate un
atentat din gelozie, ca la Suceava. Spre deosebire de pistoale, care au servit si la crime
mafiote. Chiar posesori de permise n-au ezitat la betie sa-si agite revolverul. Adrian Năstase vs. Ilie Sârbu
2012 Bucureşti 17
 III. ASPECTE MEDICALE PRIVIND ACCESUL
LA ARMAMENT ŞI MUNIŢII
 Din perspectivă medicală, accesul la armament şi muniţie
presupune parcurgerea unor examene de specialitate care sunt
standardizate şi notificate în bareme şi norme specifice.
 Criteriul medical şi morfofuncţional se prezintă ca un ansamblu de
natură clinică şi paraclinică prin care se evidenţiază starea de
sănătate a candidaţilor la obţinerea permisului de armă.
 Principalele modalităţi de evaluare a stării de sănătate sunt:
 a) anamneza, prin care se colectează date despre antecedentele
heredocolatarale şi personale, existenţa unor acuze obiective şi
subiective privind starea generală a sănătăţii;
 b) examenul clinic pe aparate şi sisteme : muscular, osteo-muscular,
cardiovascular, respirator, nervos etc.;
 c) examenele medicale de specialitate : otorinolarigologic, oftalmologic,
dermato-veneric, neoropsihiatric, stomatologic, radiologic etc.;
 d) examenele de laborator pe baza probelor hematologice şi
biochimice.

2012 Bucureşti 18
 III. ASPECTE MEDICALE PRIVIND ACCESUL
LA ARMAMENT ŞI MUNIŢII

 Totodată, în cadrul evaluării medicale se examinează nivelul dezvoltării

fizice şi calitatea stării funcţionale, prin:
 a) examenul antropometric: măsurarea înălţimii, greutăţii şi perimetrelor

cu evidenţierea unor deficienţe şi deformări corporale;

 b) examenul fiziometric: tensiunea arterială, pulsul, capacitatea de efort

maximal şi minimal, dinamometria etc.

 Din tot acest context explorativ, pentru psiholog, în cea mai mare măsură,
sunt concludente aspectele de ordin psihiatric. De altfel, relaţia medic
psihiatru-psiholog se centrează pe identificarea unor informaţii comune,
care pot argumenta decizia profesională în raport cu criteriile specifice
obţinerii permisului de armă.

2012 Bucureşti 19
 III. ASPECTE MEDICALE PRIVIND ACCESUL
LA ARMAMENT ŞI MUNIŢII
Pentru pacienţii/subiecţii la care se consideră necesar atât psihiatrul, cât şi
psihologul vor realiza o adevărată anchetă socială, evidenţiindu-se următoarele
aspecte:
 suspectarea unei tulburări mentale şi de comportament;
 depistarea tulburărilor mentale şi de comportment (alcoolism, depresie psihică);
 probleme legate de relaţia cu partenerul de viaţă;
 probleme legate de relaţia cu părinţii şi socrii;
 suport familial neadecvat;
 absenţa unui membru de familie;
 dispariţia sau decesul unui membru al familiei;
 dezmembrarea familiei prin separare sau divorţ;
 existenţa unei rude ce necesită îngrijire la domiciliu;
 alte evenimente stesante de viaţă ce afectează familia şi căminul;
 alte probleme specifice legate de grupul de suport primar;
 dificultăţi legate de modul de viaţă (alcoolismul, toxicomania, mania jocurilor de noroc şi a
pariurilor);
 burn-out (sindrom de epuizare emoţională);
 accentuarea trăsăturilor de personalitate;
 cerere repetată de reţete;
 simulare conştientă.

2012 Bucureşti 20
 III. ASPECTE MEDICALE PRIVIND ACCESUL
LA ARMAMENT ŞI MUNIŢII
Din perspectiva psihiatrică, conform standardelor (Baremul medical, 2001),
principalele tulburări care se constituie în contraindicaţii pentru accesul la
armament şi muniţii sunt:
•Tulburările mentale organice (demenţa degenerativă de tip Alzheimer, demenţa vasculară,
mixtă, Pick, HIV, de etiologie posttraumatică, toxică, infecţioasă etc.).
•Tulburările mentale induse de consumul de alcool:
a) intoxicaţia acută necomplicată
b) intoxicaţia acută complicată (cu delirium, tulburări de percepţie, convulsii, comă);
c) sindrom de impregnare alcoolică cronică cu dependenţă;
d) sindrom de sevraj necomplicat;
e) sindrom de sevraj complicat cu delirium, convulsii, tulburări psihotice.
•Tulburările mentale induse de consumul de substanţe psihoactive (toxicomanii).
•Tulburările psihotice acute.
•Schizofrenia:
a) la debut;
b) în evoluţie: paranoidă, hebefrenică, catatonică, nediferenţiată, reziduală, simplă,
afectivă.
•Tulburările afective:
- episodul maniacal;
- tulburarea bipolară;
- episodul depresiv sever.
2012 Bucureşti 21
 III. ASPECTE MEDICALE PRIVIND ACCESUL
LA ARMAMENT ŞI MUNIŢII
•Tulburări afective persistente:
- ciclotimia;
- distimia.
•Tulburările delirante persistente.
•Episod psihotic remis fără defect atestat documentar.
•Reacţia la stress sever şi/sau tulburări de adaptare:
a) reacţii acute de stres;
b) tulburarea de stres posttraumatic;
c) tulburările de adaptare.
•Tulburări nevrotice şi somatoforme forme uşoare: fobie socială, atac de panică fără agorafobie,
tulburare obsesional compulsivă, tulburări disociative.
•Tulburări nevrotice cu evoluţie cronică, rebele la tratament cu afectarea capacităţii de integrare
socio-profesională.
•Tulburările de personalitate cu trăsături dizarmonice.
•Tulburările de personalitate (paranoid, schizoid, schizotipal, disocial, borderline, histrionic,
anancast, evitantă, dependentă) şi ale controlului impulsului (piromania, cleptomania, jocul de
noroc patologic).
•Personalitatea modificată organic de diferite etiologii.

2012 Bucureşti 22
III. ASPECTE MEDICALE PRIVIND ACCESUL
LA ARMAMENT ŞI MUNIŢII
• Sindroame comportamentale asociate unor tulburări fiziologice sau factori fizici (anorexie
nervoasă, bulimie nervoasă).
• Nevroze motorii (ticuri, balbism, crampa scriitorului).
a) uşoare;
b) accentuate.
• Alte tulburări mentale de origine organică sau somatică (tulburarea afectivă organică,
sindromul amnestic, tulburarea delirantă).
• Alte tulburări psihiatrice necuprinse în acest barem şi care implică risc medical şi/sau social
pentru colectivităţile militare.
• Psihodevierile sexuale ce implică risc social în colectivităţile militare.
• Capacitatea şi calitatea funcţionalităţii cognitive:
 Oligofreniile (Q.I. ≤ 70) - inapt serviciu militar cu scoatere din evidenţă;
 Intelect liminar (71 ≤ Q.I. ≤ 80) - inapt pentru serviciul militar în timp de pace, apt
necombatant la război;
 Intelectul submediu (81 ≤ Q.I. < 90):
- apt pentru serviciul militar combatant în timp de pace şi război-serviciul militar obligatoriu;
- inapt angajare soldat sau gradat profesionist.
2012 Bucureşti 23
 IV. ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE ALE ELABORĂRII
METODOLOGIEI DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ
Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR,
2002):
 agent de pază şi ordine - (cod 516901)
 agent gardă corp - (cod 516902)
 agent pază incinte – (cod 516903)
 gardian public (cod 516904)

Descrierea profilului ocupaţional al personalului de pază şi ordine reţinem elementele esenţiale, generale şi
comune pentru toate ocupaţiile şi specializările înrudite, astfel:
 uneltele şi instrumentele de lucru întrebuinţate
 programul de lucru, în trei schimburi, de 8 ore/zi sau 12 cu 24/48, inclusiv în timpul sărbătorilor legale;
 prin specificul activităţii, personalul poate fi expus injuriilor, ameninţărilor, atacurilor sau accidentelor;
 activitatea se desfăşoară atât în interiorul clădirilor într-un microclimat de confort organic, cât şi în aer liber,
 deprinderile transferabile pot fi: planificarea şi organizarea operaţiilor şi activităţilor, acordarea şi
transmiterea de informaţii, asigurarea de servicii, respectarea instrucţiunilor verbale sau/şi scrise, deprinderi
de a lucra în grup/echipă;
 cerinţele pentru exercitarea profesiei sunt:
- medicale: integritate anatomofuncţională a membrelor superioare şi inferioare, acuitate vizuală normală,
acuitate auditivă normală;
- psihice: capacitate de autocontrol, spirit de observaţie, rezistenţă la stres, asumarea responsabilităţilor,
tip de personalitate: Î.S.C. – Întreprinzător, Social, Convenţional (clasificare Holland);
- fizice: mers pe jos, alergare, folosirea mâinilor, vedere clară la distanţă, vorbire, ascultare, cuprinderea în
câmpul vizual a unui număr mare de obiecte;
- educaţie şi pregătire profesională: absolvenţii de liceu şi absolvenţi ai şcolii profesionale

2012 Bucureşti 24
IV. ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE ALE ELABORĂRII
METODOLOGIEI DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ

1. Scopul cercetării. Ipoteze

Scopul cercetării, având în vedere cerinţele ocupaţiilor de mai

sus, a fost acela de a realiza o metodologie de evaluare şi
selecţie psihologică în vederea obţinerii permisului de armă.
Ipoteze de lucru:
Ipoteza 1: Presupunem că între persoanele angajate în
unele firme publice şi/sau private, care prestează servicii
ce reclamă dreptul de utiliza armament şi personalul
combatant din structurile de securitate naţională nu
există diferenţe semnificative din perspectiva unor
dimensiuni specifice ale personalităţii şi putem utiliza
metodologiile de evaluare existente
Ipoteza 2: Presupunem că factorii de personalitate sunt
predictori valizi ai succesului profesional al personalului
2012
angajat şi anticipăm posibilitatea
Bucureşti
evidenţierii validităţii lor
25
predictive
 IV. ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE ALE ELABORĂRII
METODOLOGIEI DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ
2. Designul cercetării
a. Subiecţii

Tabelul nr. 1 Tabelul nr. 2

Procent Procent
Procent Procent STUDII Frecventa Procent
Vârsta Frecventa Procent valid cumulativ
valid cumulativ
Generale - g 29 6,9 6,9 6,9
< 20 ani 2 0,5 0,5 0,5
Profesionale - p 167 40,1 40,1 47,0
21-25 ani 141 33,9 33,9 34,4
Liceale- l 201 48,3 48,3 95,3
26-30 ani 97 23,3 23,3 57,7 Post liceale - pl 10 2,5 2,5 97,8

31-35 ani 75 18,0 18,0 75,7 Superioare - s 9 2,2 2,2 100,0

36-40 ani 39 9,4 9,4 85,1 Total 416 100,0 100,0

41-45 ani 20 4,8 4,8 89,9

46-50 ani 27 6,5 6,5 96,4 Tabelul nr. 3

51-55 ani 10 2,4 2,4 98,8 Stagiul Procent Procent

Frecventa Procent
militar valid cumulativ
56-60 ani 5 1,2 1,2 100
da 388 93,26 93,26 93,26
> 60 ani - - - - nu 28 6,74 6,74 100,0

Total 416 100,0 100,0 Total 416 100,0 100,0

2012 Bucureşti 26
 IV. ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE ALE ELABORĂRII
METODOLOGIEI DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ

b. Instrumentele
S-a administrat o baterie de probe psihologice utilizate în
procesul de examinare şi selecţionare a resursei umane în vederea
angajării ca militar pe bază de contract în Ministerul Apărării.
Probele psihologice cuprinse în bateria de examinare au fost
etalonate şi validate pe categoria profesională enunţată mai sus.
Probe utilizate:
•fişa individuală;
•foaia anamnestică;
•testul Domino-48 (probă de inteligenţă nonverbală);
•testul MPS Raven (probă de inteligenţă nonverbală);
•testul Wonderlic (probă de inteligenţă verbală);
•chestionarul de personalitate EPQ;
•inventarul de personalitate FPI;
•interviul.

2012 Bucureşti 27
IV. ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE ALE ELABORĂRII
METODOLOGIEI DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ
3. Rezultate şi discuţii a. Etaloane, medii
MEDIA ABATEREA STANDARD
AGENŢI PAZĂ MILITARI CU CONTRACT AP

D 48 IW R D 48 IW R
T = 25’ T = 15’ T = 30’ T = 25’ T = 15’ T = 30’
N= 416 N= 416 N= 416 N= 535 N= 829 N= 504

NS NB NB NB NB NB NB

1 0-4 0-3 0-11 0-15 0-9 0-32

2 5-8 4-7 12-16 16-20 10-11 33-37

DIMENSIUNI MAC AP MAC

3 9-16 8-9 17-28 21-24 12-14 38-42

4 17-22 10-12 29-36 25-28 15-16 43-46

5 23-26 13-14 37-42 29-30 17-19 47-50

6 27-30 15-18 43-46 31-34 20-23 51-52

7 31-33 19-22 47-50 35-36 24-26 53-55

8 34-36 23-28 51-54 37-39 27-29 56-58

IW 14,63 18,84 6,33 6,11
9 37-44 29-50 55-60 40-44 30-50 59-60
R 37,05 40,75 12,23 7,43

Tabelul nr. 4 D48 23,06 28,81 9,18 6,16

E 15,34 16,88 3,71 3,61

2012 Bucureşti P 4,44 2,50 2,40 3,11
28

L 14,12 16,09 4,50 5,16

IV. ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE ALE ELABORĂRII
METODOLOGIEI DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ

b. Analiza diferenţelor de medii (p < 0.05):

Probele de randament intelectual:
D-48
IW
Chestionarul EPQ pe dimensiunile:
psihoticism
nevrozism
normalitate comportamentală;
Inventarul FPI pe dimensiunile:
Depresie
Excitabilitate
Sociabilitate
Calm
Tendinţă de dominare
Labilitate emoţională.
2012 Bucureşti 29
 IV. ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE ALE ELABORĂRII
METODOLOGIEI DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ

c. Analiza factorială exploratorie a componentelor principale

Principalii trei factori explică 64,93 % din varianţa comună

a celor 20 de dimensiuni ale profilului de personalitate.
Factorul 1 are puterea explicativă cea mai mare,
reprezentând echivalentul sumei a şapte dimensiuni din totalul
celor analizate (Tabelul nr. 6).

Suma pătratelor
corelaţiilor după rotaţie

Factori Total % %
din variaţie cumulate

1 7,066 35,332 35,332

2 3,369 16,844 52,176

3 2,548 12,738 64,913

Tabelul nr. 6

2012 Bucureşti 30
III. ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE ALE ELABORĂRII
METODOLOGIEI DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ
d. Analiza de comunalitate (p.sat.=.50, disp.com. = 25% )
Factori Comunalitatea Factori 1 2 3
1 2 3
1 1,000 - -
1. FPINLENB ,872 ,824
2 -,265 1,000 -
2. FPIDNB ,859 ,837
3 -,165 ,402 1,000
3. FPIENB ,851 ,725
Tabelul nr. 8
4. EPQCNB ,846 ,753

5. FPIANB ,798 ,688

e. Consistenţa internă (Alpha

6. EPQNNB ,764 ,689

7. FPINNB ,761 ,701

8. FPIFDNB ,736 ,568 Cronbach):

9. FPITDNB ,643 ,492

10. EPQLNB -,626 ,482

1. factorul afectiv α = .8754
11. EPQPNB ,575 ,337
2. factorul comportamental α = .8271
12. FPIINB ,567 ,647

13. FPIEXNB ,833 ,791 3. factorul eficienţă cognitivă α = .8345

14. FPISNB ,791 ,716

15. EPQENB ,791 ,635

16. FPIMNB ,665 ,622

Rezultă că cele trei grupări factoriale, fiecare
17. FPICNB ,379 ,192
în parte, au un mare grad de omogenitate şi, prin
18. D48NB ,872 ,802
urmare, se referă la aceeaşi dimensiune psihologică.
19. RNB ,862 ,775

20. IWNB ,816 ,706

2012 Tabelul nr. 7 Bucureşti 31
III. ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE ALE ELABORĂRII
METODOLOGIEI DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ

f. Validitatea predictivă - criteriul extern subiectiv global

- scop predictiv
- scop explicativ

PERFORMANŢA = 10,195 + 0,018xD48 + 0,022xIW +

0,011xR – 0,017xE(EPQ) – 0,042xP(EPQ) - 0,023xD(FPI) -
0,022xTd(FPI)–0,087xI(FPI)+0,033xFd(FPI)– 0,056xNle(FPI)
+ 0,051xM(FPI)

2012 Bucureşti 32
 IV. ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE ALE ELABORĂRII
METODOLOGIEI DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ

g. Concluzii

1. Metodologia asigură standardele profesional-ştiinţifice necesare

evaluării psihologice a personalului care are în atribuţii utilizarea
armamentului, conform legislaţiei şi reglementărilor specifice
2. Bateria de examinare se dovedeşte o construcţie solidă şi asigură
configurarea unui elocvent profil psihologic al resursei umane
investigate
3. Diferenţele semnificative, dintre subiecţii care trebuie să obţină
permisul de armă şi militarii profesionişti, similari ca atribuţii
funcţionale, impun utilizarea unor standarde/etaloane echivalente, care
să nu permită accesul la armamentul şi muniţia aferentă decât a
personalului selecţionat în mod adecvat
4. O condiţie esenţială în recrutarea candidaţilor de către firmele
angajatoare trebuie să o constituie respectarea consecventă a
specificităţilor de personal şi a precizărilor din fişa postului
2012 Bucureşti 33
V. RECOMANDĂRI PRIVIND METODOLOGIA DE EXAMINARE
PSIHOLOGICĂ A PERSOANELOR CARE SOLICITĂ OBŢINEREA
PERMISULUI DE ARMĂ
 Scopul metodologiei îl reprezintă examinarea psihologică
a subiecţilor care doresc obţinerea permisului de armă,
în vederea evaluării şi determinării compatibilităţilor
dintre capacităţile intelectuale, abilităţile psihice
generale, structura de personalitate proprii şi cerinţele
specifice posesorului şi utilizatorului de armament şi
muniţii.
 Etapele evaluării pot fi: a) la angajare/la întocmirea
dosarului de aprobare a permisului de armă; b) periodic:
pentru personalul specializat/angajat, anual iar pentru
persoane particulare o dată la cinci ani.
 Modul de desfăşurare a evaluării psihologice poate fi
colectiv şi/sau individual.
 Metodele utilizate sunt neexclusive, dar recomandate ca
utilitate şi practică imediată: metoda observaţiei, metoda
psihometrică, metoda biografică, metoda analizei
produselor activităţii, metoda convorbirii şi metoda
interviului.
2012 Bucureşti 34
 V. RECOMANDĂRI PRIVIND METODOLOGIA DE EXAMINARE
PSIHOLOGICĂ A PERSOANELOR CARE SOLICITĂ OBŢINEREA
PERMISULUI DE ARMĂ

 Durata evaluării psihologice, altfel spus timp efectiv de

lucru, poate fi pentru:
 administrare colectivă: minim 2-3 ore;
 administrare individuală: timpul minim colectiv la
care se adaugă timpul individual.
 Structura unei sesiuni de evaluare cuprinde activităţi
specifice de programare şi evidenţă, administrarea
unor probe creion-hârtie, rezolvarea unor probe la
aparate cu cel puţin un test de reacţiometrie complexă
şi interviul psihologic.
 Documentele utilizate în procesul de evaluare
psihologică sunt: fişa individuală, fişa anamnestică,
foile de răspuns la probele psihologice, registrul de
evidenţă, dosarele de arhivă şi formularul de aviz
psihologic.

2012 Bucureşti 35
 IV. RECOMANDĂRI PRIVIND METODOLOGIA DE EXAMINARE
PSIHOLOGICĂ A PERSOANELOR CARE SOLICITĂ OBŢINEREA
PERMISULUI DE ARMĂ

 Probele administrate trebuie să vizeze:

 evaluarea potenţialului aptitudinal general, cu
minim două probe, din care una verbală şi una
neverbală;
 evaluarea potenţialului aptitudinal special, cu cel
puţin câte o probă de evaluare pentru atenţie
concentrată, atenţie distributivă, memorie vizuală,
memorie auditivă, spitit de observaţie şi cel puţin o
probă de reacţiometrie complexă;
 evaluarea structurii de personalitate, cu probe care
să măsoare dimensiuni precum stabilitatea
emoţională, gradul de anxietate, fobiile, obsesiile,
nervozitatea, calmul, stăpînirea de sine, tendinţele
depresive, antisociale, toleranţa la frustrare, nivelul
de maturizare socială, capacitatea de comunicare
şi relaţionare, sociabilitatea, tulburări de
comportament etc.
2012 Bucureşti 36
 IV. RECOMANDĂRI PRIVIND METODOLOGIA DE EXAMINARE
PSIHOLOGICĂ A PERSOANELOR CARE SOLICITĂ OBŢINEREA
PERMISULUI DE ARMĂ

 Standardele de admitere se stabilesc pentru:

 evaluarea potenţialului aptitudinal general: nivel
intelectual peste medie (nota standard NS ≥ 4 sau
coeficientul de inteligenţă IQ ≥ 90);
 evaluarea potenţialului aptitudinal special (viteză,
randament, timp de reacţie, eficienţă, precizie etc.): cel
puţin nivel mediu (nota standard NS ≥ 4);
 evaluarea structurii de personalitate: scale fără
accentuări sau care să indice eventuale dizarmonii (cu
notele standard pe dimensiuni NS > 3).

 Se impun câteva precizări, în sensul că valorile

notelelor standard de mai sus reprezintă etaloane
exprimate în stanine (9 clase) şi că, atunci când se
utilizează etaloane exprimate în alte tipuri de scale,
valorile vor fi egale sau mai mari mediei.

2012 Bucureşti 37
 IV. RECOMANDĂRI PRIVIND METODOLOGIA DE EXAMINARE
PSIHOLOGICĂ A PERSOANELOR CARE SOLICITĂ OBŢINEREA
PERMISULUI DE ARMĂ

 Decizia rezultată ca urmare a evaluării

psihologice poate fi „APT / INAPT psihologic”
pentru angajare sau obţinerea permisului de
armă.

 Reexaminarea se acceptă o singură dată, la

un interval de timp de minim 5 zile şi maxim
10 zile de la data evaluării iniţiale.

 Valabilitatea rezultatului final al examinării

se referă doar la scopul şi momentul evaluării
şi este validă, în condiţii de normalitate, timp
de un an calendaristic (12 luni consecutive).

2012 Bucureşti 38
VI. UTILIZATORII METODOLOGIEI DE EVALUARE
PSIHOLOGICĂ

Atestate
COMISIA APLICATIVĂ
ianuarie Supervizori
de: %
2011
Psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă
2006 13,95 142
naţională

Psihologia muncii,transporturilor şi serviciilor 5989 41,47 183

Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională 1589 10,96 120

Psihologie clinică şi psihoterapie 4855 33,62 223

TOTAL 14439 100 586

NOTĂ: - total psihologi cu drept de liberă practică = 7361
- treceri la altă treaptă de specializare in trim I/2009 = 2252
- total dosare = 14.439

2012 Bucureşti 39
 VI. UTILIZATORII METODOLOGIEI DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ - competenţe

• a) evaluarea şi selecţia profesională:

- cunoaşterea profilului psihologic al candidaţilor la ocuparea unor funcţii/posturi;
- raportarea profilului psihologic al candidaţilor la cerinţele psihologice ale postului;
- avizarea psihologică a candidaţilor;
• b) analiza psihologică a activităţii;
• c) analiza şi prevenirea accidentelor de muncă;
• d) identificarea şi gestionarea factorilor de risc şi a vulnerabilităţilor psihologice individuale
şi de grup, în scopul prevenirii fenomenelor de inadaptare profesională;
• e) cunoaşterea şi asistenţa psihologică a personalului;
• f) asistenţa psihologică a persoanelor care execută pedepse privative de libertate şi a altor
categorii de persoane, conform legislaţiei în vigoare şi competenţelor profesionale;
• g) diagnoză şi intervenţie organizaţională;
• h) managementul stresului;
• i) managementul situaţiilor de criză şi negocierea;
• j) asigurarea psihologică a situaţiilor operative;
• k) asigurarea suportului psihologic al misiunilor şi activităţilor specifice;
• l) cercetarea metodologică;
• m) formarea şi (re)orientarea pe ruta profesională;
• n) formarea profesională a psihologilor în domeniul de specialitate.

2012 Bucureşti 40
 VII. CONCLUZII
Din prezentul studiu cu privire la evaluarea psihologică a
personalului pentru obţinerea permisului de armă se pot desprinde
câteva concluzii importante:

1. Necesitatea elaborării unei/unor metodologii care să

asigure standarde profesional-ştiinţifice unitare cu privire la
evaluarea psihologică a personalului care are în atribuţii utilizarea
armamentului şi muniţiilor, conform legislaţiei şi reglementărilor
specifice.

2. Înţelegerea, însuşirea şi îndeplinirea, de către fiecare

specialist, a condiţiilor legale referitoare la atestarea profesională
şi la autorizarea funcţionării cabinetelor individuale, a cabinetelor
asociate sau a societăţilor civile profesionale de psihologie.

3. Organizarea şi desfăşurarea unor cursuri de perfecţionare

şi formare profesională continuă pentru psihologii atestaţi în
specializarea psihologie în domeniul securităţii naţionale.

2012 Bucureşti 41
ÎNTREBĂRI ?

2012 Bucureşti 42