Sunteți pe pagina 1din 11

TEMA: Organizarea evidenţei, păstrării şi distribuirii armamentului şi

muniţiei.
Şedinţa 1. Cerinţele documentelor de conducere cu privire la evidenţa, depozitarea
şi distribuirea armamentului de infanterie şi muniţiei. Ordinea păstrării, evidenţei şi
distribuirii armamentului şi muniţiei în unitate. Amenajarea camerei pentru
păstrarea şi curăţirea armamentului. Predarea armamentului la reparaţie.
Şedinţa 2. Organizarea evidenţei, păstrării şi distribuirii armamentului şi muniţiei
în companie. Amenajarea camerei pentru păstrarea şi curăţirea armamentului.

1. Cerinţele documentelor de conducere cu privire la evidenţa, depozitarea şi


distribuirea armamentului de infanterie şi muniţiei.

Prezenta Instrucţiune stabileşte organizarea evidenţei, păstrării şi eliberării


armamentului de infanterie şi muniţiilor în marile unităţi, unităţile militare ale
Armatei Naţionale (în continuare – unităţile militare), instituţiile Ministerului
Apărării şi catedrele militare din cadrul instituţiilor de învăţămînt superior
universitar de stat (în continuare – catedrele militare).
Prevederile prezentei Instrucţiuni sînt obligatorii pentru toate unităţile
militare, instituţiile Ministerului Apărării şi catedrele militare.
2. În sensul particularităţilor evidenţei, păstrării şi eliberării armamentului şi
muniţiilor aferente, se aplică următoarea terminologie:
Armament – complexul diverselor tipuri de arme şi mijloace, care asigură
folosirea acestuia şi care este parte componentă a tehnicii militare.
Armament (armă) – dispozitiv şi mijloc, destinat pentru distrugerea
inamicului în lupta armată.
Armamentul (arma) de infanterie – armă cu ţeavă pentru trageri cu cartuşe
sau alte elemente de distrugere.
Conform calibrului armamentul (armele) de infanterie se divizează în:
a) armamentul (armele) de infanterie de calibru mic – armamentul (armele)
pentru trageri cu cartuşe sau alte elemente de distrugere de calibru mai mic de 6,5
mm;
b) armamentul (armele) de infanterie de calibru mijlociu – armamentul
(armele) pentru trageri cu cartuşe sau alte elemente de distrugere de calibru
6,5-9 mm;
c) armamentul (armele) de infanterie de calibru mare – armamentul
(armele) pentru trageri cu cartuşe sau alte elemente de distrugere de calibru
9-14,5 mm.
Conform sursei de energie pentru aruncarea elementului de distrugere
armamentul (armele) de infanterie se divizează în:
a) armamentul (armele) de infanterie de foc – armamentul (armele), în care
pentru aruncarea din canalul ţevii a proiectilului (minei, cartuşului) se foloseşte
forţa de presiune a gazelor, care se formează la arderea încărcăturilor de azvîrlire
din pulbere sau a amestecurilor inflamabile speciale;
b) armamentul (armele) de infanterie pneumatic – armamentul (armele)
portative, în care pentru aruncarea cartuşelor se foloseşte forţa de presiune a
aerului comprimat sau a altui gaz. Conform
destinaţiei armamentul (armele) de infanterie se divizează în:
a) armamentul (armele) de infanterie de luptă – armamentul (armele),
destinat pentru acţiuni de luptă;
b) armamentul (armele) de infanterie pentru reglaj – armamentul (armele),
special destinat, în baza rezultatelor tragerilor de probă, se stabileşte corecţia
distanţei şi direcţiei la condiţiile meteorologice respective ale tragerilor;

1
c) armamentul (armele) de infanterie de instrucţie – armamentul (armele),
special confecţionat sau inutilizabil pentru folosire de luptă, destinat pentru
studierea construcţiei acestora şi instruirea efectivului privind metodele de mînuire
a acestora la exploatare şi reparaţie;
d) armamentul (arme) de infanterie sportiv – armele de foc sau pneumatice
portative destinate pentru trageri sportive la ţintele fixe şi mobile;
e) armamentul (arme) de infanterie de vînătoare – armele de foc cu
construcţie specială pentru vînătoare amatoare sau profesională, sau pentru trageri
sportive la standuri cu ţintă-farfurie.
Muniţii – partea componentă a armamentului, destinată nemijlocit pentru
nimicirea forţei vii şi a tehnicii inamicului, a construcţiilor şi executării misiunilor
speciale.
Conform destinaţiei muniţiile se divizează în:
a) muniţii principale – muniţiile pentru lovirea ţintei;
b) muniţii speciale – muniţiile pentru iluminare, fumizare;
c) muniţii auxiliare – muniţiile pentru instrucţie, manevră şi încercări
speciale.
3. În prezenta Instrucţiune se subînţelege:
- prin armament de infanterie – armamentul prevăzut în state şi cel
neprevăzut în state, personal, de decoraţie, sportiv şi de instrucţie;
- prin muniţii – cartuşele de luptă şi de instrucţie, cartuşele pentru armele
sportive, mijloacele de semnalizare şi iluminare, petardele, grenadele de mînă şi
focoasele pentru ele;
- prin muniţii genistice – substanţele explozive, pirotehnice, minele
genistice, mijloacele de aprindere, distrugere şi deminare.
4. Asigurarea integrităţii armamentului şi muniţiilor în Armata Naţională
reprezintă una din cea mai importantă obligaţie a comandanţilor şi şefilor de toate
nivelele.
5. Armele personale ale militarilor prin contract în perioada de absenţă
temporară a lor din unitatea militară de pînă la 60 zile, nu se predau la depozitul
unităţii. Comandantul (şeful) stabileşte modul de scoatere (transportare) a
armamentului în locul de adunare în caz de alarmă prin ordinul său.
6. La schimbarea persoanelor responsabile de evidenţa şi păstrarea
armamentului şi muniţiilor (la eliberarea din funcţie, plecare în delegaţie, concediu
sau la tratament îndelungat), primirea şi predarea armamentului şi muniţiilor,
precum şi a documentaţiei de evidenţa, se vor efectua cu întocmirea actului de
primire-predare.
La schimbarea şefului catedrei militare (şefului clubului sportiv), primirea
(transmiterea) armamentului şi muniţiilor de instrucţie, armamentului pneumatic,
de calibru mic şi muniţiilor aferente se efectuează în prezenţa reprezentantului
Direcţiei armament J4 Logistică, iar la schimbarea persoanei responsabile
nemijlocit de evidenţă, păstrare şi folosire, - în prezenţa rectorului instituţiei de
învăţămînt (şefului clubului sportiv).
Actul de primire (predare) a armamentului şi muniţiilor de instrucţie,
armamentului pneumatic, de calibru mic şi muniţiilor aferente, în primul caz se
aprobă de către şeful Direcţiei armament J4 Logistică, în cazul al doilea – de către
rectorul instituţiei de învăţămînt (şefului clubului sportiv).
7. În caz de plecare a persoanei responsabile de evidenţa şi păstrarea
armamentului şi muniţiilor în delegaţie, concediu sau tratament îndelungat, tot
armamentul şi muniţiile, de asemenea, documentele de evidenţă sînt transmise prin
act altei persoane, numite prin ordin pe unitate.
8. În absenţa persoanei responsabile de evidenţa, păstrarea şi eliberarea
armamentului şi muniţiilor, dulapul cu arme şi lada cu muniţii, cu permisiunea
comandantului (şefului), pot fi deschise cu cheile de rezervă de către o comisie
compusă din cel puţin trei persoane. În acest caz se întocmeşte actul de deschidere
2
în două exemplare, în care se indică cînd şi cine a efectuat deschiderea, la
indicaţiile cui, existentul de arme (muniţii), ce s-a scos şi cui s-a transmis. Actul
este semnat de persoanele care au efectuat deschiderea.
Un exemplar al actului se păstrează în dulapul cu arme (lada cu muniţii), iar
celălalt se păstrează la comandantul de subunitate.
Dulapul (lada) se încuie şi se sigilează cu sigiliul personal al persoanei care a
efectuat deschiderea, numărul acesteia este indicat în act.
Persoana responsabilă de evidenţa, păstrarea şi eliberarea armelor şi
muniţiilor, în caz de deschidere a dulapului cu arme şi a lăzii cu muniţii în absenţa
sa, este obligată la prezentarea la serviciu să confrunte imediat numerarul
existentului de armament şi muniţii cu datele de evidenţă. Deschiderea dulapului
(lăzii) în acest caz se efectuează de către persoana responsabilă de evidenţa,
păstrarea şi eliberarea armamentului şi muniţiilor, şi obligator în prezenţa
persoanelor numite pentru deschidere.
9. Pentru executarea serviciului de gardă sau la executarea misiunilor
speciale de către militarii care n-au arme, se permite înarmarea cu arme
neprevăzute pentru înzestrare acestora cantitatea necesară este indicată prin
ordinul pe unitatea militară.

2. Ordinea păstrării, evidenţei, şi distribuirii armamentului şi muniţiei în


unitate.
Secţiunea 1
Evidenţa, păstrarea şi eliberarea armamentului şi muniţiilor
în subunităţi şi unităţi

22. În unităţile militare, armamentul şi muniţiile sînt ţinute la evidenţă în


registrul de evidenţă a existentului şi mişcării mijloacelor materiale (formularul 27)
integral pe unitate cu indicarea existentului separat pentru depozit şi în fiecare
subunitate.
Evidenţa întăririi armamentului după subunităţi, se efectuează conform
registrului de evidenţă (formularul 28), iar a armamentului instalat pe tehnica
blindată şi tehnica militară a altor genuri de arme şi servicii – potrivit registrului
(formularul 31) în conformitate cu serviciul respectiv.
23. În subunitate armamentul şi muniţiile sînt ţinute la evidenţă conform
următoarelor documente:
- registrului de evidenţă şi mişcare a mijloacelor materiale în subunitate
(formularul 26);
- registrului de distribuţie a armamentului şi muniţiei al companiei în
conformitate cu Regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate ale RM
(modelul de completare este indicat în anexa 20);
- tabelului de întărire a armamentului după efectiv (anexa 3);
- tabelului de distribuire –predare (formularul 9a).
Pentru controlul integrităţii muniţiilor încărcate în mijloacele de transport şi
stabilirea responsabilităţii conducătorului sînt completate foile de însoţire
(formularul 62), iar al muniţiilor încărcate pe tehnica de luptă – foile de ambalare
(formularul 63).
Toate registrele de evidenţă a mijloacelor materiale, care sînt ţinute în
subunitate, sînt ţinute la evidenţă în statul major al unităţii (marii unităţi).
24. În registrul de evidenţă (formularul 26) armamentul se ţine la evidenţă în
complet conform nomenclaturilor, modelelor (tipurilor), împreună cu completul
individual piese de schimb, scule şi accesorii. Pentru fiecare tip de arme se
rezervează cîteva pagini (în funcţie de mişcarea armamentului). La sfîrşit sînt
rezervate cîteva foi pentru ţinerea evidenţei conform numerelor a armelor, de
asemenea, pentru înscrierile privind efectuarea confruntărilor evidenţei în
subunitate cu evidenţa în unitatea militară.
3
Muniţiile pentru armament se ţin la evidenţă conform nomenclaturii,
indicîndu-se calibrul, efectul gloanţelor, numărul întreprinderii şi anul producerii.
25. Registrul de evidenţă (formularul 26) se păstrează la plutonierul
(comandantul) subunităţii.
26. Armamentul este întărit după efectivul subunităţilor contra semnăturii
personale în tabelul de eliberare a armelor. Tabelul este completat pentru fiecare
perioadă de instrucţie.
Armele sînt eliberate şi înscrise în livretul militar al militarului (legitimaţia de
serviciu), indicîndu-se modelul, seria, numărul armei şi data înmînării. Fiecare notă
privind înmînarea şi predarea armelor este confirmată prin semnătura
comandantului de subunitate (şefului de stat major) şi sigilată cu sigiliul cu stemă
al unităţii militare.
Primirea armelor de la efectivul subunităţii se efectuează prin scăderea lor din
tabelul de întărire a armamentului după efectiv.
Nu se permite păstrarea în subunitate a armelor neînregistrate.
27. În subunităţi armele şi muniţiile acestora, inclusiv cele de instrucţie,
trebuie să se păstreze în camera de păstrare a armelor.
28. Camera pentru păstrarea armamentului trebuie să fie utilată cu
semnalizare de pază şi să fie în permanenţă sub paza persoanelor din serviciul
de zi. Odată cu lăsarea întunericului şi pînă în zori, camera va fi complet
iluminată. În camera pentru păstrarea armamentului este atîrnat tabelul
mijloacelor materialele (formularul 65), în care se include numărul de rastele,
dulapuri, lăzi şi alte mijloace materialele ce se păstrează în această cameră. În
tabel, de asemenea sînt indicate numerele de inventar ale lăzilor, dulapurilor şi cu
care sigiliu sînt sigilate. Tabelul este semnat de către comandantul companiei.
În caz de păstrare într-o cameră a armelor şi muniţiilor acestora ale cîtorva
subunităţi ale aceleaşi unităţi militare, prin ordinul comandantului (şeful) este
numit un militar responsabil de ordinea amplasării, păstrării şi asigurării
integrităţii armelor şi muniţiilor, care semnează tabelul mijloacelor materiale aflate
în cameră.
La intrarea în camera pentru păstrarea armamentului este atîrnat extrasul
din Codul Penal al Republicii Moldova privind răspunderea penală pentru furtul de
arme şi muniţii (punctele 186, 187, 188, 290, 291).
29. La fiecare rastel (dulap, safeu, ladă) se fixează o etichetă (anexele 4 şi 5)
cu indicarea subunităţii, gradului militar, numelui persoanei responsabile,
numărului rastelului (dulapului, lăzii) şi numărului sigiliului cu care au fost
sigilate.
La rastel (dulap, ladă) se agaţă tabelul (anexele 6; 7 şi 8) cu indicarea tipului
şi cantităţii numerice a armelor. Tabelul se semnează, iar modificările în el le
efectuează comandantul de subunitate (şeful de stat major) în ziua de predare
(înmînare) a armelor.
La fiecare locaş al rastelului (dulapului) trebuie să fie lipită (fixată) eticheta
(anexa 9) cu indicarea tipului, numărului armei, gradului militar, numelui
persoanei, căreia i-a fost încredinţată.
30. În lada cu cartuşe trebuie să fie tabelul (anexa 10) semnat de
comandantul subunităţii. În tabel se indică numărul de cartuşe, numărul
întreprinderii producătoare şi anul producerii lor.
Rezerva de cartuşe de luptă în subunitate pentru executarea serviciului de
gardă este indicată de comandantul (şef) ţinîndu-se cont de necesităţile practice ale
fiecărei subunităţi.
În caz de păstrare a încărcătoarelor şi bandelor de cartuşe pentru arme
încărcate, termenul de păstrare a lor nu va depăşi trei ani, apoi încărcătoarele şi
benzile de cartuşe se descarcă, muniţiile trec controlul tehnic şi cu aceleaşi muniţii
se încarcă alte încărcătoare şi benzi de cartuşe, în aceeaşi cantitate şi pentru

4
acelaşi termen. În lada cu încărcătoarele şi benzile de cartuşe încărcate se află
graficul de reîncărcare a încărcătoarelor (anexa 19).
Cartuşele de aceeaşi nomenclatură, care se păstrează în subunitate (stat
major, instituţie) trebuie să fie produse la aceiaşi întreprindere şi în acelaşi an.
31. Pistoalele-mitralieră, carabinele, puştile, mitralierele şi aruncătoarele de
grenade portative, de asemenea, ţevile de rezervă pentru mitraliere, baionetele
trebuie să se păstreze în rastele, iar pistoalele (revolverele) şi muniţiile de arme – în
dulapuri şi lăzi, care se închid cu lacăt. 32.
Armele personale ale militarilor prin contract a subunităţii şi cartuşele pentru ele se
păstrează într-o companie sau la ofiţerul de serviciu pe unitate într-un rastel (safeu)
metalic, ce se închide cu lacăt. Cartuşele pentru pistoalele militarilor prin contract a
subunităţii trebuie să se păstreze în dulap împreună cu restul pistoalelor, dar într-o
ladă de fier separată, închisă cu lacăt. Se permite ca o parte
din cartuşele pentru serviciul de zi să se păstreze în ambalaj de carton separat sau
în dispozitive-fagure.
Pistoalele militarilor prin contract a subunităţii se păstrează în lăzi metalice
închise şi sigilate.
Locul de păstrare, modul de eliberare şi predare a pistoalelor şi cartuşelor
acestora este reglementat prin ordinul comandantului (şefului).
33. Armele de instrucţie şi muniţiile de instrucţie, cu excepţia pistoalelor, se
păstrează izolat de cele de luptă. Cartuşele de instrucţie se păstrează într-o ladă de
fier ce se încuie cu lacăt şi se sigilează în camera de păstrare a armamentului.
Pistoalele de instrucţie se păstrează în aceiaşi cameră de păstrare a
armamentului împreună cu pistoalele de luptă ale militarilor prin contract a
subunităţii, numai că în rastele diferite. Locul de păstrare a lor este marcat cu
inscripţia „Arme de instrucţie”.
Armele sportive se păstrează împreună cu cele de luptă. Locul de păstrare a
acestora este marcat cu inscripţia „Arme sportive”. Cartuşele armelor sportive se
păstrează împreună cu cartuşele de luptă.
Eliberarea armelor de instrucţie şi a celor sportive, precum şi a cartuşelor de
instrucţie şi celor sportive se efectuează analogic celor de luptă.
34. Rastelele cu arme, dulapurile şi lăzile cu pistoale şi muniţii, de asemenea,
camerele pentru păstrarea armamentului din subunităţi trebuie să fie utilate cu
zăvoare sigure, să se închidă cu lacăt şi să se sigileze cu sigilii de mastic; rastelele şi
camerele – cu sigiliul sergentului de serviciu pe subunitate, dulapurile şi lăzile cu
pistoale, muniţii de luptă şi de instrucţie – cu sigiliul plutonierului subunităţii.
Cheile de la camerele de păstrare a armamentului, rastele trebuie să se afle în
permanenţă la ofiţerul de serviciu pe unitate în tub (penal) sigilat, eliberarea tubului
cu cheile sergentului de serviciu pe companie se efectuează numai pentru primirea-
predarea armamentului şi muniţiilor în prezenţa comandantului sau a plutonierului
companiei. Transmiterea acestor chei altor persoane se interzice.
Cheile şi sigiliul de la lăzile (dulapurile) cu pistoale, muniţii de luptă şi de
instrucţie trebuie să se afle la plutonierul companiei sau la ofiţerul (plutonierul)
responsabil.
35. Cheile de rezervă se păstrează la comandantul subunităţii în tubul
(penalul) sigilat, într-o ladă metalică ce se închide cu lacăt.
Lacătele, în caz de pierdere (dispariţie) a cheilor, imediat sînt substituite cu
altele. 36.
Militarului plecat în delegaţie de serviciu cu armă, în delegaţie de serviciu i se
înscrie tipul, numărul armei şi numărul de muniţii primite de el. Înscrierea este
contrasemnată cu semnătura persoanei, care a semnat delegaţia, şi cu sigiliul cu
stemă.
Armele şi muniţiile destinate pentru înarmarea echipei (gărzii) sînt înscrise în
delegaţia superiorului echipei (gărzii), indicîndu-se numărul cantitativ, tipul, seria,

5
numărul armelor şi cantitatea de muniţii la ele. Numărul şi data delegaţiei sînt
înscrise în registrul de eliberare a armelor şi muniţiilor al companiei.
La sosirea în locul destinaţiei armele şi muniţiile, dacă de ele nu este nevoie
pentru executarea misiunii de serviciu, sînt predate la păstrare temporară în
unitatea militară, instituţie sau comandantului comenduirii militare la locul
delegaţiei.
Predarea de către militari a armelor şi muniţiilor la păstrarea temporară în
unitatea militară, instituţie sau comandantului comenduirii militare se efectuează
după registrul de eliberare a armelor şi muniţiilor. În acest scop în registrul de
eliberare a armelor şi muniţiilor este rezervat un compartiment special sau se
completează un registru aparte de primire a armelor şi muniţiilor la păstrare
temporară.
Pentru păstrarea armelor şi muniţiilor militarilor aflaţi în deplasare de
serviciu este rezervat un rastel special şi un loc special în rastel (dulap).
37. La schimbarea serviciului de zi primirea şi predarea armelor o execută
sergentul de serviciu pe subunitate (unitate) cu bucata, după numere şi complet în
conformitate cu inventarul armamentului ce se păstrează în rastele şi conform
registrului de eliberare a armelor şi muniţiilor, iar a muniţiilor – după numărul de
lăzi sigilate, fără a le deschide, în conformitate cu tabelul mijloacelor materialele ce
se află în camera pentru păstrarea armamentului, despre aceasta se face înscrierea
în registrul de primire şi predare a serviciului (notaţia-model este prezentată în
anexa 11).
O atenţie deosebită se acordă funcţionării semnalizării camerei pentru
păstrarea armamentului, rezistenţei zăvoarelor şi lacătelor de la rastele, dulapuri
(safeuri) cu arme, lăzi cu muniţii, integritatea sigiliilor şi corespunderea lor
numerelor indicate în tabele, de asemenea, predării la timp a armelor de către
persoanele sosite din delegaţii de serviciu, din serviciu şi de la instrucţii.
38. Armele sînt eliberate efectivului de către sergentul de serviciu pe
subunitate la comandă comandantului sau plutonierului subunităţii. Pistoalele
militarilor prin contract, cartuşele pentru gărzi sînt eliberate de către plutonierul
subunităţii doar cu permisiunea comandantului de subunitate. Cartuşele pentru
sergentul de serviciu pe subunitate sînt eliberate de către plutonierul subunităţii la
dispoziţia ofiţerului de serviciu pe unitate.
Armele personale a militarilor prin contract a subunităţii şi cartuşele pentru
acestea sînt eliberate de către plutonierul subunităţii în conformitate cu modalitatea
stabilită de comandant (şef).
39. Cartuşele de instrucţie pentru instruire sînt eliberate de către plutonierul
subunităţii conducătorului şedinţei contra semnăturii în registrul de distribuţie a
armelor şi muniţiilor al subunităţii.
40. Eliberarea armelor şi muniţiilor efectivului pentru aplicaţii, instrucţii,
gărzi, de asemenea, pentru întreţinere se efectuează contra semnăturii personale în
registrul de distribuţie a armelor şi muniţiilor al subunităţi.
Dacă în componenţa gărzii sînt prevăzute posturi în două schimburi şi o parte
din militarii gărzii, după executarea serviciului de gardă se întorc independent în
subunitate, în acest caz la încheierea serviciului aceşti militari predau şefului gărzii
cartuşele, pe care el le păstrează într-o ladă metalică specială, şi la comanda
superiorului se întorc în subunitate, unde predau armele sergentului de serviciu pe
subunitate. Despre predarea armelor de către personalul gărzii, sergentul de
serviciu pe subunitate îl înştiinţează imediat pe şeful gărzii.
La înlăturarea militarului de gardă de la executarea serviciului de gardă,
înainte de trimiterea acestuia în subunitate (unitatea militară), şeful de gardă
trebuie să ridice de la el arma şi cartuşele. Arma şi cartuşele ridicate sînt predate în
subunitate de către şeful de gardă, după schimbarea gărzilor.
Pentru unităţile militare cu efectiv redus şi unităţile ce dispun de subunităţi
de pază, cartuşele pentru gărzi se păstrează în camera ofiţerului de serviciu pe
6
unitate. Eliberarea muniţiilor gărzii, ce intră în serviciu, se efectuează conform
registrului de distribuţie a armelor şi muniţiilor a subunităţii.
41. Armele şi muniţiile, primite în conformitate cu ordinul comandantului de
unitate pentru personalul gărzii în alte subunităţi, sînt eliberate şefului de gardă
contra semnăturii în registrul de distribuire a armelor şi muniţiilor al subunităţii.
Şeful de gardă eliberează aceste arme şi muniţii personalului gărzii conform
tabelului de distribuţie, indicînd tipul, seria, numărul armei şi numărul de muniţii
contra semnăturii militarilor care au primit armele cu muniţii.
42. Odată cu darea alarmei, armele şi muniţiile militarilor prin contract se
permite de a fi eliberate conform fişei (anexa 12), notările în registrul de distribuţie a
armelor şi muniţiilor al subunităţii nu se efectuează.
Pentru reducerea timpului necesar la eliberarea armelor de infanterie şi
muniţiilor în caz de alarmă, la sfîrşitul registrului de distribuţie a armelor şi
muniţiilor al subunităţii se efectuează din timp o notă, care la necesitate este
precizată la eliberarea armelor şi muniţiilor. Armele şi muniţiile sînt eliberate
militarilor contra semnătură.
43. Scoaterea în caz de alarmă a pistoalelor şi cartuşelor militarilor prin
contract în locurile de adunare în caz de alarmă se permite de a efectua în lăzi de
metalice transportabile, utilate cu zăvoare, care ar exclude atingerea pistoalelor
între ele şi de pereţii (capacul) lăzii.
La darea alarmei lăzile sigilate cu pistoalele şi muniţiile pentru militarii prin
contract a subunităţii sînt primite contra semnătură de către plutonierul
subunităţii care le aduce în raionul de concentrare.
La sosirea în raionul de concentrare, plutonierul subunităţii deschide lăzile
cu pistoale şi muniţii, controlează numărul lor şi, în caz de necesitate, le înmînează
efectivului contra semnăturii în registrul de distribuţie a armelor şi muniţiilor al
subunităţii în caz de alarmă.
Dacă pistoalele şi cartuşele nu se eliberează, lăzile cu pistoale şi muniţii se
închid cu lacăt, sînt sigilate cu sigiliul de mastică al plutonierului subunităţii şi sînt
predate sub pază. La
stingerea alarmei, pistoalele şi muniţiile, dacă au fost eliberate, sînt controlate
conform numerelor şi în modul stabilit sînt predate sergentului de serviciu pe
subunitate.
44. În unităţile de aviaţie, odată cu darea alarmei, lada cu pistoale şi cartuşe
pentru militarii prin contract a subunităţii, se primeşte de către ofiţerul responsabil,
numit prin ordinul pe unitate, de la ofiţerul de serviciu pe unitate contra,
semnăturii în registrul de distribuţie a armelor şi muniţiilor şi se transportă pe
aerodrom (în raion). Pistoalele-mitralieră în lăzi de lemn şi cartuşele în lăzi metalice
pentru soldaţi şi sergenţi le primeşte de la sergentul de serviciu pe companiei,
fiecare exemplar, contra semnăturii în registrul de eliberare a armelor şi muniţiilor
şi le transportă la aerodrom (în raion) plutonierul, unde apoi, la ordinul
comandantului subunităţii le eliberează efectivului.
La stingerea alarmei, dacă armele au fost eliberate militarilor prin contract,
aceştia predau pistoalele şi cartuşele ofiţerului responsabil pentru primirea şi
transportarea armelor. Ofiţerul responsabil predă armele şi muniţiile ofiţerului de
serviciu pe unitate conform registrului de distribuţie a armelor şi muniţiilor.
Locul de predare a armelor şi muniţiilor este stabilit de către (şef).
Pistoalele-mitralieră, soldaţii şi sergenţii le predau la încheierea alarmei (dacă
le au primit), plutonierului subunităţii. Plutonierul subunităţii predă pistoalele-
mitralieră potrivit exemplarelor, iar cartuşele în lada închisă cu lacăt şi sigilată
conform registrului de distribuţie a armelor şi muniţiilor – sergentului de serviciu pe
subunitate. Sergentul de serviciu pe subunitate, raportează ofiţerului de serviciu pe
unitatea militară despre predarea de către efectiv a armelor şi muniţiilor.
Despre predarea armelor şi muniţiilor sub pază serviciului de zi, ofiţerul de
serviciu pe unitatea militară, raportează comandantului (şefului).
7
45. În toate cazurile de eliberare a armelor, comandantul de pluton şi
locţiitorul său, trebuie să controleze ca efectivul să primească doar armele
repartizate.
46. Armele şi muniţiile soldaţilor şi sergenţilor unităţii militare care n-au ieşit
la aplicaţii (trageri), trebuie păstrate în subunitate sau predate la depozit.
47. După încheierea şedinţelor (aplicaţiilor, tragerilor, serviciului, patrulării,
executării misiunii de serviciu, delegaţiei) cu arma şi întoarcerea din corpul de
gardă, armele trebuie să fie curăţate şi predate sergentului de serviciu pe
subunitate (unitate militară). Militarii, care predau armele, trebuie să se convingă
că armele sînt scăzute din registrul de eliberare a armamentului şi muniţiilor. La
întoarcerea pe timp de noapte, armele numai se şterg şi se predau, curăţirea
definitivă se efectuează ziua.
48. Rezerva de muniţii pentru gărzi, prevăzută de Regulamentul serviciului de
garnizoană şi de gardă al Forţelor Armate ale RM, precum şi armele1, care sînt
păstrate în permanenţă în corpul de gardă, se eliberează comandantului
comenduirii garnizoanei (comandantului de subunitate, numit prin ordinul pe
unitatea militară), de la depozitul unităţii conform facturii. Aceste muniţii şi arme se
înscriu după subunitatea comenduirii sau după alte subunităţi.
Armele şi muniţiile, care sînt păstrate în permanentă în corpul de gardă, se
înscriu în registrul de evidenţă a existentului şi mişcării mijloacelor materiale în
subunitate (formularul 26), după înscrierea evidenţei muniţiilor pe o foaie separată.
49. Transmiterea (stocarea) în corpul de gardă a armelor şi rezervei de muniţii
(ce se păstrează în permanenţă în corpul de gardă) din subunitate, se efectuează
conform actului (anexa 13). Actul este întocmit de către comandantul comenduirii
militare a garnizoanei (şeful statului major al unităţii militare, marii unităţi
militare), şeful serviciului armament şi muniţii al unităţii (marii unităţi) militare,
comandantul subunităţii, de unde sînt transmise armele şi muniţiile în corpul de
gardă, şi de şeful gărzii. Actul este aprobat de către şeful garnizoanei (comandantul
unităţii, marii unităţi militare). Cîte un exemplar al actului se transmite:
comandantului comenduirii militare al garnizoanei (şefului de stat major al unităţii,
marii unităţi militare), şefului serviciului armament şi muniţii al unităţii (marii
unităţi) militare, comandantului subunităţii, de unde se transmit corpului de gardă
armele şi muniţiile. Un exemplar al actului se pune în lada cu arme şi muniţii de
rezervă.

3. Amenajarea camerei pentru păstrarea şi curăţarea armamentului.

Cerinţele înaintate către locurile de păstrare a armamentului şi muniţiilor

Pentru unităţile militare:


17. Toate locurile de păstrare a armamentului şi muniţiilor trebuie să fie
utilate cu semnalizare de pază, construcţia căreia trebuie să asigure declanşarea în
caz de deschidere a locurilor de păstrare, de asemenea, în caz de deteriorare a
cablului.
Semnalizarea trebuie să aibă legătura dispozitivului de semnalizarea de la
camerele de păstrare a armelor subunităţilor la militarul de serviciu pe unitate; de
la safeurile cu pistoale, care se află în încăperile pentru militarii de serviciu pe
unitate (stat major), de la magaziile cu armament şi muniţii şi de la armele din
încăperea de gardă – la şeful de gardă; de la magaziile cu tehnică de luptă,
staţionările avioanelor, încăperile pentru reparaţia armelor – la militarul de serviciu
pe parcul unităţii militare (militarul de serviciu la locul de staţionare al unităţii).
Responsabilitatea pentru starea mijloacelor tehnice ale semnalizării de pază o
poartă şeful obiectivului păzit (comandantul subunităţii). Pentru instalarea

8
semnalizării şi menţinerea ei în stare de funcţionare, prin ordinul pe unitatea
militară este, numită echipa de exploatare.
Funcţionarea semnalizării de pază trebuie să fie controlată: de comandantul
subunităţii – zilnic, şeful de depozit (şeful de magazie), şeful de gardă – la predarea
(primirea) obiectivului pentru pază, militarii de serviciu pe unitatea militară şi pe
subunitate – la primirea (predarea) serviciului. Rezultatele controlului funcţionării
semnalizării de pază sînt înregistrate de către militarul de serviciu pe unitate
(subunitate) în registrul de primire-predare a serviciului, şeful gărzii – în foaia de
stare a gărzii.
Modul de exploatare şi termenul de control al funcţionării semnalizării, de
asemenea, acţiunile persoanelor cu funcţie de răspundere, în caz de declanşare
nesancţionată, trebuie să fie indicate în instrucţiunile militarilor de serviciu pe
unitate (subunitate) şi şefului de gardă.
Deschiderea camerelor (încăperilor) pentru păstrarea armamentului în timpul
lucrului se efectuează cu permisiunea comandantului sau a plutonierului
companiei, despre deschidere aceste persoane înştiinţează ofiţerul de serviciu pe
unitate.
Deschiderea depozitelor şi secţiilor de reparaţie a armamentului se efectuează
în conformitate cu Regulamentul serviciului de garnizoană şi de gardă al Forţelor
Armate ale RM.
Deschiderea locurilor de păstrare a armamentului în afara orelor de lucru (de
la stingere pînă la deşteptare) se efectuează doar cu permisiunea ofiţerul de serviciu
pe unitate.
18. În golurile ferestrelor şi gurile de ventilaţie din camerele (încăperile)
pentru păstrarea armamentului trebuie să fie montate pentru siguranţă grile de
metal cu ochiuri de cel mult 150x150 mm şi diametrul vergelelor – de cel puţin
10 mm. Vergelele grilei se sudează între ele la fiecare intersecţie.
19. În cazarme, camera pentru păstrarea armamentului şi muniţiilor trebui
să fie din pereţi capitali. Se permite de a avea camera pentru păstrarea
armamentului şi muniţiilor cu trei pereţi capitali şi unul din grilă metalică. De
asemenea se permite instalarea peretelui din grilă metalică culisant.
Uşa compactă a camerei pentru păstrarea armamentului trebuie să fie
amenajată cu un vizor de dimensiunile 100x100 mm, care se închide din interiorul
camerei cu sticlă. Se permite de a instala uşi din grilă metalică, executat în
conformitatea cu cerinţele pct. 18 al prezentei Instrucţiuni.
20. Podelele şi pereţii camerei de păstrare a armamentului subunităţilor
(statelor majore) trebuie să fie durabile şi să excludă posibilitatea de a pătrunde în
cameră.
Pentru cluburile sportive şi catedrele militare:
21. Camera pentru păstrarea armamentului trebuie să corespundă
următoarelor cerinţe:
- să fie izolată de alte încăperi auxiliare şi de serviciu cu pereţi capitali, cu
acoperiş, pod şi de podea, care trebuie să fie trainice şi să evite posibilitatea
pătrunderii în cameră. Pereţii interiori (despărţiturile) trebuie să fie echivalenţi după
rezistenţa panourilor împerecheate de carton cu ipsos de lăţimea 80 mm fiecare,
puse între ei cu gratii de oţel sau perete de cărămidă de lăţimea 120 mm, armată cu
plasă metalică. În clădirile construite anterior se admit despărţituri din scîndură
întărite cu gratii din oţel;
- să fie cu două uşi cu încuietoare trainice şi fiabile: uşa exterioară – să fie
confecţionată dintr-o singură scîndură cu grosimea nu mai mică de 40 mm,
capitonată din ambele părţi cu fier zincat lamelat de grosimea 1,4-1,6 mm cu
marginile foilor îndoite la capătul uşii, iar uşa interioară – să fie confecţionată din
gratii de oţel. Uşa exterioară trebuie să se încuie cu lacăt şi să se sigileze cu
ştampilă de mastică (sigiliu) sau plombă, iar uşa interioară – să se încuie cu lacăt.
Înrămarea golului uşii (cutia uşii) se efectuează din profil de oţel. În clădirile
9
construite anterior se admit cutii ale uşilor confecţionate din lemn, întărite cu
cornieră de oţel cu dimensiunile 30x40 mm, iar grosimea nu mai mică de 5 mm,
zidite în perete cu 10 cepuri din armatură de oţel cu diametrul 10-12 mm şi
lungimea nu mai mică de 120-150 mm;
- să fie cu ferestre, la care în golurile ferestrelor, din partea lăuntrică a
încăperii, sau între rame să fie instalate gratii de oţel. În încăperile, care se află la
etajul întîi, golurile ferestrelor se utilează cu obloane metalice sau de lemn
(căptuşite din ambele părţi cu oţel zincat lamelat). Capetele vergelelor gratiilor, în
golurile ferestrelor se zidesc la adîncimea nu mai mică de 80 mm şi se toarnă cu
beton. Obloanele golurilor ferestrelor trebuie să se închidă cu lacăt şi să se sigileze
cu ştampilă de mastică (sigiliu) sau plombă. Gratiile, instalate în golurile uşilor şi
ferestrelor şi pentru întărirea pereţilor (despărţiturilor), se confecţionează din
vergele de oţel cu diametrul nu mai mic de 15 mm. Vergelele se sudează la fiecare
încrucişare, formînd o celulă nu mi mare de 150x150 mm;
- să fie cu semnalizare de pază, prevăzută cu cablaj îngropat şi orientat spre
sursa de alimentare, cu traductoare instalate la ferestre, pereţi, uşi, pod şi legată cu
pupitrul de supraveghere centralizată a organelor afacerilor interne şi cu
semnalizarea autonomă cu legătură la paznic sau la nu mai puţin de doi
colaboratori (personal tehnic) ai clubului sportiv;
- să fie cu extinctoare;
- nu se admite trecerea, prin încăperea camerei, a reţelelor inginereşti cu
diametrul mai mare de 200 mm.

4. Predarea armamentului la reparaţie.

Armele predate pentru reparaţie sînt întoarse în subunitate, la depozit, la


sfîrşitul zilei de lucru.
În orificiile pentru geamuri ale încăperii trebuie să fie gratii cu pătrăţelele de
cel mult 150 x 150 mm din vergele de oţel cu diametrul de cel puţin 10 mm, gratiile
să fie sudate la fiecare intersecţie.
Uşile încăperii trebuie să fie durabile şi să se închidă cu lacăt.
Construcţia şi starea suportului de tavan şi a podelei trebuie să excludă
posibilitatea pătrunderii în atelier prin tavan sau podea. Geamurile, încăperile
de mansardă şi de subsol trebuie să fie închise cu zăvoare interioare de siguranţă.
Toate uşile de intrare ale încăperii se închid din exterior cu lacăte. Uşile (porţile)
încăperii se închid cu lăcat şi se sigilează de către persoanele numite prin ordinul
comandantului unităţii militare. Cheile de la încăperi sînt predate ofiţerului de
serviciu pe unitate (şefului de gardă) sigilate.
106. Pentru amplasarea armamentului defectat şi a celui reparat în atelier, se
instalează rastele ce se închid cu lacăte. Cheile de la rastele se păstrează la şeful
atelierului (comandantul de pluton), rastelele sînt sigilate cu sigiliul şefului de
atelier (comandantului de pluton).
107. Armamentul defect care trebuie predat la reparaţie îl primeşte
plutonierul subunităţii de la sergentul de serviciu pe subunitate contra semnăturii
în registrul de distribuţie a armelor şi muniţiilor al subunităţii. Plutonierul
subunităţii predă aceste arme la atelier conform registrului de evidenţă a bunurilor
materiale, eliberate în folosinţă temporară (formularul 37), în care şeful atelierului
(comandantul plutonului) semnează pentru armele primite.
108. În atelier armele primite sînt notate în registrul de evidenţă a
reparaţiei (deservirii, prelucrării) armamentului, tehnicii şi patrimoniului
(formularul 36).
Eliberarea armelor maiştrilor pentru reparaţii, de asemenea, transmiterea lor
în subunităţile speciale ale atelierului, se efectuează contra semnăturii în registrul
de evidenţă a bunurilor materiale eliberate în folosinţă temporară.

10
109. De la atelier arma trebuie s-o primească persoana care a predat-o pentru
reparaţie, iar în absenţa acestuia – comandantul subunităţii, care semnează în
registrul de evidenţă a reparaţiilor (deservirii, prelucrării) armamentului, tehnicii şi
patrimoniului. Plutonierul subunităţii trebuie să predea armele primite din atelier,
sergentului de serviciu pe companie conform registrului de distribuţie a
armamentului şi muniţiilor.

11

S-ar putea să vă placă și