MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ

 Dispoziţii generale privind Armamentul de infanterie.
Dispoziţii întroductive privind disciplina „Studierea Armamentului”.
Scopul disciplinei.
Scopul disciplinei „Studierea armamentului”. constă în:
 instruirea polițiștilor de frontieră de a mănui iscusit și pe deplin armele de foc din
dotare în divesre condiții ale activității de serviciu;
 folosirea cu pricepere și în totalitate a posibilităților de tragere a armamentului din
dotare pentru nimmicirea diferitor obiective (ținte), într-un timp scurt, cu un consum
minim de muniții, în condiții complexe;
 de dezvoltat gîndirea logică și independentă în rezolvarea misiunilor de tragere;
 istruirea polițistului de frontieră de a fi capabil să folosească armele (armele de foc)
în siguranţă şi eficient atunci când este nevoie.

Disciplina Studierea Armamentului include în sine următoarele compartimente:

 măsurile de siguranță la manipulare cu armamentul din dotare;
 munițiile;
 partea materială a armamentului;
 procedeele și regulile de tragere;
 întreținerea, exploatarea și păstrarea armamentului.

Istoria și evoluția armamentului de foc.

Armă de foc – este un dispozitiv care poate fi utilizat ca armă. Aceasta
lansează proiectile (gloanțe, grenade) la viteze mari prin expansiunea gazelor produse în
urma arderii rapide, controlate și închise a unui combustibil.
Arma al cărei principiu de funcționare are la bază forța de expansiune dirijată a
gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin arderea unei încărcături, sunt asimilate
armelor de foc și ansamblurile, subansamblurile și dispozitivele care se pot constitui și pot
funcționa ca arme de foc.
Prima armă de foc (lancea de foc din bambuc) – a apărut în China și este cunoscută
din sec. al X – lea.
Oficial, se socoate că armele de foc în Europa au apărut în secolul al XIV-lea, când
avansările în tehnologie au permis utilizarea prafului de puşcă. Aceasta a marcat o nouă
eră în afacerile militare-apariţia de artilerie, inclusiv o industrie aparte a artileriei –
artileria manuală.

„Ucigaşul” – culevrina franceză, an. 1410

 Primele mostre a armelor de foc manual, includeau în sine un relativ scurt de fier
sau țeavă de bronz, înăbuşit închis la un capăt, care uneori se termină cu nucleul. Tije de
coş de fum, reprezentând o punte de lemn prelucrate brutal.

Archebuza sec. al XVI – lea

Pistolét (fr. pistolet ← francez pistol din píšťala Cehă „mână tun”) este o armă de
foc manuală neautomată sau semiautomată (mai puţin automată). Este, predestinată, de
obicei, pentru efectuarea tragerii la distanțe scurte (pînă la 25-50 metri), cît cu o mînă, atît
cu două. Poate fi folosit atît pentru atac cît şi pentru apărare.
Automat, sau karabină automată, în literatura străină, de asemenea, pușcă de asalt-
armă de foc individuală automată, destinată pentru nimicirea forței vii a inamicului în
luptă de aproape şi poate crea o densitate mai mare de foc.

Karabină model a anului 1944

Pistolul mitralieră Șpagin 1941 (PPȘ-1941)

Măsurile de siguranță la manipulare cu armamentul din dotare.

Măsurile de siguranță în timpul instruirii cu arma.
Măsurile de siguranță în timpul desfășurării lecțiilor la disciplina studierea armamentului.
În timpul desfășurării lecțiilor cu armele de utilizare în comun, este interzisă
luarea acestora în mîini sau atingerea fără permisiunea conducătorului lecției.
 înaintea începerii lecţiilor trebuie de controlat arma să nu fie încărcată şi dacă este
în stare de funcţionare şi-n complect;
 în timpul controlului armei trebuie să fim precauţi şi să păstrăm ordinea acţiunilor;
 înainte de a apăsa pe trăgaci ţeava armei trebuie ridicată în sus nu mai puţin de 45
de grade;
  în timpul folosirii muniţiilor de instrucţiune este necesar de verificat dacă între ele
nu sunt muniţii de luptă;
 după lecţii se verifică ca cocoşul să nu fie armat se scoate din poziţia de luptă şi se
pune la siguranţă.
În timpul desfășurării lecțiilor la disciplina Instrucția tragerii se interzice categoric:
 să transmitem arma altor persoane fără permisiunea conducătorului lecției;
 să lăsăm arma fără supraveghere;
 folosirea cartuşelor de luptă cu defecțiuni în scopuri de instruire;

Măsurile de siguranță în timpul tragerilor.

Securitatea desfăşurării tragerilor se asigură prin organizarea bună a tragerilor,
cunoaşterea şi respectarea strictă a regulilor şi măsurilor de securitate, precum şi
menţinerea unei disciplini înalte de la toţi colaboratorii.
Deplasările pe teritoriul poligonului unde se execută trageri de luptă se permite numai
pe drumurile şi în raioanele care sunt indicate de către conducătorul tragerilor şi numai cu
permisiunea acestuia.
În timpul primirii armelor și înaintea începerii tragerii este necesar de verificat canalul
ţevii pentru a exclude prezenţa obiectelor străine (cîrpe, nisip, pămînt, etc.).
După finisarea tragerilor, armamentul se descarcă, se efectuiază tragere de control,
după care arma se controlează.
Colaboratorii care nu au însușit măsurile de securitate nu sunt admiși la tragere.

Se interzice categoric:
 încărcarea armamentului fără comanda conducătorului tragerii;
 executarea tragerii cu cartuşe de luptă şi de manevră pînă la semnalul „FOC” (comanda
conducătorului tragerii);
 îndreptarea armamentului spre oameni, în lături şi în spatele câmpului de tragere
indiferent de faptul dacă este încărcat sau nu;
 de a scoate arma încărcată de pe linia de tragere;
 de a înlătura defectele apărute în timpul tragerii desinestătător;
 deschiderea şi executarea focului cu armament defectat, cu muniţie defectată, în direcţii
de tragere periculoase precum și când este ridicat fanionul alb al punctului de comandă
(de sector) şi pe adăposturi;
 lăsarea armelor încărcate în orice loc sau transmiterea acestora altor persoane, lăsarea
armelor individuale pe poziţia de tragere (pe locul pentru tragere), fără comanda
conducătorului (comandantului);

Încetarea tragerii se execută imediat, la comanda conducătorului tragerii/şefului

sectorului de tragere sau din iniţiativa trăgătorului, în următoarele cazuri:
 la apariția oamenilor, mijloacelor de transport, animalelor pe cîmpul de tragere, precum
și a avioanelor, helocopterelor care zboară la înălțimi mici;
 după semnalul „încetare” sau ridicarea fanionului alb la punctul de comandă sau pe
adăpost;
 izbucnirea incendiului pe cîmpul de tragere;
 dezorientarea trăgătorilor;
 pierderea legăturii cu personalul din paza poligonului sau căderea loviturilor în
apropierea acestora;
 căderea gloanţelor peste limita zonei de securitate;
 la comanda conducătorului tragerilor.

Măsurile de siguranță la manipulare cu arma în timpul serviciului.

Măsurile de siguranță la serviciu cu arma.

 în timpul utilizării armamentului toţi poliţiştii de frontieră trebuie să cunoască
construcţia şi caracteristicile tactico - tehnice ale armelor întărite după ei;
 să posede la perfecţie procedeele şi regulile de tragere din ele;
 în timpul utilizării armei să respecte ordinea de examinare, încărcare şi descărcare a
ei şi să nu admită trageri întîmplătoare;
 după ce a primit arma, colaboratorul este obligat să verifice dacă arma nu este încărcată,
să verifice funcționarea și integritatea acesteia și munițiile;
 în timpul mănuirii armei să respecte strict ordine de control, încărcarea şi descărcarea
acesteia;
În timpul serviciului se interzice:
 introducerea cartuşelor în camera cartuşului fără comanda superiorului patrulei,
cuplarea încărcătorului fără necesitate sau comanda superiorului
p a t r u l e i , să ţintească din armă asupra oamenilor şi animalelor ori să o îndrepte în
direcţia, unde sînt oameni;
 de a lăsa arma fără supraveghere și de a transmite altor persoane;
 de a scoate pistolul din toc fără necesitate sau comanda superiorului.

Menținerea armei la serviciu.

În timpul instruirilor sau a misiunilor la supravegherea frontierei de stat, arma
poate fi în poziţia: la umăr, la piept, la spate şi-n poziţia gata de deschidere a focului din
picioare.
Colaboratorii care se deplasează pe jos ţin arma în poziţia la umăr. În timpul
deplasării pe panta abruptă şi pe înălţimi, pe poduri, urcării pe turnul de observare şi
coborîrii din el, efectuării diferitor lucrări, verificarea nemijlocită a actelor, controlului
corporal al persoanelor arma trebuie să fie în poziţia la spate. În timpul escortării
infractorilor pe jos arma trebuie ţinută în poziţia gata de a deschide focul din picioare.

Munițiile
Cartușele.
Destinația și clasificarea munițiilor.
Munițiile – se numesc ansamblul elementelor de bază și auxiliar, predestinate
pentru producerea loviturii dintr – o armă sau alta, nimicirea forței vii, distrugerea unor
construcții (adăposturi), deasemenea pentru executarea misiunilor speciale (iluminarea,
afumarea terenului etc.).
Munițiile includ în sine:
 bombe de aviație și de adîncime;
 loviturile de artilerie;
 părțile de luptă a diferitor tipuri de rachete și torpede;
 grenadele;
 cartușe de fum;
 cartușe de iluminare;
 mine genistice și maritime;
 cartușe la armele de foc;
  proiectile reactive;
 mijloace pirotehnice cu acțiune apropiată.

Noțiuni generale despre cartuș unitar, construcția acestuia și clasificarea cartușelor.

Cartuș (cartuș unitar) – muniție pentru armamentul de foc sau tunuri de calibru mic (pînă
la 76 mm) care se încarcă într- o unitate. Cartuș unitar poate fi lovitură de artilerie sau
cartuș, în care proiectilul (glontele, karteci sau încărcătura cu haliși), încărcătura de
pulbere, element de perforare (capsa de perforare) și, uneori, alte elemente adăugătoare
sunt unite între ele prin tub.

Cartuș unitar: Tubul – 2 care unește într-una singură proiectilul (glontele, karteci sau încărcătura cu
haliși) – 1, încărcătura de pulbere – 3 și elementul de perforare (capsa de perforare) – 5

Cartuș unitar cu tubul cartuș metalic, demontat:

- glontele; - încărcătura de pulbre; - tub cartuș; - capsa de perforare
Clasificarea cartușelor are loc:
1. După destinație:
 de luptă;
 de manevră;
 de instruire;
 de semnalizare;
 speciale.

2. După tipul de armă:

 pentru pușcă;
 pentru mitralieră;
 intermediar;
 pentru pistol;

5,56x45mm Cartuș intermediar după putere

între cartuș pentru pistol și cartuș pentru pușcă.

3. după tipul proiectilei;

4. după modalitatea de perforare;
5. după construcția tubului cartuș;

Clasificarea gloanțelor.
Denumirea cartușului deasemenea depinde și de tipul glontelui, cu care el este dotat.
La ziua de astăzi există o multitudine de gloanțe de diferite tipuri, cu cele mai diverse
efecte de acțiune – de la cele neletale pînă la cele explozive.
Gloanțele se clasifică în:
a) gloanțe obișnuite;
b) gloanțe speciale.
Glontele poate fi cu miez de plumb sau de oțel și este compus din:
  învelișul metalic;
 miezul de oțel sau plumb;
 cămașa de plumb;

Învelișul servește pentru realizarea formei exterioare a glonțului , asamblării

cămașei și miezului, și pentru asigurarea angajării sigure în ghinturile țevii, se fabrifică
prin presare la rece, din oțel bun, conținutul redus de carbon, cu un strat subțire de tomlac.
Cămașa se fabrică din plumb sau aliaj de plumb și asigură o fixare compactă a
miezului din înveliș și dispunerea corectă a centrului masei glontelui contribuind la
atenuarea uzurii canalului țevii.
Miezul poate fi fabricat din aliaj de plumb sau oțel. Miezul de oțel înlocuiește o
parte din plumb, mărind capacitatea de perforare a glontelui.
Gloanțele obișnuite după destinația lor pot fi:
 ușoare;
 grele;
 înveliș bimetalic;
Gloanțele speciale după destinația lor pot fi:
 perforante;
 trasoare;
 incendiare;
 de reglaj incendiar;
 perforant – incendiar;
 explozive.

Destinația și părțile componente a tub cartușului.

Tubul cartuș servește pentru asamblarea tuturor elementelor cartușului, obturarea
gazelor pulberii pe timpul tragerii și pentru protejarea încărcăturii de aruncare și a
capsei de aprindere împotriva factorilor atmosferici.
După forma exterioară tuburile cartuș pot fi:
 cilindrice ( 9mm cartuș ПМ);
 conice (7,62x38 mm cartuș la revolverul Nagan);
 forma de sticlă (cartuș 7,62 mm model 1943);
Gulerul tubului are un rebord sau un șanț inelar care servește pentru extragerea
tubului cartuș din camera cartușului.
 Fundul tubului cartuș

Lecţia№ 2: Păstrarea munițiilor.

Subiectul nr. 1: Marcarea munițiilor.
Marcarea se aplică pe vîrful glontelui, pe cutia metalică și pe ambalaj.
Eticheta conține în sine:
 calibrul cartușului, modelul glontelui și materialul tubului;
 cantitatea cartușelor în ladă;
 numărul partidei și numărul uzinei – producătoare;
 luna și anul fabricării;
 marca pulberii.
De exemplu, pentru cartuș 7,62 mm cu glonte ușor eticheta va fi în felul următor:

7,62 Л ГЖ calibrul cartușului, glonte ușor, tubul metalic (калибр патрона, пуля лёгкая, гильза
железная);
В25-3 – B25- numărul partidei; iar 3 – numărul uzinei (В25--номер партии; 3 -- номер завода);
XII-44 – luna și anul fabricării partidei (месяц и год изготовления партии патронов);
ВТ 5/42 К – BT – marca pulberii; 5 – numărul partidei pulberii; 42 – anul fabricării pulberii; k – uzina
producătoare (ВТ -- марка пороха; 5 -- партия пороха; 42 -- год изготовления пороха; К -- завод-
изготовитель пороха).
 7, 62 mm cartuș cu glonte ușor

Este destinat pentru nimicirea forței vii a inamicului (forța letală pînă la 2500 m). De
regulă este utilizat pentru trageri din puște, carabine și mitraliere ușoare. Poate fi
deasemenea folosit și pentru trageri din mitraliere grele.
Abrevierile:
 în tubul bimetalic (в биметаллической гильзе -- 7,62 Л ГЖ)Ș
 în tubul de aramă (в латунной гильзе -- 7,62 Л ГЛ);
 în tubul de oțel (в стальной (без покрытия) гильзе -- 7,62 Л ГС).

 Notă: "Л" – înseamnă glonte ușor (означает -- лёгкая пуля).

 7,62 mm cartuș cu glonte greu

Este destinat pentru nimicirea forței vii a inamicului (forța letală pînă la 3500 m). De
regulă este utilizat pentru tragere din mitraliere grele.

7,62 cartușe cu glonte perforat model 1930 (Б-30)

Este destinat pentru nimicirea țintelor ușor blindate. De regulă este utilizat pentru
tragere din puște, carabine, mitraliere ușoare și grele.

Marcarea cartușului perforant Б-30

 7,62 mm cartuș cu glonț perforant – incendiar model 1932 (Б-32 бронебойно-
зажигательная пуля обр. 1932 г.)

Este destinat pentru nimicirea țintelor ușor blindate și incendierea combustibilului

ușor inflamabil. De regulă este utilizat pentru tragere din puște, carabine, mitraliere ușoare
și grele.
 7,62 mm cartuș cu glonț de reglaj incendiar (ПЗ - пристрелочно-зажигательная
пуля )
Este destinat pentru efectuarea tragerilor asupra țintelor ușor inflamabile (benzină,
chirosin, iarbă uscată etc.), și deasemenea pentru reglarea focului asupra țintelor mobile și
fixe pentru tragere cu cartușe de luptă din toate celelalte nomenclaturi, în dependență de
caracterul țintei. La întîmpinarea cu un obstacol se produce explozia glontelui și apare un
focar de lumină vizibil de la o distanță de 1000 m.
Se folosește la puște, carabine, mitraliere ușoare și grele.

7,62 mm cartuș cu glonte trasor (T-46)

 Este destinată pentru aducerea la bătaia normală, reglarea focului și corectarea
focului, pentru nimicirea forței vii a inamicului. Se folosește la puște, carabine, mitraliere
ușoare și grele.

Glontele la cartușul intermediar 7,62 mm model 1943 și- a pierdut două modificări
dar a acaparat una nouă. Variantele acestuia sunt:
cu glonte obișnuit

cu glonte trasor

cu glonte perforant incendiar

cu glonte incendiar

cu glonte cu viteză scăzută – această ultima modificare

este prevăzută pentru armele la care se folosește dispozitiv pentru blocarea sunetului.
Cu introducerea cartușului 5,45 mm asortimentul glontelui din nou a avut careva
modificări:
cu glonte cu miez de oțel
 cu glonte cu o posibilitate a perforării crescută

cu glonte trasor

cu glonte cu viteză scăzută

cu glonte perforant

cu glonte pentru cartușe de manevră

Regulile de păstrare și transportare a munițiilor.

Păstrarea munițiilor
Munițiile se păstrează în depozite special amenajate, fiecare tip de muniție separat
unul de altul.
Păstrarea muniițiilor pe platouri deschise se permite numai în cazul amplasării
subunităților în condiții de cîmp. În toate cazurile munițiile trebuie să fie protejate de
precipitații atmosferice și razele solare.
Mijloacele de semnalizare și iluminare se păstrează în depozite separat de depozitile
de muniții.
Lăzile cu muniții trebuie să fie aranjate în stivă cu capetele în sus și cu marcarea
spre exterior, se aranjează pe suport de lemn.
Transportarea munițiilor
Încărcarea și descărcarea munițiilor este necesar de executat numai în locurile
special destinate pentru acest scop.
Pentru transportarea munițiilor cu transport auto, este necesar de încărcat mașinile și
remorcile cu așa calcul de a nu depăși capacitatea de transportare a mijlocului de transport
totodată luînd în considerație condițiile drumului. Munițiile în transportul auto se
recomandă de a fi aranjate perpendicular pe direcția de deplasare a mașinii.
Se interzice de aranjat lăzile cu muniții deasupra bordurilor, mai sus de jumătatea
înălțimii lăzii, rîndului de sus.
În toate cazurile lăzile cu muniții se aranjează și se fixează de la deplasări și căderi
pe timpul mișcării. Pentru aceasta locurile libere se amplasează cu scînduri. Transportarea
munițiilor fără ambalaj sau cu ambalaj defectat este interzis.
Transportul auto, destinat pentru transportarea munițiilor trebuie să fie asigurat cu
stingătoare.
La poziția de tragere, munițiile se transportează ambalate în lăzi de lemn.
Munițiile care au defecte este necesar de a fi întoarse la depozit.
 Armamentul de infanterie
Pistol-mitralieră AKM, AK-74.
Destinaţia şi caracteristica tehnico-tactică a pistolului – mitralieră AKM și AK – 74.

Pistol – mitralieră AKM cal. 7,62 mm sub cartuș 7,62 х 39mm

Pistol – mitralieră AK – 74 cal. 5,45 mm sub cartuș 5,45 х 39mm

Pistolul-mitralieră AKM și AK-74 este o armă individuală destinată pentru

nimicirea forţei vii a inamicului. Pentru lupta corp la corp la pistolul-mitralieră se cuplează
baioneta-pumnal.

CARACTERISTICILE TEHNICO-TACTICE
Denumirea CTT AKM AK – 74
1. Calibru 7,62x39 mm 5,45x39 mm

2. Distanţa de ochire după înălţător 1000 m

3. Distanţa loviturii directe:

- asupra ţintei piept 350 m 440 m
- asupra ţintei alergînd 525 m 625 m
4. Cadenţa de tragere teoretică (lov./min.) 600
5. Cadența de tragere practică
- foc separat 40 lov./min.
- foc în serie 100 lov./min.
6. Viteza inițială a glontelui 715 m/s 900 m/s
7. Distanța pînă la care glontele își păstrează 1500 m 1350 m
efectul omorîtor
 8. Distanța maximă de zbor a glontelui 3000 m 3150 m
9. Masa armei fără baioneta-pumnal cu 3,6 kg
încărcătorul încărcat
10. Capacitatea încărcătorului 30 30
11. Masa armei fără baioneta-pumnal cu 3,1 kg 3,07 kg
încărcătorul descărcat
12. Lungimea armei
- cu baionetă pumnal; 1020 mm 1089 mm
- fără baionetă pumnal; 880 mm 940 mm
13. Numărul de ghinturi 4

Lovitură (împușcătură) – se numește aruncarea glontelui (proiectilului) din canalul

țevii armei sub acțiunea energiei gazelor formate în urma arderii încărcăturii de pulbere.
Lovitura a cărei traiectorie nu se ridică deasupra liniei de ochire mai sus de
înălțimea unui obiectiv pe distanța ochită se numește lovitură directă.
Distanța pe care glontele nu depășește înălțimea unui obiectiv se numește distanța
loviturii directe.

Lovitura directă

Subiectul nr. 2: Construcţia generală a AKM și AK – 74.

Pistol – mitralieră AKM: 1 – țeava cu cutia cu mecanisme și aparatele de ochire, mînerul și patul armei;
2 – capacul cutiei cu mecanisme; 3 – port – închizătorul cu pistonul de gaze; 4 – închizătorul; 5 –
mecanismul – recuperator; 6 – tubul de gaze; 7 – uluc; 8 – încărcătorul;
9 – vergeaua.

Pistol mitralieră AK – 74: 1 – țeava cu cutia cu mecanisme și aparatele de ochire, mînerul și patul
armei; 2 – frîna compensator; 3 – capacul cutiei cu mecanisme; 4 – port – închizătorul cu pistonul de
gaze; 5 – închizătorul; 6 – mecanismul – recuperator; 7 – tubul de gaze; 8 – uluc; 9 – încărcătorul; 10 –
vergeaua;

În completul armelor mai intră:

- cureaua;
 - geanta – portîncărcător;

- penalul cu accesorii;

Destinaţia pieselor şi mecanismelor principale la AKM și AK – 74.

Ţeava – destinată pentru imprimarea direcţiei de zbor glonţului;

Cutia cu mecanisme – îmbinarea tuturor pieselor şi mecanismelor, asigurarea închiderii
canalului țevii;
Patul armei şi mînerul – comoditatea în timpul tragerii;
Capacul cutiei cu mecanisme – protejarea pieselor şi mecanismelor de murdărie;
Mechanismul - recuperator – readucerea la poziţia iniţială a portînchizătorului cu
închizătorul;
Pistonul de gaze cu portînchizătorul – asigurarea acţionării închizătorului şi a
mecanizmului de dare a focului (MDF);
Închizătorul – extragerea cartuşului din încărcător şi întroducerea lui în canalul ţevii,
înzăvorîrea canalului ţevii, percutarea capsei, extragerea tubului cartuş;
Tubul de gaze cu apărătoarea mînii – direcţionarea mişcării pistonului de gaze şi
protejarea mînii trăgătorului;
Ulucul – protejarea mînii trăgătorului şi comoditate în timpul tragerii;
Aparatul de ochire – ochirea armei la diferite distanţe;
Încărcătorul – păstrarea şi alimentarea armei cu cartuşe;
Frîna compensator – destinată pentru îmbunătățirea împrăștierii și micșorarea reculului
țevii.

Subiectul nr. 4: Principiul funcţionării pistolului-mitralieră AKM și AK-74.

Principiul funcţionării armei se bazează pe energia gazelor formate în urma arderii
pulberii. După apăsarea pe trăgaci se eliberează cucoșul care lovește în percutor.
Percutorul la rîndul său loveşte capsa, care aprinde pulberea. La aprinderea pulberii se
formează o presiune înaltă de gaze care aruncă glontele prin țeavă afară. O parte din gaze
ies afară cu glontele iar cealaltă parte prin orificiul din canalul ţevii se deplasează în
camera de gaze şi acţionează asupra portînchizătorului şi pistonului de gaze carei îi
deplasează în poziţia din urmă. Portînchizătorul deplasînduse în urmă armează cocoşul,
comprimă arcul resuperator şi acţionează asupra închizătorului. Închizătorul în timpul
deplasării în urmă extrage tubul cartuş, deschide canalul ţevii şi aruncă tubul cartuş
înafară. Portînchizătorul ajungînd în poziţia extremă din urmă este deplasat în poziţia din
faţă sub acţiunea recuperatorului. În acest moment închizătorul extrage următorul cartuş
din încărcător, îl introduce în camera cartuşului şi înzăvorăşte canalul ţevii. Astfel procesul
se începe de la început.

Subiectul nr. 5: Ordinea montării-demontării incomplete.

1. Se scoate încărcătorul;
2. Se controlează dacă lipseşte cartuşul în camera cartuşului;
3. Se scoate penarul cu accesorii;
4. Se scoate vergeaua;
5. Se demontează capacul cutiei cu mecanisme;
6. Se demontează recuperatorul;
7. Se demontează portînchizătorul împreună cu închizătorul;
8. Se demontează închizătorul de la portînchizător;
9. Se demontează tubul de gaze cu apărătoarea mîinii.

Montarea are loc în mod invers demontării.

Subiectul nr. 6: Destinația și construcția generală a baionetei pumnal. Modalitatea de

cuplare a acesteia.
Baioneta pumnal se cuplează la armă înainte de atac și servește pentru nimicirea
inamicului în lupta corp la corp.
În restul timpului el servește în calitate de cuțit, ferestrău și foarfece.

a – baionetă model vechi; b – baionetă model nou;

1 – lamă; 2 – mîner; 3 – zăvor; 4 – inel; 5 – ferestrău; 6 – orificiu; 7 – marginea tăietoare; 9 –
capturator; 10 – mărginiș; 11 – siguranța.
 Teaca – servește pentru portul baionetei pumnal pe curea. În afara de aceasta el se

folosește împreună cu baioneta pumnal pentru tăierea sîrmei.

Subiectul nr. 2: Accesoriile pistolului mitralieră.

Accesoriile servesc pentru demontarea, montarea, curățirea și ungerea armei.

Accesoriile: 1 – vergeaua; 2 – stratuleț; 3 – perie; 4 – șurubeliniță; 5 – raboteză; 6 – herghelie; 7 –

penal; 8 – capac; 9 – bidonaș pentru ulei.
Vergeaua și stratulețul – se folosește pentru curățirea și ungerea canalului țevii și altor
părți componente a armei;
Peria – se utilizează în cazul curățirii canalului țevii cu soluția РЧС;
Șurubelinița, roboteaza și herghelia – sunt utilizate în cazul demontării și montării
complete a armei;
Penalul – servește pentru păstrarea stratulețului, periei, șurubeliniței, roboteaza și
hergheliei;
Bidonașul pentru ulei - servește pentru păstrarea uleiului.

Lecţia№ 2: Puşca-mitralieră cal. 7,62 mm Kalaşnikov PПК și pușca – mitralieră cal.

5,45mm Kalașnicov РПК74.
 Puşca-mitralieră cal. 7,62 mm Kalaşnikov PПК este cea mai puternică armă
automată a grupei de infanterie. Ea este destinată pentru nimicirea forţei vii şi lovirea
mijloacelor de foc ale inamicului.
Pentru tragere din pușca – mitralieră se folosesc cartușe model a anului 1943 cu
glonte obișnuit, traser și perforant – incendiare.

Caracteristicile tehnico-tactice ale puștii-mitralieră cal. 7,62 mm Kalașnicov РПК :

Denumirea CTT РПК
1. Calibrul, mm 7,62x39
2. Distanţa de tragere după înălţător, m. 1000
3. Distanţa loviturii directe 365
- asupra ţintei piept (cu înălţimea 50 cm), m.
- Asupra țintei alergătoare, m. 540
4. Cadenţa de tragere teoretică, lov./min. 600
5. Cadenţa de tragere practică cînd tragerea se
execută:
- foc în serii, lov./min 150
- foc separat, lov./min. 50
6. Viteza iniţială de zbor a glontelui, m/s 745
7. Distanţa pînă unde se păstrează efectul omorîtor 1500
al glontelui, m.
8. Distanţa maximă de zbor a glontelui, m 3000
9. Masa puştii-mitralieră, kg*:
- cu încărcătorul cu capacitatea de 75 cartuşe plin 6,8
- cu încărcătorul cu capacitatea de 40 cartuşe plin 5,6
10.Capacitatea încărcătorului, cartuşe 75 și 40
11.Lungimea puştii-mitralieră, mm. 820
12.Lungimea ţevii, mm. 590
 13.Numărul de ghinturi 4

Puşca-mitralieră cal. 5,45 mm Kalaşnikov PПК – 74 a fost luat la înarmare în anul 1974.

Caracteristicile tehnico-tactice ale puștii-mitralieră cal. 5,45 mm Kalașnicov РПК –

74:
Denumirea CTT РПК-74
1. Calibrul, mm 5,45x39
2. Distanţa de tragere după înălţător, m. 1000
3. Distanţa loviturii directe 460
- asupra ţintei piept (cu înălţimea 50 cm), m.
- asupra țintei alergătoare, m. 640
4. Cadenţa de tragere teoretică, lov./min. 600
5. Cadenţa de tragere practică cînd tragerea se
execută:
- foc în serii, lov./min 150
- foc separat, lov./min. 50
6. Viteza iniţială de zbor a glontelui, m/s 960
7. Distanţa pînă unde se păstrează efectul omorîtor 1350
al glontelui, m.
8. Distanţa maximă de zbor a glontelui, m 3150
9. Masa puştii-mitralieră, kg*:
- cu încărcătorul gol 5,0
- cu încărcătorul cu capacitatea de 45 cartuşe plin 5,46
10.Capacitatea încărcătorului, cartuşe 45
11.Lungimea puştii-mitralieră, mm. 1060
12.Lungimea ţevii, mm. 590
13.Numărul de ghinturi 4

NOŢIUNI DESPRE CONSTRUCŢIE

Puşca-mitralieră РПК constă din următoarele părţi componente şi mecanisme:

 ţeava cu cutia cu mecanisme, cu aparatul de ochire, crăcanul şi patul armei;
 - capacul cutiei cu mecanisme;
  - portînchizător cu pistonul de gaze;
 - închizător;
 - arcul recuperator;
 - tubul de gaze cu apărătoarea mîinii;
 - mecanism de dare a focului;
 - uluc;
 încărcător (tambur sau cutie) .

În completul puştii-mitralieră intră:

1. Accesoriile;
2. Cureaua;
3. Husa;
4. Geanta pentru încărcătoare.

Părțile componente și mecanismele puștii mitralieră РПК

1 – țeava cu cutia cu mecanisme, cu aparatele de ochire, crăcanul și patul armei; 2 – căpacul
cutiei cu mecanisme; 3 – arcul recuperator; 4 – portînchizătorul cu pistonul cu gaze; 5 – tubul de
gaze cu apărătoarea mîinii; 6 – închizătorul; 7 – vergeaua; 8 – ulucul; 9 – încărcător de tip cutie;
10 – încărcător de tip tambur; 11 – penalul cu accesorii;

ORDINEA DEMONTĂRII INCOMPLETE:

1. Se fixează puşca-mitralieră pe crăcan;
2. Se demontează încărcătorul;
3. Se verifică dacă lipseşte cartuşul în camera cartușului;
4. Se scoate penalul cu accesorii;
5. Se scoate vergeaua;
6. Se demontează capacul cutiei închizătorului;
7. Se demontează recuperatorul;
8. Se demontează portînchizătorul împreună cu închizătorul;
9. Se demontează închizătorul de la portînchizător;
10. Se demontează tubul de gaze cu apărătoarea mîinii.

ORDINEA MONTĂRII DUPĂ DEMONTAREA INCOMPLETĂ:

1. Se montează tubul de gaze cu apărătoarea mîinii;
2. Se montează închizătorul la portînchizător;
3. Se montează portînchizătorul împreună cu închizătorul la cutia închizătorului;
4. Se montează recuperatorul;
5. Se montează capacul cutiei închizătorului;
6. Se dezarmează cocoşul şi se pune piedica de siguranţă;
7. Se montează vergeaua;
8. Se introduce penarul în locaşul patului armei;
9. Se pune încărcătorul la puşca-mitralieră;
10. Se pliază picioarele crăcanului.

Pistolul Macarov.
Subiectul nr. 1: Destinaţia şi caracteristica tehnico-tactică a armei. Construcţia generală a
PM.

Scurt istoric: Pistolul Makarov cal. 9mm sub cartuș 9 x18 mm a fost proiectat în
1948 de legendarul constructor sovietic Makarov N.F. Luat la înarmare în 1951.
Producător: Uzina mecanică din Ijevsk, uzina de arsenal Tula.

DESTINAŢIA
Pistolul Makarov este o armă personală de atac şi apărare destinată pentru nimicirea
inamicului la distanţe scurte.
CARACTERISTICI TEHNICO-TACTICE:
1. Calibrul (mm) 9x18
2. Distanţa de ochire (m) 50
3. Distanţa pînă unde glontele păstrează efectul omorîtor, m 350
4. Distanța maximă de zbor a glontelui, m 800
5. Cadenţa de tragere practică (lov./min) 30
6. Viteza iniţială de zbor a glonţului (m/s) 315
7. Numărul de ghinturi 4
8. Capacitatea încărcătorului 8 cartuşe
9. Masa pistolului cu încărcătorul gol (g) 730
10. Masa pistolului cu încărcătorul plin (g) 810
11. Masa cartuşului (g) 10
12. Masa glonţului (g) 6,1
13. Lungimea cartuşului (mm) 25
 14. Înălţimea pistolului (mm) 126,75
15. Lungimea pistolului (mm) 161,5

CONSTRUCŢIA GENERALĂ

Pistolul Makarov: 1 – corpul cu țeava și garda trăgaciului; 2 – închizătorul cu percutorul, extractor și

siguranță; 3 – arcul recuperator; 4 – mecanismul de dare a focului; 5 – mînerul cu șurub; 6 – opritorul
închizătorului; 7 – încărcătorul.

Pentru fiecare pistol în complet mai intră:

 încărcătorul de rezervă;
 cap – cîlț;
 tocul;
 cureaua.
 a - toc: 1 - corp; 2 - capac; 3 - buzunar pentru încărcătorul de rezervă; 4 - portcurea anterioară; 5 -
portcurea posterioară; 6 - încheietoare; 7 - locaşuri pentru cap-cîlţi; 8 - cureluşă auxiliară internă; b
- încărcător de rezervă; c - cap-cîlţi; 1 - lamă; 2 - fanta vergelei; 3 - pinten; d - cureluşă de pistol: 1 -
curea; 2 - cîrlig cu arc; 3 - laţ

Subiectul nr. 2: Destinaţia pieselor şi mecanismelor principale a PM.

Ţeava – imprimarea direcţiei de zbor a glonţului;
Rama – îmbinarea tuturor pieselor şi mecanismelor;
Arcul recuperator – readucerea la poziţia dinainte a închizătorului;
Închizătorul – pentru armarea cocoşului, întroducerea caruşului în canalul ţevii,
înzăvorîrea canalului ţevii, percutarea capsei, extragerea tubului cartuş;
Opritorul închizătorului – menţinerea închizătorului în poziţia dinapoi şi atunci cînd
încărcătorul este întrodus fără cartuşe sau cînd s-au consumat toate cartuşele;
Aparatul de ochire – ochirea armei la diferite distanţe;
Încărcătorul – păstrarea şi alimentarea pistolului cu cartuşe.

Subiectul nr. 3: Principiul funcţionării PM.

Pistolul PM este o armă automată. Funcţionarea automată a armei se bazează pe
folosirea energiei reculului închizătorului. Pentru efectuarea împuşcăturii este necesar de
apăsat pe trăgaci. La apăsarea pe trăgaci cocoşul loveşte percutorul care păleşte capsa
cartuşului. În rezultat se aprinde încărcătura de pulbere şi se formează gaze. Sub acţiunea
lor glonţul este aruncat din canalul ţevii. Închizătorul sub acţiunea gazelor ce se transmit
prin intermediul tubului cartuş, se mişcă înapoi ţinînd tubul cu extractorul comprimă arcul
recuperator. La întîlnirea cu deflectorul tubul cartuş este aruncat afară.
La mişcarea înapoi, închizătorul mişcă cocoşul în urmă, totodată îl armează. La
finisarea energiei reculului, sub acţiunea arcului recuperator închizătorul revine la poziţia
iniţială. La mişcarea înainte închizătorul extrage următorul cartuş şi-l întroduce în camera
cartuşului, canalul ţevii este închis şi pistolul este gata pentru următoarea împuşcătură.
După ce ultimul cartuş a fost folosit închizătorul rămîne în poziţia din urmă (opritorul
închizătorului opreşte închizătorul).

Subiectul nr. 4: Ordinea montării-demontării incomplete a PM.

1. Se scoate încărcătorul din baza mînerului;
2. Se verifică prezenţa cartuşul în camera cartuşului;
3. Se demontează închizătorul de la corp;
4. Se demontează de pe ţeavă arcul recuperator.
Montarea se efectuiază în ordine inversă.

Cartușul care se folosește la pistolul PM

2.2 PĂRŢILE COMPONENTE PISTOLULUI

 Pistolul TT (TULA TOKAREV) cal. 7,62 mm model 1933

• constructor rus F. V. Tocarev în 1930 primele testări

• construcţia pieselor principale sunt luate de la pistolul „Kolt” mod. 1911
• modernizat şi în 1933 s-a început producerea în masă
• la începutul Războiului II mondial s-a ajuns la 100 mii bucăţi pe an
• la uzinele din Tula, Ijevsk, Kovrov, peste 1000000 de bucăţi.
• la începutul anilor 50, a fost înlocuit cu PM.
DESTINAŢIA

- pistolul este o armă personală a ofiţerilor şi subofiţerilor.

- pentru atac şi apărare la distanţe scurte (până la 50 m)
 CARACTERISTICILE TACTICO-TEHNICE
Unitate
Nr. Armament
de PM TT
ord Caracteristici
măsură
1 Bătaia maximă m 800 1000
2 Efect omorâtor m 350 500
3 Distanţa de tragere după înălţător m 50 50
4 Foc eficace m 50 50
Distanţa loviturii directe asupra ţintei
5 m 50 50
piept
6 Viteza iniţială a glonţului m/s 315 420
7 Greutate cu încărcător gol kg 0,730 0,850
8 Greutate cu încărcător plin kg 0,810 0,940
9 Capacitatea încărcătorului buc. 8 8
10 Calibru mm 9 7,62
11 Numărul ghinturilor buc 4 4
12 Cadenţa de tragere practică lov/mi. 30 30
13 Energia chinetică a glontiului Djoule 350 508
Cartușul care se folosește la pistolul TT
 2.1 PĂRŢILE MARI COMPONENTE PISTOLULUI TT

-corpul pistolului;
- manşonul-închizător şi aparatele de ochire;
- ţeava cu cercel;
- arcul recuperator cu tijă;
- bucşa de ghidare;
- pârghia zăvor al închizătorului;
 - mecanismul de dare a focului;
- încărcătorul;

În complet pistolului TT mai fac parte:

 încărcătorul de
rezervă;
 cap-câlţi;
 tocul pistol;
 cureaua.

4.1 ORDINEA DEMONTĂRII INCOMPLETE ŞI MONTĂRII pistolului TT

1. se demontează încărcătorul;
2. se controlează dacă lipseşte cartuşul în camera cartuşului
3. se demontează pârghia zăvor a închizătorului
4. se demontează manșonul -închizătorului cu ţeava;
5. se demontează arcul recuperator
6. se demontează bucşa de ghidare;
7. se demontează ţeava;
8. se demontează mecanismul de dare a focului
Montarea se execută în ordinea inversă.

Regulile de tragere.

Subiectul nr. 1: Alegerea înălțătorului și a punctului de ochire.

Glonțul pe timpul traiectoriei sale în atmosferă este supus influențelor diferitor
condiții meteorologice.
Condițiile meteorologice cele mai importante sunt:
 temperatura aerului;
 presiunea atmosferică;
 densitatea și umiditatea aerului;
  viteza și direcția vîntului.
Paralel cu noțiunea de condiții meteorologice în domeniul de specialitate, este larg
răspîndită și noțiunea de fenomene atmosferice.
Fenomene atmosferice sunt: ceața, viscolul, ploaia etc.
Sunt considerate condiții meteorologice normale de tragere:
 presiunea atmosferică 750 mm coloana de mercur (care corespunde unei altitudini
de 110 m deasupra nivelului mării);
 temperatura aerului de +15°C;
 umiditatea relativă a aerului 50 – 60%;
 lipsa totală de vînt.
La tragerea de la distanța de 300 m, înălțătorul se instalează corespunzător distanței.
Ca punct de ochire se ia de regulă centrul țintei.
Abaterea temperaturii aerului de la tabel (+ 15°C), provoacă schimbarea
zborului glontelui, mărind-o la tragere în condiții de varăși micșorînd-o iarna.
Distanța zborului glontelui la tragere iarna la distanța mai mare de 400 m se
micșorează cu 50 – 100 m, deaceea este necesar ca la temperatura aerului de la –
10°C pînă la – 25°C punctul de ochire de ales în marginea de sus a țintei. La
temperatura aerului mai jos de – 25°C se mărește înălțătorul cu o diviziune.
La tragere după limita distanței date, corecția la temperatură (Xt) poate fi
determinată după formula:
Xt = (T×În)÷4
unde:
T – abaterea de la temperatura aerului de la cea normală + 15°C;
În – instalația înălțătorului corespunzător distanței pînă la țintă;
4 – cifră constantă.

De exemplu: De determinat corecția la temperatură, dacă distanța pînă la țintă este

de 500 m și tragerea se efectuiază la temperatura aerului de – 25°C.
Rezolvare: Abaterea temperaturii de la cea normală T=40°C; În-5
Xt = (40×5) ÷4=50 m

Subiectul nr. 2: Corectarea tragerii și tragerea de efect.

Corectarea tragerii se face atît pe înălțime cît și în direcție.
Corectarea tragerii în înălțime se poate face prin schimbarea înălțătorului, fie prin
schimbarea punctului de ochire în înălțime.
Corectarea tragerii în înălțime prin schimbarea punctului de ochire (lateral față de
centru) în înălțime este un procedeu cu o mai largă întrebuințare și se bazează prin faptul
că prin schimbarea punctului de ochire în înălțime, se modifică în mod corespunzător
traectoriile și distanțele de tragere.
Corectarea tragerii în direcție se face prin schimbarea punctului de ochire, lateral
față de centrul obiectivului în partea opusă abaterii gloanțelor, cu o mărime egală cu
abaterea observată.
Tragerea de efect cu armamentul de infanterie are ca scop nimicirea sau
neutralizarea personalului, a mijloacelor de foc, a tehnicii de luptă precum și distrugerea
unor lucrări de apărare.
Dacă elementele inițiale de tragere au fost determinate cu precizie, tragerea are de la
început efectul spontan, corectarea făcîndu – se numai în măsura în care obiectivul își
schimbă poziția față de trăgător.
 Obiectivul format dintr – o singură țintă, se numește obiectiv izolat, iar cel format
din mai multe ținte se numește obiectiv grupat.
Condițiile de tragere din pistol-mitralieră(AKM,AK-74).
Şedinţa de tragere nr. 1
Scop: antrenarea trăgătorilor pentru executarea tragerii pe timp de zi, cu precizie, asupra
obiectivelor fixe.
Descrierea obiectivelor, distanţele, poziţiile şi timpul pentru tragere:
obiectiv - ţinta ,,Piept cu cercuri” dispusă pe un panou de 0,60 m x 0,75 m, la nivelul
ochilor trăgătorilor;
distanţa - 100 m;
poziţia pentru tragere – culcat-rezemat, genunchi, picioare;
timp – nelimitat;
felul focului – lovitură cu lovitură;
cartuşe alocate: 6;
aprecierea: se va efectua în funcţie de numărul de puncte obţinute, după cum urmează:
personalul nivelului I: culcat-rezemat minimum 28 , genunchi minimum 25, picioare
minimum 22.
personalul nivelului II: culcat-rezemat minimum 31 , genunchi minimum 28, picioare
minimum 25.
Modul de executare a şedinţei:
La comanda conducătorului schimbul (trăgătorul) se deplasează pe aliniamentul de
tragere, ocupă poziția pentru tragere, încarcă pistolul-mitralieră și fiecare din trăgători
raportează că este gata pentru tragere. Controlînd pregătirea pentru tragere, conducătorul
tragerii dă comanda ,,Lovitură cu lovitură, foc!” după care trăgătorii execută șase lovituri
cu precizie asupra țintei.
Şedinţa de tragere nr. 3
Scop: antrenarea trăgătorilor pentru executarea tragerii pe timp de zi, cu precizie, asupra
obiectivelor fixe în timp limitat din diferite poziții.
Descrierea obiectivelor, distanţele, poziţiile şi timpul pentru tragere:
obiectiv: ținta ,,Piept cu cercuri” dispusă pe un panou de 0,60 m x 0,75 m, la nivelul
ochilor trăgătorilor;
distanța:100 metri;
poziția pentru tragere: în picioare, în genunchi și culcat rezemat;
timp: nelimitat
cartuşe alocate: 20 cartușe.
felul focului: lovitură cu lovitură și foc automat (serii scurte);
aprecierea: - se va efectua în funcţie de numărul de gloanţe care au lovit ţinta:
minimum 6 lovituri

Condițiile de tragere din pistol (PM,TT).

Ședinţa de tragere nr. 2
Scop: antrenarea trăgătorilor pentru executarea tragerii pe timp de zi, cu precizie, asupra
obiectivelor fixe.
Descrierea obiectivelor, distanţelor, poziţiilor şi timpului pentru tragere:
obiectiv - ţinta ,,Piept cu cercuri" dispusă pe un panou de 0,60 m x 0,75 m, la nivelul
ochilor trăgătorilor;
distanţa - 25 m;
poziţia pentru tragere - în picioare cu două mîni;
timp - nelimitat.
cartuşe alocate - 3
Aprecierea: se va efectua în funcţie de numărul de puncte obţinute, după cum urmează:
Personalul nivelului 1 minimum 15 puncte. Personalul nivelului 2,3 minimum 16 puncte.
Modul de executare a şedinţei:
Schimbul (trăgătorul) la comanda conducătorului tragerii se deplasează pe aliniamentul de
tragere, primesc poziția pentru tragere, deschid tocul, scot pistolul, deblochează piedica de
siguranță, introduc cartușul în camera cartușului, asigură arma și raportează că este gata
pentrutragere. Conducătorul controlînd pregătirea trăgătorilor pentru tragere, dă comanda
,,Schimb, Foc!". După această comandă trăgătorii deblochează piedica de siguranță,
ținînd pistolul cu două mîni execută trei lovituri asupra țintei, după care raportează despre
finisarea tragerilor.
Ședinţa de tragere nr. 3
Scop: antrenarea trăgătorilor pentru executarea tragerii pe timp de zi, cu precizie, asupra
obiectivelor fixe.
Descrierea obiectivelor, distanţelor, poziţiilor şi timpului pentru tragere:
obiectiv - ţinta ,,Piept cu cercuri" dispusă pe un panou de 0,60 m x 0,75 m, la nivelul
ochilor trăgătorilor;
distanţa - 25 m;
poziţia pentru tragere - în genunchi cu două mîni;;
timp - nelimitat.
cartuşe alocate - 3
Aprecierea: se va efectua în funcţie de numărul de puncte obţinute, după cum urmează:
Personalul nivelului 1 minimum 18 puncte. Personalul nivelului 2,3 minimum 20 puncte.
Modul de executare a şedinţei:
Schimbul (trăgătorul) la comanda conducătorului tragerii se deplasează pe aliniamentul de
tragere, primesc poziția pentru tragere, deschid tocul, scot pistolul, deblochează piedica de
siguranță, introduc cartușul în camera cartușului, asigură arma și raportează că este gata
pentrutragere. Conducătorul controlînd pregătirea trăgătorilor pentru tragere, dă comanda
,,Schimb, Foc!". După această comandă trăgătorii deblochează piedica de siguranță,
ținînd pistolul cu două mîni execută trei lovituri asupra țintei, după care raportează despre
finisarea tragerilor.
Ședinţa de tragere nr. 5
Scop: antrenarea trăgătorilor pentru executarea tragerii pe timp de zi, cu precizie asupra
obiectivelor fixe, cu schimbarea poziţiei de tragere, în timp limitat.
Descrierea obiectivelor, distanţele, poziţiile şi timpul pentru tragere:
obiectiv - ţinta ,,Piept cu cercuri" dispusă pe un panou de 0,60 m x 0,75 m, la nivelul
ochilor trăgătorilor;
distanţa - 20 m;
poziţia pentru tragere – în picioare cu două mîni și în genunchi;
timp - 40 secunde;
cartuşe alocate: 6
Aprecierea: se va efectua în funcţie de numărul de puncte obţinute, după cum urmează:
minimum 35 puncte.
Modul de executare a şedinţei:
Schimbul (trăgătorul) la comanda conducătorului tragerii se deplasează pe aliniamentul de
tragere și raportează că este gata pentru tragere. Pentru îndeplinirea ședinței conducătorul
tragerilor dă comanda ,,Schimb, Foc!" și pornește cronometrul. Trăgătorii la această
comandă primesc poziția pentru tragere în picioare, deschid tocul, scot pistolul,
deblochează piedica de siguranță, introduc cartușul în camera cartușului și ținînd pistolul
cu două mîni execută trei lovituri asupra țintei, după care asigură arma primesc poziția de
tragere în genunchi execută trei lovituri asupra țintei și raportează despre finisarea
tragerilor, conducătorul tragerii fixează timpul.