Bazele Instrucțiunii Tragerii

A.A.
Vișnevsc
hi
Bazele
instrucțiunii 2022
tragerii
Destinat pentru studenții USEFS ciclul I, anul II, specialitatea: SCP
Suportul
didactic
A.A.Vișnevschi Bazele instrucțiunii 2022
tragerii
CUPRINSUL
Introducerea în cursul ,,Bazele instrucţiunii tragerii”.……..…………………………..3
Prezentarea armamentului de infanterii din înzestrarea unităţii de PPS şi demonstrarea
proprietăţilor tehnice şi de luptă ale acestuia.…………………………………….……8
Cunoașterea, întrebuințarea și întreținerea armamentului din înzestrarea organelor de
drept și serviciilor PPS……………………………………………………….….……12
Cunoaşterea, întrebuinţarea şi întreţinerea pistolului – mitralieră cal. 7,62 mm Md.
1963 (AKM) (carabina AKMC-MF1), puştii automată cal. 5,45 mm AK-74 (carabina
AKC-74-MF)………….…….………………………………………………….…..…12
Cunoaşterea, întrebuinţarea şi întreţinerea pistolului cal.9 mm Makarov (PM) (Baikal
442)…………………….………………………………….……….………………….26
Descrierea muniţiei……………………………………………………………………52
Cunoașterea a principiilor de tragere. ……………………………………..………….62
Regulile de tragere, operaţiuni pentru tragere cu pistolul mitralieră (carabina) şi
pistol……………………………………………………………………………..….....84
Regulile şi măsurile de siguranţă pe timpul executării antrenamentului şi şedinţelor
individuale de tragere…………………………………………………………..…….114
Pregătirea studenţilor în vederea executării şedinţei individuale de tragere pregătitoare
cu pistolul mitralieră (carabina)………………………………………..………….....121
Pregătirea studenţilor în vederea executării şedinţei individuale de tragere pregătitoare
cu pistol……………………………………………………………………………....129
Colocviul diferențiat la cunoașterea părții materiale al armamentului, regulilor și
măsurilor de siguranță în timpul mânuirii armei, cunoașterii condițiilor exercițiilor și
îndeplinirea normativelor……………………………………………………………143
Trageri practice în cadrul ședinței individuale de tragere pregătitoare cu pistolul
mitralieră (carabina)…………………………………………………………………153
Trageri practice în cadrul ședinței individuale de tragere pregătitoare cu pistol……156
Bibliografia:…..…………………………………………………………………….159
2
tragerii
Tema 1: Introducerea în cursul ,,Bazele instrucțiunii trageri”.
Introducerea.
Nu este posibil să vorbim astăzi de instrucţia tragerii în afară de pregătirea profesională

a colaboratorilor din domeniul PPS. Instrucţia tragerii este partea componentă a ei. Şi
are, ca drept scop, sarcina formării capacităţilor înalte profesionale a colaboratorilor,
necesare pentru îndeplinirea cu succes obligaţiunilor de serviciu.
In îndeplinirea obligaţiunilor sale colaboratorii din domeniul PPS au dreptul ca să

deţină, să aibă în permanenţă, să folosească şi să aplice în conformitate cu legislaţia în
vigoare arma de foc din dotare. În legătură cu ce toate acestea sus menţionate sunt
imposibile fără transmiterea cunoştinţelor necesare şi formarea deprinderilor temeinice
la colaboratori de buni trăgători cu armamentul din dotare al organelor de drept și
serviciilor PPS. Studenți necesită în mod conștient și progresiv să se formeze pentru a
însușii cunoștințele și a forma deprinderi în cadrul cursului respectiv.
Obiectivele:
După desfăşurarea lecţiei studentul va fi capabil:
 Să cunoască și se definească noțiunile principale al instrucțiunii tragerii.

 Să cunoască rolul şi importanţa instrucţiei tragerii în cadrul pregătirii profesionale și
de luptă a colaboratorilor serviciilor de PPS și a militarilor.
 Să definească cunoştinţele şi deprinderile de bază necesare unui trăgător cu
armamentul de infanterie.
 Se analizeze conținutul ședințelor de pregătire la instrucția tragerii.
Subiectul I. Rolul şi importanţa instrucţiei tragerii.
Acţiunile de luptă moderne se caracterizează prin folosirea în masă a tehnicii de luptă,

a unei mari diversităţi de mijloace de foc, mascarea minuţioasă a obiectivelor, apariţia
prin surprindere şi în timp scurt a acestora.
Pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor de luptă, nimicirea sau neutralizarea

inamicului, focul constituie unul dintre mijloacele principale.
3
tragerii
Instrucţia tragerii cu armamentul de infanterie, categorie principală de pregătire a

trupelor, organelor și instituțiilor statului, care are ca scop să formeze şi se
perfecţioneze militarilor, colaboratorilor deprinderi de foarte buni trăgători cu
armamentul din dotare, înalte calităţi morale şi de luptă, pentru a fi în măsură se
îndeplinească cu orice sacrificiu datoria ostăşească sau de serviciu.
Eficacitatea focului se obţine prin precizie, rapiditate în trageri, prin concentrarea şi

executarea lui oportună, prin surprindere şi la distanţa bătăii maxime a armamentului,
precum şi printr-o conducere judicioasă a acestuia.
Focul se subordonează luptei şi trebuie să fie organizat într-o concepţie unitară. In luptă
orice militar, colaborator trebuie să folosească focul armamentului din dotare cu
eficacitate maximă.
Formarea şi menţinerea deprinderilor de bază de trăgător cu armamentul de

infanterie se realizează în cadrul şedinţelor de pregătire la instrucţia tragerii,
La această disciplină colaboratorii, militarii:
- cunosc armamentul,
- învaţă principiile şi regulile de tragere,
- îşi formează deprinderi privind tehnica folosirii armamentului,
- apoi în cadrul şedinţelor individuale de trageri a tragerilor practice sau de luptă
cu grupa şi plutonul, progresiv, pe baza unor situaţii tactice din ce în ce mai
complexe, se formează pentru a şti să folosească cu iscusinţă armamentul din
dotare, să acţioneze pentru nimicirea în timp scurt a inamicului.
Gradaţii învaţă să organizeze şi să conducă cu pricepere, ziua şi noaptea, în orice

condiţii de stare-a vremii instruirea colaboratorilor, militarilor şi focul grupei în luptă,
să fie foarte buni trăgători cu întregul armament din dotarea grupei, să cunoască și să
asigure permanent buna întreţinere şi funcţionare a acestuia.
Ofiţerii, îndeosebi conducătorii și comandanţii de subunităţi, se perfecţionează pentru a

organiza şi conduce cu competenţă şedinţele de instrucţie şi focul subunităţilor, atît
ziua cît şi noaptea, în orice condiţii de stare a vremii.
Menţinerea şi perfecţionarea continuă a deprinderilor de trăgători trebuie să fie

asigurate şi în cadrul celorlalte categorii de pregătire, în toate ocaziile, ori de cîte ori se
folosește armamentul îndeosebi pe timpul pregătirii colaboratorilor al serviciilor PPS și
militarilor la instrucţia tactică. In cadrul acestei discipline, toţi comandanţii de
4
tragerii
subunităţi trebuie să observe, să corecteze şi să antreneze pe colaboratori, militari

pentru descoperirea cu rapiditate a obiectivelor, stabilirea cu precizie a distanţelor pînă
la acestea, luarea poziţiei pentru tragere, ochirea şi executarea focului, trecerea cu
repeziciune a obstacolelor și folosirea acestora pentru executarea tragerii.
In cadrul acestor şedinţe, colaboratorii, militari trebuie să fie antrenaţi pentru

executarea focului pumnal, oblic, de flanc și încrucişat, astfel ca pierderile produse
inamicului prin foc să fie cât mai mari şi cu consumuri reduse de muniţie.
În cadrul instrucției tragerii studenți se antrenează pentru executarea focului în

condițiile exercițiilor pregătitori de tragere practică cu carabina și pistol.
Formarea deprinderilor stabile şi corecte în executarea tragerii cu precizie din diferite

poziţii, pe orice teren şi stare a vremii, ziua şi noaptea, sunt condiţionate de
desfăşurarea într-o succesiune logică a instrucţiei tragerii, pe componentele sale
principale, care dau posibilitatea colaboratorilor, militarilor să-si însuşească
cunoştinţele necesare în mod progresiv, de la simplu la compus, în timp scurt şi în mod
temeinic.
Întrebările de control:
1. Definiți noțiunea - Instrucţia tragerii cu armamentul de infanterie.
2. Determinați prin ce se obține eficacitatea focului.
3. Analizați conținutul ședințelor de pregătire la instrucția tragerii.
Subiectul II. Cunoştinţele şi deprinderile de bază necesare unui trăgător cu

armamentul de infanterie.
Pentru formarea unui trăgător cu armamentul de infanterie este necesar ca

colaboratorul, militarul să cunoască la perfecţie armamentul din dotarea grupei (cel cu
care este obligat să execute trageri), muniţia folosită, să-şi însuşească principiile de
tragere care constituie baza strict teoretică necesară înţelegerii fenomenului tragerii, să-
şi formeze temeinice deprinderi necesare mânuirii armamentului pe câmpul de luptă, în
orice condiţii, ziua şi noaptea.
5
tragerii
În cadrul şedinţelor de cunoaştere a armamentului, colaboratorii serviciilor PPS și

militarii de toate armele trebuie să-şi însuşească:
- rolul,
- proprietăţile tehnice şi de luptă ale acestuia,
- muniţia folosită,
- descrierea generală a fiecărei categorii de armament,
- principalele piese şi mecanisme şi
să-şi formeze temeinice deprinderi de demontare şi montare a acestuia, atât pe timp de

zi, cât şi pe timp de noapte.
De asemenea, sa cunoască funcţionarea pieselor şi mecanismelor, incidentele de

tragere, procedeele practice de înlăturarea lor, precum şi regulile pentru curăţarea,
ungerea şi păstrarea armamentului, controlul zilnic şi pregătirea acestuia pentru tragere.
Înţelegerea datelor de bază privind fenomenul tragerii presupune însuşirea unor

noţiuni de balistică interioară, şi exterioară, împrăştierea gloanţelor, precum şi
fundamentarea unor reguli de tragere cu armamentul de infanterie.
În cadrul şedinţelor de cunoaştere a principiilor de tragere este necesar să se insiste

asupra modului în care acestea îşi găsesc aplicarea în practica executării tragerilor.
În general, un trăgător cu armamentul de infanterie, trebuie să cunoască despre

principiile de tragere următoarele :
— noţiuni de balistică interioară : arderea pulberii, fenomenul tragerii, viteza

iniţială a glonţului, rezistenţa şi uzura ţevii, regimul de tragere;
— noţiuni de balistică exterioară : traiectoria şi elementele ei, noţiuni despre

ochire, forma traiectoriei şi însemnătatea ei practică, spaţiul periculos al înălţătorului şi
terenului, spaţiul defilat şi protejat, influenţa condiţiilor de tragere asupra traiectoriei
glonţului ;
— împrăştierea gloanţelor : cauze şi măsuri pentru micşorarea influenţei acesteia,

determinarea punctului mediu al loviturilor, gruparea şi precizia tragerii, influenţa
condiţiilor de tragere asupra împrăştierii ;
6
tragerii
— fundamentarea regulilor de tragere : pregătirea preliminară, pregătirea datelor

iniţiale de tragere, corectarea tragerii, şi executarea tragerii de efect.
In cadrul şedinţelor practice colaboratorii, militari îşi formează deprinderile necesare

mânuirii la perfecţie a armamentului pe câmpul de luptă, pentru a fi în măsură ca în
orice condiţii să execute trageri precise şi cu maximum de eficienţă.
In vederea executării tragerii cu randament înalt colaboratorilor, militarilor trebuie să li

se formeze temeinice deprinderi de bază pentru :
— controlul armei înainte şi după executarea tragerii;
— luarea unei poziţii corecte pentru tragere ;
— evitarea îndreptării armei în direcţia altei persoane;
— încărcarea armei;
— stabilirea înălţătorului ;
— aşezarea corectă a armei în umăr ;
— ochirea pe timp de zi şi noapte ;
— menţinerea respiraţiei, apăsarea pe trăgaci, concomitent cu executarea ochirii;
— menţinerea stabilităţii armei în umăr şi pe parapet pe timpul executării focului în

serii;
— aplicarea corecţiilor de ochire pentru vânt şi asupra ţintelor care se deplasează ;
— corectarea tragerii pe baza observării locului de cădere a gloanţelor sau cu

ajutorul urmelor luminoase ale gloanţelor trasoare ;
— asigurarea armei imediat după încetarea tragerii, înaintea oricărei deplasări;
— remedierea incidentelor de tragere.
Cunoscând deprinderile de bază care trebuie formate la colaboratori, militari

conducătorul,comandantul de subunitate îşi organizează activitatea în mod ştiinţific,
stabilind modul de lucru în raport cu particularităţile fiecăruia.
7
tragerii
1. Determinați conținutul ședințelor de cunoaştere a armamentului.
2. Numiți noțiunile însușirea cărora presupun înțelegerea datelor de bază privind

fenomenul tragerii.
3. Definiți scopul ședințelor de cunoaştere a principiilor de tragere.
4. Determinați ce trebuie să cunoască un trăgător privind principiile de tragere.
5. Determinați conținutul noţiunilor de balistică interioară.
6. Determinați conținutul noţiunilor de balistică exterioară.
7. Determinați conținutul - împrăştierea gloanţelor.
8. Determinați conținutul - fundamentarea regulilor de tragere.
9. Definiți scopul ședințelor practice.
10. Analizați deprinderile de bază pentru colaboratori în vederea executării tragerii cu

randament înalt.
Asistent universitar A.Vişnevschi
8
tragerii
Tema 2: Prezentarea armamentului de infanterii din înzestrarea unităţii de PPS şi

demonstrarea proprietăţilor tehnice şi de luptă ale acestuia.
Obiectivele:
- Să cunoască noţiunile generale despre armamentul şi tehnica de luptă din înzestrarea
USEFS;
- Să cunoască proprietăţile tehnice şi de luptă ale acestuia.
- Să determine ordinea și regulile de desfășurare a concursului profesional al USEFS la
tir practic pentru a participa cu succes și a obține rezultate înalte în cadrul competițiilor.
PLAN DE DESFĂŞURARE
LA BAZELE INSTRUCȚIUNII TRAGERII
TEMA: Prezentarea armamentului de infanterii din înzestrarea unităţii de PPS şi

demonstrarea proprietăţilor tehnice şi de luptă ale acestuia.
SCOPUL: A familiariza studenții cu noţiunile generale despre armamentul şi tehnica

de luptă din înzestrarea USEFS, din care fac parte şi a le demonstra practic proprietăţile
tehnice şi de luptă ale acestuia. A demonstra studenţilor executarea corectă şi repede a
operaţiunilor pentru tragere cu pistol.
DURATA: 2 ore.
LOCUL: Tirul pneumatic al USEFS.
9
tragerii
BIBLIOGRAFIE:
1. A.VIŞNEVSCHI Instrucţiuni pentru cunoaşterea, întrebuinţarea şi

întreţinerea pistolului 9mm MAKAROV (PM). Chişinău-2003.
2. V.TOROPOV Огневая подготовка. Санкт-Петербург- 2000.
3. Manual pentru instrucţia tragerii cu armamentul de infanterie. Bucureşti-1993.
4. Metodica instrucţiei tragerii cu armamentul de infanterie. Bucureşti-1988.
5. Regulamentul tragerii cu armament de infanterie. Chişinău-2004.
ASIGURAREA MATERIALĂ:
1. Pistol 9 mm Baikal - 442 - 1 buc.

2. Pistol 9 mm Glock – 17 - 1 buc.
3. Pistol 5,6 mm CZ 75 Kadet - 1 buc.
4. Pistol 5,6 mm Beretta 85 - 1 buc.
5. Carabină 5,45 mm AKC-74-MF - 1 buc.
6. Cartuşe de exerciţiu 9 mm - 16 buc.
7. Ţinte - 3 buc.
8. Calculator - 1 buc.
9. Proiector - 1 buc.
10.Ecran mobil - 1 buc.
Nr. Modul de Denumirea acţiunilor Timpul, Notă

crt. organizare al min.
exerciţiului
1 2 3 4 5
1 Partea - Raport, inspecţie
organizatorică - Control armamentului,
cartuşelor de exerciţiu şi
materialelor
- Anunţarea temei 7
- Verificarea însuşirii
materialului predat anterior 10
2 Probleme de - Prezentarea datelor generale
învăţat ale armamentului şi tehnicii de
luptă. Măsurile de siguranţă.
- Bazele tragerii precise.
Demonstrează prin trageri 20
reale, proprietăţile tehnice şi
de luptă ale armamentului.
10
tragerii
3 Schema cu 1. Nr.1 Prezentarea

organizarea armamentului, datelor
atelierelor generale ale
armamentului şi tehnicii 36
de luptă.
2. Nr.2 Prezentarea
studenților care au
obținut rezultate înalte
în tragere cu armament
la concursul profesional
al USEFS ,,Univers –
Security” în cadrul
competițiilor la tir
practic.
3. Nr. 3 Demonstrarea
exercițiilor de trageri
practice.
4 Bilanţul Totalizarea şedinţei, evidenţierea
exerciţiului studenţilor care şi-au însuşit
operaţiunile, aprecierea nivelului la
care au ajuns studenţii cu învăţarea
şi formarea deprinderilor la
operaţiunile pentru tragere cu pistol, 7
indicaţii cu privire la modul în care
se va executa pregătirea, greşelile
produse şi modul de remediere.
Anunțarea studenților că trebuie să
intre în deprinderea fiecăruia ca
accesul la armament este numai la
comanda conducătorului, necesitatea
respectării disciplinei obligatorii,
că în momentul în care pun mâna pe
o armă să o verifice dacă este sau nu
încărcată. Respectarea strictă a
regulilor și măsurilor de siguranță.
Anunţarea şedinţei care urmează.
Asistent universitar la Catedra PPS A. Vişnevschi
11
tragerii
Tema 3: Cunoașterea, întrebuințarea și întreținerea armamentului din înzestrarea

organelor de drept și serviciilor PPS.
Exercițiul: Cunoaşterea, întrebuinţarea şi întreţinerea pistolului – mitralieră cal. 7,62

mm Md. 1963 (AKM) (carabina AKMC-MF1), puştii automată cal. 5,45 mm AK-74
(carabina AKC-74-MF).
Actualitatea
Pistolului – mitralieră cal. 7,62 mm Md. 1963 (AKM) este armă de dotare al
forțelor armate, organelor de drept și de securitate a statului în măsură deplină
este utilizată în domeniul Protecției, Pazei și Securității, în legătură cu ce
necesită să fie studiată aprofundat. Carabina cal. 7,62 mm AKMS-MF1 fiind
product al modernizării pistol - mitralierei cal. 7,62 mm AKMS este bun utilă
pentru cunoașterea și formarea deprinderilor mânuirii inofensive și calificate
al armei de foc pentru studenții din domeniul Protecției, Pază și Securitate.
Obiectivele:
 Să cunoască regulile de mânuire şi măsurile de siguranţă cu pistolul-mitralieră;
 Să descrie părţile componente, piesele şi mecanismele principale al pistolului –
mitralieră cal. 7,62 mm Md. 1963 (AKM) (carabinei AKMC-MF), puştii
automată cal. 5,45 mm AK-74 (carabinei AKC-74-MF);
La finele şedinţelor studenţii vor fi capabili:
 Să execute demontarea pistolului-mitralieră, puştii automată şi carabinei.
12
tragerii
 Să execute curăţirea pistolului - mitralieră, puştii automată şi carabinei.

 Să execute montarea după demontare pistolului - mitralieră, puştii automată şi
carabinei.
Subiectul I: Destinația și proprietățile de luptă ale pistolului-mitralieră
Definiția - Pistolul-mitralieră 7,62mm, Md. 1963 (fig.1 ) este o armă individuală

puternică, destinată pentru nimicirea forţei vii a inamicului. Pentru nimicirea
inamicului în lupta corp la corp, la pistolul-mitralieră se pune baioneta-pumnal.
Pentru tragerea cu pistolul-mitralieră se întrebuinţează cartuşe Md. 1943, cu

gloanţe obișnuite (cu miez de oţel), trasoare şi perforant-incendiare.
Cu pistolul-mitralieră se execută foc automat sau foc lovitură cu lovitură.

Focul automat este principalul fel de foc ce se execută cu pistolul-mitralieră; el
se execută în serii scurte (până la 5 lovituri), în serii lungi (până la 10 lovituri) şi
continuu. În timpul tragerii, alimentarea cu cartuşe a pistolului-mitralieră se face
dintr-un încărcător de tip sector, care are o capacitate de 30 de cartuşe.
1. Vedere generală a pistolului-mitralieră 7,62 mm, Md. 1963
Tragerea cea mai eficace cu pistolul-mitralieră se obţine la distanţe de până la

400 m. Distanţa de tragere după înălţător este de 1 000 m.
Distanţa loviturii directe asupra ţintei piept este de 350 m. Focul concentrat al
pistoalelor-mitralieră asupra obiectivelor terestre se execută la distanţa de până la
800 m, iar asupra avioanelor şi paraşutiştilor — până la 500 m.
13
tragerii
Cadenţa de tragere teoretică este de cca. 600 de lovituri pe minut.
Cadenţa de tragere practică este : când tragerea se execută în serii — până la 100
de lovituri pe minut; când tragerea se execută foc lovitură cu lovitură — până la
40 de lovituri pe minut.
Greutatea pistolului-mitralieră, fără baionetă-pumnal, cu încărcătorul încărcat,

este de 3,6 kg cu pat din lemn de fag masiv si 3,650 kg cu pat din lemn
stratificat.
Greutatea baionetei-pumnal, împreună cu teaca, este de 450 g.
1. Definiți noțiunea - Pistolul-mitralieră 7,62mm, Md. 1963.

2. Determinați și definiți muniția întrebuințată pentru tragere cu pistolul-
mitralieră.
3. Analizați caracteristicele tactico-tehnice și de luptă al pistolului-mitralieră.
Subiectul II: Noțiuni despre construcția și funcționarea pistolului-mitralieră
Pistolul - mitralieră se compune din următoarele piese şi mecanisme principale

(fig. 2) :
— ţeava cu cutia închizătorului, cu aparatele de ochire şi cu patul ;
— capacul cutiei închizătorului ;
— portînchizătorul cu pistolul de gaze ;
— închizătorul ;
— recuperatorul ;
— tubul de gaze cu apărătoarea mâinii ;
— mecanismul de dare a focului ;
— ulucul;
— încărcătorul :
— baioneta-pumnal.
Din completul pistolului-mitralieră fac parte : accesoriile, cureaua şi
portîncărcătorul.
Funcționarea automată se bazează pe folosirea energiei gazelor care sunt împinse
din canalul țevii spre pistonul de gaze al portînchizătorului.
14
tragerii
In timpul tragerii, o parte din gazele care urmează glonţul pătrund prin orificiul
din peretele ţevii în camera de gaze, acţionează asupra peretelui din fața al
pistonului de gaze şi împing pistonul şi portînchizătorul cu închizătorul înapoi.
Deplasându-se înapoi, închizătorul deschide canalul ţevii, extrage tubul din
camera cartuşului şi îl aruncă afară, iar portînchizătorul comprimă arcul
recuperator şi armează cocoşul (îl așează pe agăţătorul nucii de armare).
Portînchizătorul cu închizătorul revin în poziţia dinainte sub acţiune a
recuperatorului, închizătorul împinge cartuşul următor din încărcător în camera
cartuşului şi închide canalul ţevii, iar portînchizătorul acţionează cu agăţătorul
(nuca) autodeclanșatorului şi eliberează nuca autodeclanșatorului cocoşului.
Închizătorul se închide prin răsucirea lui spre dreapta şi prin intrarea pragurilor
sale de armare după pragurile ale armare ale cutiei închizătorului.
Dacă piedica de siguranţă este pusă la foc automat (F.A.), tragerea continuă atât
timp cât se apasă pe trăgaci şi se găsesc cartuşe în încărcător.
Dacă piedica de siguranţă este pusă la foc lovitură cu lovitură (F.F.), când se
apasă pe trăgaci, se trage o singură lovitură ; pentru tragerea loviturii următoare
se lasă liber trăgaciul şi se apasă din nou pe el; dacă piedica de siguranţă este
pusă la sigur (S), apăsând pe trăgaci, pistolul-mitralieră nu funcţionează.
Fig. 2. Piesele și mecanismele principale ale pistolului-mitralieră :

1— ţeava cu cutia închizătorului, cu aparatele de ochire şi cu patul ; 2— capacul cutiei
închizătorului ; 3— baioneta-pumnal ; 4 — recuperatorul ; 5 — portînchizătorul cu pistonul de
gaze ; 6 — tubul de gaze cu apărătoarea mâinii ; 7 — închizătorul ; 8 — vergeaua; 9 —
ulucul; 10 — încărcătorul ; 11 — penarul cu accesorii.
15
tragerii
1. Definiți principiul de funcționare al pistolului-mitralieră.
2. Determinați piesele și mecanismele principale ale pistolului-mitralieră.
Subiectul III: Demontarea și montarea pistolului-mitralieră
Demontarea pistolului-mitralieră poate fi parţială sau completă :

parţială — pentru curăţarea, ungerea şi controlul pistolului-mitralieră ; completă
— pentru curăţare când pistolul-mitralieră este prea murdar, după ce a stat în
ploaie sau în zăpadă, când se schimbă unsoarea şi când se repară.
Demontarea prea frecventă a pistolului-mitralieră este dăunătoare, deoarece
grăbește uzura pieselor şi a mecanismelor.
Demontarea şi montarea pistolului-mitralieră se execută pe o masă sau pe un
aşternut curat; piesele şi mecanismele se așează în ordinea demontării lor, se
mânuiesc cu atenţie, nu se așează piesele una peste alta, nu se forţează şi nu se
izbesc. La montarea pistolului-mitralieră se confruntă seriile de pe piesele lui ; la
fiecare pistol-mitralieră, seria de pe cutia închizătorului trebuie să corespundă cu
seriile celorlalte piese.
Învăţarea demontării şi a montării pistolului-mitralieră este permisă numai la
demontarea parţială, mânuind piesele şi mecanismele cu o deosebită precauţie.
Modul de demontare parţială a pistolului-mitralieră
a) Se scoate încărcătorul de la pistolul-mitralieră. Ținând pistolul-

mitralieră cu mina stingă de gâtul patului sau de uluc, se apucă cu mâna dreaptă
de încărcător (fig. 3) ; apăsând cu degetul mare pe zăvorul încărcătorului, se duce
partea de jos a încărcătorului înainte şi se scoate de la pistolul-mitralieră. După
aceasta se controlează dacă nu este vre-un cartuş în camera cartuşului, în care
scop se lasă piedica de siguranţă în jos, se trage de minerul port-închizătorului
înapoi, se controlează camera cartuşului, se dă drumul la minerul
portînchizătorului şi se eliberează cocoşul de pe nuca de armare.
16
tragerii
Fig. 3. Scoaterea încărcătorului de la pistolul-mitralieră
b) Se scoate penarul cu accesorii. Se apasă cu degetul mâinii drepte pe

capacul locaşului patului în aşa fel, încât penarul, sub acţiunea arcului, să iasă
din locaş; se deschide penarul şi se scot din el capul de câlți, peria, şurubelniţa,
dornul şi prizonul.
c) Se scoate vergeaua de la pistolul-mitralieră. Se depărtează capătul
vergelei de la ţeava în aşa fel, încât vârful ei să iasă de sub umărul bazei cătării
(fig. 4), după care se scoate vergeaua în sus. Pentru scoaterea vergelei se poate
întrebuinţa dornul.
17
tragerii
Fig. 4. Scoaterea vergelei de la pistolul-mitralieră
d) Se demontează capacul cutiei închizătorului. Cu mâna stângă se apucă

de gâtul patului ; cu degetul mare al acestei mâini se apasă pe pragul tijei arcului
recuperator; cu mâna dreaptă se ridică puţin partea din spate a capacului cutiei
închizătorului(fig. 5) şi se scoate capacul.
Fig. 5. Demontarea capacului de la cutia închizătorului
18
tragerii
e) Se demontează recuperatorul de la pistolul-mitralieră. Ținând pistolul-

mitralieră cu mâna stângă de gâtul patului, cu mâna dreaptă se apucă de călcâiul
tijei arcului recuperator, se împinge către înainte până la ieşirea călcâiului
acestuia din şanţul longitudinal al cutiei închizătorului ; se ridică puţin tija (fig.
6) şi se scoate recuperatorul din canalul portînchizătorului.
Fig. 6. Demontarea recuperatorului de la pistolul-mitralieră
f) Se demontează portînchizătorul, împreuna cu închizătorul. Continuându-

se ţinerea pistolului-mitralieră cu mina stingă, cu mâna dreaptă se trage
portinchizătorul înapoi până la refuz; se ridică puţin împreună cu închizătorul
(fig. 7) şi se demontează de la cutia închizătorului.
19
tragerii
Fig. 7. Demontarea portînchizătorului împreună cu închizătorul

g) Se demontează închizătorul de la portinchizator. Se ia portinchizătorul în
mâna stingă, cu închizătorul în sus (fig. 8) ; cu mâna dreaptă se trage
închizătorul înapoi ; se răsucește în aşa fel, încât praful director al închizătorului
să iasă din partea lărgită a şanţului profilat al portînchizătorului şi se scoate,
împingîndu-1 înainte.
Fig. 8. Demontarea închizătorului de la portînchizător
h) Se demontează tubul de gaze cu apărătoarea mâinii. Ținând pistolul-

mitralieră cu mâna stingă, cu mâna dreaptă se introduce penarul pentru accesorii
cu orificiul dreptunghiular peste pârghia zăvorului tubului de gaze, se răsuceşte
zăvorul dinspre corp în sus, în poziţia verticală (fig. 9) şi se scoate tubul de gaze
cu apărătoarea mâinii de pe racordul camerei de gaze.
Fig. 9. Răsucirea zăvorului tubului de gaze cu ajutorul penarului pentru accesorii
20
tragerii
Modul de montare a pistolului-mitralieră după demontarea parţială:
a) Se montează tubul de gaze cu apărătoarea mânii. Ținând pistolul-mitralieră

cu mâna stângă, cu mâna dreaptă se împinge tubul de gaze cu capătul dinainte pe
racordul camerei de gaze; se apasă capătul dinapoi al apărătorii mâinii spre țeavă şi se
răsuceşte cu ajutorul penarului pentru accesorii zăvorul spre corp până ce fixatorul lui
intră în locaşul de pe peretele drept al bazei înălţătorului.
b) Se montează închizătorul la portînchizător. Se ia portînchizătorul în mâna
stingă, iar închizătorul, în mâna dreaptă şi se introduce închizătorul cu partea
cilindrică in canalul portînchizătorului ; se răsuceşte închizătorul în aşa fel, încât
pragul lui director să intre în șanțul profilat al portînchizătorului, după care se împinge
închizătorul înainte.
c) Se montează portînchizătorul, cu închizătorul la cutia închizătorului. Se ia

portînchizătorul în mâna dreaptă în aşa fel, încât închizătorul să fie ţinut cu degetul
mare în poziţia dinainte. Cu mâna stingă se apucă de gâtul patului, iar cu mâna dreaptă
se introduce pistonul de gaze în scobitura bazei înălţătorului şi se împinge
portînchizătorul înainte până când pragurile cutiei închizătorului intră în şanţurile
portînchizătorului ; printr-un efort nu prea mare se apasă de cutia închizătorului şi se
împinge înainte.
d) Se montează recuperatorul la portînchizător. Cu mâna dreaptă se introduce

recuperatorul în canalul portînchizătorului ; strângând arcul recuperatorului, se
împinge tija înainte şi, lăsându-i puţin în jos, se introduce călcâiul lui în şanţul
longitudinal al cutiei închizătorului.
e) Se eliberează cocoşul de pe nuca de armare şi se asigură. Se apasă pe

trăgaci şi se ridică piedica de siguranţă în sus până la refuz.
f) Se montează vergeaua la pistolul-mitralieră.
g) Se introduce penarul cu accesorii în locaşul patului. Se pun accesoriile în

penar şi se închide capacul ; se introduce penarul cu fundul în locaşul patului
(fig. 10) şi se împinge în aşa fel, încât locaşul să se închidă cu capacul său.
21
tragerii
Fig. 10. Introducerea penarului în locașul patului
h) Se montează încărcătorul la pistolul-mitralieră. Ținând pistolul-mitralieră

cu mâna stângă de gâtul patului sau de uluc cu mâna dreaptă se introduce gheara
încărcătorului în fereastra cutiei închizătorului (fig. 11) şi se răsuceşte
încărcătorul spre înapoi în aşa fel, încât zăvorul să sară pe după umărul
încărcătorului.
Fig. 11.Montarea încărcătorului
1.Definiți destinația demontării parțiale .
2.Definiți destinația demontării completă.
3.Determinați cerințele pentru executarea demontării și montării pistolului-
mitralieră.
22
tragerii
4.Analizați modul de demontare parțială a pistolului-mitralieră.

5. Analizați modul de montare a pistolului-mitralieră după demontarea parţială.
Subiectul IV: Particularitățile carabinei cal. 7,62 mm AKMS-MF1
Definiția - Carabina cal.7,62 mm este armă individuală semiautomată , destinată

pentru vânătoare la animale medie și măjare în raioanele cu climat mediu și rece.
Pentru tragerea cu carabina se întrebuinţează cartuşe cal. 7,62 mm pentru
vânătoare 7.62 x 39
Încheiere:
Carabina cal. 7,62 mm AKMS-MF1 fiind product al modernizării pistol -
mitralierei cal. 7,62 mm AKMS este la construcție identică cu acesta și bun utilă
pentru cunoașterea și formarea deprinderilor mânuirii inofensive și calificate
al armei de foc pentru studenții din domeniul Protecției, Pază și Securitate.
1. Definiți noțiunea – carabina cal.7,62mm AKMS-MF1.
2. Determinați și definiți muniția întrebuințată pentru tragere cu carabina.
3. Analizați caracteristicele tactico-tehnice și de luptă al carabinei.
4. Definiți principiul de funcționare al carabinei.
5. Determinați piesele și mecanismele principale ale carabinei.
6. Definiți destinația demontării parțiale .
7. Definiți destinația demontării completă.
8. Determinați cerințele pentru executarea demontării și montării carabinei.
9. Analizați modul de demontare parțială a carabinei.
10. Analizați modul de montare a carabinei după demontarea parţială.
ANEXA nr. 1
DATE BALISTICE ȘI DE CONSTRUCȚIE ALE PISTOLULUI-MITRALIERĂ

7,62 mm, md. 1963 ȘI ALE CARTUȘULUI md. 1943
1. Distanța de tragere după înălțător, în m 1000

2. Distanța loviturii directe asupra țintei piept, în m 350
23
tragerii
3. Cadența de tragere teoretică în lovituri pe minut 600

4. Cadența de tragere, în lovituri pe minut:
- când tragerea se execută foc lovitură cu lovitură 40
- când tragerea se execută în serii 100
5. Viteza inițială a glonțului, în m/s 715
6. Distanța după care se păstrează efectul omorâtor al glonțului, în m 1500
7. Distanța maximă la care ajunge glonțul, în m 3000
8. Greutatea pistolului-mitralieră fără baioneta-pumnal, în kg:
- cu încărcătorul din aliaj ușor, neîncărcat 3,1
- cu încărcătorul din aliaj ușor, încărcat 3,6
9. Capacitatea încărcătorului, cartușe 30
10. Greutatea încărcătorului, în kg:
- din aliaj ușor 0,17
- din oțel 0,33
11. Greutatea baionetei-pumnal, în kg:
- cu teacă 0,45
- fără teacă 0,26
12. Calibrul, în mm 7,62
13. Lungimea pistolului-mitralieră, în mm:
- cu baioneta-pumnal pusă 1020
- fără baioneta-pumnal 870
14. Lungimea țevii, în mm 415
15. Lungimea părții ghintuite a țevii, în mm 369
16. Numărul de ghinturi 4
17. Lungimea cursei ghinturilor, în mm 240
18. Grosimea cătării, în mm 2
19. Lungimea liniei de miră, mm 378
20. Greutatea cartușului, în g 16,2
21. Greutatea glonțului ( obișnuit, cu miezul de oțel ), în g 7,9
22. Greutatea încărcăturii de pulbere, în g 1,6
ANEXA 2
DATE BALISTICE ȘI DE CONSTRUCȚIE ALE PUȘTII AUTOMATE
5,45 mm AK-74 ȘI ALE CARTUȘULUI cal. 5,45 mm

2. Distanța loviturii directe asupra țintei piept, în m 440
3. Cadența de tragere teoretică în lovituri pe minut 600
4. Cadența de tragere, în lovituri pe minut:
- când tragerea se execută foc lovitură cu lovitură 40
- când tragerea se execută în serii 100
8. Greutatea puștii automate fără baioneta-pumnal, în kg:
24
tragerii

- cu încărcătorul din aliaj ușor, încărcat 3,5
10. Greutatea încărcătorului, în kg:
- din aliaj ușor 0,17
- din oțel 0,33
11. Greutatea baionetei-pumnal, în kg:
- cu teacă 0,45
- fără teacă 0,26
13.Lungimea puștii automate, în mm:
- cu baioneta-pumnal pusă 1089
- fără baioneta-pumnal 940
- cu pat pliabil 700
15.Lungimea părții ghintuite a țevii, în mm 369
19 Lungimea liniei de miră, mm 378
21.Greutatea glonțului ( obișnuit, cu miezul de oțel ), în g 3,4
ANEXA 3
DATE BALISTICE ȘI DE CONSTRUCȚIE ALE CARABINEI 7,62 mm,

AKMS-MF1 ȘI CARTUȘULUI PENTRU VÎNĂTOARE CAL. 7,62X39

5. Greutatea carabinei, în kg:
8. Lungimea carabinei, în mm:
- cu patul rabotabil în poziția de luptă (desfăcut) 920
- cu patul rabotabil strâns 655
9. Grosimea, mm:
10. Înălțimea, mm 280
25
tragerii

18. Greutatea glonțului ( obișnuit), în g 7,9
ANEXA 4
DATE BALISTICE ȘI DE CONSTRUCȚIE ALE CARABINEI 5,45 mm, AKS-

74-MF ȘI CARTUȘULUI PENTRU VÎNĂTOARE CAL. 5,45X39

5. Greutatea carabinei, în kg:
8. Lungimea carabinei, în mm:
9. Grosimea, mm:
10. Înălțimea, mm 190
18. Greutatea glonțului ( obișnuit), în g 3,4
Asistent universitar al USEFS A.Vișnevschi
26
tragerii
Exercițiul: Cunoaşterea, întrebuinţarea şi întreţinerea pistolului cal.9 mm Makarov

(PM) (Baikal 442).
Actualitatea
Pistolul 9 mm Makarov (PM) este o armă personală de atac şi apărare, care se află în
dotare al forțelor armate, organelor de drept și de securitate a statului și în măsură
deplină este utilizată în domeniul Protecției, Pazei și Securității, în legătură cu ce
necesită să fie studiată aprofundat.
Obiectivele:
La sfârșitul lecției studentul va fi capabil:
- Să cunoască regulile de mânuire şi măsurile de siguranţă cu pistolul cal.9 mm
Makarov (PM) (Baikal-442).
- Să descrie părţile componente, piesele şi mecanismele principale al pistolul cal.9
mm PM (Baikal-442).
- Să cunoască procedeele şi operaţiunile cu pistolul cal.9 mm PM (Baikal-442).
- Să execute demontarea pistolului.
- Să execute curăţirea pistolului.
- Să execute montarea după demontare pistolului.
- Să execute verificarea şi controlul funcţionării a pieselor şi mecanismelor a
pistolului.
Subiectul I: Destinația și proprietățile de luptă ale pistolului.

Definiția - Pistolul 9 mm "Makarov" (PM) (fig. 1) este o armă personală de atac şi
apărare, destinată pentru lovirea inamicului la distanţe mici.
Pistolul permite tragerea foc cu foc cu cartuşe de pistol 9 mm. Cele mai bune rezultate
ale tragerii cu pistolul se obţin la distanţe de până la 50 m.
Cadenţa practică de tragere (viteza de tragere) a pistolului este de 30 lovituri pe minut.
27
tragerii
Viteza iniţială a glonţului – 315 m/s.
Eficacitatea de nimicire a glonţului se păstrează până la 350 m.
Greutatea pistolului cu încărcătorul încărcat – 810 gr.
Fig. 1. Vedere de ansamblu a pistolului 9 mm Makarov.
NOŢIUNI DESPRE CONSTRUCŢIA ŞI FUNCŢIONAREA PIESELOR

PISTOLULUI
Pistolul este simplu din punct de vedere al construcţiei şi al mânuirii, uşor, de

dimensiuni mici, comod de purtat şi întotdeauna gata pentru acţiuni de luptă. Pistolul
este o armă cu încărcare automată, deoarece reîncărcarea se efectuează automat şi
permite executarea tragerii numai foc cu foc. Construcţia sa se bazează pe principiul
utilizării energiei de recul a manşonului-închizător eliberat. Datorită faptului că
pistolul dispune de un mecanism de darea focului cu autoarmare de tipul armelor cu
cocoş, se poate deschide focul cu rapiditate, apăsând în mod direct pe trăgaci, fără o
armare preliminară a cocoşului.
Securitatea mânuirii pistolului este asigurată de către piedicile de siguranţă care
acţionează. Pistolul are o piedică de siguranţă cu paletă, piedică care se găseşte în
partea stângă a manşonului-închizător. Pe lângă aceasta, cocoşul poate trece automat pe
pragul de siguranţă sub acţiunea arcului de armare după declanşarea cocoşului
("dezarmarea" cocosului).
Alimentarea pistolului cu cartuşe se efectuează dintr-un încărcător cu o capacitate de 8
cartuşe, aşezate într-un singur rând.
Pistolul se compune din următoarele piese şi mecanisme principale (fig. 2): corpul cu
ţeava şi garda trăgaciului, manşonul-închizător cu percutorul, extractorul şi piedica de
siguranţă, arcul readucător, mecanismului de darea focului, plăselele mânerului cu
şurubul acestuia, piedica manşonului-închizător şi încărcătorul.
28
tragerii
Fiecare pistol este dotat cu următoarele accesorii: încărcătorul de rezervă, tocul din
piele, curea pentru pistol, vergeaua.
Fig. 2. Piesele şi mecanismele principale ale pistolului:

1 – corpul cu ţeava şi garda trăgaciului; 2 – manşonul-închizător cu extractorul cu arc şi
opritor, percutorul şi piedica de siguranţă; 3 – arcul readucător; 4 – piesele
mecanismului de darea focului (cocoş, arcul de armare, trăgaciul, brăţara de fixare a
arcului de armare, nuca şi decuplatorul cu puntea trăgaciului); 5 – plăselele mânerului
cu şurubul acestuia; 6 – piedica manşonului-închizător; 7 – încărcătorul.
Corpul cu ţeava şi garda trăgaciului (fig. 3).
Fig. 3. Corpul cu ţeava şi garda trăgaciului
A – partea stângă; B – partea dreaptă
1- baza mânerului; 2 – ţeava; 3 – suport pentru fixarea ţevii; 4 fereastra pentru

introducerea trăgaciului şi pragul de pe capătul anterior al gărzii trăgaciului; 5 – locaşul
pentru umerii trăgaciului; 6 – fereastra în formă de sector pentru introducerea şi
mişcarea umărului anterior al decuplatorului; 7 – locaşuri pentru umerii nucii şi
cocoşului; 8 – şanţuri pentru dirijarea manşonului-închizător pe corpul pistolului; 9 –
fereastra pentru penele arcului de armare; 10 – locaş pentru introducerea piedicii
manşonului-închizător; 11 – nervură cu orificiu filetat pentru fixarea cu ajutorul
29
tragerii
şurubului a plăselelor şi arcul de armare; 12 – locaşul pentru zăvorul încărcătorului; 13

– nervură cu locaş pentru fixarea gărzii trăgaciului cu ajutorul axului său; 14 –
ferestrele laterale ale bazei mânerului; 15 – garda trăgaciului; 16 – pragul limitator de
pe capătul anterior al gărzii trăgaciului.
Ţeava serveşte pentru a dirija mişcarea glonţului. În interior ţeava este prevăzută cu
patru ghinturi răsucite în sus, de la stânga spre dreapta. Ghinturile servesc pentru a
imprima glonţului mişcarea de rotaţie în jurul axei sale, necesară pentru a-i asigura
stabilitatea pe traiectorie. Spaţiile dintre ghinturi (plinuri) diametral opuse se numeşte
calibrul canalului ţevii şi este de 9 mm. În partea sa posterioară ţeava este lisă şi are un
diametru mai mare; aceasta parte serveşte ca locaş al cartuşului şi se numeşte camera
cartuşului. Camera cartuşului are un umăr. Pe tăietura posterioară a ţevii este prevăzută
teşitură oblică pentru dirijarea cartuşului din încărcător în camera cartuşului.
Suprafaţa exterioară a ţevii este netedă. Pe ţeavă se introduce arcul readucător.
Ţeava este asamblată la corpul pistolului prin seraj şi fixată cu un ştift.
Corpul serveşte pentru asamblarea tuturor pieselor pistolului. Corpul pistolului

formează corp comun cu mânerul pistolului.
La partea anterioară a corpului pistolului se găsesc: deasupra – suportul pentru fixarea

ţevii; dedesubt – fereastra pentru introducerea trăgaciului şi a pragului limitator de pe
capătul anterior al gărzii trăgaciului. Pe pereţii laterali ai acestei ferestre se găsesc
locaşurile pentru fixarea umerilor (cepurilor) trăgaciului. Suportul corpului pistolului
are: în partea de sus – un orificiu în care se fixează ţeava prin seraj şi cu un ştift;
dedesubt – o fereastră pentru introducerea capului trăgaciului; în dreapta o fereastră în
formă de sector pentru introducerea şi mişcarea umărului (cepului) anterior al
decuplatorului).
La partea posterioară a corpului se găsesc: deasupra – praguri cu locaşuri pentru umerii

(cepurile) nucii şi cocoşului şi cu şanţuri pentru ghidarea mişcării manşonului-
închizător (locaşurile pentru umeri au scobituri); dedesubt – o fereastră pentru penele
arcului de armare.
La partea din mijloc a corpului există o fereastră pentru ieşirea părţii superioare a
încărcătorului şi un locaş practicat pe peretele din stânga pentru piedica manşonului-
închizător.
30
tragerii
Baza mânerului serveşte pentru fixarea plăselelor şi a arcului de armare şi pentru

introducerea în locaşul său a încărcătorului. Baza mânerului are: ferestre laterale
(dreapta şi stânga) pentru reducerea greutăţii pistolului; o fereastră în partea de jos
pentru introducerea încărcătorului în mâner; pe peretele din spate - o nervură cu orificiu
filetat pentru fixarea cu ajutorul unui şurub, a arcului de armare şi a plăselelor
mânerului; în partea de jos – un locaş pentru zăvorul încărcătorului (capătul inferior al
arcului de armare); pe peretele anterior – o nervură cu un locaş pentru fixarea gărzii
trăgaciului la corpul pistolului cu ajutorul unui ax.
Garda trăgaciului are rolul de proteja trăgaciul împotriva unei apăsări involuntare. Ea
are la partea de sus a capătului anterior un prag pentru limitarea cursei manşonului-
închizător în timpul mişcării acestuia spre înapoi. Garda trăgaciului se menţine pe
corpul pistolului cu ajutorul unui arc şi a unui călcâi, dispuse într-un locaş pe peretele
din faţă al bazei mânerului.
Manşonul-închizător (fig. 4) serveşte pentru împingerea cartuşului din încărcător în

camera cartuşului, pentru zăvorârea canalului ţevii în timpul executării focului, pentru
reţinerea tubului-cartuş şi pentru aducerea cocoşului pe pragul de armare.
Fig. 4. Manşon-închizător
A – partea stângă; B – vedere spre interior
1 – cătare 2 – ţel; 3 – fereastra pentru aruncarea tuburilor-cartuş; 4 – locaş pentru

piedica de siguranţă; 5 – crestături (zimţuri); 6 – canal pentru introducerea ţevii cu
arcul readucător; 7 – nervuri longitudinale pentru ghidarea mişcării manşonului-
închizător pe corpul pistolului; 8 – gheara pentru trecerea manşonului-închizător pe
piedica manşonului-închizător; 9 – şanţ pentru aruncător; 10 – şanţ pentru pragul de
decuplare al punţii trăgaciului împreună cu nuca; 11 – împingător; 12 – prag pentru
decuplarea punţii trăgaciului împreună cu nuca; 13 – scobitură pentru aşezarea pragului
de decuplare al punţii trăgaciului; 14 – şanţ pentru cocoş
31
tragerii
Pe partea exterioară a manşonului-închizător se găsesc: cătarea, şanţul transversal

pentru ţel, suprafaţa zimţată dintre cătare şi ţel pentru a exclude reflexiile de lumină în
timpul ochirii; pe partea dreaptă – fereastra pentru aruncarea tuburilor-cartuş
(cartuşelor); şanţul pentru extractor; locaşul pentru opritor şi arcul extractorului; pe
partea stângă – locaşul pentru piedica de siguranţă şi două orificii pentru fixarea
piedicii de siguranţă: cel de sus pentru poziţia paletei "sigur" şi cel de jos pentru poziţia
paletei "foc"; alături de orificiul de sus se găseşte un indicator roşu care este acoperit de
către paleta piedicii de siguranţă când aceasta se găseşte în poziţia "sigur" şi este
descoperit, când paleta piedicii de siguranţă se găseşte în poziţia "foc"; pe părţile
laterale, manşonul-închizător este prevăzut cu crestături (zimţuri) pentru o mai comodă
mânuire a lui spre înapoi; la capătul posterior al manşonului-închizător există un şanţ
pentru trecerea cocoşului.
În partea interioară a manşonului-închizător există: canalul pentru aşezarea ţevii cu

arcul readucător; nervuri longitudinale pentru ghidarea mişcării manşonului-închizător
pe corpul pistolului; gheara pentru trecerea manşonului închizător pe piedica
manşonului-închizător; creasta; şanţ pentru aruncător; şanţ pentru pragul de decuplare a
punţii trăgaciului; lighean pentru fundul tubului-cartuş; împingătorul care împinge
cartuşul din încărcător în camera cartuşului; prag pentru decuplarea punţii trăgaciului
împreună cu nuca; scobitura pentru aşezarea pragului de decuplarea a punţii trăgaciului
în cazul când trăgaciul este în poziţia apăsat; canalul pentru introducerea percutorului.
Percutorul (fig. 5) serveşte pentru percutarea capsei. El are la partea dinainte – vârful
percutorului, iar la partea dinapoi – scobitură pentru piedica de siguranţă, care reţine
percutorul în canalul său.
Percutorul este confecţionat în trei muchii în scopul de a-i micşora greutatea şi de a

reduce suprafeţele supuse frecării.
Fig. 5. Percutor
1 – vârf; 2 – scobitura pentru piedica de siguranţă
Extractorul (fig. 6) serveşte pentru a menţine tubul în ligheanul manşonului-închizător

până la întâlnirea cu aruncătorul. El are: gheara care apucă tubul-cartuş (cartuşul) de
guler şi-l menţine în ligheanul manşonului-închizător şi călcâiul pentru asamblarea lui
la manşonul-închizător; în partea dinapoi a călcâiului se găseşte un prag unde se aşează
32
tragerii
capul opritorului. În partea dinapoi a extractorului se află o scobitură care înlesneşte

alunecarea opritorului cu ajutorul unui beţişor, în cazul separării extractorului de
manşonul-închizător. Extractorul se introduce într-un şanţ din manşonul-închizător.
Fig. 6. Extractor – compus din:
1 – extractor propriu-zis cu gheara (1) şi călcâiul (2) pentru asamblare la manşonul-

închizător; 3 – opritor; 4 - arc extractor
Opritorul are la cap o porţiune mai îngroşată. În această porţiune se sprijină capătul
dinainte al arcului extractorului, arcul introducându-se pe partea dinapoi a opritorului
(care are un diametru mai mic).
Opritorul împreună cu arcul extractorului se introduce în locaşul de la manşonul-

închizător. Sub acţiunea arcului, gheara este tot timpul înclinată înspre ligheanul
manşonului-închizător.
Piedica de siguranţă (fig. 7) serveşte pentru a asigura mânuirea pistolului în deplină

siguranţă. Ea are: o paletă pentru trecerea piedicii de siguranţă din poziţia "foc" în
poziţia "sigur" şi invers; un arc de fixare pentru menţinerea piedicii de siguranţă în
poziţia comandă; un umăr (cep) pe care s-a confecţionat un prag cu sertăraș pentru
rotirea nucii şi eliberarea cocoşului de pe pragul de armare în cazul când se trece
piedica de siguranţă în poziţia "sigur"; un călcâi pentru zăvorârea manşonului-
închizător cu corpul pistolului în cazul când se trece piedica de siguranţă în poziţia
"sigur"; o gheară pentru menţinerea cocoşului în poziţia "sigur"; un prag pentru
primirea loviturii cocoşului în cazul când se pune piedica de siguranţă în poziţia
"siguranţă".
Piedica de siguranţă se introduce în locaşul din partea stângă a manşonului-închizător.
Fig. 7. Piedica de siguranţă:
33
tragerii
1 – paleta piedicii; 2 – arc de fixare pentru menţinerea piedicii în poziţia comandă; 3 –

prag cu sertăraş pentru rotirea nucii şi eliberarea cocoşului de pe pragul de armare; 4 –
călcâi pentru zăvorârea manşonului-închizător cu corpul pistolului; 5 – gheara pentru
menţinerea pistolului în poziţia "sigur"; 6 – prag pentru primirea loviturii cocoşului în
cazul când se pune
Ţelul împreună cu cătarea serveşte pentru ochire. El este introdus cu baza sa în şanţul
transversal de pe manşonul-închizător.
Arcul readucător (fig. 8) serveşte pentru readucerea manşonului-închizător în poziţia

înainte, după plecarea loviturii. Arcul are la una din extremităţile sale o spiră cu
diametrul mai mic în comparaţie cu celelalte spire. La montare, se introduce cu această
spiră pe ţeavă pentru a se asigura menţinerea arcului pe ţeavă în cazul demontării
pistolului. Arcul readucător, montat pe exteriorul ţevii se introduce împreună cu acesta
în canalul manşonului-închizător.
Fig. 8. Arcul readucător
Mecanismul de darea focului (fig. 9) se compune din cocoş, nucă cu arc, decuplatorul
cu puntea trăgaciului, trăgaciul, arcul de armare şi brăţara de fixare a arcului de armare.
Fig. 9. Piesele mecanismului de darea focului:
1 – cocoş; 2 – nucă cu arc; 3 – decuplatorul cu puntea trăgaciului; 4 – arcul de armare;

5 – trăgaciul; 6 – brăţara de fixare a arcului de armare
Cocosul (fig. 10) serveşte pentru lovirea percutorului. El are: deasupra o creastă
zimţată pentru armarea cocoşului cu mâna; în faţă – o scobitură pentru a asigura
mişcarea liberă a cocoşului în cazul când acesta este eliberat de pe pragul de armare;
locaş pentru gheara piedici de siguranţă; la baza cocoşului – două praguri: cel de sus
34
tragerii
este pragul de siguranţă iar cel de jos este pragul de armare; în părţile laterale se găsesc
umerii pe care se roteşte cocoşul în pragurile cu locaşuri pentru umerii cocoşului de pe
corpul pistolului şi scobituri în formă de sector pentru reducerea greutăţii; în dreapta –
gheara de autoarmare pentru armarea cocoşului cu puntea trăgaciului; în stânga –
pragul pentru zăvorirea cocoşului de către piedica de siguranţă; dedesubt o adâncitură
pentru pana lată a arcului de armare; în dreapta părţii inferioare a bazei cocoşului se
găseşte o scobitură inelară pentru aşezarea călcâiului punţii trăgaciului.
Umerii cocoşului sunt frezaţi pentru a se putea separa cu uşurinţă cocoşul de corpul
pistolului.
Fig. 10. Cocoş
A – partea stângă; B – partea dreaptă
1 – creastă zimţată; 2 – scobitură pentru mişcarea liberă a cocoşului; 3 – locaş pentru

gheara piedici de siguranţă; 4 – prag de siguranţă; 5 – prag de armare; 6 – umeri
(cepuri); 7 – gheara de autoarmare; 8 – prag pentru zăvorirea cocoşului de către piedica
de siguranţă; 9 – adâncitură pentru pana lată a arcului de armare; 10 – scobitură inelară
pentru aşezarea călcâiului punţii trăgaciului
Nuca (fig. 11) serveşte pentru reţinerea cocoşului pe pragul de armare şi pe pragul de
siguranţă. Ea se compune din: umerii pe care se roteşte în pragurile cu locaşuri pentru
umerii nucii de pe corpul pistolului; în stânga - un cioc pentru ridicarea nucii de către
sertăraşul pragului piedicii de siguranţă în cazul când se trece piedica de siguranţă în
poziţia "sigur"; în dreapta – un prag pe care acţionează puntea trăgaciului în cazul
declanşării trăgaciului.
Pe umărul stâng al nucii se fixează arcul nucii, capătul liber al acestuia fiind îndoit sub
forma unui cârlig pentru cuplare la piedica manşonului-închizător. Cu forţa sa de
comprimare arcul nucii presează capătul nucii înspre cocoş. Umerii nucii sunt frezaţi
pentru a se putea separa cu uşurinţă nuca de corpul pistolului.
35
tragerii
Fig. 11. Nuca
1 – umeri (cepuri); 2 – cioc pentru ridicarea nucii de către sertăraşul pragului piedicii
de siguranţă; 3 – prag pe care acţionează puntea trăgaciului în cazul declanşării
trăgaciului; 4 – arc
Decuplatorul cu puntea trăgaciului (fig. 12) serveşte pentru eliberarea cocoşului de

pe pragul de armare şi pentru armarea cocoşului la apăsarea pe trăgaci.
La capetele decuplatorului se găsesc umerii. Cu umărul dinainte el se cuplează la

trăgaci, iar cu cel dinapoi la puntea trăgaciului.
Puntea trăgaciului are: un prag de decuplare cu ajutorul căruia el se separă de nucă la

deplasarea manşonului-închizător spre înapoi; o scobitură pentru pragul nucii, un prag
de autoarmare, care armează cocoşul în cazul când se apasă pe trăgaci; un călcâi pe
care se sprijină pana îngustă a arcului de armare. Călcâiul punţii trăgaciului se aşează în
scobitura inelară a cocoşului.
Fig. 12. Decuplator cu puntea trăgaciului
1 – decuplator; 2 – puntea trăgaciului; 3 – umeri; 4 – prag de decuplare a punţii

trăgaciului; 5 – scobitură pentru pragul nucii, 6 – prag de autoarmare, 7 – călcâiul
punţii trăgaciului
Trăgaciul (fig. 13) serveşte pentru eliberarea cocoşului de pe pragul de armare şi

pentru armarea cocoşului. El are: umerii care se aşează în locaşurile pentru umerii
trăgaciului de pe corpul pistolului; un orificiu pentru cuplare cu decuplatorul.
Trăgaciul se introduce cu capul său în fereastra suportului de pe corpul pistolului.
36
tragerii
Fig. 13. Trăgaciul
1 – umăr (cep); 2 – orificiu pentru cuplare cu decuplatorul; 3 – trăgaciul propriu-zis

(coada trăgaciului)
Arcul de armare (fig. 14) serveşte pentru acţionarea cocoşului şi a decuplatorului. El

are: o pană lată pentru acţionare asupra cocoşului; o pană îngustă pentru acţionarea
asupra punţii trăgaciului cu decuplatorul; în partea din mijloc – un orificiu pentru
fixarea arcului la nervura cu orificiu filetat de pe peretele din spate al mânerului
pistolului. Partea inferioară a arcului de armare este totodată zăvorul încărcătorului;
capătul penei late a arcului de armare este îndoit pentru a se asigura "dezarmarea" adică
trecerea cocoşului pe pragul de siguranţă, în poziţia eliberată.
Arcul de armare se fixează la mânerul pistolului cu ajutorul brăţării de fixare a arcului

de armare.
Fig. 14. Arc de armare
1 – pană lată; 2 – pană îngustă; 3 – orificiu pentru fixarea arcului la mânerul pistolului;
4 – capăt inferior (zăvorul încărcătorului)
Plăselele mânerului cu şurubul acestuia (fig. 15 ) acoperă ferestrele laterale ale bazei
mânerului şi serveşte pentru cuprinderea comodă a pistolului cu mâna.
La plăsele deosebim: un orificiu pentru şurubul care fixează plăselele la baza

mânerului; un inel port-curea; şanţuri pentru deplasarea liberă a plăselelor pe baza
mânerului; în peretele posterior – o scobitură pentru zăvorul încărcătorului.
În orificiul destinat şurubului se găseşte o mufă metalică cu praguri care are rolul de a
bloca capul şurubului în eventualitatea deşurubării lui arbitrare. Plăselele sunt
37
tragerii
confecţionate din masă plastică. Şurubul mânerului serveşte pentru fixarea arcului de
armare şi a plăselelor la baza mânerului. El are un cap şi o porţiune filetată.
Fig. 15. Plăselele şi şurubul acestora
1 – inelul port curea; 2 – şanţuri pentru deplasarea liberă a plăselelor pe baza

mânerului; 3 – şurub
Piedica manşonului-închizător (fig. 16) serveşte pentru reţinerea manşonului-

închizător în poziţia dinapoi, după consumarea tuturor cartuşelor din încărcător. Ea se
compune din: partea anterioară – un prag pentru reţinerea manşonului-închizător în
poziţia dinapoi; un cap zimţat pentru eliberarea manşonului-închizător prin apăsare cu
mâna; în partea dinapoi – un orificiu pentru asamblare cu umărul stâng al nucii, în
partea de sus – aruncătorul pentru aruncarea în afară a tuburilor-cartuş (cartuşelor) prin
fereastra din dreapta manşonului-închizător.
Cu partea sa anterioară piedica manşonului-închizător se introduce în locaşul de pe

peretele din stângă a corpului pistolului.
Fig. 16. Piedica manşonului-închizător
1 – prag pentru reţinerea manşonului închizător; 2 – capăt zimţat; 3 – orificiu pentru

asamblare cu umărul stâng a nucii; 4 – aruncătorul de tuburi
Încărcătorul (fig. 17) serveşte pentru înmagazinarea a opt cartuşe. El se compune sin
corp, ridicător de cartuşe, arcul ridicătorului de cartuşe şi capac (fundul încărcătorului).
38
tragerii
Fig. 17. Încărcătorul
1 – corp; 2 – ridicător de cartuşe; 3 – arc ridicător de cartuşe; 4 – capac încărcător (fund

încărcător)
Corpul încărcătorului (fig. 18) asamblează toate piesele încărcătorului.
Bordurile superioare ale pereţilor laterali ai corpului sunt îndoite spre interior pentru
reţinerea cartuşelor şi a ridicătorului de cartuşe, precum şi pentru ghidarea cartuşelor la
introducerea acestora în camera cartuşului de către manşonul-închizător. El are în
părţile laterale – ferestre pentru reducerea greutăţii încărcătorului şi pentru indicarea
numărului de cartuşe existente în încărcător; în partea de jos – muchii îndoite, necesare
pentru capacul încărcătorului; prag pentru zăvorul încărcătorului (capătul inferior al
arcului de armare); scobitură pentru trecerea liberă a peretelui stâng de la capacul
încărcătorului; degajare pentru trecerea ghearei ridicătorului de cartuşe.
Încărcătorul se introduce în mânerul pistolului prin fereastra inferioară a bazei

mânerului.
39
tragerii
Fig. 18. Corpul încărcătorului
1 – ferestre laterale; 2 – muchie îndoită pentru capacul încărcătorului; 3 – prag pentru

zăvorul încărcătorului; 4 – scobitură pentru trecerea liberă a peretelui stâng de la
capacul încărcătorului; 5 – proeminenţă
Ridicătorul de cartuşe (fig. 19) serveşte pentru alimentarea pistolului cu cartuşe. El

are două extremităţi îndoite care îi ghidează mişcarea în corpul încărcătorului.
Pe una din extremităţile îndoite din partea stângă există o gheară pentru cuplarea
piedicii manşonului-închizător, după consumarea tuturor cartuşelor din încărcător.
Fig. 19. Ridicătorul de cartuşe
1 – capete (extremităţi) îndoite; 2 – gheara pentru cuplarea piedicii manşonului-

închizător.
Arcul ridicătorului de cartuşe (fig. 20) serveşte pentru a împinge în sus ridicătorul
împreună cu cartuşele în timpul trageri. Canalul inferior al arcului este îndoit pentru
zăvorârea capacului încărcătorului.
40
tragerii
Fig. 20. Arcul ridicătorului de cartuşe
Capacul încărcătorului (fundul încărcătorului) (fig. 21) are un orificiu pentru

capătul (inferior) îndoit al arcului ridicătorului de cartuşe şi şanţuri cu care se introduce
pe muchiile îndoite al corpului încărcătorului.
Fig. 21. Capacul încărcătorului
1 – orificiu pentru capătul îndoit al arcului ridicătorului de cartuşe; 2 – şanţuri pentru

muchiile îndoite ale corpului încărcătorului
DESTINAŢIA ŞI CONSTRUCŢIA ACCESORIILOR
În accesoriile pistolului întră: tocul; vergeaua; încărcătorul de rezervă; curea pentru

pistol.
Tocul serveşte pentru port şi păstrare a pistolului, încărcătorului de rezervă şi vergelei.

Tocurile pentru pistol pot fi de diferite modele, confecţionate în conformitate cu
destinaţia lor.
Vergeaua serveşte la demontarea, montarea, curăţirea şi ungerea pistolului. Vergeaua

(fig. 22) are la unul din capete – un ochi pentru introducerea câlţilor sau cârpei şi un
prag special care se foloseşte pentru demontarea şi montarea extractorului.
41
tragerii
Fig. 22. Vergeaua
1 – prag special; 2 – ochiul vergelei; 3 – lama şurubelniţei
CONSTRUCŢIA CARTUŞULU
Cartuşul pentru pistol 9 mm (fig. 23) se compune din: tub-cartuş, glonţ, încărcătură
de pulbere şi capsă.
Fig. 23. Vedere de ansamblu a cartuşului 9 mm:

1 – tub-cartuş; 2 – glonţ
Tubul-cartuş serveşte pentru înmagazinarea încărcături de pulbere şi pentru
asamblarea tuturor părţilor componente ale cartuşului. El protejează încărcătura de
pulbere şi capsa împotriva oricărei influenţe din exterior şi împiedică în timpul tragerii,
pătrunderii gazelor din canalul ţevii prin camera cartuşului.
La fundul tubului-cartuş se găsesc: locaşul pentru capsă; nicovala pe care percutorul
loveşte capsa; două orificii de transmiterea flăcării prin care flacăra compoziţiei de
aprindere a capsei pătrunde spre încărcătura de pulbere. În exterior, la fundul tubului-
cartuş se găseşte gulerul tubului-cartuş.
Glonţul se compune dintr-o cămaşă de oţel placată cu tombac şi din miezul de oţel.
Între cămaşa de oţel şi miez se găseşte o cămaşă de plumb. Glonţul este fixat în tubul-
cartuş prin sertizare.
Încărcătura constă din pulbere fără fum.
Capsa serveşte pentru aprinderea încărcături de pulbere. Capsa se compune dintr-o
alveolă din alamă, în care este presată compoziţia de iniţiere şi o rondelă se staniol care
acoperă compoziţia respectivă.
Prin lovitura dată de percutor, compoziţia se aprinde şi produce o flacără puternică.
42
tragerii
Schema cartuşului
1 – tub-cartuş; 2 – capsă; 3 – încărcătura de pulbere; 4 – glonţ; 5 – cămaşa de oţel
placată cu tombac; 6 – miezul de oţel; 7 – cămaşa de plumb
Funcţionarea pistolului în timpul tragerii constă în esenţă din următoarele:
La apăsarea pe trăgaci cocoşul, eliberându-se de nucă, loveşte sub acţiunea arcului de
armare percutorul, acesta lovind cu vârful său capsa cartuşului. Capsa acţionează şi
aprinde încărcătura de pulbere. Arzând încărcătura de pulbere, în ţeavă se formează
gaze care exercită o presiune în toate direcţiile. Presiunea gazelor aruncă glonţul din
canalul ţevii. Concomitent cu aceasta, manşonul-închizător sub presiunea gazelor ce se
transmit prin fundul tubului-cartuş se deplasează înapoi, reţinând cu extractorul tubul
cartuş şi comprimând arcul readucător. Întâlnindu-se cu aruncătorul, tubul-cartuş, este
aruncat afară prin fereastra pentru aruncarea tuburilor-cartuş de la manşonul-închizător.
În cursa sa până în poziţia extremă dinapoi, manşonul-închizător roteşte cocoşul pe
umeri înspre înapoi şi-l trece pe pragul de armare. După efectuarea cursei sale înapoi
până la refuz, manşonul-închizător, sub acţiunea arcului readucător, revine în poziţia
înainte. În cursa înspre înainte, manşonul-închizător ia cu el cartuşul următor împins
din încărcător şi îl trimite în camera cartuşului. Canalul ţevii este închis de manşonul-
închizător eliberat; pistolul este din nou gata pentru tragere.
Pentru a trage focul următor este necesar să se elibereze trăgaciul şi apoi să se apese din
nou pe el. În acest fel se va efectua tragerea până la consumarea completă a cartuşelor
din încărcător.
După consumarea tuturor cartuşelor din încărcător acţionează piedica manşonului-
închizător, care reţine manşonul-închizător în poziţia dinapoi.
1. Definiţi noţiunea pistolul 9 mm Makarov (PM)?
2. Definiţi principiul de funcţionare?
43
tragerii
3. Determinaţi piesele şi mecanismele principale a pistolului?

4. Determinaţi piesele mecanismului de darea focului?
5. Numiţi părţile componente al încărcătorului?
6. Determinaţi definiţia şi părţile componente al cartușului pentru pistol?
7. Numiţi caracteristicile dimensionale şi de greutate ale pistolului 9 mm Makarov
(PM)?
8. Analizaţi funcţionarea pieselor şi mecanismelor pistolului în timpul tragerii?
Subiectul II: Demontarea, montarea, curățirea și ungerea pistolului.
DEMONTAREA ŞI MONTAREA PISTOLULUI
Demontarea pistolului se face pentru curăţirea, ungerea şi controlul acestuia, precum

şi pentru înlocuirea sau repararea pieselor defecte. Operaţiile de demontare efectuate
prea des sunt dăunătoare deoarece acestea produc uzura prematură a pieselor şi
mecanismelor pistolului.
La demontarea şi montarea pistolului este necesar să se respecte următoarele reguli:
- demontarea şi montarea să se facă pe o masă sau pe o bancă, iar la câmp pe un
aşternut sau pe o scândură curăţită în prealabil de praf şi murdărie;
- piesele şi mecanismele se aşează în ordinea demontării, se umblă foarte atent cu ele,
fără a recurge la eforturi excesive şi la lovituri puternice;
- în timpul montării să se ţină seama de seriile pieselor pentru a nu le amesteca cu
piesele altor pistoale.
Este interzis să se amestece piesele de la două sau mai multe pistoale (piedica de
siguranţă, cocoşul, nuca, decuplatorul cu puntea trăgaciului, percutorul etc.), deoarece
aceasta poate avea o influenţă negativă asupra funcţionării normale a mecanismelor
pistolului şi în unele cazuri, poate duce la incidente de tragere.
Demontarea pistolului poate fi parţială sau completă.
Demontarea parţială se execută în scopul curăţirii, ungerii şi controlului pistolului.
Demontarea completă se exercită în scopul înlocuirii pieselor defecte, precum şi în
cazurile când pistolul a căzut în apă, a stat sub ploaie, în noroi, în zăpadă, când i se face
o nouă întreţinere (cu unsoare de armă, unsoare de iarnă nr. 21) şi după efectuarea unei
trageri îndelungate.
44
tragerii
Demontarea parţială a pistolului se efectuează în ordinea următoare:

a) Se scoate încărcătorul din mânerul pistolului (fig. 24). Ţinând pistolul de mâner
cu mâna dreaptă, cu degetul mare al mâinii stângi se apasă spre înapoi până la refuz
zăvorul încărcătorului (capătul inferior al arcului de armare); concomitent cu aceasta,
apăsând cu degetul arătător al mâinii stângi pe porţiunea proeminentă a capacului
încărcătorului, se scoate acesta din mânerul pistolului.
Se verifică dacă nu a rămas vreun cartuş în camera cartuşului, în care scop se
deblochează piedica de siguranţă (se roteşte în jos paleta piedicii de siguranţă), iar cu
măna stângă se trage manşonul-închizător în poziţia înapoi se blochează pe piedica
manşonului-închizător şi se verifică camera cartuşului. După verificarea camerei
cartuşului apăsând cu degetul mare pe piedica manşonului-închizător îl eliberăm.
Fig. 24. Scoaterea încărcătorului din mânerul pistolului

b) Se scoate manşonul-închizător de pe corpul pistolului. Ţinând pistolul cu mâna
dreaptă de mâner se trage în jos capătul anterior al gărzii trăgaciului (fig. 25) şi
înclinându-l în dreapta sau stânga, se va căuta să fie sprijinit în corpul pistolului, în aşa
fel încât să se menţină în această poziţie. (Se recomandă să se încline capătul anterior al
gărzii trăgaciului în stânga, pentru că în continuarea demontării să existe posibilitatea
de a-l menţine în această poziţie cu degetul arătător al mânii drepte).
Fig. 25. Se trage în jos capătul anterior al gărzii trăgaciului
45
tragerii
Cu mâna stângă se trage manşonul-închizător spre înapoi până la refuz şi ridicându-l

puţin la partea posterioară, să i se dea posibilitatea să se mişte înainte sub acţiunea
arcului readucător. Se scoate manşonul-închizător de pe corpul pistolului (fig. 26) şi se
trece capătul anterior al gărzii trăgaciului la locul său.
Fig. 26. Scoaterea manşonului-închizător de pe corpul pistolului.

c) Se scoate arcul readucător de pe ţeavă. Ţinând pistolul cu mâna dreaptă de mâner,
se trece arcul readucător cu mâna stângă spre înainte, scoţându-l de pe ţeavă.
Montarea pistolului după demontarea parţială se execută în sens invers:
a) Se montează arcul readucător pe ţeavă. Ţinând pistolul cu mâna dreaptă de
mâner, cu mâna stângă se introduce arcul readucător pe ţeavă, în mod obligatoriu cu
capătul la care ultima spiră are un diametru mai mic decât celelalte spire ale arcului
readucător.
b) Se montează manşonul-închizător la corpul pistolului. Ţinând pistolul cu mâna
dreaptă de mâner, iar manşonul-închizător cu mâna stângă, se introduce capătul liber al
arcului readucător în canalul manşonului-închizător (fig.27) şi se trage manşonul-
închizător spre înapoi până la refuz, în aşa fel ca gura ţevii să treacă prin canalul
respectiv şi să iasă în afară (fig.28). Se fixează capătul posterior al manşonului-
închizător pe corp în aşa fel ca nervurile longitudinale ale acestuia să se aşeze în
şanţurile de pe corpul pistolului şi apăsând manşonul închizător pe corp, se eliberează.
Sub acţiunea arcului readucător manşonul-închizător va reveni energic în poziţia
înainte.
Se pune piedica de siguranţă (se roteşte paleta în sus).
46
tragerii
Fig. 27. Introducerea capătului liber al arcului readucător în canalul manşonului-

închizător
Fig. 28. Montarea manşonului-închizător la corpul pistolului

Observaţie: În timpul montării manşonul-închizător la corpul pistolului, nu este
obligatoriu să se tragă în jos şi să se încline capătul anterior al gărzii trăgaciului.
Pentru aceasta trăgând manşonul-închizător înapoi, este necesar de a ridica capătul
din urmă în sus până la refuz, într-un aşa mod ca să nu să înţepenească partea de jos
a peretelui de înainte a manşonulu-închizător cu pragul limitator al gărzii
trăgaciului, limitând mişcarea manşonului-închizător înapoi.
c) Se introduce încărcătorul în mâner. Ţinând pistolul cu mâna dreaptă, cu degetul

mare şi cu cel arătător ale mâinii stângi se introduce încărcătorul în mâner, prin
fereastra inferioară de la mânerul pistolului (fig. 29). Se apasă pe capacul încărcătorului
cu degetul mare pentru ca zăvorul încărcătorului (capătul inferior al arcului de armare)
să treacă peste pragul de pe peretele încărcătorului; în acest timp trebuie să se audă o
plesnitură.
Fig. 29. Introducerea încărcătorului în mânerul pistolului

Se verifică justeţea montării pistolului după demontarea parţială. Se deblochează
piedica de siguranţă (se roteşte paleta în jos). Se trage manşonul-închizător în poziţia
47
tragerii
extremă înapoi şi apoi se eliberează. După ce se va deplasa puţin înainte, manşonul-

închizător va trebui să rămână în poziţia înapoi, datorită acţiunii piedicii manşonului-
închizător. Se apasă pe capătul îndoit (zimţat) al acestei piedici. Sub acţiunea arcului
readucător, manşonul închizător va trebui să revină energic în poziţia înainte, iar
cocoşul va trebui să se afle pe pragul de armare. Se pune piedica de siguranţă (se
roteşte paleta în sus). Cocoşul va trebui să scape de pe pragul de armare.
1. Definiți destinația demontării?
2. Determinați regulile de demontare și montare a pistolului?
3. Determinați scopul demontării parțiale?
4. Determinați scopul demontării complete?
5. Analizați ordinea demontării parțiale?
6. Analizați ordinea montării după demontarea parțială a pistolului?
7. Analizați ordinea verificării justeții montării după demontarea parțială a pistolului?
CURĂŢIREA ŞI UNGEREA PISTOLULUI
1. Pistolul trebuie să se găsească întotdeauna curat şi în stare bună de funcţionare.

Aceasta se obţine printr-o curăţire şi ungere efectuate la timp şi corect, prin mânuirea
cu grijă a pistolului şi prin păstrarea corectă a acestuia.
2. Curăţirea pistolului are loc:
- în condiţii de luptă, în manevre şi în timpul aplicărilor îndelungate la câmp – zilnic în
timpul acalmiei luptei sau în timpul repausului dintre aplicaţii;
- după efectuarea instrucţiei, a serviciului de zi şi a exerciţiilor la câmp fără executarea
tragerilor – imediat după terminarea instrucţiei, serviciului de zi sau a exerciţiilor;
- după tragere – imediat după terminarea trageri (pe câmpul de tragere, la poligon, la
câmp) se va curăţa cu soluţie bazică canalul ţevii, iar apoi se şterge până la uscare şi se
unge cu unsoare de armă; după întoarcerea de la tragere se va efectua curăţirea
completă a pistolului, iar în următoarele 3-4 zile se repetă operaţia de curăţire;
- în cazul când pistolul nu este folosit, operaţia de curăţire se face cel puţin o dată pe
săptămână.
48
tragerii
3. Unsoarea se aplică numai pe suprafeţele metalice bine curăţite şi uscate imediat după
operaţia de curăţire, pentru a nu da posibilitatea umezelii să acţioneze asupra
suprafeţelor respective.
4. Curăţirea şi ungerea pistoalelor se execută de către ofiţeri, în mod individual.
5. În cazărmi sau în tabere, curăţirea pistoalelor se efectuează în locuri stabilite în mod
special, pe mese amenajate sau adaptate în acest scop, iar în condiţii de luptă sau marş,
pe aşternuturi, scânduri, placaj etc., acestea fiind curăţite în prealabil de murdărie şi de
praf.
6. Pentru operaţia de ştergere, curăţire şi ungere a pistolului se întrebuinţează:
- soluţie de bază – pentru neutralizarea acţiunii rezidurilor de pulbere şi pentru
îndepărtarea acestora de pe pereţii canalului ţevii şi de pe alte piese ale pistolului care
sunt expuse acţiunii gazelor pulberii;
- unsoare de armă – pentru ungerea tuturor pieselor metalice ale pistolului; această
unsoare asigură funcţionarea normală a pieselor şi mecanismelor pistolului la
temperaturi care nu scad sub minus 5oC;
- unsoare de iarnă nr. 21 – pentru ungerea pistolului pe timp de iarnă; această unsoare
asigură funcţionarea pieselor şi mecanismelor pistolului la temperaturi cuprinse între
minus 5oC şi minus 40oC;
- unsoare de tun – pentru ungerea pistoalelor ce urmează a fi predate la depozit în
scopul păstrării de lungă durată, în amestec cu unsoare de armă, în proporţia de 1/1;
- cârpe curate de bumbac – pentru ştergerea, curăţirea şi ungerea pieselor pistolului,
precum şi câlţi de cânepă curăţaţi de puzderii – pentru curăţirea canalului ţevii cu
soluţie bazică.
7. Curăţirea pistolului se execută în ordinea următoare:
a) Se pregăteşte materialele de curăţit şi uns.
b) Se verifică vergeaua de şters.
c) Se demontează pistolul.
d) Se curăţă canalul ţevii: se trec câlţi sau cârpă de şters prin ochiul vergelei.
Cantitatea de câlţi trebuie să fie aleasă în aşa fel pentru ca vergeaua împreună cu câlţii
să poată fi introdusă în canalul ţevii cu un efort nu prea mare al mâinii. Se îmbibă câlţii
cu soluţie bazică. Se introduce vergeaua în canalul ţevii, dinspre gura ţevii. Se aşează
pistolul pe masă şi se ţine cu mâna stângă, iar cu cea dreaptă se mişcă lin de câteva ori
vergeaua în tot lungul canalului ţevii. Se schimbă câlţii şi îmbibându-i din nou cu
soluţie bazică, se repetă curăţirea încă o dată.
49
tragerii
Se şterge minuţios vergeaua. Se şterge canalul ţevii până la uscare, la început cu câlţi,
iar apoi cu cârpe de bumbac curate şi uscate. Se controlează cârpa: dacă pe cârpă se
observă urme de reziduri de pulbere sau rugină, se repetă operaţia de curăţire a
canalului ţevii cu câlţi îmbibaţi în soluţie bazică, iar după aceasta se şterge canalul ţevii
cu câlţi şi cârpe uscate. Operaţia de curăţire a canalului ţevii se repetă până când cârpa
scoasă din canal va fi curată. În acelaşi fel se curăţă şi camera cartuşului. Se
controlează minuţios canalul ţevii şi camera cartuşului cu ochiul liber, privind la
lumină. În timpul controlului se acordă o deosebită atenţie camerei cartuşului şi
muchiilor ghinturilor pe care nu trebuie să rămână murdărie sau reziduri de pulbere.
Observaţie: Dacă în timpul operaţiei de curăţire, vergeaua se blochează în canalul
ţevii, se va turna în canal unsoare încălzită şi după câteva minute se scoate vergeaua.
În caz când nici după aceasta vergeaua nu poate fi scoasă, se va trimite pistolul la
atelierul de reparat armament.
e) Se curăţă corpul pistolului, ţeava şi garda trăgaciului. Părţile respective se şterg
cu cârpa până la completa îndepărtare a murdăriei şi umezelii. Urmele de rugină se
îndepărtează cu câlţi sau cârpe îmbibate în soluţie bazică. După aceasta locurile
umezite cu soluţie bazică se şterg până la uscare. Pentru executarea operaţiilor de
curăţire a şanţurilor, orificiilor şi locaşurilor se întrebuinţează beţişoare de lemn.
f) Se curăţă manşonul-închizător, arcul readucător şi piesele mecanismului de
darea focului. Dacă operaţia de curăţire a pistolului se execută după tragere, se curăţă
ligheanul manşonului-închizător cu câlţi sau cârpe îmbibate în soluţie bazică, până la
completa îndepărtare a rezidurilor de pulbere. După curăţire se şterge ligheanul
manşonului-închizător până la uscare. Dacă nu s-au executat trageri cu pistolul şi nu
există reziduri de pulbere şi nici rugină pe ligheanul manşonului-închizător, acesta se
şterge cu o cârpă uscată. Pentru executarea operaţiilor de curăţire a locaşurilor,
şanţurilor şi orificiilor, se folosesc beţişoare de lemn.
Restul pieselor metalice şi mecanismelor se şterg cu cârpă uscată până la completa
îndepărtare a murdăriei şi umezelii, folosind pentru aceasta beţişoare de lemn.
Manşonul-închizător, piedica manşonului-închizător şi piesele mecanismului de darea
focului se curăţă după serviciul de zi sau după instrucţie fără trageri în stare montată;
după trageri sau dacă pistolul a stat în ploaie ori este foarte murdar se curăţă în stare
demontată.
g) Se şterg plăselele mânerului cu cârpe uscate.
h) Se curăţă încărcătorul. Curăţirea încărcătorului după serviciu de zi şi după
instrucţie se execută în stare montată, iar după tragere sau dacă pistolul a stat în ploaie
ori este foarte murdar se curăţă în stare demontată. După executarea serviciului de zi şi
după instrucţie se şterge încărcătorul cu o cârpă uscată până la completă îndepărtare a
murdăriei şi umezelii. După tragere se vor îndepărta rezidurile de pulbere de pe
50
tragerii
ridicătorul de cartuşe cu câlţi sau cârpe îmbibate în soluţie bazică. După curăţire se va
şterge ridicătorul de cartuşe până la uscare.
i) Se şterge tocul pistolului cu o cârpă uscată atât interior cât şi partea sa exterioară,
până la completa îndepărtare a murdăriei şi umezelii.
j) Se şterge vergeaua până la completa ei uscare.
8. Ungerea pistolului se execută în ordinea următoare:
a) Se unge canalul ţevii. Se trece cârpa prin ochiul vergelei. Se îmbibă cârpa cu
unsoare. Se introduce vergeaua în canalul ţevii dinspre gura ţevii şi se trece lin de 2-3
ori în tot lungul canalului ţevii, pentru ca golurile şi plinurile canalului ţevii să se
acopere cu un start subţire şi uniform de unsoare. Camera cartuşului se unge dinspre
culată.
b) Se unge celelalte piese metalice şi mecanisme ale pistolului. Suprafeţele
exterioare se ung cu ajutorul unei cârpe îmbibată în unsoare. Pentru ungerea şanţurilor,
locaşurilor şi a orificiilor se foloseşte o cârpă îmbibată în unsoare şi înfăşurată pe un
beţişor de lemn. Unsoarea se aplică într-un strat subţire şi uniform. Ungerea excesivă a
pieselor pistolului contribuie la îmbâcsirea lui şi poate duce la incidente în funcţionarea
pistolului.
Tocul pistolului nu se unge, ci doar se şterge cu cârpa până la uscare.
c) Se unge vergeaua de şters.
d) După terminarea operaţiei de ungere, pistolul se montează şi se controlează, se
verifică corecta lui montare, cât şi funcţionarea pieselor şi mecanismelor.
9. Pe timp de iarnă (la temperaturi mai scăzute de minus 5oC) ungerea pieselor şi
mecanismelor pistolului trebuie să se execute numai cu unsoare de iarnă nr. 21.
Trecând pistolul la regimul de ungere cu unsoare de iarnă nr. 21, se îndepărtează mai
întâi minuţios unsoarea de armă. În cazul când unsoarea de armă nu va fi îndepărtată în
întregime, pistolul nu va funcţiona pe timp de ger. Unsoarea de iarnă nr. 21 se aplică pe
piesele şi mecanismele pistolului într-un strat uniform, cu ajutorul unei cârpe îmbibate
cu unsoare.
10. La temperaturi scăzute, este de dorit ca, curăţirea pistolului să se facă în încăperi
încălzite. După ce pistolul a fost introdus în încăpere, se aşteaptă 10-15 minute pentru
ca să se aburească pistolul.
După aceasta, pistolul se şterge până la uscare şi se unge cu un strat subţire de unsoare.
Pistolul nu trebuie lăsat până se usucă abureala pe el, deoarece în locul picăturilor de
apă apare rugină.
51
tragerii
Acest lucru are o importanţă deosebită numai în cazul când pistolul se aduce în
încăpere pentru un timp scurt. Dacă abureala formată pe pistol nu va fi minuţios
îndepărtată, atunci pistolul, scos din nou la ger, poate da incidente la tragere, ca urmare
a formării unei pojghiţe de gheaţă pe suprafeţele lui sau al pieselor şi mecanismelor
sale.
11. Pistolul care urmează a fi predat pentru conservare îndelungată, trebuie să fie
curăţit minuţios şi uns cu un amestec compus din 50% unsoare de tun şi 50% unsoare
de armă, conform instrucţiunilor tehnice.
1. Analizați cerințele pentru curățirea și ungerea pistolului?
2. Numiți când are loc curățirea pistolului?
2. Analizați care materiale se întrebuinţează pentru operaţia de ştergere, curăţire şi
ungere a pistolului?
3. Numiți ordinea în care se execută curățirea a pistolului?
4. Analizați ordinea de curățirea a pistolului?
Subiectul III: Particularitățile pistolului cal. 9 mm Baikal-442.

Definiția - Pistolul 9 mm Baikal - 442 este o armă individuală de sport și trening,
destinată pentru efectuarea tragerii în tir, poligon, în diferite condiții climaterice, pe
uscat.
Pentru executarea tragerii cu pistol se întrebuințează cartușul pentru pistol cal. 9 mm
( 9 mm Makarov), se compune din: tub-cartuș, glonț, încărcătură și capsă. Cartușul
pentru pistol cal. 9 mm ( cartuș 9x18, cartuș 9 mm Makarov) este cartuș pentru pistol,
destinat pentru trageri cu armă civilă (de sport și trening), se fabrică cu glonț obișnuit -
fără miez de oțel, cu miez de plumb.
Caracteristicile dimensionale şi de greutate ale pistolului 9 mm Baikal-442, sunt:
1) Greutatea pistolului cu încărcător fără cartuşe , gr. - 730
2) Greutatea pistolului cu încărcătorul încărcat cu opt cartuşe, gr. - 810
3) Lungimea pistolului , mm - 161
4) Înălţimea pistolului , mm – 127
5) Lungimea ţevii , mm – 93,5
52
tragerii
6) Calibrul ţevii , mm – 9x18

7) Numărul ghinturilor - 6
8) Capacitatea încărcătorului, cartușe - 8
9) Greutatea cartuşului , gr. - 10
10) Greutatea glonţului , gr. – 6,1
11) Lungimea cartuşului, mm - 25
12) Cadenţa practică de tragere (viteza de tragere), lovituri pe minut - 30
13) Viteza iniţială a glonţului, m/s - 315
1. Definiți noțiunea – pistol cal. 9 mm Baikal-442?
2. Definiți principiul de funcționare a pistolului?
3. Determinați principalele piese și mecanisme a pistolului?
4. Analizați caracteristicile dimensionale și de greutate a pistolului?
5. Analizați particularitățile al pistolului cal. 9 mm Baikal-442?
53
tragerii
Tema 4: Descrierea muniţiei.
Obiectivele:
La sfârșitul lecției studentul va fi capabil:
- Să cunoască clasificarea muniţiei de infanterie.

- Să descrie cartuşule de infanterie.
- Să determine şi analizeze formarea loviturilor, poansonarea, vopsirea, inscripţionarea
şi ambalarea loviturilor.
Clasificarea muniţiei de infanterie
În denumirea generală de "muniţie de infanterie" sunt cuprinse:

- cartuşe de infanterie;
- grenade de mână;
- mijloace pirotehnice cu acţiune apropiată.
Cartuşe de infanterie
Din muniţia pentru armamentul de infanterie fac parte cartuşele până la calibrul
14,5 inclusiv, la care glonţul nu are brâu forţator. După destinaţie cartuşele pentru
armamentul de infanterie se împart în:
- cartuşe de război;
- cartuşe auxiliare.
Cartuşele de război sunt destinate pentru nimicirea personalului, distrugerea
diferitelor materiale, precum şi pentru îndeplinirea altor misiuni speciale.
54
tragerii
Cartuşele auxiliare sunt destinate pentru instruirea trupelor. Din acestea fac parte
cartuşele de manevră, pentru trageri de instrucţie, trageri experimentale, de tir redus, de
exerciţiu şi secţionate.
Cartuşele de război se împart în:
- cartuşe cu glonţ obişnuit;
- cartuşe cu glonţ special.
Cartuşele cu glonţ obişnuit sunt destinate pentru nimicirea personalului neadăpostit
sau aflat în adăposturi de tip uşor şi pentru distrugerea tehnicii neblindate.
Cartuşele cu glonţ special sunt destinate pentru scoaterea din luptă a tehnicii şi a
personalului, pentru incendierea carburanţilor neadăpostiţi sau în adăposturi de tip uşor,
pentru indicarea ţintelor, corectarea tragerilor şi pentru semnalizare.
Clasificarea muniţiilor de infanterie este arătată în schema:
Cartușul este compus din:

1. Glonț;
2. Tub - cartuș;
3. Încărcătura de azvârlire (pulbere);
4. Capsa de aprindere.
55
tragerii
Schema cartușului:
fig.1
1 – glonț;
2 – tub-cartuș;
3 – încărcătura de azvârlire;
4 – capsa de aprindere;
5 – partea ogivală;
6 – partea cilindrică;
7 – partea posterioară;
8 - șanț inelar.
1. Glonțul
Clasificarea gloanțelor:
a) Gloanţele obişnuite (fig. 2) pot fi cu miez de plumb sau cu mie de oţel. Ele se
compun din învelişul bimetalic 1, miezul de oţel sau d( plumb 2 şi cămaşa de plumb 3
(la glonţul cu miez de oţel).
învelişul serveşte pentru realizarea formei exterioare a glonţului asamblării
cămăşii şi miezului şi pentru asigurarea angajării sigure îi ghinturile ţevii. Se fabrică
prin presare la rece, din oţel cu un conţinu redus de carbon, placat cu un strat subţire de
tombac.
Cămaşa se fabrică din plumb sau aliaj de plumb cu antimoniu ş asigură o fixare
compactă a miezului în înveliş şi dispunerea corectă; centrului masei glonţului
contribuind la atenuarea uzurii ţevii.
Miezul poate fi din aliaj de plumb cu antimoniu sau din oţel Miezul de oţel înlocuieşte
o parte din plumbul deficitar, mărind şi capacitatea de perforare a glonţului.
56
tragerii
Gloanţe obişnuite:
a. cu miez de oțel;
b. ușor;
c. greu;
d. pistol.
1. înveliși bimetalic;
2. miez de oțel sau de plumb;
3. cămașa de plumb.
b) Gloanțele speciale (fig. 3) sunt:

- perforante;
- incendiare;
- trasoare;
- de reglaj – incendiare;
- perforant - incendiare;
- perforant – incendiare - trasoare;
- explozive.
Glonţul perforant este destinat pentru nimicirea personalului adversarului care se

găsește până la distanța de 300 m înapoia acoperirii ușoare de blindaj.
Glonţul incendiar este destinat pentru incendierea carburanţilor şi a celorlalte

materiale uşor inflamabile.
Glonţul trasor este destinat pentru corectarea tragerii, indicarea ţintelor şi

semnalizare.
Glonţul perforant-incendiar este destinat pentru incendierea carburanţilor sau

materialelor uşor inflamabile aflate după blindaje uşoare.
Glonţul – perforant – incendiar - trasor are aceeaşi destinaţie ca şi glonţul

perforant-incendiar, având şi rolul de reglare a tragerii.
Structura glonțului:
a-obișnuit;
b-trasor;
c-incendiar;
d-perforant;
57
tragerii
e-perforant - incendiar;
f-perforant – incendiar - trasor.
1. cămașa;
2. miez;
3. cămașa de plumb;
4. paharul;
5. compoziția trasoare;
6. compoziția de aprindere;
7. compoziția incendiară.
fig. 3
2. Tubul cartuş.
Tubul cartuş (fig.4) serveşte pentru asamblarea tuturor elementelor cartuşului,

obturarea gazelor pulberii pe timpul tragerii şi pentru protejarea încărcăturii de
azvârlire şi a capsei de aprindere împotriva agenţilor atmosferici.
După configuraţia exterioară la tub se deosebesc următoarele elemente: partea

cilindrică 1, partea conică 2, corpul 3 şi gulerul 4. Gulerul tubului are un rebord 9 sau
un şanţ 7 care serveşte pentru extracţia tubului.
58
tragerii
Fig. 4
Organizarea tubului:
1- partea cilindrică;
2 - partea conică;
3- corp;
4- guler;
5- orificiu pentru capsă;
6- nicovală;
7- şanţ inelar;
8- orificiu;
9- rebord.
a - căpăcelul din alamă; b - rondelă de staniol; с - compoziţia pirotehnică.
3. Încărcătura de azvârlire.
Încărcătura de azvârlire este destinată pentru a imprima glonţului viteza iniţială

stabilită.
4. Capsa de aprindere.
Capsa de aprindere este destinată pentru aprinderea încărcăturii de pulbere.

Construcţia capselor de aprindere pentru diferite cartuşe este identică. Se deosebesc
între ele numai prin greutate şi dimensiuni. Capsa se compune din: căpăcelul (alveola)
din alamă (a), rondela de staniol (b) şi compoziţia pirotehnică (c) sensibilă la percuţie.
Formarea loviturilor, poansonare, vopsirea, inscripţionarea şi ambalarea

loviturilor.
59
tragerii
Elementele de muniţii se livrează pe mărci şi loturi de fabricaţie. Datele de

fabricaţie cuprind numărul lotului de fabricaţie, anul de fabricaţie şi cifrai uzinei care a
fabricat elementul.
Lotul de fabricaţie cuprinde o cantitate de elemente de muniţie fabricate pe baza

aceleiaşi documentaţii, de aceeaşi categorie şi construcţie, din aceeaşi şarjă de metal
sau materie primă, după aceeaşi reţetă, încărcate cu acelaşi lot de exploziv şi
subansambluri pirotehnice şi având aceeaşi acoperire anticorozivă.
Poansonarea cartuşului
La cartuşele de infanterie, poansonările se fac numai pe fundul tubului cartuş. Pe

aceste cartuşe se poansonează totdeauna anul de fabricaţie (ultimele două cifre) şi uzina
care a fabricat cartuşul.
La alte cartuşe se poansonează suplimentar luna fabricaţiei (cifre romane) şi,

eventual, calibrul glonţului.
Poansonarea cartuşelor de infanterie (fig. 5).
1- numărul lotului;
2- anul de fabricaţie;
3- cifrul sau denumirea uzinei producătoare;
4- poansonul controlului tehnic;
5- poansonul de recepţie al reprezentantului militar;
6 - numărul şarjei;
7- poansonul cu destinaţia tuburilor (restricţii);
8- numărul de recalibrări.
fig. 5
Vopsirea de identificare a cartuşelor pentru armamentul de infanterie.
60
tragerii
Vopsirea de identificare se aplică pe vârful glonţului, pe cutia metalică şi pe ambalaj şi

indică felul glonţului.
Nr. Felul glonţului Mar- Culoarea care Dungi şi semne

crt. cajul este vopsit vârful distinctive pe cutia
pre- glonţului sau în metalică şi pe
scurtat jurul capsei ambalaj.
1 2 3 4 5
1. Cartuşe calibru 5,6 mm Nu se vopsesc Nu se aplică
6,35 mm, 7,62mm pen -
tru pistol şi pistol mitra -
lieră; 7,63 mm, 7,65 mm,
7,92 mm, 9mm lung
9 mm scurt şi 9 mm
Steyer.
2. Cartuşe 5,45 mm şi
7,62 mm scurte
a) Cu glonț obişnuit PS Nu se vopsesc Nu se aplică
b) Cu glonţ trasor T-45 Vârful vopsit verde Dungă culoare verde
c) Cu glonţ perforant Dungă din două cu -
incendiar BZ Vârful vopsit verde lori negru şi verde
d) Cu glonţ incendiar z Vârful vopsit roşu Dungă de culoare roşie
1 2 3 4 5
3. Cartuşe 7,62 mm lungi
a) Cu glonţ uşor L Nu se vopsesc Nu se aplică
b) Cu glonţ cu miez din LPS Vârful vopsit argintiu Dungă de culoare
oţel argintie
c) Cu glonţ greu D Vârful vopsit galben Dungă culoare gălbuie
d)Cu glonţ perforant B-30 Vârful vopsit negru Dungă culoare neagră
e) Cu glonţ perforant - ' Dungă din două culori
incendiar B-32 Vârful vopsit negru negru şi roşu
f) Cu glonţ trasor T-46 Vârful vopsit verde Dungă culoare verde
g) Cu glonţ perforant - Dungă din două culori
incendiar-trasor BZT Vârful vopsit violet violet şi roşu
h) Cu glonţ de reglaj -
incendiar PZ Vârful vopsit roşu Dungă culoare roşie
4. Cartuşe 7,92 mm
a) Cu glonţ uşor s Cerc negru în jurul Nu se aplică
capsei
b) Cu glonţ greu ss Cerc verde în jurul Dungă de culoare
capsei galbenă
c) Cu glonţ perforant Cerc alb în jurul Dungă de culoare
capsei neagră
d)Cu glonţ cu miez de Md.71 Vârful vopsit argintiu Dungă de culoare
oţel argintie
5. Cartuşe 12,7 mm
a) Cu glonţ perforat B-30 Vârful vopsit negru Dungă neagră
b) Cu glonţ perforant -
incendiar B-32 Vârful vopsit negru Dungă din două culori
şi inel roşu negru şi roşu
61
tragerii
с) Cu glonţ perforam
incendiar cu miez
metalo-ceramic BS-41 Vârful vopsit negru Două inele concentrice
şi restul glonţului negre. Pereţii laterali şi
până la tub roşu capacul lăzii până la
şipci sunt vopsite în
negru
d) Cu glonţ perforant -
incendiar-trasor BZT Vârful vopsit violet Dungă din 2 culori
şi inel roşu violet şi roşu
6. Cartuşe 13,2 mm Cerc roşu în jurul

a) Cu glonţ obişnuit capsei Nu se aplică
b) Cu glonţ perforant Cerc negru în jurul Dungă de culoare
■
capsei neagră
c) Cu glonţ trasor Vârful vopsit roşu, cerc Dungă de culoare
roşu în jurul capsei verde
d) Cu glonţ perforant Vârful vopsit în negru Dungă din 2 culori
trasor negru şi verde
e) Cu glonţ perforant Nu se vopsesc
incendiar, cu glonţ incen -
diar şi cu glonţ exploziv
7. Cartuşe 14,5 mm Vârful vopsit negru Dungă din 2 culori
a)Cu glonţ perforant şi inel roşu negru şi roşu
incendiar B-32 Vârful vopsit negru Două inele concentrice
b)Cu glonţ perforant BS-77 şi restul glonţului negre. Pereţii laterali şi
incendiar cu miez până Ia tub roşu capacul lăzii pînă la şipci
metalo-ceramic vopsiţi în negru
c)Cu glonţ perforant BZT Vârful vopsit violet Dungă din două culori
incendiar-trasor şi inel roşu violet şi roşu
d)Cu glonţ incendiar cu MDZ Tot glonţul pînă la Două inele concentrice
acţiune instantanee tub vopsit roşu roşii
e)Cu glonţ de reglaj ZP Vârful vopsit roşu Dungă roşie
incendiar
Pe partea superioară sau căpăcelul de fund al cartuşelor de iluminare şi de

semnalizare în afara poansonărilor de identificare se aplici o vopsire de identificare
astfel:
- pentru cartuşe de iluminare - culoare albă;
- pentru cartuşe de semnalizare cu foc sau fum colorat: culoarea focului
(fumului) pe care îl realizează.
Inscripţionarea muniţiilor
Prin inscripţionare se înţelege totalitatea însemnărilor, semnelor şi notaţiilor

convenţionale care se aplică prin vopsirea pe proiectile, bombe de aruncător, tuburi
cartuş, săculețe, garguse şi ambalaje.
Inscripţionările se compun dintr-o anumită combinare de litere şi cifre care permit
să se determine calibrul proiectilului sau bombei de aruncător, tipurile de gură de foc
cu care se poate trage, distanţa, felul de funcţionare, organizarea, marca elementelor
componente precum şi datele de fabricaţie şi asamblare.
62
tragerii
Inscripţionarea ambalajelor pentru muniţii de infanterie

Pe capacul lăzii, în stânga balotului metalic, se inscripţionează semnul de
periculozitate, iar în dreapta acesteia, greutatea ambalajului în kilograme (fig. 6).
Inscripţionarea lăzilor de ambalaj pentru muniţia de infanterie
fig. 6
Pe partea frontală:
- câmpul 1:
- pe primul rând:
- calibrul muniţiei;
- indicele prescurtat al glonţului;
- metalul tubului-cartuş.
- pe al doilea rând:
- cantitatea de cartuşe din ambalaj.
- pe al treilea rând:
- cartuşe "PE LAME" sau "FĂRĂ LAME" (numai
pentru cele destinate pentru puşti şi carabine).
- câmpul 2:
- pe primul rând:
- datele de asamblare a cartuşului.
- pe al doilea rând:
- marca pulberii şi datele de fabricaţie a acesteia.
- pe mijlocul părţii frontale se şablonează culoarea de identificare a felului
glonţului (dungi sau cercuri concentrice).
Pe peretele lateral din dreapta, dacă muniţia a fost reparată la unităţi se trece indicativul
unităţii şi anul reparării.
Încheierea
63
tragerii
Cunoașterea de către studenți clasificări muniţiei de infanterie, construcției cartuşelor

de infanterie este foarte importantă pentru asigurarea respectării regulilor și măsurilor
de siguranță în timpul tragerilor cu arma de foc.
La nivel de integrare și aplicare în practică necesită să poată determina şi analiza
formarea loviturilor, poansonarea, vopsirea, inscripţionarea şi ambalarea loviturilor
pentru a identifica corect muniția prezentă în asigurarea siguranței și exploatării
armamentului .
Tema 5: Cunoașterea a principiilor de tragere.
Obiectivele:
La finele ședinței studenții trebuie :
- Să definească noțiunile principiilor de tragere;
- Să determine conținutul noțiunilor de balistică interioară;
- Să determine conținutul noțiunilor de balistică exterioară;
- Să analizeze și se explice factorii care influențează asupra rezistenții țevii și asupra
tragerii cu precizie.
NOŢIUNI DE BALISTICĂ INTERIOARĂ

1. Noţiuni de balistică.
Balistica este o ramură a fizicii aplicative, care se ocupă cu studierea mișcării unui
corp greu aruncat sub un anumit unghi faţă de orizontală, mișcare determinată de un
64
tragerii
impuls iniţial şi influenţată de rezistenţa mediului în care se mişcă şi de forţa

gravitaţională.
Se poate reprezenta astfel:
fig.1
în care:
F = impulsul iniţial;
R = rezistenţa mediului;
G = forţa gravitaţională
Balistica interioară se ocupă de studierea impulsului iniţial iar balistica
exterioară se ocupă de studierea acţiunii celorlalţi factori asupra impulsului iniţial.
Balistica are două ramuri şi anume :

- balistica interioară;
- balistica exterioară.
-
BALISTICA INTERIOARĂ - ramură a balisticii care se ocupă cu studierea
fenomenelor care au loc în interiorul canalului ţevii din momentul percuţiei capsei
şi până când glonţul (proiectilul) părăseşte ţeava.
2. Fenomenul tragerii.
Azvârlirea glonţului din canalul țevii ca urmare a acţiunii gazelor rezultate în urma
arderii pulberii reprezintă fenomenul tragerii.
Pentru a avea loc acest fenomen este necesară încărcarea executându-se
următoarele operaţiuni:
- se încarcă încărcătorul cu cartuşe;
- se introduce încărcătorul în fereastra acestuia;
- se armează arma trăgând de minerul portînchizătorului înapoi şi apoi eliberîndu-1.
In acest moment arma este încărcată. Poziţia pieselor şi mecanismelor este

următoarea:
65
tragerii
- închizătorul este înzăvorât la canalul ţevii, având în lighenaș fundul tubului-cartuş

cu capsa pe direcţia cuiului percutor;
- portînchizătorul, sub acţiunea arcului recuperator se află în poziţia limită dinainte;
- cocoşul, armat este oprit sub pragul profilat al trăgaciului;
- trăgaciul se află în poziţia limitată spre înainte.
După luarea liniei de ochire, prin mânuirea trăgaciului acesta se roteşte în jurul
axei sale şi eliberează cocoşul, care sub acţiunea arcului său se roteşte în jurul axei sale
şi loveşte cu putere percutorul. Acesta loveşte capsa, presează fulminatul de mercur de
nicovală, fulminatul de mercur se aprinde şi transmite flacăra prin cele două orificii la
încărcătura de azvârlire. Aceasta se aprinde şi prin ardere dezvoltă o mare cantitate de
gaze, o mare temperatură şi o mare presiune capabilă să pună în mişcare glonţul.
3. Arderea pulberii.
Flacăra rezultată din aprinderea fulminatului de mercur ia contact cu primul grăunte de

pulbere din tubul cartuşului.
Vom analiza fenomenele care se produc cu acest grăunte.
FAZELE ARDERII PULBERII:
a) Aprinderea - momentul în care grăuntele de pulbere intră în contact cu flacăra

rezultată din capsă şi se aprinde .
b) Inflamarea - reprezintă extinderea flăcării pe întreaga suprafaţă a grăuntelui de
pulbere.
c)Arderea propriu-zisă - reprezintă transmiterea flăcării perpendicular pe suprafaţa
grăuntelui spre interiorul acestuia.
Schematic fazele arderii pulberii se prezintă astfel:
fig.2
4. Perioadele dării focului.
Perioadele dării focului - delimitează fenomenele din interiorul canalului ţevii în
funcţie de anumite faze esenţiale ca:
- începutul mişcării glonţului;
66
tragerii
- terminarea arderii pulberii;

- ieşirea glonţului din ţeava;
- încetarea acţiunii gazelor asupra glonţului;
în funcţie de aceste faze perioadele dării focului sunt:
a) Perioada preliminară - durează din momentul percuţiei capsei până în momentul în

care începe mişcarea glonţului în ţeava.
În această perioadă are loc arderea pulberii într-un volum constant; se ajunge la o
presiune de 300 - 500 atm. - presiune de forţare şi are rolul de a scoate glonţul din
gulerul tubului cartuş.
Schematic această perioadă poate fi prezentată astfel:
fig.3
in care:
1. închizătorul;
2. ţeava;
3. percutorul;
4. cartuşul;
5. încărcătura de azvârlire;
6. capsa;
7. glonţul;
8. ghinturi;
b) Perioada fundamentală (perioada I) durează din momentul în care glonţul îşi

începe mişcarea în canalul ţevii şi până când se termină arderea completă a pulberii. în
această perioadă are loc arderea pulberii într-un volum variabil; glonţul parcurge 2 - 7
calibre presiunea atinge 2500 - 3000 kgf/cm2 - denumită presiune maximă -, la sfârșitul
acestei perioade se termină arderea pulberii.
67
tragerii
c) Perioada destinderii (perioada a II-a) durează din moment care se termină arderea
pulberii până în momentul în care glonțul părăseşte canalul ţevii. În această perioadă
datorită temperaturii ridicate gazele formate îşi măresc volumul, mărind viteza
glonţului, dar presiunea scade datorită modificării volumului.
La armele cu ţeava scurtă această perioadă lipseşte.
d) Perioada acţiunii posterioare ( perioada a III-a) durează din momentul în care

glonţul părăseşte canalul ţevii până când încetează acţiunea gazelor asupra lui. La
sfârșitul acestei perioade glonţul atinge viteza maximă = viteza inițială.
Deoarece această viteză nu poate fi măsurată se admite ca viteza iniţială, viteza pe
care glonţul o are în momentul în care părăseşte ţeava.
Reprezentarea grafică a variaţiei presiunii gazelor şi a vitezei glonţului va arăta
astfel:
fig.4
5. Viteza iniţială
Viteza iniţială - reprezintă viteza cu care glonţul părăseşte canalul ţevii.
Ea depinde de:
- cantitatea de pulbere;
- lungimea ţevii;
- greutatea glonţului;
- forma şi dimensiunile glonţului;
- temperatura încărcăturii de azvârlire.
De viteza iniţială depind următorii factori:

- bătaia armamentului;
- razanta traiectoriei;
68
tragerii
- puterea de pătrundere;
- efectul omorâtor.
Densitatea de încărcare - reprezintă raportul dintre greutatea încărcăturii şi

volumul tubului cu glonţul în el.
6. Reculul armei
Reculul armei (fig. 10) - mişcarea armei spre înapoi datorită acţiunii presiunii
gazelor asupra închizătorului prin intermediul tubului cartuşului. Această mişcare se
produce în momentul în care glonţul părăseşte canalul ţevii. Ea este sub incidenţa legii
I-a dinamicii care precizează că atunci "Când un corp acţionează asupra altui corp, cel
de-al doilea acţionează asupra celui dintâi cu o forţă egală şi de sens contrar".
Schematic reculul poate fi reprezentat astfel:
fig.5
Deoarece patul armei nu este fixat în prelungirea ţevii, ia naște un cuplu de forţe
care imprimă armei o deplasare spre în sus, după cum rezultă din următoarea schemă:
(fig.6)
.6
Reculul are influenţă foarte mare asupra preciziei tragerii atunci cînd se execută
focul în serii. Când tragerea se execută foc lovitură cu lovitură reculul nu influenţează
precizia tragerii deoarece el se manifestă după ce glonţul a părăsit ţeava.
Datorită forţei de recul, ca reacţie normală a organismului apar tendinţa de

prevenire a reculului, de mişcare a întregului corp în sens prevenirii reculului, mişcarea
impropriu numită "smucire a trăgaciului Printr-un antrenament minuţios, prin folosirea
cartuşelor de manevră, prin conştientizarea acestui fenomen, se pot înlătura influenţele
negative ale reculului.
69
tragerii
7. Rezistenţa ţevii
Rezistenţa ţevii - capacitatea ţevii de a rezista la o anumit presiune a gazelor care

se formează în interiorul canalului ţevii. Dacă pe timpul tragerilor glonţul întâlnește un
corp străin în ţeava, îşi micşorează viteza sau se opreşte şi se produce umflarea ţevii sau
chiar explozia acesteia (fig. 7).
gazele care se înforc înapoi datorită

inflamarea țevii micșorării vitezei glonțului.
fig.7
În momentul în care glonţul întâlnește un corp străin, el îşi reduce viteza; gazele
care l-au însoţit se vor întoarce înapoi şi în locul unde se vor întâlni cu cele care vin din
spate se va crea o presiune mult mai mare decât cea normală, căreia ţeava nu-i va putea
face faţă şi se va produce umflarea sau explozia acesteia.
UZURA ŢEVII - Datorită funcţionării normale ţeava este supusă uzurii. Cauzele care
o determină pot fi:
a) Cu caracter chimic:
- zgura;
- substanţele solubile (Cb, Na);
- substanţe insolubile (cenuşa, Zn + Cu = tombac).
b) Mecanice:
- datorită frecării glonţului cu ţeava; cea mai afectată zonă este zona conului de
forţare, unde pe cămaşa glonţului se imprimă urmele ghinturilor.
с ) Cu caracter termic:
- datorită variaţiilor mari de temperatură care pot determina fisurarea fină a
acesteia şi crea câmp de acţiune factorilor chimici.
În afară de aceşti factori care determină o uzură normală, există şi factori care
determină o uzură anormală ca:
70
tragerii
- întreţinerea şi curăţirea incorectă, fără a folosi penarul de accesorii;

- folosirea unor materiale abrazive;
- depozitarea incorectă.
VIVACITATEA ŢEVII - capacitatea ţevii de a rezista la tragerea unui anumit număr

de cartuşe, după care caracteristicile balistice ale acesteia se modifică.
REGIMUL DE FOC - numărul maxim de cartuşe care poate fi tras cu o armă într-un
anumit timp.
NOŢIUNI DE BALISTICĂ EXTERIOARĂ
Balistica exterioară - este o ramură a balisticii care se ocupă cu studierea legilor
mişcării proiectilului din momentul părăsirii gurii ţevii sau încetării acţiunii gazelor
asupra lui până la punctul de cădere.
Dacă balistica interioară se ocupă de studierea impulsului iniţial asupra glonţului,
balistica exterioară se ocupă de studierea acţiunii celorlalţi factori asupra glonţului şi
anume:
- rezistenţa mediului în care se mişcă glonţul;
- forţa gravitaţională;
Rezistenţa aerului variază în funcţie de următorii factori:
- densitatea aerului;
- temperatura aerului;
- direcţia şi viteza de mişcare a maselor de aer.
Balistica exterioară studiază de asemenea, mişcarea de rotaţie a glonţului în jurul

axei sale şi consecinţele care decurg din aceasta.
Pentru uşurarea studiului mişcării glonţului în aer se pleacă iniţial de la ipoteza că
asupra glonţului acţionează numai forţa de gravitaţie (ca şi cum mişcarea s-ar produce
în vid).
Acest capitol al balisticii se numeşte teoria parabolică.
Traiectoria şi elementele ei
Traiectoria este drumul parcurs de centrul de greutate al glonţului de la ieşirea din
ţeava până la căderea pe pământ.
Ea poate fi:
- traiectorie experimentală;
- traiectorie teoretică.
Elementele traiectoriei pot fi grupate în:
71
tragerii
- linii;
- puncte;
- unghiuri.
Ele pot fi analizate şi pe următoarele elemente:
- în originea traiectoriei;
- în vârful traiectoriei;
- în punctul de incidenţă;
- în punctul de cădere.
Î N ORIGINEA TRAIECTORIEI - sunt următoarele elemente:
a) Linii sunt următoarele:
1. Orizontala armei - linia orizontală care trece prin originea traiectoriei.
2. Linia de ochire - linia imaginară care uneşte ochiul trăgătorului prin mijlocul
crestăturii înălţătorului, vârful catarii cu punctul de ochire de pe obiectiv sau
din afara acestuia.
3. Linia de aruncare - prelungirea imaginară a axului ţevii în momentul plecării
glonţului din ţeava.
4. Linia de tragere - prelungirea imaginară a axului ţevii după terminarea ochirii
(înainte de plecarea glonţului din ţeava).
b) Puncte - originea traiectoriei - centrul retezăturii dinainte aţevii şi reprezintă punctul

de plecare al glonţului.
с ) Unghiuri în acest punct sunt următoarele:
1. Unghiul de teren al obiectivului - unghiul format între linia de ochire şi
orizontala armei.
2.Unghiul de aruncare - unghiul format între linia de aruncare şi orizontala
armei.
3.Unghiul de tragere este unghiul format între linia de tragere şi orizontala
armei.
4.Unghiul de zvâcnire - unghiul format între linia de tragere şi linia de
aruncare.
5.Unghiul de ochire - unghiul format între linia de tragere şi linia de ochire.
Î N VÂRFUL TRAIECTORIEI - care reprezintă punctul cel mai înalt al traiectoriei;

deosebim săgeata traiectoriei - este valoarea cea mai mare a ordonatei traiectoriei.
Î N PUNCTUL DE INCIDENŢĂ - sunt următoarele elemente:
1. Punctul de incidenţă - punctul în care glonţul intersectează - obiectivul.
72
tragerii
2. Unghiul de incidenţă - unghiul format între tangenta la traiectorie în punctul

de incidenţă şi tangenta la suprafaţa obiectivului.
Î N PUNCTUL DE CĂDERE sunt următoarele elemente:

1. Punctul de cădere - punctul de intersecţie a traiectoriei cu orizontala armei.
2. Unghiul de cădere - unghiul format între tangenta la traiectorie în punctul de
cădere şi orizontala armei.
Elementele traiectoriei se prezintă conform schemei: (fig.8):
fig.8 13
Alte elemente ale traiectoriei sunt:

1. Ordonata traiectoriei - înălţimea oricărui punct de pe traiectorie faţă de
orizontala armei sau faţă de linia de ochire.
2. Distanţa de tragere - distanţa pe orizontală de la originea traiectoriei şi până
la punctul de cădere.
3. Ramura urcătoare - partea traiectoriei cuprinsă între originea traiectoriei şi
vârful acesteia.
4. Ramura coborâtoare - partea traiectoriei cuprinsă între vârful traiectoriei și
punctul de cădere.
3. Forma traiectoriei
Pentru a studia forma traiectoriei este necesar să se analizeze influenţa tuturor
factorilor de acţiune asupra glonţului pe timpul mişcării acestuia în aer. în acest sens
trebuie plecat de la faptul că din momentul părăsirii canalului ţevii, faţă de linia de
aruncare, glonţul este într-o continuă coborâre.
73
tragerii
Ramura urcătoare şi ramura coborâtoare a traiectoriei se referă la mişcarea

glonţului faţă de orizontala armei sau faţă de linia de ochire. Vom analiza această
mişcare a glonţului faţă de linia de ochire.
Forţele care acţionează sunt următoarele (fig.9):
- energia cinetică a glonţului (F);
- forţa gravitaţională (G);
- rezistenţa aerului (R).
Descompunerea acestor forţe se face după următoarea schemă:
fig.9 14
Din aceasta descompunere se observă că rezultanta compunerii forțelor are o tendinţă

permanentă de coborâre. Unghiul format între această rezultantă şi orizontala armei,
depinde de unghiul de tragere şi de viteza glonțului. În funcţie de aceste două elemente
traiectoriile pot fi:
- traiectorii curbe;
- traiectorii conjugate.
TRAIECTORIILE ÎNTINSE - sunt traiectoriile care se obţin cu unghiuri de tragere mici,

mai mici decât unghiul distanţei maxime (fig 10).
Cu cât traiectoria este mai întinsă cu atât posibilitatea lovirii diferitelor obiective
este mai mare.
Lovitura a cărei traiectorie nu se ridică mai sus decât înălţimea obiectivului, pe

întreaga distanţă ochită se numeşte lovitura directă sau lovitura razantă.
fig.10
74
tragerii
Pentru determinarea acestei distanţe se poate folosi următoarea relaţie:
DRL = A + h-a/b-a x 100 m
unde:
h = înălțimea țintei
a = valoarea ordonatei traiectoriei mai mică decât înălțimea țintei;
b = valoarea ordonatei traiectoriei mai mare decât înălțimea țintei;
A = distanța corespunzătoare lui ,, a ”.
De exemplu la tragerea cu pistolul mitralieră asupra țintei brâu nr.7, înălțime este de 1
m valoarea DLR se va determina astfel:
Din anexa 3, Tabela 1, rubrica 3, se extrag următoarele date:
- valoarea lui ,, a ” = 0,71 m;
- valoarea lui ,, b ” = 1,3 m;
- valoarea lui ,, A ” = 400 m.
Înlocuind în formulă vom obține:
DLR = 400 + 1 – 0,71 / 1,3- 0,71 x 100 = 449,15 m.
În limita acestei distanțe ținta poate fi lovită fără a schimba înălțătorul sau punctul de
ochire.
TRAIECTORIILE CURBE sunt traiectoriile care se obţin cu unghiuri de tragere mai

mari decât unghiul distanţei maxime.
TRAIECTORIILE CONJUGATE sunt traiectoriile care au aceeaşi distanţă de tragere

dar obţinută cu unghiuri de tragere diferite.
Acesta traiectorii sunt prezentate în următoarea schemă (fig. 11):
75
tragerii
fig.11
5. Ochirea şi aparatele de ochire

Ansamblul tuturor operaţiunilor pentru îndreptarea axului țevii în plan orizontal şi
vertical astfel încât traiectoria medie să treacă prim centrul ţintei se numeşte ochire.
Ochirea poate fi:
- în înălţime;
- în direcţie.
Ochirea în înălţime reprezintă îndreptarea axului ţevii în plan vertical, iar ochirea în
direcţie reprezintă îndreptarea axului ţevii în plan orizontal.
Ochirea poate fi:
- directă;
- indirectă.
Ochirea directă este ochirea care se obţine când trăgătorul vizează prin aparatele de
ochire punctul de ochire de pe obiectiv; iar ochirea indirectă este cea în care aparatele
de ochire nu se suprapun pe obiectiv, fiind în afara acestuia (la tragerea asupra ţintelor
mişcătoare).
Aparatele de ochire sunt dispozitive montate pe ţeava armei şi au rolul de a-i da

acesteia înclinarea necesară în funcţie de distanţa până la obiectiv astfel încât traiectoria
medie să treacă prin centrul obiectivului.
Aparatele de ochire pot fi:

- mecanice (înălţător şi cătare);
- optice (aparatele optice ale A.G.-7 şi luneta L.P.S.).
6. Determinarea punctului de ochire în înălţime în limitele distanţei loviturii

razante
În limitele distanţei loviturii razante obiectivul se poate afla în următoarele situaţii:

- până la jumătatea distanţei loviturii razante;
- dincolo de jumătatea distanţei loviturii razante;
76
tragerii
- la limita distanţei loviturii razante;

- dincolo de limita distanţei loviturii razante.
În funcţie de această distanţă punctele de ochire se stabilesc astfel:

- dacă obiectivul este situat până la jumătatea distanţei loviturii razante punctul
de ochire în înălţime se stabileşte la 1/3 de baza ţintei;
- dacă este situat la jumătatea distanţei loviturii razante, punctul de ochire se
stabileşte la baza ţintei;
- dacă obiectivul este situat dincolo de jumătatea distanţei loviturii razante,
punctul de ochire se stabileşte la 1/3 de bază;
- dacă obiectivul este situat la limita distanţei loviturii razante punctul de ochire
se stabileşte la central ţintei;
- dacă obiectivul este situat dincolo de limita distanţei loviturii razante
punctul de ochire se stabileşte la capul ţintei.
Pentru reprezentarea grafică a acestora se poate folosi următoarea schemă (fig. 12):
 - punct de ochire
fig. 12
SPAŢIUL PERICULOS AL ÎNĂLŢĂTORULUI - reprezintă porţiunea de teren pe întinderea
căreia ramura coborâtoare a traiectoriei nu depăşeşte înălţimea ţintei. Importanţa lui
constă în faptul că pe întinderea acestei porţiuni de teren obiectivul poate fi lovit fără a
schimba înălţătorul sau punctul de ochire.
El depinde de:
- înălţimea ţintei;
- unghiul de cădere.
Se determină cu ajutorul următoarei formule:
Sp. P.Î. = h x 1000 / Uc.
în care:
77
tragerii
h – reprezintă înălțimea țintei;

Uc. – reprezintă unghiul de cădere.
Având în vedere că 1000 / Uc. = K aceasta formulă poate fi scrisă astfel:
Sp. P.Î. = h x K
în care:
h – reprezintă înălțimea țintei;
K – coeficientul unghiular.
Spaţiul periculos al înălţătorului poate fi reprezentat astfel (fig. 13):
fig.13
SPAŢIUL PERICULOS AL TERENULUI - reprezintă porţiunea de teren înclinat pe

întinderea căreia ramura coborâtoare a traiectoriei nu depăşeşte înălţimea ţintei.
Importanţa lui constă în faptul că pe întinderea acestei porţiuni de teren, obiectivul
poate fi lovit fără a schimba înălţătorul şi punctul de ochire. El depinde de:
- unghiul de cădere;
- unghiul de pantă;
- unghiul de teren al obiectivului.
Poate fi reprezentat schematic astfel (fig. 14):
- dacă obiectivul este situat în pantă:
- unghiul de teren al obiectivului pozitiv: (arma este situată mai jos decât
obiectivul).
78
tragerii
fig.14
în această situaţie se observă că:
Uc.O. - unghiul de cădere la obiectiv;
U.T.O. - unghiul de teren al obiectivului;
U.P. - unghiul de pantă;
Uc. - unghiul de cădere.
Din figura prezentată se observă că:
U.P. = U.T.O. + a
a = U.P. - U.T.O. + Uc.
Spaţiul periculos al terenului se poate determina cu ajutorul

următoarei formule;
Sp.P.T. = h x 1000 / Uc
- unghiul de teren al obiectivului este negativ (arma este situată mai sus
decât obiectivul).
Schematic poate fi reprezentată astfel(fig. 15):
fig.15
În această situaţie, se observă că:
a = U.T.O. + U.P.
Uc.O. = U.T.O. + U.P. + Uc.
Formula de calcul este aceeaşi
- unghiul de teren al obiectivului este zero.
79
tragerii
În această situaţie se observă că:
Uc.O. = U.P. + Uc.

- dacă obiectivul este situat în contrapantă se vor aplica aceleaşi formule cu
diferenţa că semnul unghiului de pantă va fi negativ.
În funcţie de aceste situaţii se poate concluziona următoarea formulă:
Sp.P.T. = h x 1000 / Uc.O.

iar Uc.O. = Uc. ± U.P. + U.T.O.
SPAŢIUL PERICULOS AL TRAIECTORIEI - reprezintă porţiunea de teren pe întinderea

căreia ramura urcătoare şi ramura coborâtoare a traiectoriei nu depăşeşte înălţimea
ţintei. Importanţa lui constă în faptul că pe întinderea şi în limitele acestuia obiectivul
poate fi lovit fără a modifica înălţătorul şi punctul de ochire atât pe ramura urcătoare
cât şi pe ramura coborâtoare.
Poate fi reprezentat schematic astfel (fig. 16):
fig.16
Se poate observa că mărimea lui depinde de următorii factori:

- unghiul de ochire;
Se determină cu ajutorul următoarei formule:
Sp.P.Tr. = h x 1000 (1 / Uc. + 1 / Uo.)

Sp.P.Tr. = Sp. P.Rv. + Sp.P.I.
SPAŢIUL DEFILAT - reprezintă porţiunea de teren dinapoia unui obstacol unde nu cad
gloanţe (proiectile).
80
tragerii
Se reprezintă grafic astfel (fig. 17):
fig.17
Sp.Do
Se poate determina cu ajutorul următoarei formule:
Sp.D. = H x 1000 / Uc
în care:
H – reprezintă înălțimea obstacolului;
Uc - unghiul de cădere.
SPAŢIUL PERICULOS - reprezintă porţiunea de teren dinapoia unui obstacol pe care deşi
nu cad gloanţe obiectivul poate fi lovit. Se prezintă grafic astfel (fig. 18):
fig.18
Se poate determina cu ajutorul următoarei formule:
Sp.P. = 1000 / Uc. x h
în care:
h – reprezintă înălțimea țintei.
Prezintă importanţă prin faptul că un anumit obiectiv chiar dacă nu este văzut
poate fi lovit.
SPAŢIUL PROTEJAT - reprezintă porţiunea de teren dinapoia unui obstacol pe care nu

cad gloanţele şi obiectivul nu poate fi lovit (fig. 19).
Depinde de:
- înălţimea obstacolului;
81
tragerii
fig.19
Se calculează cu ajutorai formulei:
Sp.Pr. = 1000 / Uc. x (H-h)
Prezintă importanţă pentru faptul că asigură protecţie împotriva gloanţelor care trec
peste obstacol.
ÎMPRĂŞTIEREA LOVITURILOR
Executând tragerea cu aceeaşi armă, în aceleaşi condiţii de tragere, loviturile se

dispun neuniform pe o anumită suprafaţă, fenomen determinat de împrăştierea normală
a loviturilor. Acest fenomen de dispersare a loviturilor se numeşte împrăştierea
normală a acestora.
Totalitatea traiectoriilor obţinute ca urmare a împrăştierii normale a gloanţelor se
numeşte snopul traiectoriilor. Prin intersectarea snopului traiectoriilor cu un plan
vertical se obţine suprafaţa împrăştierii în plan vertical, iar prin intersectarea acestuia
cu un plan orizontal se obţine suprafaţa împrăştierii în plan orizontal sau în bătaie. De
regulă această suprafaţă are forma unei elipse pentru care i se mai spune şi elipsa
împrăştierii.
Această elipsă este caracterizată de următoarele elemente:
- axele împrăştierii:
- în direcţie;
- în înălţime (bătaie).
- centrul împrăştierii - este punctul de intersecţie a axelor împrăştierii.
Acesta reprezintă şi punctul mediu al loviturilor;
- traiectoria medie - reprezintă traiectoria imaginară care trece prin
central împrăştierii.
Cauzele împrăştierii
82
tragerii
Împrăştierea normală a loviturilor este determinată de cauze care pot fi:

- obiective - sunt cauze independente de trăgător;
- subiective - sunt dependente de trăgător.
Dintre cauzele obiective amintim:

- cauze determinate de variaţiile vitezei iniţiale a gloanţelor (proiectilelor);
- micile diferenţe în greutatea şi calitatea pulberii, forma şi dimensiunile gloanţelor;
- micile diferenţe în temperatura pulberii;
- micile diferenţe în temperatura şi starea calitativă a ţevii;
- micile vibraţii neuniforme ale ţevii armamentului automat, cauzate de mişcarea
mecanismelor pe timpul reîncărcării;
- cauze determinate de variaţiile condiţiilor atmosferice în care se produce mişcarea
gloanţelor;
- micile diferenţe în direcţia şi intensitatea curenţilor de aer de la un cartuş la altul;
- micile diferenţe în presiunea atmosferică de la un cartuş la altul.
Dintre cauzele subiective amintim:

- micile diferenţe în ochirea orizontală şi verticală de la un cartuş la altul;
- micile diferenţe în poziţiile de tragere, aşezarea armei în umăr, folosirea reazemului,
mânuirea trăgaciului şi menţinerea respiraţiei de la un cartuş la altul;
- micile variaţii în menţinerea constantă în mână, pe timpul tragerii, a armamentului
automat.
Totalitatea acestor cauze determină o împrăştiere normală a traiectoriilor.

Cunoscând cauzele de natură obiectivă şi subiectivă rezultă că pentru a limita la
minimum posibil suprafaţa împrăştierii este necesar să se acţioneze în special pentru
înlăturarea cauzelor subiective, dependente de trăgător, ceea ce se obţine printr-o in-
struire intensă, de înalt randament, cu o verificare permanentă a tuturor mişcărilor şi a
operaţiunilor.
Legile împrăştierii
Prin trageri experimentale şi prin calcule teoretice sunt stabilite următoarele legi
ale împrăştierii:
- neuniformă: punctele de incidenţă se dispun neuniform pe suprafaţa
împrăştierii, mai grupate spre centrul elipsei şi mai dispersate către extremităţi;
- simetrică: punctele de incidenţă se dispun simetric faţă de centrul împrăştierii
şi faţă de axele de simetrie ale acesteia;
- limitată: suprafeţele pe care sunt dispuse punctele de incidenţă sînt limitate;
83
tragerii
Se poate afirma că legile împrăştierii sunt: neuniformă, simetrică şi limitată.
Unităţile de măsură ale împrăştierii

În practica tragerilor cu armamentul de infanterie se folosesc următoarele unităţi
de măsură ale împrăştierii:
- abaterea medie;
- fişa centrală;
- partea centrală;
- raza cercului care conţine cea mai bună jumătate a loviturilor sau totalitatea
loviturilor.
Abaterea medie se numeşte acea abatere care în măsură absolută este mai mare
decât jumătate din abaterile tuturor loviturilor şi mai mică decât cealaltă jumătate.
Pentru determinarea ei se procedează astfel:
- se măsoară şi se înscriu valorile abaterilor faţă de o anumită axă;
- se trec mărimile absolute în ordine crescătoare sau descrescătoare a tuturor
abaterilor;
- dacă numărul acestora este impar se ia ca valoare a abaterii medii valoarea
din mijlocul şirului;
- dacă numărul abaterilor este par, pentru determinarea abaterii medii se va face
media abaterilor din centrul şirului.
Abaterea medie poate fi:
- în înălţime;
- în direcţie;
- în bătaie.
Prin împărţirea suprafeţei împrăştierii în abateri probabile se vor obţine opt abateri
probabile în direcţie, opt abateri probabile în înălţime care prin intersectare determină
scara împrăştierii. Aceste abateri vor conţine câte 25%; 16%; 7% şi 2% din numărul de
lovituri trase, dispuse de la axa împrăştierii spre marginea împrăştierii.
Graficul împrăştierii va fi reprezentat astfel (fig. 20):
84
tragerii
fig. 20
Cunoscând valorile abaterilor probabile şi scara împrăştierii se pot trage concluzii

asupra dispunerii punctelor de incidenţă pe suprafaţa obiectivului.
DETERMINAREA PUNCTULUI MEDIU AL LOVITURILOR
Pentru două lovituri se face astfel:



P.M.L.
Pentru trei lovituri se face astfel:



P.M.L.
85
tragerii
Pentru patru lovituri se procedează astfel:



P.M.L.
Pentru cinci lovituri se procedează astfel:
 P.M.L.

Încheiere:
Studenții necesită să cunoască noțiunile principiilor de tragere, conținutul noțiunilor de

balistică interioară, balistică exterioară pentru a înțelege factorii care influențează
86
tragerii
asupra rezistenții țevii și asupra tragerii cu precizie, pentru a forma deprinderi sigure în
executarea mânuirii corecte în trageri practice.

Tema 6: Regulile de tragere, operaţiuni pentru tragere cu pistolul mitralieră (carabina)
şi pistol.
Obiectivele
• Analiza regulilor de siguranţă pentru carabină și pistol;
• Analiza regulilor de utilizare a carabinei și pistol;
• Analiza operaţiunilor pentru tragere cu carabină și pistol.
Scopul exerciţiului
• A învăţa pe studenţi executarea corectă şi repede a operaţiunilor pentru tragere

cu carabina și pistol;
• A forma deprinderi sigure în mânuirea inofensivă şi calificată a armei de foc.
Subiectul I: Reguli de siguranţă
• Mânuiți arma, parcă ar fi încărcată
• Nu îndreptaţi arma în direcţia obiectivilor, în care nu vă pregătiţi să trageţi
• Nu puneţi degetul pe trăgaci, până nu aţi primit poziţia pentru tragere
• Fiţi siguri în obiectivul în care trageţi şi în situaţia înconjurătoare
Măsurile de siguranţă în cadrul şedinţelor de trageri cu carabina și pistol
1. Fiecare armă socotiţi încărcată indiferent de informaţia de care o dispuneți sau

careva altor factori.
2. Luaţi degetul de pe trăgaci şi nu îl atingeți până la comanda ,,FOC”, dinainte cum să
apăsaţi pe trăgaci convingeţi-vă, că arma este îndreptată în direcţia obiectivului.
3. În permanenţă ţine arma îndreptând țeava în jos.
4. luând arma în mână , scoate încărcătorul, şi verifică că arma nu este încărcată.
87
tragerii
5. Nici întru-n caz nu transmite şi nu lua arma de la alte persoane, dacă manşonul nu
este deschis, dar arma poate fi încărcată.
6. Până a încărca arma convingere că în țeavă nu sunt obiecte străine.
7. Nu încărca încărcătorul sau arma fără comanda instructorului.
8. Nici întru-n caz nu lăsa arma fără supraveghere, în deosebi când este încărcată.
9. Nici întru-n caz nu depășiți aliniamentul trageri până la finisarea trageri şi
confirmarea siguranţii, precum fără comanda de a permite depășirea aliniamentului.
10. Nu ţineţi arma în mâni şi nu îndreptaţi arma pentru a ţinti în afara aliniamentului de
tragere.
11. În conformitate cu legea şi cu măsurile de siguranţă – nu eşti convins - ,,Nu
trage!”.
Subiectul II: Organizarea tragerii cu pistolul – mitralieră și carabină
• Pe aliniamentul de plecare conducătorul tragerii verifică pregătirea seriei pentru

executarea exerciţiilor şi ordonă distribuitorului de muniţii de a elibera seriei
muniţia.
• Distribuitorul de muniţii raportează conducătorului tragerii despre
eliberarea muniţiei.
• Primind muniţia seria ( trăgătorul) o examinează și raportează de exemplu
„ Student Coval trei cartușe de război am primit! Verificat!”, dacă sunt
observații le aduce la cunoștința conducătorului, încarcă cu cartuşe
încărcătoarele şi le montează la pistolul-mitralieră.
La comanda conducătorului tragerii seria se deplasează pe aliniamentul de
tragere, unde fiecăruia i se indică ţinta sau poziţia de tragere.
Pe aliniamentul de deschidere a focului, în timpul executării exerciţiilor din

poziţia pentru tragere “culcat” se dă comanda “Pentru luptă culcat! Încărcaţi!”
Conform căreia seria (trăgătorul) este obligat :
88
tragerii
- să ia poziţia “pentru tragere culcat”;
- să pună siguranţa la felul de foc “cerut” : lovitură cu lovitură (OД) sau foc
automat (AB);
- introduce cartuşul pe ţeavă pentru ce cu mâna dreapta duce închizătorul

pistolului - mitralieră în spate până la capăt unde i se dea drumul, pune arma la
siguranță.
- raportează despre pregătirea către tragere, de exemplu -”Studentul Coval

pentru tragere - sunt gata!”
După comanda conducătorului tragerii “Foc!” , seriei (trăgătorului) i se indică

obiectivul , după care conform ordinului de executare a exerciţiului trăgătorii
execută tragerea.
După terminarea tragerii seria (trăgătorul) este obligat :
- să pună arma la siguranţă;
- să raporteze despre terminarea tragerii, de exemplu - “Studentul Coval

tragerea a terminat!”
Conducătorul tragerii, fiind ferm convins că schimbul tragerea a terminat,

dă comanda “Încetaţi! Descărcaţi! Armele la control!”.
La acesta comandă este necesar :
- din poziţia culcat : să scoată încărcătorul şi să-l pună lângă armă cu

alimentatorul spre el, să scoată arma de la siguranţă, ducând închizătorul în spate
şi întorcând arma puţin în stânga;
- din poziţia în picioare : ținând arma cu mâna stânga, cu mâna dreapta scoate
încărcătorul şi îl pune în mâna stângă cu alimentatorul sus, cu partea convexă de
la sine, cu degetele mânii stângi, strângând încărcătorul de ţeava pistolului-
mitralieră, scoate arma de la siguranţă, duce mânerul închizătorului în spate şi
întoarce arma puţin în stânga.
89
tragerii
Conducătorul tragerii, controlând armele fiecăruia, ce au executat tragerea, şi fiind ferm

convins că în camera cartuşului şi în încărcător nu sunt cartuşe, dă comanda –
“Controlat!”.
La această comandă seria (trăgătorul) este obligată :
- să aducă mânerul închizătorului în faţă ;
- să scoată mecanismul de dare a focului din poziţia de luptă ( execută

declanşarea de control);
- pune arma la siguranţă;
- să montează încărcătorul;
- trece din poziţia culcat - în picioare se ia arma “la umăr!”;
Dacă este necesar seria (trăgătorul) controlează ţintele în ordinea stabilită în

Regulamentul tragerii.
În cazuri deosebite poate apare necesitatea încetării temporare sau complete a

tragerii.
Pentru încetarea temporară a tragerii se dă comanda – “Încetaţi - Asiguraţi!”
• La acesta comandă seria (trăgătorul) încetează tragerea şi pune armele la

siguranţă. Pentru continuarea tragerii se dă comanda “Foc!”, după care seria
(trăgătorul) scoate armele de la siguranţă şi prelungeşte tragerea.
• Pentru încetarea completă a tragerii după comanda – “Încetaţi!” şi îndeplinirea
acesteia se dă comanda “Descărcaţi!”. La această comandă este necesar :
- să demonteze încărcătorul;
- să scoată arma de la siguranţă;
- lent să ducă mânerul închizătorului în spate, să scoată cartuşul din camera

cartuşului şi să dea drumul închizătorului;
- să execute declanşarea de control în direcția obiectivului;
90
tragerii
- să pună arma la siguranţă;
- să scoată cartuşele din încărcător şi încărcătorul să-l monteze la armă,(sau să-l

puie în geanta pentru portîncărcătoare).
• La comanda “Armele - la control !” seria (trăgătorul) execută operaţiunile

conform art. 34, 35 al Regulamentului tragerii.
• În timpul tragerii conducătorul trebuie să se afle în spatele celor care execută
tragerea, să urmărească după ei şi să nu se implice în acţiunile lor, dacă ei nu
încalcă măsurile de siguranţă, regulile şi ordinea îndeplinirii exerciţiilor.
• Semnalele la vedere, mişcarea şi iluminarea ţintelor conducătorul trebuie să le
dea neobservat celor care execută tragerea.
• După încetarea definitivă a tragerii conducătorul controlează starea
armamentului, evidenţa muniţiilor, organizează strângerea tuburilor trase,
execută examinarea rezultatelor obţinute la tragere, anunţă notele individuale,
pentru fiecare trăgător în parte. Prezintă datele rezultatelor la trageri.
91
tragerii
Subiectul II: Organizarea tragerii cu pistol.
La semnalul “Atenţie!” pe aliniamentul de plecare conducătorul tragerii

controlează pregătirea seriei de trăgători la îndeplinirea exerciţiului şi ordonă
distribuitorului de muniția elibera pentru serie (trăgător) cartuşe contra semnătură în
tabelul de distribuire a muniţiilor. Distribuitorul de muniţii raportează conducătorului
tragerii despre eliberarea muniţiei “D-le: gradul… seriei (trăgătorului) i s-au
distribuit…cartuşe!”
Primind muniţia trăgătorii o examinează şi raportează conducătorului tragerii, de
exemplu: “Căpitan Caraja, trei cartuşe de război am primit şi le-am verificat!”
La comanda conducătorului tragerii “Serie, încărcătoarele încărcaţi!” seria
(trăgătorul) încarcă încărcătorul ( încărcătoarele) cu cartuşe, după ce îl introduce în
mânerul pistolului, pun arma în toc şi încheie tocul, sau execută următoarea comandă
conducătorului tragerii.
Conducătorul tragerii controlând pregătirea seriei (trăgătorului) pentru tragere dă
comanda : “Serie, pe aliniamentul de tragere – înainte marş!”
Pe aliniamentul de tragere la îndeplinirea exerciţiului se dă comanda “Serie,

încărcaţi!” după care trăgătorul este obligat :
- pentru îndeplinirea tragerii din poziţia în picioare cu o mână se face o jumătate de
întoarcere la stânga, iar în timpul tragerii cu mâna stângă – la dreapta, şi fără să se
alăture piciorul drept de cel stâng, se scoate înainte pe direcţia obiectivului la o
depărtare cât lăţimea umerilor, repartizând greutatea corpului în mod egal pe ambele
picioare (după comoditate);
- pentru îndeplinirea tragerii din poziţia în picioare cu două mâini primeşte poziţia
cu faţa spre ţinte, repartizând greutatea corpului în mod egal pe ambele picioare (după
comoditate);
- deschide tocul şi scoate pistolul din toc;
92
tragerii
- ţine pistolul în poziţia verticală cu ţeava în sus (aproximativ sub unghiul 45 de

grade);
- deblochează piedica de siguranţă (se aşează degetul de la mâna dreapta pe paleta
piedicii de siguranţă rotind-o în jos), se introduce cartuşul în camera cartuşului, trăgând
cu mâna stângă manşonul pistolului înapoi până la refuz şi îi dă drumul fără a-l
conduce cu mâna, tot odată degetul arătător se amplasează de-a lungul gărzii
trăgaciului;
- arma se pune la siguranţă, se introduce în toc, sau se primeşte poziţia de aşteptare*
conform exerciţiului, după ce se raportează că trăgătorul este gata pentru tragere; de
exemplu -“ Căpitan Şaramet este gata pentru tragere!”.
* Poziţia de aşteptare – este poziţia când pistolul se ţine cu două mâni, cu ţeava
în jos, încărcătorul cu cartuşe în mânerul pistolului, un cartuş introdus în camera
cartuşului, pistolul asigurat.
După verificarea pregătirii fiecăruia trăgător către tragere, indicarea, ţintelor şi

primirea rapoartelor conducătorului de trageri dă comanda “Foc!” , “Înainte!” în
conformitate cu condiţiile şi ordinea îndeplinirii exerciţiului. La această comandă
trăgătorii:
- scot pistolul din toc, dacă pistolul conform exerciţiului se afla în toc;
- scot pistolul de la siguranţă;
- introduc cocoşul în poziţia armat;
- execută ochirea şi tragerea cu precizie.
După terminarea tragerii trăgătorul este obligat:
- să ia poziţia iniţială cu faţa în direcţia ţintei (închizătorul în poziţia din spate), mâna
cu pistol îndreptată spre direcţia ţintei (aproximativ sub unghiul de 45 de grade), având
degetul arătător de-a lungul gărzii trăgaciului;
- raportează despre terminarea tragerii, de exemplu : “Căpitanul Ivanov tragerea a
terminat!”
93
tragerii
După terminarea tragerilor mişcarea cu pistolul din poziţia sus indicată fără
comanda conducătorului tragerii este categoric interzisă.
Conducătorul tragerii, încredințându-se că seria (trăgătorul) a terminat tragerea, dă

comanda “Încetaţi! Descărcaţi! Armele la control!”.
După această comandă trăgătorul este obligat:
- să scoată încărcătorul;
- să-l pună lângă degetul mare înaintea piedicii de siguranţă în aşa fel, ca încărcătorul
să fie mai sus de închizător cu 2-3 cm.
Conducătorul tragerii, controlând armele fiecăruia trăgător şi fiind ferm convins că în

camera cartuşului nu este nici un cartuş, dă comanda “Controlat!”.
Conform acestei comenzi trăgătorul este obligat:
- să ţină încărcătorul în mâna stângă;
- să apese pe capătul zimţat al piedicii manşonului-închizător şi deblochează
închizătorul;
- apăsând pe trăgaci, execută declanşarea de control a cocoşului ;
- pune piedica de siguranţă în poziţia asigurat;
- introduce încărcătorul în mânerul pistolului;
- introduce pistolul în toc şi închide capacul.
După controlul armamentului în condiţiile de poligon conducătorul tragerii dă
comanda: “Încetarea!”. După această comandă se execută schimbul steagului roşu
(noaptea felinar roşu) pe steagul alb (noaptea felinar alb). În condiţiile tirului se
folosesc felinare de culorile indicate.
Controlul ţintei se execută după comanda “Serie, pe aliniamentul ţintelor înainte –

marş!”
La aceasta comandă trăgătorul este obligat :
94
tragerii
- să se apropie şi să se oprească pe aliniamentul de control a ţintelor (ne - ajungând

până la ţintă cu un 1,5-2 m);
- controlează ţinta sa, calculează punctajul şi raportează conducătorului tragerilor, de
exemplu: “Căpitan Şaramet, am îndeplinit exerciţiul nr. (…) cu (…) ţinta am lovit
cu trei gloanţe, (am obţinut (…) puncte), calificativul (…)”.
În cazuri deosebite poate apărea necesitatea temporară sau completă a încetării
tragerii.
Pentru încetarea temporară a tragerii se dă comanda să introducă pistolul în toc
şi tocul să-l încheie.
La comanda “Armele la control!” trăgătorul trece în poziţia “pentru luptă în picioare”

şi după această comandă trăgătorul este obligat:
- să ia poziţia iniţială cu faţa în direcţia ţintei, mâna cu pistol îndreptată spre

direcţia ţintei (aproximativ sub unghiul de 45 de grade), având degetul arătător
de-a lungul gărzii trăgaciului;
- să scoată încărcătorul;
- să tragă manșonul-închizător în spate și să-l blocheze pe piedica manșonului-
închizător;
- să pună încărcătorul lângă degetul mare înaintea piedicii de siguranţă în aşa fel,
ca încărcătorul să fie mai sus de închizător cu 2-3 cm.
Conducătorul tragerii, controlând armele fiecăruia trăgător şi fiind ferm convins că în
camera cartuşului nu este nici un cartuş, dă comanda “Controlat!”.
Conform acestei comenzi trăgătorul este obligat:
- să ţină încărcătorul în mâna stângă;
- să apese pe capătul zimţat al piedicii manşonului-închizător şi deblochează

închizătorul;
95
tragerii
- apăsând pe trăgaci, execută declanşarea de control a cocoşului în direcția țintei;
- pune piedica de siguranţă în poziţia asigurat;
- introduce încărcătorul în mânerul pistolului;
- introduce pistolul în toc şi închide capacul.
96
tragerii
Subiectul III: Bazele de tragere preciză cu carabina
Fig.1: Poziția dispozitivului de ochire corectă pe obiectiv
Fig.2: Ochirea incorectă
Fig. 3: Mișcarea armei în timpul respirației
97
tragerii
Fig. 4: Obiectivul pentru tragere carabina
PROCEDEELE DE TRAGERE CU CARABINA
PREGĂTIREA PENTRU TRAGERE
Fig.5: Poziţia pentru luptă în picioare - demontarea încărcătorului
98
tragerii
Fig.6: Poziţia pentru luptă în genunchi - încărcarea încărcătorului
Fig.7: Poziţia pentru luptă în picioare - montarea încărcătorului încărcat
99
tragerii
EXECUTAREA TRAGERII
Fig.8: Poziţia pentru luptă culcat
100
tragerii
Fig.9: Poziţia pentru tragere culcat nerezemat
101
tragerii
Fig.11: Poziţia pentru luptă în genunchi
Fig.12:Poziția pentru tragere în genunchi dinapoia unei acoperiri
102
tragerii
Fig.13: Poziţia pentru luptă în picioare
Fig.14: Poziţia pentru tragere în picioare dinapoia unei acoperiri
103
tragerii
ÎNCETAREA TRAGERII
Fig.15: Poziţia pentru luptă în picioare scoaterea încărcătorului
Fig.16: Poziţia încărcătorului pentru control
104
tragerii
Fig.17: Poziția pistolului mitralieră și încărcătorului la comanda ,,Armele la control!”
Fig. 18: Obiectivul după executarea tragerii
Formula raportului (Model): ,,Studentul Capbătut Ion, am îndeplinit exerciţiul

pregătitor de tragere cu carabina, ţinta a fost lovită cu cinci gloanţe, am obţinut 46
punte, calificativul 10”.
105
tragerii
Subiectul IV. Bazele de tragere preciză cu pistol
4.1. Regulile de tragere cu pistolul.
4.1.1 Ochirea.
Fig. 1: Poziția corectă dispozitivului de ochire
Pentru ochire se opreşte respiraţia pe timpul unei expiraţii normale, se închide ochiul
stâng, iar cu cel drept se priveşte cătarea prin crestătură în aşa fel încât cătarea să fie la
mijlocul crestăturii, iar vârful ei să fie la înălţimea umerilor crestăturii ţelului; pistolul
în această poziţie se aduce (fără a-l apleca) sub punctul de ochire şi se începe totodată
apăsarea pe trăgaci.
Observaţie: Dacă trăgătorul îi vine greu să închidă ochiul stâng, se admite ochirea,
ambii ochi fiind deschişi.
4.1.2. Poziţia dispozitivului de ochire pe obiectiv.
106
tragerii
Fig. 2: Ochirea corectă
Fig. 3: Poziția corectă a dispozitivului de ochire pe obiectiv
Este poziţia crestăturii faţă de obiectiv.

Pentru ochire corectă vârful cătării trebuie se plaseze în centrul ţintei.
Cătarea trebuie să fie în focalul ochiului. Ținta puţin dezmensionată.
107
tragerii
4.1.3. Mânuirea trăgaciului.
Fig. 4: Poziția corectă pistolului în mână
Pentru declanşarea cocoşului este necesar: oprind respiraţia, să se apese lin cu prima
falangă a degetului arătător pe trăgaci până când cocoşul pe neobservate pentru trăgător
scapă, parcă de la sine, de pe pragul de armare, adică - pleacă lovitura.
Apăsarea pe trăgaci trebuie să se facă drept înapoi. Trăgătorul trebuie să mărească lin
apăsarea pe trăgaci în decursul întregului timp cât cătarea bine prinsă se suprapune
peste punctul de ochire; când cătarea se abate de la punctul de ochire, trăgătorul nu
trebuie să mărească sau să micşoreze apăsarea, ci să corecteze ochirea şi de îndată ce
cătarea bine prinsă se suprapune iarăşi peste punctul de ochire, să mărească din nou lin
- în timpul declanşării cocoşului, nu trebuie să fie luate în consideraţie oscilaţiile

neînsemnate ale cătării faţă de punctul de ochire; tendinţa de a declanşa cocoşul
numaidecât în momentul când cea mai bună linie de ochire coincide cu punctul de
ochire, atrage după sine smucirea trăgaciului, si ca urmare - tragerea fără precizie.
Dacă trăgătorul, apăsând pe trăgaci, simte că nu-şi mai poate reţine respiraţia, este
108
tragerii
necesar să respire fără a micşora sau a mării apăsarea şi, oprindu-şi apoi din nou
respiraţia, să continue apăsarea pe trăgaci.
4.1.4. Poziţia de tragere.
Poziţia corectă este asemănătoare cu poziţia boxerului.
 Picioarele la nivelul umerilor, degetele îndreptate în direcţia obiectivului,

piciorul sprijinitor puţin înainte piciorului principal.
 Genunchi puţin îndoiți (fără a vă apleca).
 Greutatea egal repartizată pe ambii picioare, labele pe deplin sunt sprijinite de
suprafaţa pomîntului.
 Corpul puţin înclinat înainte de la centrul corpului (înclinaţia înainte permite
esențial ajută a controla reculul, în deosebi în timpul tragerii în mers).
 Ambele mâni sunt întinsă şi îndreptate în direcţia obiectivului.
 Capul se ţine drept cu faţa în direct la obiectiv.
4.1.5. Poziţia pistolului în mână.
Fig. 5: Poziția corectă a pistolului în poziția pentru tragere cu două mâni

109
tragerii
Poziţia pistolului în mână este:
 Îndepărtaţi degetul mare şi arătător mânii care ţine pistolul în modul literei ,,V”.
 Plasaţi acesta ,,V” cât este posibil mai sus pe mâner.
 Degetul care apasă pe trăgaci este plasat de lungul corpului pistolului paralel cu
manşonul. Degetul mare se află din partea opusă a corpului, tot așa paralel
manşonului. Cei alţi trei degete cuprind partea de înainte a mânerului sub garda
trăgaciului.
 Palma mânii susţinătoare se plasează cât mai sus pe mâner şi ocupă locul liber,
care nu îl acoperă mâna principală . Aceasta asigură presiunea repartizată la 360
grade, asupra mânerului.
 Degetul mare a mânii susţinătoare se plasează mai jos degetului mare mânii
principale paralel manşonului. Cei alţi degete mânii susţinătoare cuprind
degetele mânii principale mai jos de garda trăgaciului. (Nu puneţi degetul
arătător mânii susţinătoare pe partea de înainte a gărzii trăgaciului).
4.1.6. Acţiuni secundare.
Acţiunile secundare sunt executate după executarea tragerii. Ele ocupă aproximativ
două secunde.
 Trăgătorul restabileşte ochirea şi direcţia pistolului pe obiectiv.

 Degetul trăgător rămâne pe trăgaci în permanenţă gata pentru tragere.
 Trăgătorul execută observaţia în părți pentru depistarea altor pericole potenţiale.
4.1.7. Respiraţia.
Controlul respiraţiei este o condiţie principală pentru tragerea cu precizie. Poate fi

aplicată în cazul când trăgătorul nu suferă efort fizic nu este limitat de timp. În cazul
110
tragerii
executării tragerii în condiţie de luptă apropiată influențează ambii aceşti factori; în

legătură cu ce dirijarea respiraţiei în aceste condiţii pierde valoarea practică.
OPERAȚIUNILE ȘI PROCEDEELE DE TRAGERE CU PISTOLUL
Tragerea cu pistolul se execută din poziţia în picioare, în genunchi, culcat, din mână
sau rezemat, precum şi de pe cal, din maşină etc. Toate procedeele de tragere se
execută de către trăgător cu rapiditate, fără a întrerupe observarea obiectivului.
Tragerea cu pistolul comportă executarea următoarelor operaţii:
- pregătirea pentru tragere (încărcarea pistolului, luarea poziţiei de tragere (de

așteptare);
- executarea tragerii (întinderea mâinii cu pistolul spre obiectiv, ochirea, apăsarea pe

trăgaci);
- încetarea tragerii (încetarea apăsării pe trăgaci, punerea piedicii de siguranţă, adică

trecerea ei în poziţia "sigur", descărcarea pistolului).
În timpul instrucției cu pistolul, se dau următoarele comenzi:
- pentru încărcarea pistolului: ,,ÎNCĂRCAȚI”;
- pentru descărcarea pistolului: ,,DESCĂRCAȚI”;
- în vederea executării tragerii din diferite poziţii, se dă comanda: "Asupra … din

poziţia în picioare (în genunchi, culcat) - FOC".
PROCEDEELE DE TRAGERE CU PISTOLUL CAL. 9 mm BAIKAL – 442 ȘI

PISTOLUL 9 mm MAKAROV (PM)
111
tragerii
Fig.6: Procedeul nr.1: Încărcarea încărcătorului cu cartuşe
112
tragerii
Fig.7: Procedeul nr.2 (Metoda A.Vișnevschi): Încărcarea încărcătorului cu cartuşe

Poziția de așteptare pentru executarea tragerii
113
tragerii
Fig.8: Poziţia pentru luptă (de așteptare) în picioare
Fig.9: Poziţia pentru luptă (de așteptare) în picioare cu două mâni
EXECUTAREA TRAGERI
114
tragerii
Fig.10: Cum se ţine pistolul și degetului pe trăgaci în timpul tragerii
Fig.11: Poziţia pentru tragere în picioare
115
tragerii
Fig.12: Poziţia pentru tragere în picioare cu două mâni (din stânga)
116
tragerii
Fig.13: Poziţia pentru tragere în picioare cu două mâni (din dreapta)
ÎNCETAREA TRAGERII
Fig.14: Cum se scot cartușele din încărcător
117
tragerii
Fig.15: Poziția pistolului și încărcătorului în mână la comanda

”Armele la control!”
Încheiere:
Pentru a fi admiși și a participa cu succes la ședințele de tragere cu carabina și pistol

studenții necesită să cunoască ordinea organizării tragerilor cu carabina și pistol.
Cunoașterea este factor obligatoriu pentru a trece la realizarea practică de antrenament
pentru tragere în condițiile exercițiilor pregătitori cu carabina și pistol.
Întrebări de control:
1. Definiți noțiunea – operațiunile pentru tragere ?
2. Determinați operațiunile pentru tragere cu carabina ?
3. Determinați operațiunile pentru tragere cu pistol ?
4. Analizați conținutul și diferența operațiunilor pentru tragere cu carabina și pistol ?
5. Analizați regulile și măsurile de siguranță ?
6. Analizați comenzile ca se dau de către conducătorul tragerii pentru executarea

operațiunilor?
7. Analizați formula raportului după executarea și verificarea trageri?
118
tragerii
119
tragerii
Tema 7: Regulile şi măsurile de siguranţă pe timpul executării antrenamentului şi

şedinţelor individuale de tragere.
Introducerea
Siguranţa tragerii se obţine prin organizarea bună a tragerii, respectarea măsurilor de

securitate, înalt nivel de disciplină şi pregătirea bună a conducătorilor. Pregătirea
profesională a studenţilor din domeniul PPS nu este posibilă fără cunoaşterea regulilor
şi măsurilor de siguranţă pe timpul executării antrenamentului şi şedinţelor individuale
de tragere.
Obiectivele:
 Să definească noţiunile principale ale regulilor şi măsurilor de siguranţă pe
timpul executării antrenamentului şi şedinţelor individuale de tragere.
 Să analizeze și să cunoască regulilor şi măsurilor de siguranţă pe timpul executării
antrenamentului şi şedinţelor individuale de tragere.
Temeiul juridic și documentul în bază căruia se organizează şi se desfăşoară

tragerea în subdiviziune.
Pentru conducerea tragerilor şi pentru asigurarea respectării măsurilor de siguranţă pe
timpul acestora, în subdiviziune, instituție de către conducătorul organizației să emite
ordin cu privire la organizarea și desfășurarea tragerilor.
Persoanele care conduc şi care asigură tragerea în tir, poligon.

Pentru conducerea tragerilor şi pentru asigurarea respectării măsurilor de siguranţă pe
timpul acestora, printr-un ordin a şefilor organelor şi subdiviziunilor afacerilor interne
(ordin de zi pe unitate), sunt numiţi :
- conducătorul tragerii (colaboratori din corpul de comandă a organelor,

subdiviziunilor afacerilor interne, unităţilor şi subunităţilor militare);
120
tragerii
- şefii sectoarelor de tragere (dacă tragerea să efectuează la mai multe sectoare);
- personalul de serviciu în poligon care se compune din:

a) ofiţerul de serviciu în poligon, dacă poligonul este mare şi se execută trageri
concomitent cu mai multe subdiviziuni (subunităţi) sau cu mai multe categorii de
armament în paralel, se numeşte şi un ajutor al acestuia;
b) şeful serviciului de pază;
c) personalul pentru pază, posturi fixe sau patrule, după schema fiecărui poligon
aprobată de şeful subdiviziunii (comandantul marii unităţi) căreia aparţine poligonul;
d) observatori;
e) gornist (în cazul când nu există în poligon un dispozitiv electric pentru
semnalizare);
f) medic (sanitar) de serviciu cu o asistenţă sanitară (mijloace de transport sanitare) cu
trusa de medicamente pentru acordarea primului ajutor medical;
g) armurier (militar în termen sau angajat) cu trusa pentru remedierea incidentelor de
tragere;
h) şeful punctului de aprovizionare cu muniţii (de luptă) şi 1-2 distribuitori de
muniţie;
Când tragerea se execută într-un singur sector, conducătorul tragerii poate să
îndeplinească şi atribuţiile şefului sectorului de tragere.
Elementele tirului, poligonului.

Exerciţiile se execută cu armamentul de infanterie în tiruri, la poligoane în care se
stabilesc şi se amenajează (trasează) :
- punctul de conducere - observare – locul de unde se efectuează conducerea şi
observarea şi care este situat în spatele aliniamentului de tragere;
- aliniamentul de aşteptare – la 15-20m în spatele aliniamentului de plecare;
121
tragerii
- aliniamentul de plecare – locul pentru pregătirea către tragere a seriei următoare

(trăgătorului), se situează în spatele aliniamentului de tragere la 5-10 metri de la
aliniamentul de deschidere a focului;
- aliniamentul de tragere, se situează în faţa punctelor de conducere, observare de
sector;
- aliniamentul de deschidere şi încetare a focului – locul de la care se execută
tragerea (se determină conform condiţiilor de îndeplinire a exerciţiilor);
- aliniamentul ţintelor – locul pentru controlul ţintelor se află la o distanţă 1,5- 2
metri de la ţintă;
- punctul de aprovizionare cu muniţii (de luptă) – locul de distribuire şi evidenţă a
muniţiilor în spatele aliniamentului de tragere şi lateral, la nivelul aliniamentului de
plecare;
- aliniamentul punctelor de curăţire a armamentului – locul pentru pregătirea
armamentului pentru trageri şi curăţirea lui după îndeplinirea exerciţiilor în spatele
punctelor de conducere şi observare a aliniamentului de aşteptare.
Aliniamentele de plecare, de tragere, de deschidere a focului, de control a ţintelor şi

punctul de aprovizionare cu muniţii se marchează cu linie de o lăţime de 5-10 cm şi se
înseamnă cu tablouri, steaguri.
Permisiunea pentru deschiderea focului și încetarea lui.

Permisiunea pentru deschiderea focului se dă numai de conducătorul tragerii.
Conducerea focului în poligon (tir) se permite după comanda “Foc!”. Tragerea se
încetează după comanda “ Încetaţi!” sau ”Încetarea!”
Principiile generale ale măsurilor de siguranță:

1. Primind sau luând arma, asiguraţi-vă că piedica de siguranţa este pusă şi că arma nu
este încărcată.
2. Pentru a vă asigura că în camera cartuşului nu este cartuş, fără de a scoate arma de
la siguranţă, este necesar de a îndrepta ţeava spre locul special amenajat (sau orientând-
122
tragerii
o într-o direcţie de siguranţă), se scoate încărcătorul (dacă el a fost montat), se scoate

arma de la siguranţă, se trage mânerul portînchizătorului (manşonul-închizător) în spate
( la pistol se pune pe piedica manșonului-închizător), se verifică camera cartuşului, se
eliberează portîncizătorul (se eliberează manșonul – închizător, apăsând pe piedica
manșonului-închizător ) se apasă pe trăgaci (să execută declanşarea de control strict în
direcția de siguranță) şi se pune piedica de siguranţă. Se verifică încărcătorul armei.
3. Se interzice îndreptarea armei spre oameni, indiferent dacă arma este încărcată sau
nu.
4. Se interzice luarea şi executarea focului din armă străină şi din armă a cărei reguli
de mânuire nu le posedaţi, nu predaţi arma proprie fără ordinul conducătorului tragerii,
comandantului (şefului).
5. Predând arma la ordinul conducătorului tragerii, comandantului (şefului) altui
colaborator, este obligatoriu să verificaţi şi raportaţi că arma este încărcată (descărcată)
şi pusă la siguranţă. Primind arma de la alt colaborator, verificaţi personal, dacă este
pusă piedica de siguranţă.
6. Se interzice lăsarea armei fără supraveghere, fără permisiunea (ordinul) şefului.
7. Respectaţi cu prudenţă deosebită mânuirea armei în timpul deplasării în fugă, în
automobil, maşină de luptă.
8. La intrarea (coborârea) în automobil, maşini de luptă, arma se ţine cât mai comod, cu
excepţia transportării mitralierelor care se transmit colaboratorilor, care anterior au
efectuat îmbarcarea (celor care anterior s-au coborât) sau celor ce stau în spate.
9. În timpul deplasării sau alergării, este necesar de a strânge arma la brâu, iar în
automobil arma se ţine între genunchi cu ţeava în sus.
10. Dacă s-a depistat că arma este defectată raportaţi conducătorului tragerii,
comandantului (şefului).
11. La încărcarea pistolului nu introduceţi încărcătorul cu forţă (prin aplicarea unei
lovituri puternice poate exploda al doilea cartuş de sus).
12. Ţineţi pistolul în toc numai, având cureluşă de pistol.
123
tragerii
13. La sfârșitul exerciţiului tragerii, şedinţelor de tragere colaboratorii, militarii, (din

mașinile de luptă) predau muniţiile care au rămas, se examinează armamentul, se
controlează încărcătoarele, cutiile şi benzile.
14. Muniţiile de la punctele de aprovizionare de luptă, trebuie să fie protejate de
acţiunea precipitaţiilor atmosferice şi umidităţii solului, precum şi de razele solare
directe, de lovituri puternice, izbituri, cădere, foc, impurităţi şi călduri excesive.
15. Înainte de începerea tragerilor de luptă şi aplicaţiilor tactice cu tragere de luptă se
aduc la cunoştinţă personalului regulile de prevenire a incendiilor, în caz de aflare în
pădure, de ocrotire a gospodăriei silvice, semănăturilor, ierburilor etc., precum şi
despre răspunderea materială în caz de producere a daunelor.
Măsurile de siguranță în timpul desfășurării ședințelor de trageri.

1. În fiecare caz, înainte de încărcarea armei, asiguraţi-vă că ţeava nu conţine corpuri
străine (pământ, nisip, cârpe etc.) pentru ce este obligatoriu până la începerea tragerii
organizarea curăţirii şi controlului a armamentului preconizat pentru tragere.
2. Înainte de folosirea cartuşelor de exerciţiu sau de manevră, asiguraţi-vă personal că
printre acestea nu sunt şi cartuşe de război.
3. Încărcarea şi descărcarea armei se execută numai la comanda conducătorului tragerii
întorcând arma cu ţeava în direcţia ţintei sau spre locul şi direcţia indicată.
4. În timpul tragerii nu manifestaţi grabă şi nervozitate, scoateţi siguranţa armei numai
atunci când aţi ocupat poziţia pentru tragere şi aţi primit comanda “Foc”.
5. Terminând tragerea puneţi imediat piedica de siguranţă a armei.
6. La terminarea exerciţiilor de tragere după ce s-a efectuat controlul armelor de către
conducătorul tragerii se efectuează apăsarea trăgaciului (declanşarea de control), se
pune siguranţa armei.
7. După terminarea şedinţelor, exerciţiilor de trageri predaţi imediat toate cartuşele de
manevră, de exerciţiu, de război şi de calibru redus la comanda conducătorului tragerii
distribuitorului, şefului punctului de aprovizionare cu muniţii (de luptă).
Reţineţi !
124
tragerii
Focul va înceta imediat, de sine stătător, sau la comanda conducătorului tragerii în

următoarele cazuri :
- la apariţia oamenilor, autovehiculelor, animalelor în poligon, avioanelor şi
elicopterelor care zboară la înălţime joasă în raza de executare a tragerilor;
- la ridicarea drapelului alb (felinarului) la punctul de comandă, şi în adăposturi;
- la izbucnirea incendiului pe câmpul de ţinte şi în timpul tragerilor;
- după primirea semnalului stabilit, de la postul cordonului, despre pericolul continuării
tragerii;
- la pierderea orientării de către trăgător, în deosebi noaptea.
Se interzice categoric :
1. Scoaterea armei din toc fără permisiunea conducătorului tragerii;
2. Să se încarce arma cu cartuşe de război şi de manevră, precum şi cu grenade inerte şi
de război până la semnalul “Foc!” (comanda conducătorului tragerii).
3. Să se îndrepte arma spre oameni, în lături, sau în spatele poligonului (tirului),
indiferent dacă arma este încărcată sau nu.
4. Să se deschidă şi să se execute focul din arme şi muniţii defectate, în direcţiile
periculoase de tragere, în cazul în care drapelul alb este ridicat la punctul de comandă.
5. Să se lase arma încărcată fără supraveghere sau să se predea altor persoane, să se lase
pe poziţia de tragere fără ordinul conducătorului tragerii, comandantului (şefului).
6. Intrarea (trecerea) pe sectoarele poligonului (centrului de instruire), unde se pot afla
grenade de război ne explodate sau alte obiecte explozibile; aceste sectoare sunt
declarate zone interzise şi trebuie să fie îngrădite, având semne şi indicatori cu
inscripţii corespunzătoare, de exemplu : “Pericol!” “Grenadă neexplodată – nu
atinge”!
Măsurile de siguranță la curățirea armelor.
1. Curăţirea şi ungerea armei se execută nemijlocit sub supravegherea conducătorului

tragerii, comandantului (şefului), în timpul prevăzut de programul zilnic, în locuri
125
tragerii
special amenajate. După tragerea cu cartuşe de război şi de manevră curăţirea armei se

efectuează imediat, fie la poligon sau în câmp.
2. Înainte de a curăţi arma, personal asiguraţi-vă că în camera cartuşului nu sunt

cartuşe, în acest caz trebuie categoric să îndreptaţi ţeava armei spre un loc special
amenajat (sau indicat ca direcţie de siguranţă), îndreptând pârghia de schimbare a
focului în jos, trageţi închizătorul în poziţia înapoi, verificaţi camera cartuşului şi
dezarmaţi cocoşul.
3. Despre terminarea curăţirii armei raportaţi şefului (comandantului) şi numai cu
permisiunea acestuia efectuaţi ungerea armei.
Se interzice categoric
1. Efectuarea demontării armei fără supravegherea şefului (comandantului) în locuri
neamenajate şi neprevăzute, cu încălcarea instrucţiunilor respective pentru fiecare fel
de armament.
2. Curăţirea armelor cu benzină, cu materiale abrazive, folosind mijloace neprevăzute
pentru curăţire şi fumatul în timpul curăţării.
1. Numiţi temeiul juridic, documentul în bază căruia se organizează şi se desfăşoară
tragerea în subdiviziune?
2. Determinaţi persoanele care conduc şi care asigură tragerea în tir, poligon?
3. Analizaţi elementele tirului, poligonului?
4. Analizați permisiunea pentru deschiderea focului și încetarea lui ?
5. Analizați principiile generale al măsurilor de siguranță?
6. Analizați măsurile de siguranță în timpul desfășurării ședințelor de trageri.
7. Analizați măsurile de siguranță la curățirea armelor?
Asistent universitar A.Vișnevschi
126
tragerii
Tema 8: Pregătirea studenţilor în vederea executării şedinţei individuale de tragere

pregătitoare cu pistolul mitralieră (carabina).
Obiectivele
La finele ședinței studenți vor:
• Analiza regulilor de siguranţă pentru pistolul mitralieră (carabina);
• Analiza regulilor de utilizare pistolul mitralieră (carabina);
• Analiza bazelor de tragere preciză;
• Analiza operaţiunilor pentru tragere cu pistolul mitralieră (carabina).

cu carabina;
• A forma deprinderi sigure în mânuirea inofensivă şi calificată a armei de foc.
Subiectul 1. Reguli de siguranţă
Măsurile de siguranţă în cadrul şedinţelor de trageri cu pistol.

127
tragerii
3. În permanenţă ţine arma îndreptând țeava în jos sau în direcția obiectivului.

6. Până a încărca arma convingeți-vă că în țeavă nu sunt obiecte străine.
tragere.
trage!”.
Subiectul 2: Bazele de tragere preciză cu carabina
Fig.1: Poziția dispozitivului de ochire corectă pe obiectiv
Fig.2: Ochirea incorectă
128
tragerii
Fig. 3: Mișcarea armei în timpul respirației
Fig. 4: Obiectivul pentru tragere carabina
PROCEDEELE DE TRAGERE CU CARABINA
129
tragerii
Fig.5: Poziţia pentru luptă în picioare - demontarea încărcătorului
Fig.6: Poziţia pentru luptă în genunchi - încărcarea încărcătorului
Fig.7: Poziţia pentru luptă în picioare - montarea încărcătorului încărcat
130
tragerii
EXECUTAREA TRAGERII
Fig.8: Poziţia pentru luptă culcat
131
tragerii
ÎNCETAREA TRAGERII
132
tragerii
Fig.11: Poziţia pentru luptă în picioare scoaterea încărcătorului
Fig.12: Poziţia încărcătorului pentru control
133
tragerii
Fig.13: Poziția pistolului mitralieră și încărcătorului la comanda ,,Armele la control!”

pregătitor de tragere cu carabina, ţinta a fost lovită cu cinci gloanţe, am obţinut 46
punte, calificativul 10”.
134
tragerii
Încheiere:
După ședința respectivă studenții necesită să cunoască operațiunile și procedeele de

tragere cu carabina în condițiile exercițiului pregătitor, regulile și măsurile de siguranțe,
pentru a se realiza în cadrul tragerilor practice în poligon. Cunoștințele însușite și
deprinderile formate sunt temeiul pregătirii inițiale la instrucția tragerii, formării în
continuare ca bun trăgător și perfecționării în cadrul exercițiilor de bază în continuare
la pregătirea de foc.
Asistent universitar al USEFS A.A.Vișnevschi
135
tragerii
Tema 9: Pregătirea studenţilor în vederea executării şedinţei individuale de tragere

pregătitoare cu pistol.
Obiectivele
La finele ședinței studenți vor:
• Analiza regulilor de siguranţă pentru pistol
• Analiza regulilor de utilizare PM (BAIKAL 442)
• Analiza bazelor de tragere preciză
• Analiza operaţiunilor pentru tragere cu pistol

cu pistol
• A forma deprinderi sigure în mânuirea inofensivă şi calificată a armei de foc
1. Reguli de siguranţă
Măsurile de siguranţă în cadrul şedinţelor de trageri cu pistol.

3. În permanenţă ţine arma îndreptând țeava în jos.
136
tragerii

6. Până a încărca arma convingeți-vă că în țeavă nu sunt obiecte străine.
tragere.
trage!”.
2. Regulile de utilizare.
Verificarea armei:
Nemijlocit după primirea armamentului, înaintea transmiterii armei altei persoane şi

după primirea armei de la altă persoană obligatoriu se execută următoare procedură de
verificare:
 Îndreptaţi arma în direcţia de siguranţă, luând degetul de pe trăgaci şi plasându-l

de a lungul manşonului - închizător.
 Scoateţi încărcătorul din mânerul pistolului.
 Trageţi manşonul spre spate.
 Dacă în camera cartuşului se află cartuș, apăsaţi pe pârghia de blocare
manşonului ( piedica manșonului - închizător) şi deplasând manşonul înapoi şi
înainte, scoateţi cartuşul din camera cartuşului.
137
tragerii
 Blocaţi manşonul în poziţia deschisă prin apăsarea în sus a piedici manșonului-

închizător (pârghiei de blocare) în timp ce trageţi (cu mâna stângă) manșonul
spre spate.
 Inspectaţi camera cartușului pentru a vă sigura că aceasta este goală.
 Dacă cartuşul a rămas în camera cartuşului, nu utilizaţi arma până nu va fi
controlată de armurier.
Portarma:
 Arma este descărcată.

 Încărcătorul demontat.
 Manşonul eliberat în poziţia înainte, piedica de siguranța în poziția ,,Sigur”.
 Arma in toc, tocul închis, sau dispozitivul de fixare închueat.
3. Bazele de tragere preciză cu pistol
3.1. Regulile de tragere cu pistol.
3.1.1 Ochirea.
Pentru ochire se opreşte respiraţia pe timpul unei expiraţii normale, se închide ochiul
stâng, iar cu cel drept se priveşte cătarea prin crestătură în aşa fel încât cătarea să fie la
138
tragerii
mijlocul crestăturii, iar vârful ei să fie la înălţimea umerilor crestăturii ţelului; pistolul
în această poziţie se aduce (fără a-l apleca) sub punctul de ochire şi se începe totodată
Observaţie: Dacă trăgătorul îi vine greu să închidă ochiul stâng, se admite ochirea,
ambii ochi fiind deschişi.
3.1.2. Poziţia dispozitivului de ochire pe obiectiv.
Este poziţia crestăturii faţă de obiectiv.

Pentru ochire corectă vârful cătării trebuie se plaseze în centrul ţintei.
Cătarea trebuie să fie în focalul ochiului. Ținta puţin dezmensionată.
3.1.3. Mânuirea trăgaciului.
139
tragerii
Pentru declanşarea cocoşului este necesar: oprind respiraţia, să se apese lin cu prima
falangă a degetului arătător pe trăgaci până când cocoşul pe neobservate pentru trăgător
scapă, parcă de la sine, de pe pragul de armare, adică - pleacă lovitura.
Apăsarea pe trăgaci trebuie să se facă drept înapoi. Trăgătorul trebuie să mărească lin
apăsarea pe trăgaci în decursul întregului timp cât cătarea bine prinsă se suprapune
peste punctul de ochire; când cătarea se abate de la punctul de ochire, trăgătorul nu
trebuie să mărească sau să micşoreze apăsarea, ci să corecteze ochirea şi de îndată ce
cătarea bine prinsă se suprapune iarăşi peste punctul de ochire, să mărească din nou lin
- în timpul declanşării cocoşului, nu trebuie să fie luate în consideraţie oscilaţiile

neînsemnate ale cătării faţă de punctul de ochire; tendinţa de a declanşa cocoşul
numaidecât în momentul când cea mai bună linie de ochire coincide cu punctul de
ochire, atrage după sine smucirea trăgaciului, si ca urmare - tragerea fără precizie.
Dacă trăgătorul, apăsând pe trăgaci, simte că nu-şi mai poate reţine respiraţia, este
necesar să respire fără a micşora sau a mării apăsarea şi, oprindu-şi apoi din nou
respiraţia, să continue apăsarea pe trăgaci.
3.1.4. Poziţia de tragere.
140
tragerii
Poziţia corectă este asemănătoare cu poziţia boxerului.
 Picioarele la nivelul umerilor, degetele îndreptate în direcţia obiectivului,

piciorul sprijinitor puţin înainte piciorului principal.
 Genunchi puţin îndoiți (fără a vă apleca).
 Greutatea egal repartizată pe ambii picioare, labele pe deplin sunt sprijinite de
suprafaţa pomîntului.
 Corpul puţin înclinat înainte de la centrul corpului (înclinaţia înainte permite
esențial ajută a controla reculul, în deosebi în timpul tragerii în mers).
 Ambele mâni sunt întinsă şi îndreptate în direcţia obiectivului.
 Capul se ţine drept cu faţa în direct la obiectiv.
3.1.5. Poziţia pistolului în mână.
Poziţia pistolului în mână corectă pentru GLOCK-17 este:
 Îndepărtaţi degetul mare şi arătător mânii care ţine pistolul în modul literei ,,V”.
 Plasaţi acesta ,,V” cât este posibil mai sus pe mâner.
141
tragerii
 Degetul care apasă pe trăgaci este plasat de lungul corpului pistolului paralel cu
manşonul. Degetul mare se află din partea opusă a corpului, tot așa paralel
manşonului. Cei alţi trei degete cuprind partea de înainte a mânerului sub garda
trăgaciului.
 Palma mânii susţinătoare se plasează cât mai sus pe mâner şi ocupă locul liber,
care nu îl acoperă mâna principală . Aceasta asigură presiunea repartizată la 360
grade, asupra mânerului.
 Degetul mare a mânii susţinătoare se plasează mai jos degetului mare mânii
principale paralel manşonului. Cei alţi degete mânii susţinătoare cuprind
degetele mânii principale mai jos de garda trăgaciului. (Nu puneţi degetul
arătător mânii susţinătoare pe partea de înainte a gărzii trăgaciului).
3.1.6. Acţiuni secundare.
Acţiunile secundare sunt executate după executarea tragerii. Ele ocupă aproximativ
două secunde.
 Trăgătorul restabileşte ochirea şi direcţia pistolului pe obiectiv.

 Degetul trăgător rămâne pe trăgaci în permanenţă gata pentru tragere.
 Trăgătorul execută observaţia în părți pentru depistarea altor pericole potenţiale.
3.1.7. Respiraţia.
Controlul respiraţiei este o condiţie principală pentru tragerea cu precizie. Poate fi

aplicată în cazul când trăgătorul nu suferă efort fizic nu este limitat de timp. În cazul
executării tragerii în condiţie de luptă apropiată influențează ambii aceşti factori; în
legătură cu ce dirijarea respiraţiei în aceste condiţii pierde valoarea practică.
4. OPERAȚIUNILE ȘI PROCEDEELE DE TRAGERE CU PISTOLUL
Tragerea cu pistolul se execută din poziţia în picioare.
Tragerea cu pistolul comportă executarea următoarelor operaţii:
142
tragerii
- pregătirea pentru tragere (încărcarea pistolului, luarea poziţiei de tragere (de

așteptare);
- executarea tragerii (întinderea mâinii cu pistolul spre obiectiv, ochirea, apăsarea pe

trăgaci);
- încetarea tragerii (încetarea apăsării pe trăgaci, punerea piedicii de siguranţă, adică

trecerea ei în poziţia "sigur", descărcarea pistolului).
În timpul instrucției cu pistolul, se dau următoarele comenzi:
- pentru încărcarea pistolului: ,,ÎNCĂRCAȚI”;
- pentru descărcarea pistolului: ,,DESCĂRCAȚI”;
- în vederea executării tragerii din diferite poziţii, se dă comanda: "Asupra … din

poziţia în picioare (în genunchi, culcat) - FOC".
PROCEDEELE DE TRAGERE CU PISTOLUL CAL. 9 mm BAIKAL – 442 ȘI

PISTOLUL 9 mm MAKAROV (PM)
143
tragerii
Fig.1: Procedeul nr.1: Încărcarea încărcătorului cu cartuşe
Fig.2: Procedeul nr.2 (Metoda A.Vișnevschi): Încărcarea încărcătorului cu cartuşe
Poziția de așteptare pentru executarea tragerii
144
tragerii
Fig.3: Poziţia pentru luptă (de așteptare) în picioare
Fig.4: Poziţia pentru luptă (de așteptare) în picioare cu două mâni
145
tragerii
EXECUTAREA TRAGERI
Fig.8: Cum se ţine pistolul și degetului pe trăgaci în timpul tragerii
146
tragerii
Fig.9: Poziţia pentru tragere în picioare
Fig.10: Poziţia pentru tragere în picioare cu două mâni (din stânga)
147
tragerii
Fig.11: Poziţia pentru tragere în picioare cu două mâni (din dreapta)
ÎNCETAREA TRAGERII
Fig.13: Cum se scot cartușele din încărcător
148
tragerii
Fig.14: Poziția pistolului și încărcătorului în mână la comanda

”Armele la control!”

pregătitor de tragere cu pistol, ţinta a fost lovită cu cinci gloanţe, am obţinut 46 punte,
calificativul 10”.
149
tragerii
Încheiere:
Pentru a fi admiși și a participa cu succes la ședințele de tragere cu carabina și pistol

studenții necesită să cunoască ordinea organizării tragerilor cu pistol. Cunoașterea este
factor obligatoriu pentru a trece la realizarea practică de antrenament pentru tragere în
condițiile exercițiului pregătitor cu pistol. Exercițiul pregătitor de tragere cu pistol este
etapa inițială pentru formarea deprinderilor de trăgător și perfecționare în continuare în
cadrul exercițiilor de bază la pregătirea de foc.
Întrebări de control:
1. Definiți noțiunea – operațiunile pentru tragere ?
2. Determinați operațiunile pentru tragere cu pistol ?
3. Analizați regulile și măsurile de siguranță ?
3. Analizați comenzile care se dau de către conducătorul tragerii pentru executarea

operațiunilor?
4. Analizați diferența noțiunilor – poziția de tragere, poziția pentru luptă și poziția

pentru tragere?
4. Analizați formula raportului după executarea și verificarea trageri?
150
tragerii
151
tragerii
Tema 10: Colocviul diferențiat la cunoașterea părții materiale al armamentului,

regulilor și măsurilor de siguranță în timpul mânuirii armei, cunoașterii condițiilor
exercițiilor și îndeplinirea normativelor.
Exercițiul I: Verificare însușirii cunoștințelor a studenților.
Scop: A aprofunda cunoștințele și a verifica nivelul de însușire a cunoștințelor cu

privire la partea materială a armamentului studiat.
Probleme de învățat:
Exercițiul nr.1: Cunoașterea părții materiale a armamentului.
Normativul la cunoașterea:
1. Pistol 9 mm Makarov (PM) __________ _________
2. Pistol 9 mm Baikal 442 ___________ _________
3. Pistol – mitraliera cal. 7,62 mm md.1963 (Kalașnikov (AKM)) ________ _____
4. Pușca automată cal 5,45 mm AK -74 __________ _________
5. Carabina cal. 7,62 mm AKMS - MF1 __________ _________
6. Carabina cal. 7,62 mm AKS – 74 MF __________ _________
Concluzii:
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
Nota:__________ Semnătura:___________________
,,_______”____________ 202____
Exercițiul nr.2: Cunoașterea regulilor și măsurilor de siguranță în timpul mânuirii

armei de foc.
Nr. Cunoașterea Cunoașter Cunoaște Deprinderi Cunoaște A T T N
152
tragerii
p/r părții ea rea în rea l o o o
exerc materiale a regulilor regulilor mânuirea regulilor t t t t
ițiulu
i
armamentul de și armei de și e a a ă
ui mânuire procedee foc măsurilo l l l
armei lor de r de e + -
tragerii siguranță
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
153
tragerii
36
38
39
40
41
Tot
al:
Analiza grafică: (Exemplu)
10
5 Pozitiv
Ряд 3
4
0
Категория 1 Категория 2 Категория 3 Категория 4 Категория 5 Категория 6
Categoria 1 - Cunoașterea părții materiale a armamentului
Categoria 2 - Cunoașterea regulilor de mânuire armei
Categoria 3 - Cunoașterea regulilor și procedeelor de tragerii
Categoria 4 - Deprinderi în mânuirea armei de foc
Categoria 5 - Cunoașterea regulilor și măsurilor de siguranță
Categoria 6 - Altele
Sugestii și concluzii a studentului:

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
154
tragerii
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
Nota:__________ Semnătura:___________________
,,_______”____________ 202____
Exercițiul nr.3: Cunoașterea condițiilor și ordinii îndeplinirii exercițiului.
1. Cunoașterea condițiilor exercițiului pregătitor de tragere cu carabina și

pistol.
Nr Scopul exerciţiului Distan Obiectiv Cantitat

. ţa ea
d/ muniţie
o i
1 ___m
2
___ m
Nota:__________ Semnătura:___________________
Ordinea îndeplinirii exercițiului:

_________________________________________________________________________________
1.________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
155
tragerii
2.________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
3.________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
4.________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
5.________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
6.________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
Nota:__________ Semnătura:___________________
Evaluarea :
A lovi obiectivul :
Cu glonț: Nu a fost
loviți ___ ___ ____ ____ ____ ____
Nota: 4 5 6 7 8 9 10
Nota:__________ Semnătura:___________________
Raportul îndeplinirii exercițiului de tragere:

_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
Nota:__________ Semnătura:___________________
156
tragerii
A îndeplinit:________________ A verificat: ________ Nota generală ______
,,_______”_______________201__
Exercițiul II : Verificarea pregătirii studenților pentru trageri practice cu

pistol/carabină. Condițiile exercițiului pregătitor pentru tragere cu carabina. Reguli și
operațiuni pentru tragere. Exercițiile practice.
Scop: A învăța pe studenți executarea corectă și repede a operațiunilor pentru tragere

cu pistol și carabina. Verificarea deprinderilor în executarea normativelor.
Probleme de învățat:
Exercițiul nr.1: Operațiuni pentru tragere cu pistol și carabina pe obiective.
1. Pregătirea pentru tragere
2. Executarea tragerii
3. Încetarea tragerii
Observațiile conducătorului:__________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
__________________________________________________________
Nota : ________________ Semnătura:___________________
Exercițiul nr.2: Încărcarea și descărcarea încărcătorului.
Tabelul nr.1
Aprecierea și timpul îndeplinirii normativului în secunde
Nr. Denumirea Condițiile de îndeplinire a normativului
normativului normativului 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
1 Încărcarea Încărcătorul în mână, 8 cartușe pe masă
încărcătorului sau în mână 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28
157
tragerii
Ordinea îndeplinirii:
1. Îndeplinirea în conformitate cu instrucțiuni în mod încetinit cu observația

corectitudinii.
Tabelul nr. 2
Numărul de 1 2 3 4 5
exersări
Timpul, sec
2. Îndeplinirea în conformitate cu instrucțiuni la timp cu observația corectitudinii și

introducerea datelor la fiecare număr de exersare al timpului în Tabelul nr.3.
Tabelul nr.3
Numărul 1 2 3 4 5 6 7 8 9
de
exersări
Timpul
Nota
Numărul 10 11 12 13 14 15 16 17 18
de
exersări
Timpul
Nota
Numărul 19 20 21 22 23 24 25 26 27
de
exersări
Timpul
Nota
Numărul 28 29 30 31 32 33 34 35 36
de
exersări
Timpul
Nota
158
tragerii
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
Evaluarea normativului – testarea:
Timp Nota
1. Normativul nr.1 în picioare: _________ ________
2. Normativul nr.1 în genunchi: _________ ________
3. Normativul nr.1 culcat: _________ _________
4. Normativul nr.1 în picioare (vizibilitate redusă): __________ ________
5. Normativul nr.1 în genunchi (vizibilitate redusă): ___________ ________
6. Normativul nr.1 culcat (vizibilitate redusă): ___________ _________
Nota : ________________ Semnătura:___________________
Exercițiul nr.3: Demontarea și montarea pistolului.
Demontarea parțială:
1) Se scoate încărcătorul din mânerul pistolului și se verifică dacă nu a rămas

vreun cartuș în camera cartușului;
2) Se scoate manșonul-închizător de pe corpul pistolului;
3) Se scoate arcul readucător de pe țeavă.
Montarea după demontarea parțială:
1) Se montează arcul readucător pe țeavă;

2) Se montează manșonul-închizător de la corpul pistolului;
3) Se introduce încărcătorul în mâner.
Se verifică justețea montării pistolului după demontarea parțială.
159
tragerii
Nota___________________ Semnătura:___________________
Exercițiul nr.4: Demontarea și montarea carabinei.
Demontarea parțială:
Montarea după demontarea parțială:
Se verifică justețea montării carabinei după demontarea parțială.
Nota___________________ Semnătura:___________________
Exercițiul nr.5: Formarea și verificarea deprinderilor de tragere cu pistol.
Poziția de tragere în picioare:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Poziția de tragere în genunchi:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Poziția de tragere – culcat:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Evaluarea tragerii:
Poziția de Puncte Puncte Nota
tragere în total
Poziția de
tragere în
picioare
Poziția de
tragere în
genunchi
Poziția de
tragere –
160
tragerii
culcat
Nota
generală
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
__________________________________________________________
Nota___________________ Semnătura:___________________
Exercițiul nr.6: Formarea și verificarea deprinderilor de tragere cu carabina
Poziția de tragere în picioare:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Poziția de tragere în genunchi:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Poziția de tragere – culcat:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Evaluarea tragerii:
Poziția de Puncte Puncte Nota
tragere în total
Poziția de
tragere în
picioare
Poziția de
tragere în
genunchi
Poziția de
tragere –
culcat
Nota
161
tragerii
generală
Nota___________________ Semnătura:___________________
A îndeplinit:________________ A verificat: ________ Nota ___________
,,_______”_______________202__
Tema 11: Trageri practice în cadrul ședinței individuale de tragere pregătitoare cu

pistolul mitralieră (carabina).
ПРАКТИЧЕСКАЯ СТРЕЛЬБА ИЗ КАРАБИНА:

ИЗ ПОЛОЖЕНИЯ ИЗГОТОВКИ К СТРЕЛЬБЕ
(Подготовительное упражнение и упражнение № 1)
Постановка задачи
По окончании занятия участники должны уметь:
 Применять основы точной стрельбы.

 Поражать одиночные цели.
 Устранять причины отказов.
 Выполнять меры безопасности на стрельбище.
Команды на стрельбище
Руководитель стрельб использует следующие команды:
162
tragerii
1. " К БОЮ"
Участники должны выдвинуться на указанный огневой рубеж.
2. «ЗАРЯЖАЙ (ОРУЖИЕ)», ИЗГОТОВКА К СТРЕЛЬБЕ
Участники должны зарядить оружие и находиться в положении изготовки к

стрельбе.
3. "ПО КОМАНДЕ «ОГОНЬ» НАЧАТЬ ВЫПОЛНЕНИЕ УКАЗАННОГО

УПРАЖНЕНИЯ "
4. "РАЗРЯЖАЙ – ОРУЖИЕ К ОСМОТРУ», ПОЛОЖЕНИЕ

ИЗГОТОВКИ К СТРЕЛЬБЕ К ПРОВЕРКЕ ИНСТРУКТОРОМ
Участники переходят в положение изготовки к стрельбе, разряжают и

представляют оружие к осмотру. Инструкторы проверяют оружие
участников.
5. ПО КОМАНДЕ « ОСМОТРЕННО ! » - Взять магазин в левую руку,
удерживая карабин строго в направлении мишени сделать контрольный
спуск, поставить оружие на предохранитель, вставить магазин в карабин.
Все оружие должно быть повешено на ремни с соблюдением мер
безопасности.
6. « ОТБОЙ !»
7. « НА РУБЕЖ МИШЕНЕЙ – МАРШ» - Участники выдвигаются на
рубеж мишеней и занимают положение в 1,5- 2 м перед мишенью.
Оценивают результаты стрельбы.
При подходе руководителю стрельбы докладывают рапортом.
Пример: Студент Крылов А. выполнял подготовительное упражнение по

практической стрельбе из карабина, цель поражена тремя пулями,
выбил 30 очков.
Условия упражнения:
163
tragerii
Подготовительное упражнение практических стрельб из карабина.
Название: Обучение стрельбе по одиночной цели днем
Цель:
- грудная фигура с кругами (мишень № 4) на щите 0,75 ч 0,75 м, неподвижная;

устанавливается на уровне глаз стрелка над поверхностью земли.
Расстояние до цели:
- до грудной фигуры – 50 м.
Количество патронов:
- для карабина – 6 (3+3) шт.
Время на стрельбу – неограниченное.
Положение для стрельбы:
- по грудной фигуре – лежа с упора тремя одиночными выстрелами.
Оценка – поразить цель пулями и при этом выбить:

Очки 0-12 13-18 19-24 25-30 31-36 37-39 40-42 43-48 49-57 58-60
% 0-20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-65 66-70 71-80 81-95 96-100
Оценка 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Количество очков определяется только по попавшим в фигуру пулям. Попадание

в линию считается в пользу стрелка.
Примечание: За нарушение порядка выполнения упражнения, мер безопасность

при проведении стрельб, а также дисциплины во время проведения занятий,
стрелок от выполнения упражнения и занятий, отстраняется с выставлением
оценки неудовлетворительно.
164
tragerii
165
tragerii
Tema 12: Trageri practice în cadrul ședinței individuale de tragere pregătitoare cu

pistol.
ПРАКТИЧЕСКАЯ СТРЕЛЬБА ИЗ ПИСТОЛЕТА:

ИЗ ПОЛОЖЕНИЯ ИЗГОТОВКИ К СТРЕЛЬБЕ
(Подготовительное упражнение и упражнение № 1)
Постановка задачи
По окончании занятия участники должны уметь:
 Применять основы точной стрельбы.

 Поражать одиночные цели.
 Устранять причины отказов.
 Выполнять меры безопасности на стрельбище.
Команды на стрельбище
Руководитель стрельб использует следующие команды:
1. " К БОЮ"
Участники должны выдвинуться на указанный огневой рубеж.
2. «ЗАРЯЖАЙ (ОРУЖИЕ)», ИЗГОТОВКА К СТРЕЛЬБЕ (В КОБУРЕ )
Участники должны зарядить оружие и находиться в положении изготовки к

стрельбе, держать оружие в кобуре или на столе.
3. "ПО КОМАНДЕ «ОГОНЬ» НАЧАТЬ ВЫПОЛНЕНИЕ УКАЗАННОГО

УПРАЖНЕНИЯ "
166
tragerii
4. "РАЗРЯЖАЙ – ОРУЖИЕ К ОСМОТРУ», ПОЛОЖЕНИЕ

ИЗГОТОВКИ К СТРЕЛЬБЕ К ПРОВЕРКЕ ИНСТРУКТОРОМ
Участники переходят в положение изготовки к стрельбе, разряжают и

представляют оружие к осмотру. Инструкторы проверяют оружие
участников.
5. ПО КОМАНДЕ « ОСМОТРЕННО ! » - Взять магазин в левую руку,
удерживая пистолет строго в направлении мишени сделать контрольный
спуск, поставить оружие на предохранитель, вставить магазин в основание
рукоятки.
Все оружие должно быть помещено в кобуры с соблюдением мер
безопасности.
6. « ОТБОЙ !»
7. « НА РУБЕЖ МИШЕНЕЙ – МАРШ» - Участники выдвигаются на
рубеж мишеней и занимают положение в 1,5- 2 м перед мишенью.
Оценивают результаты стрельбы.
При подходе руководителю стрельбы докладывают рапортом.
Пример: Студент Крылов А. выполнял подготовительное упражнение по

практической стрельбе из пистолета, цель поражена тремя пулями,
выбил 30 очков.
Условия упражнения:
Подготовительное упражнение практических стрельб из пистолета.
Обучение стрельбе по одиночной цели днем
Цель:
- грудная фигура с кругами (мишень № 4) на щите 0,75 ч 0,75 м, установленная

по высоте на уровне глаз стрелка над поверхностью земли, неподвижная.
Расстояние до цели:
167
tragerii
- до грудной фигуры – 25 м.
Количество патронов:
- для пистолета – 6 (3+3) шт.
Время на стрельбу – неограниченное.
Положение для стрельбы – стоя с руки, стоя с двух рук.
Оценка – поразить цель пулями и при этом выбить:

Очки 0-12 13-18 19-24 25-30 31-36 37-39 40-42 43-48 49-57 58-60
% 0-20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-65 66-70 71-80 81-95 96-100
Оценка 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Количество выбитых очков определяется только по попавшим в фигуру пулям.

Попадание в линию считается в пользу стрелка.
Примечание: За нарушение порядка выполнения упражнения, мер безопасность

при проведении стрельб, а также дисциплины во время проведения занятий,
стрелок от выполнения упражнения и занятий, отстраняется с выставлением
оценки неудовлетворительно.
168
tragerii
Bibliografia:
Legile:
1. Legea RM № 110-XIII din 18 mai 1994 „ Cu privire la arme” cu modificările şi

completările ulterioare (clasificarea).
2. Legea nr.283-XV din 04.07.2003 „Cu privire la activitatea particulară de

detective şi pază” cu modificările şi completările ulterioare.
3. Legea nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul

poliţistului.
4. Legea nr. 806-XII din 12.12.1991 cu privire la trupele de carabinieri (trupele

interne) ale MAI.
5. Legea nr. 283 din 28.12. 2011 cu privire la Poliţia de Frontieră.
6. Legea nr. 130 din 08.07.2012 cu privire la regimul armelor şi muniţiilor cu

destinaţie civilă.
7. Legea nr. 218 din 19.10.2012 privind modul de aplicare a forţei fizice, a
mijloacelor speciale şi a armelor de foc.
Literatură de specialitate:
1. A.VIŞNEVSCHI Instrucţiuni pentru cunoaşterea, întrebuinţarea şi întreţinerea

pistolului 9mm MAKAROV (PM). Chişinău-2003.
2. 9 mm SPORTING AND TRANING PISTOL MODEL ,, BAIKAL 442”. Instruction
Manual.
3. GLOCK SEMIAUTOMATIC PISTOLS. INSTRUCTIONS FOR USE.
4.CZ 75 KADET. INSTRUTION MANUAL.
5. Beretta serie 81. Instruction Manual.
6. INSTRUCȚIUNI pentru CUNOAȘTEREA, ÎNTREBUINȚAREA ȘI
ÎNTREȚINEREA PISTOLULUI-MITRALIERĂ 7,62 mm, md. 1963. BUCUREȘTI-
1972.
7. НАСТАВЛЕНИЕ по СТРЕЛКОВОМУ ДЕЛУ 7,62-мм
МОДЕРНИЗИРОВАННЫЙ АВТОМАТ КАЛАШНИКОВА (АКМ и АКМС).
МОСКВА – 1967.
8. Руководство по эксплуатации. Карабин охотничий самозарядный АКМС–МФ1.
НПО ФОРТ МВД УКРАИНЫ. ВИННИЦА-2010.
169
tragerii
9. Руководство по эксплуатации. Карабин охотничий самозарядный АКС-74-МФ.

НПО ФОРТ МВД УКРАИНЫ. ВИННИЦА-2010.
10. РУКОВОДСТВО по 5,45-мм АВТОМАТУ КАЛАШНИКОВА (АК-74 и АКС-
74). МОСКВА-1976.
Surse E-net:
1.
http://gunsua.net/nsd/avtomat/545/rukovodstvo_545_ak_i_rpk_1982/01_naznachenie_i
_boevye_svoistva_avtomata_pulemeta.html
2.
http://dohow.info/ro/pages/954321
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/PM_Md._1963
170

Bazele Instrucțiunii Tragerii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bazele Instrucțiunii Tragerii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A.A.

Tema 1: Introducerea în cursul ,,Bazele instrucțiunii trageri”.

Nu este posibil să vorbim astăzi de instrucţia tragerii în afară de pregătirea profesională

In îndeplinirea obligaţiunilor sale colaboratorii din domeniul PPS au dreptul ca să

După desfăşurarea lecţiei studentul va fi capabil:

 Să cunoască și se definească noțiunile principale al instrucțiunii tragerii.

Subiectul I. Rolul şi importanţa instrucţiei tragerii.

Acţiunile de luptă moderne se caracterizează prin folosirea în masă a tehnicii de luptă,

Pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor de luptă, nimicirea sau neutralizarea

Instrucţia tragerii cu armamentul de infanterie, categorie principală de pregătire a

Eficacitatea focului se obţine prin precizie, rapiditate în trageri, prin concentrarea şi

Formarea şi menţinerea deprinderilor de bază de trăgător cu armamentul de

La această disciplină colaboratorii, militarii:

Gradaţii învaţă să organizeze şi să conducă cu pricepere, ziua şi noaptea, în orice

Ofiţerii, îndeosebi conducătorii și comandanţii de subunităţi, se perfecţionează pentru a

Menţinerea şi perfecţionarea continuă a deprinderilor de trăgători trebuie să fie

subunităţi trebuie să observe, să corecteze şi să antreneze pe colaboratori, militari

In cadrul acestor şedinţe, colaboratorii, militari trebuie să fie antrenaţi pentru

În cadrul instrucției tragerii studenți se antrenează pentru executarea focului în

Formarea deprinderilor stabile şi corecte în executarea tragerii cu precizie din diferite

1. Definiți noțiunea - Instrucţia tragerii cu armamentul de infanterie.

2. Determinați prin ce se obține eficacitatea focului.

3. Analizați conținutul ședințelor de pregătire la instrucția tragerii.

Subiectul II. Cunoştinţele şi deprinderile de bază necesare unui trăgător cu

Pentru formarea unui trăgător cu armamentul de infanterie este necesar ca

În cadrul şedinţelor de cunoaştere a armamentului, colaboratorii serviciilor PPS și

- proprietăţile tehnice şi de luptă ale acestuia,

- descrierea generală a fiecărei categorii de armament,

- principalele piese şi mecanisme şi

să-şi formeze temeinice deprinderi de demontare şi montare a acestuia, atât pe timp de

De asemenea, sa cunoască funcţionarea pieselor şi mecanismelor, incidentele de

Înţelegerea datelor de bază privind fenomenul tragerii presupune însuşirea unor

În cadrul şedinţelor de cunoaştere a principiilor de tragere este necesar să se insiste

În general, un trăgător cu armamentul de infanterie, trebuie să cunoască despre

— noţiuni de balistică interioară : arderea pulberii, fenomenul tragerii, viteza

— noţiuni de balistică exterioară : traiectoria şi elementele ei, noţiuni despre

— împrăştierea gloanţelor : cauze şi măsuri pentru micşorarea influenţei acesteia,

— fundamentarea regulilor de tragere : pregătirea preliminară, pregătirea datelor

In cadrul şedinţelor practice colaboratorii, militari îşi formează deprinderile necesare

In vederea executării tragerii cu randament înalt colaboratorilor, militarilor trebuie să li

— controlul armei înainte şi după executarea tragerii;

— luarea unei poziţii corecte pentru tragere ;

— evitarea îndreptării armei în direcţia altei persoane;

— aşezarea corectă a armei în umăr ;

— ochirea pe timp de zi şi noapte ;

— menţinerea respiraţiei, apăsarea pe trăgaci, concomitent cu executarea ochirii;

— menţinerea stabilităţii armei în umăr şi pe parapet pe timpul executării focului în

— aplicarea corecţiilor de ochire pentru vânt şi asupra ţintelor care se deplasează ;

— corectarea tragerii pe baza observării locului de cădere a gloanţelor sau cu

— asigurarea armei imediat după încetarea tragerii, înaintea oricărei deplasări;

— remedierea incidentelor de tragere.

Cunoscând deprinderile de bază care trebuie formate la colaboratori, militari

1. Determinați conținutul ședințelor de cunoaştere a armamentului.

2. Numiți noțiunile însușirea cărora presupun înțelegerea datelor de bază privind

3. Definiți scopul ședințelor de cunoaştere a principiilor de tragere.

4. Determinați ce trebuie să cunoască un trăgător privind principiile de tragere.

5. Determinați conținutul noţiunilor de balistică interioară.

6. Determinați conținutul noţiunilor de balistică exterioară.

7. Determinați conținutul - împrăştierea gloanţelor.

8. Determinați conținutul - fundamentarea regulilor de tragere.

9. Definiți scopul ședințelor practice.

10. Analizați deprinderile de bază pentru colaboratori în vederea executării tragerii cu

Asistent universitar A.Vişnevschi