Tema 3.1

SERVICIU SPRIJIN DE LUPTĂ 1 (Modululu pregătirea geniu)
locotenent-colonel Ion GODOROJA
CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Tema 3: Fortificațiile de campanie

Lecţia 1: Principii generale
PROBLEMELE DE STUDIU:
1. Generalități
2. Tehnica folosită în lucrări de fortificaţii
3. Mijloace și material folosite în lucrări de

fortificaţii
4. Măsuri de siguranţă pe timpul executării

lucrărilor de fortificaţie, protecţia mediului

OBIECTIVELE:
LA SFÎRŞITUL LECŢIEI STUDENŢII VOR FI ÎN MĂSURĂ SĂ:
să cunoască masurele de siguranță pe timpul executării cercetării de geniu;
să identifice/determine tehnica necesară pentru îndeplinirea lucrărilor de fortificație;
să analizeze mijloacele și materialele necesare pentru a fi folosite în lucrările de
fortificație;
să dezvolte abilităţi de organizare autodisciplină şi curaj.
BIBLIOGRAFIA:
Instrucţiuni pentru executarea lucrărilor genistice de către trupele de toate armele
ed.Bucureşti – 1981
Manualul „Pregătirea de geniu” ed. Chişinău 200

√ 1. Generalități

fortificaţii


Executarea lucrărilor de fortificaţie de campanie, este una din

principalele misiuni ale protecţiei şi sprijinului genistic.
Executarea lucrărilor de fortificaţii de campanie constă în
totalitatea măsurilor şi lucrărilor genistice planificate şi
executate, în folosul propriu de către toate forţele participante la
desfăşurarea acţiunilor militare în scopul asigurării:
condiţiilor de executare a focului cu toate categoriile de
armament;
conducerea trupelor;
protecţia personalului, tehnicii de luptă şi materialelor
împotriva tuturor categoriilor de armament.
Lucrările de fortificaţii de campanie se execută în ordinea de
urgenţă care asigură posibilitatea subunităţilor (luptătorilor) să
fie gata în orice moment pentru îndeplinirea misiunii de luptă.

 Lucrările de fortificaţii de campanie se organizează şi se execută continuu şi

creator, în toate formele acţiunilor militare, având ca arie de cuprindere:
lucrări pentru observare;
lucrări pentru executarea focului;
lucrări pentru conducerea, adăpostirea şi odihna personalului din cadrul
punctelor de comandă;
lucrări pentru adăpostirea şi odihna personalului;
amplasamente de tragere şi lucrări pentru adăpostirea tehnicii, mijloacelor şi
materialelor necesare desfăşurării acţiunilor militare;
baraje neexplozive antipersonal;
baraje neexplozive antiblindate.
Pentru executarea misiunilor specifice de fortificaţii şi construcţii puncte de
comandă militarii din această specialitate se organizează pe echipe, (grupe,
plutoane) care pot acţiona independent, sau în cooperare cu alte structuri similare
interarme.
Pentru îndeplinirea misiunilor, acţiunea forţelor de geniu se organizează pe
funcţiuni cu atribuţii şi competenţe clar determinate şi precizate. Acestea sunt
coordonate permanent prin funcţia de comandă ce revine comandantului (şefului)
structurii.
Genistul constructor de fortificaţii este militarul

specialist, apt să îndeplinească o funcţiune în structurile
destinat să execute misiuni de fortificaţii şi de construcţii
ale punctelor de comandă.
El trebuie să asigure, împreună cu subunitatea din care

face parte, executarea cu succes a lucrărilor genistice
menite să creeze condiţii optime acţiunilor de luptă ale
trupelor proprii, să împiedice / întârzie înaintarea
inamicului care atacă pentru a-l ţine cât mai mult sub focul
trupelor proprii.

Militari constructori au următoarele îndatoriri specifice:

însuşirea cunoştinţelor, formarea priceperilor şi deprinderilor privind executarea corectă,
în condiţii de teren diferite, timp, anotimp şi starea vremii, folosind mijloace mecanizate,
explozive şi manuale, cu respectarea condiţiilor privind calitatea lucrărilor şi a baremelor
stabilite pentru:
lucrări de lemnărie, nuielărie, fierărie, etc.;
întreţinerea şi repararea uneltelor (repararea, ascuţirea, ştergerea, ungerea, etc.);
aplicarea regulilor de exploatare şi întreţinere a tehnicii şi materialelor;
realizarea îmbrăzduirilor (tăierea, transportul, stivuirea, aşezarea.);
recunoaşterea, marcarea, trasarea, săparea lucrărilor pentru observare, a celor
pentru executarea focului, amplasamentelor de tragere şi lucrărilor pentru adăpostirea
tehnicii, mijloacelor şi materialelor necesare desfăşurării acţiunilor militare;
recunoaşterea, marcarea, trasarea, săparea, montarea, utilarea şi astuparea lucrărilor
pentru conducerea, adăpostirea şi odihna personalului din cadrul punctelor de comandă,
a lucrărilor pentru adăpostirea şi odihna personalului;
confecţionarea, transportul, instalarea barajelor neexplozive antipersonal;
recunoaşterea, marcarea, trasarea, săparea barajelor neexplozive antiblindate;
executarea lucrărilor de fortificaţii în condiţii speciale (teren muntos, mlăştinos, în
localităţi, pe platforme industriale, pe timp de iarnă).

să cunoască foarte bine mijloacele şi materialele care sunt folosite în lucrările
de fortificaţii;
să păstreze şi să menţină mijloacele şi materialele în permanentă stare de
funcţionare;
să cunoască şi să respecte cu stricteţe semnele de dirijare a tehnicii folosite;
să urmărească cu atenţie comenzile şi semnalele şefului său, să la execute
rapid şi cu precizie;
să cunoască normele pentru confecţionarea, instalarea şi execuţia lucrărilor de
fortificaţie;
să nu depăşească normele de lucru şi să urmărească permanent reducerea
acestora;
să nu provoace stricăciuni şi avarii la tehnica şi materialele cu care vine în
contact pe timpul lucrului;
să-şi ridice permanent calificarea şi cunoştinţele privind confecţionarea, modul
de instalare şi de execuţie al lucrărilor de fortificaţie;
să respecte cu stricteţe disciplina muncii în condiţii de campanie şi măsurile de
siguranţă pe timpul executării lucrărilor de fortificaţii.

Mecanicii conductori - răspund de starea tehnică a maşinii pe care o au în

primire şi de permanenta stare de funcţionare a acesteia. Ei au următoarele
îndatoriri:
să cunoască foarte bine construcţia, posibilităţile tehnice şi regulile de
exploatare a maşinii;
să-şi păstreze maşina în perfectă stare de funcţionare;
să ştie să conducă perfect maşina ziua şi noaptea, în condiţii diferite de
drum, pe orice timp;
să cunoască şi să respecte cu stricteţe regulile de circulaţie pe drumuri şi
în afara drumurilor, semnele de dirijare şi regulile de circulaţie;
să nu lase maşina fără supraveghere şi să nu permită conducerea maşinii
de către alte persoane numai la ordinul şefului direct;
să urmărească cu atenţie comenzile şi semnalele şefului sau, să le execute
rapid şi cu precizie;
să cunoască termenele şi volumul lucrărilor de întreţinere tehnică,
normele de parcurs între reparaţii, să ştie să execute lucrările de întreţinere
tehnică şi de reparaţii curente, precum şi lucrările de decontaminare a
maşinii;
să cunoască normele de consum de combustibil, materiale de

întreţinere şi să nu admită consumul acestora peste norme;
să urmărească reducerea consumului de combustibil şi materiale de
întreţinere; să completeze documentele de exploatare corect, la timp şi în
mod îngrijit.
să nu provoace stricăciuni sau avarii ale maşinii, să raporteze cauzele
comandantului şi să le înlăture imediat;
să păstreze în bunăstare şi în ordine lotul de bord (sculele, piese de
schimb şi utilajul suplimentar al maşinii);
să-şi ridice în mod permanent calificarea şi cunoştinţele privind
construcţia maşinii, modul de conducere şi întreţinerea tehnică;
pe timpul conducerii (executării lucrărilor) să aibă asupra sa carnetul de
calificare, permisul de conducere şi foaia de parcurs;
să execute controlul maşinii înainte de ieşirea din parc, înainte de
începerea lucrului (plecarea în cursă) şi pe timpul lucrului (pe parcurs).

Genistul constructor de fortificaţii de campanie trebuie:

Să cunoască (să ştie) Să execute (să facă)
principalele caracteristici şi modul de manual şi mecanizat lucrări de
lucru cu uneltele şi materialele fortificaţii pentru observare şi
întrebuinţate în lucrările de fortificaţii; executarea focului, porţiuni de tranşee
caracteristicile constructive şi şi şanţuri de comunicaţii, adăposturi
operaţiunile pentru executarea lucrărilor pentru personal şi tehnica din
de observare şi de executare a focului înzestrare;
individuale şi cu grupa, a tranşeelor şi a individual şi în cadrul echipei
şanţurilor de comunicaţie, a adăposturilor (subunităţii), manual şi mecanizat,
pentru personal şi tehnica din dotare; baraje neexplozive antiblindate şi
caracteristicile şi succesiunea executării antipersonal;
barajelor neexplozive antiblindate şi manual şi mecanizat diferite
antipersonal. elemente ale completelor pentru
adăposturi din lemn.

ÎNTREBĂRI ???

1. Generalități
√ 2. Tehnica folosită în lucrări de fortificaţii

fortificaţii


Maşina de săpat tranşee BTM-3 este destinată pentru:

săparea tranşeelor şi a şanţurilor de comunicaţie cu adâncimea de
până la 1,5 m, în terenuri până la categoria a IV-a inclusiv;
îngroparea cablurilor telefonice, electrice, conductelor;
executarea şanţurilor pentru colectarea şi scurgerea apelor.

CARACTERISTECELE TACTICO-TEHNICE
Productivitatea, m/h 270-810
Dimensiunile tranşeei săpate de profil normal:
adâncimea, m 1,5
lăţimea la fund, m 0,6
lăţimea la suprafaţa solului, m 1,1
Raza minimă de rotunjire a tranşeei săpate în serpentină, m 25

Maşina de bază AT-T
Viteza de marş maximă, km/h 36
Masa, t 27,6
Durata instalării sau strângerii, min 10
Echipajul, persoane 2

Maşina pentru săpat adăposturi (M.S.A.) este destinată pentru:

săparea gropilor cu adâncime maximă de 4,5 m, lăţimea la fund de 3,5 m,
în vederea amenajării acestora ca adăposturi pentru personal şi tehnica de
luptă;
amenajarea rampelor de acces; c. nivelarea fundului lucrării săpate;
astuparea gropilor, tranşeelor;
înlăturarea zăpezii;
săparea şanţurilor antitanc.

Productivitatea, m3/h 300
Dimensiunile gropii săpate:
adâncimea, m 3,5
lăţimea la suprafaţa solului, m 4,1
Unghiul de înclinare a rampei de acces de intrare, grade 15
Maşina de bază AT-T
Viteza de marş, km/h până la 36

Masa, t 27,3

Maşina de săpat tranşee PZM – 2 este destinată pentru:

săparea tranşeelor şi a şanţurilor de comunicaţie cu adâncimea de
până la 1,2 m, în terenuri până la categoria a IV-a inclusiv;
îngroparea cablurilor telefonice, electrice, conductelor;
executarea şanţurilor pentru colectarea şi scurgerea apelor.

Productivitatea:
la săparea tranşeelor în soluri dezgheţate, m/h 180
la săparea tranşeelor în soluri îngheţate, m/h 35
la săparea gropilor în soluri dezgheţate, m3/h 140
Dimensiunile tranşeei săpate:
adâncimea, m 1,2
Dimensiunile gropii săpate:
adâncimea, m 3
lăţimea, m 3,5
Maşina de bază KT-155
Parcursul corespunzător rezervei de combustibil, km 550
Masa, t 12,8

Excavatorul E-305BV este destinat pentru:

 executarea lucrărilor de excavare şi încărcare;
 executarea lucrărilor specifice (curăţat şi drenat şanţuri);
 ridicare greutăţi;
 finisare pereţi, taluzuri definitive.

E-305BV
Productivitatea:
cu lingura dreaptă 65 m3/h
cu lingura întoarsă 50 m3/h
Capacitatea cupei, m3 0,4
Capacitatea de ridicare a echipamentului de macara, t până la 4
Maşina de bază KrAZ-255B
Masa, t 17,5

ÎNTREBĂRI ???

1. Generalități
√ 3. Mijloace și material folosite în lucrări de

fortificaţii


Mijloace pentru executarea săpăturilor

Denumirea
Detalii
Uneltelor
Lopata mica pliabilă Destinată – pentru săparea locaşurilor de tragere cu
(de infanterie) armamentul de infanterie, tranşeelor, şanţurilor de comunicaţie,
lucrărilor de adăpostire, precum şi pentru amenajarea pentru
lupta a lucrărilor executate mecanizat;
Compunere - lamă (confecţionată din tablă de oţel), umerii
lamei, piuliţă striată, teacă articulată (pentru fixarea cozii),
coadă (confecţionată din lemn), port-lopată (prevăzut cu două
catarame pentru fixarea la lama lopeţii şi o gaică pentru fixarea
la centură).
 Lama este fixată în teacă printr-o articulaţie care se
blochează cu ajutorul unei piuliţe striate sau clichet. Aceasta
permite fixarea lamei în următoarele poziţii:
în prelungirea cozii, pentru folosirea ca lopată;
perpendicular pe coadă, pentru folosirea ca sapă;
alăturat cozii (pliată), pentru a fi purtată la centură.

Cazmaua Destinată – pentru executarea lucrărilor de săpătură în

(lopata mare de geniu) terenuri slabe şi mijlocii.
Compunere:
1 - lamă, confecţionată din tablă de oţel;
2 – umerii lamei;
3 – teacă pentru fixarea cozii;
4 – coadă, confecţionată din lemn.
Lopata mare Destinată - pentru deplasarea (încărcarea, descărcarea,

aruncarea) pământului şi a materialelor granulare (nisip, pietriş,
etc.);
Compunere:1- lamă , confecţionată din tablă de oţel,
îndoită în sus, astfel încât să permită introducerea acesteia sub
materialul granular;
2 - umerii lamei;
3 - teaca pentru fixarea cozii;
4 - coada, confecţionată din lemn.

Destinat - pentru sfărâmarea şi dislocarea pământului

tare şi a rocilor de tărie mijlocie, în vederea executării săpăturii
sau deplasării;
Târnacop Compunere:
1 lamă cu vârf şi daltă, confecţionată din metal;
2 coadă, confecţionată din lemn, fixată într-un
orificiu practicat la mijlocul lamei
Destinată - pentru sfărâmarea rocilor şi practicarea
Ranga cu vârf şi daltă găurilor în sol tare;
Compunere:
1- bară metalică cu diametrul de 2-3 cm;
2- vârf ascuţit (conic sau piramidal), la un capăt;
3- daltă, la celalalt capăt.
Destinată - pentru dislocarea, perforarea şi executarea
Ranga specială lucrărilor în pământ îngheţat, roci tari, zidărie şi elemente din
(şpiţ) beton;
Compunere:
1 – vârf, din oţel;
2 - corp, bară de oţel special cu diametrul de 2,5 – 3,
3 - mâner, din oţel.

Burghiul de pământ Destinat - pentru executarea găurilor de mină.

Compunere - lamă spirală, din oţel;
- coadă, din oţel;
- inel pentru fixarea mânerului;
- mâner, confecţionat din lemn.
Lopata din lemn

Destinată - pentru deplasarea (încărcarea, descărcarea,
aruncarea) zăpezii şi a materialelor granulare uşoare.
Compunere – lamă, din lemn;
- coadă, din lemn.
Foarfeca de tăiat sârmă ghimpată Destinată – pentru crearea breşelor în reţelele de sârmă
ghimpată.
Compunere: – mâner;
- placă de legătură;
- furcă;
- două cuţite.

Mijloace pentru prelucrarea lemnului
Denumirea uneltelor Detalii

Toporul de dulgher Destinat – pentru tăierea, despicarea şi cioplirea materialului
lemnos (în lucrări de construcţie, dulgherie, doborârea copacilor, cioplirea
lemnului etc.);
Compunere: 1 – lamă, cu tăişul lamei din oţel;
2 – muchie;
3 – locaşul cozii;
4 – pană;
5 – coadă.
Pentru fixarea toporului în coadă, capătul acesteia se despică puţin la
mijloc pentru a se introduce pana metalică şi se ciopleşte exact după forma
locaşului cozii.
Toporul militar cu port Destinat - la lucrări de lemnărie, tăierea nuielelor, curăţirea câmpului de
vedere şi de tragere, tăierea crengilor etc.
Compunere – lamă cu tăişul lamei, din oţel;
- muchie;
- locaşul cozii;
- pană;
- coadă.
- port-topor, prevăzut cu o cataramă de prindere pe lamă şi o
gaică pentru fixarea la centură.

Joagărul
Destinat - secţionării buştenilor şi a altor materiale lemnoase cu
grosimi mai mari de 10 cm;
Compunere:
1- pânză confecţionată din oţel;
2- dinţi de fierăstrău;
3- ureche, câte una la fiecare capăt al pânzei;
4- mânerul din lemn, care se fixează în urechi;
Pentru evitarea strângerii pânzei în tăietură, dinţii sunt înclinaţi
alternativ spre exterior, formând ceaprazul pânzei cu lăţimea de 0,2-0,4
cm.
Fierăstrăul încordat Destinat – secţionării materialelor lemnoase (bile, scânduri, etc.);
Compunere:
1 – pânză de oţel cu dinţi;
2 – 2 braţe cu urechi, din lemn;
3 – punte, din lemn;
4 – coardă din sfoară răsucită;
5 – 2 mânere care se pot răsucii, de care se prinde pânza;
6 – răsucitorul, din lemn.

Fierăstrăul coadă de vulpe

Destinat - pentru tăierea materialelor lemnoase;
Compunere:
1- pânză de oţel cu dinţi;
2 - mâner metalic sau din lemn fixat la capătul lat
al pânzei.
Dalta
Este destinată executării scobiturilor
Burghiul
Este destinat pentru executarea găurilor

Rindeaua
Este folosită pentru fasonarea suprafeţelor elementelor.
Cuţitoaia
cu mânere
Este folosită pentru curăţirea de coajă a lemnelor rotunde.
Ţapina
Este destinată pentru lucrări de corhănire a materialului lemnos.

Mijloace pentru măsură şi control

Denumire unealtă Detalii
Metru
Destinat - măsurarea elementelor lucrărilor genistice;
Ruletă
Destinată - măsurarea elementelor şi lucrărilor cu dimensiuni

mari.
Sfoară de trasat
Destinată - marcării în teren a lucrărilor şi pentru orientarea

acestora.
Nivelă
Destinată - determinarea poziţiei orizontale şi verticale a

elementelor lucrărilor.

Materiale folosite în lucrările de fortificaţii

Pământul - se foloseşte pentru amenajarea lucrărilor genistice, executarea parapetelor,
straturilor protectoare, precum şi pentru executarea umpluturilor. Pământul argilos permite
scoaterea brazdelor de iarbă.
Brazda de iarbă - se foloseşte pentru mascarea şi consolidarea taluzurilor lucrărilor de

săpătură. Brazda se scoate din stratul superior al solului, în care au crescut rădăcinile
ierburilor. în scopul obţinerii unor suprafeţe mari de mascare din vegetaţie vie, când
terenul permite, se pot scoate rulouri de brazde cu dimensiunile de 200 x (20…40) x (8…
10) cm.
Piatra brută, bolovanii şi blocurile de piatră se folosesc pentru consolidarea pereţilor

şi tavanelor lucrărilor genistice, precum şi pentru executarea lucrărilor cu profil aparent
(locaşuri de tragere, adăposturi etc.). Greutatea unui bloc de piatră nu trebuie să
depăşească 25…30kg.f. pentru a putea fi transportat de un singur militar; blocurile de
piatră în greutate de 1…1,5t.f. pot fi folosite ca elemente de rezistenţă.
Piatra spartă, pietrişul, nisipul şi cimentul se folosesc la executarea prefabricatelor

din beton, beton armat, necesare lucrărilor genistice. Piatra spartă se obţine din
exploatarea carierelor şi prin concasare şi sortare.

Pietrişul şi nisipul se obţin prin lucrări de excavare, executate în albiile râurilor. Când
este necesar, pietrişurile şi nisipurile se sortează. Pietrişul amestecat cu nisip se numeşte
balast.
Lemnul şi produsele din lemn (prăjini, bile, bârne, lemne semirotunde, grinzi, scânduri
şi lăturoaie) folosesc pentru confecţionarea elementelor necesare lucrărilor de fortificaţie
(căptuşirea unor lucrări, adăposturi, etc.)
Produsele din fier (scoabele, buloanele, piroanele şi cuiele) - se folosesc pentru

prinderea între ele a diferitelor piese de lemn.
Sfori de trasat, ştreanguri, pripoane, otgoane – se folosesc pentru trasarea lucrărilor

genistice, executarea legăturilor, întărirea asamblărilor, precum şi pentru ridicarea
diferitelor sarcini.

ÎNTREBĂRI ???

1. Generalități

fortificaţii
√ 4. Măsuri de siguranţă pe timpul executării


Măsuri de siguranţă pe timpul executării lucrărilor de fortificaţie de

campanie
La executarea lucrărilor de fortificaţie de campanie trebuie respectate
următoarele reguli şi măsuri generale de siguranţă :
organizare perfectă, ordine desăvârşită şi aplicarea măsurilor speciale de
siguranţă, funcţie de natura şi caracterul lucrărilor de executat;
cunoaşterea temeinică a modului de folosire a uneltelor, maşinilor şi
utilajelor de săpat, tăiat, iluminat, transportat şi ridicat;
pentru executarea unor lucrări complexe, efectivele se folosesc
corespunzător specializării lor, iar acestea trebuie să cunoască cu precizie ce
anume trebuie să facă şi în ce succesiune;
pentru fiecare lucrare complexă, comandantul subunităţii (conducătorul
lucrării) trebuie să facă instructajul personalului subunităţii (echipei) privind:
regulile generale de comportare;
normele de tehnica securităţii;
metodele cele mai recomandate de lucru funcţie de mijloacele folosite,
timp, anotimp şi activitatea inamicului.

pe tot timpul executării lucrărilor, şefii de echipă vor

supraveghea buna funcţionare şi folosirea corectă a mijloacelor;
toate utilajele acţionate electric se folosesc numai după
asigurarea acestora la pământ sau la conductorul de nul;
la transporturile manuale nu se admite depăşirea greutăţii de 45
kg.f. de persoană, pe distanţă mai mare de 60m; în asemenea
situaţii se vor folosi echipamente şi scule corespunzătoare a
materialelor ce se manipulează (palmare, umerare, căşti de
protecţie, ochelari de protecţie, frânghii de dirijare de la distantă,
centuri de siguranţă, etc.);
pe vreme nefavorabilă se foloseşte îmbrăcăminte adecvată care
să nu incomodeze lucrul, iar pe timp de noapte se asigură
mijloace individuale şi colective de iluminat.

Măsuri de siguranţă pe timpul executării săpăturilor manual şi

mecanizat
lucrările de săpătură executate manual sau mecanizat nu se încep înainte de a
se executa toate lucrările pregătitoare necesare;
săpăturile vor fi astfel organizate încât mişcarea pământului să se facă pe cele
mai mici distante, iar operaţiunile de lucru să se efectueze în cea mai judicioasă
succesiune;
metodele de lucru manuale se vor utiliza numai în cazul în care volumele de
săpătură sunt mici, fronturile de lucru sunt reduse, sau situaţiile de luptă nu
permit folosirea utilajelor mecanice;
organizarea lucrului, alegerea uneltelor şi utilajelor mecanice necesare
executării săpăturilor se va face după specificul de prelucrare a pământurilor
respective;
când pe timpul executării săpăturilor se întâlnesc reţele de instalaţii subterane
(apa, canal, gaze, electrice) se încetează lucrul şi se anunţă organele care
exploatează instalaţiile respective;

este strict interzis lucrul cu mijloace manuale şi mecanice de săpat la o distanţă

mai mică de 50 m de reţelele electrice aeriene;
pentru uşurarea executării săpăturilor, întreaga suprafaţă pe care aceasta se
execută trebuie apărata împotriva apelor de suprafaţă. Apele de suprafaţă trebuie
abătute prin şanţuri de gardă care să le evacueze, conducându-le dincolo de
conturul săpăturii;
nu este permisă depozitarea pământului evacuat la o distanta mai mică de 0,5 m
de la marginea superioară a săpăturii, iar a materialelor la o distantă mai mică de 2
m;
săpăturile cu o adâncime mai mare de 2 m executate manual se asigură cu
banchete de 0,8…1 m lăţime, iar distanţa pe verticală între ele, de maximum 2 m;
executarea săpăturilor manual prin metoda săpării de dedesubt este interzisă;
la executarea puţurilor adânci, coborârea pentru lucru este admisă numai pe scări
cu lăţimea minimă de 0,75 m;
depozitarea dezordonată, aruncarea şi împrăştierea materialelor, a prefabricatelor
etc. în jurul săpăturii sunt interzise;

distanţa dintre punctul de sprijin al utilajului care execută

săpătură şi marginea platformei de lucru trebuie să fie egală cu
adâncimea săpăturii şi în nici un caz mai mică de 1,5 m;
când terenul este slab, sub utilajul de săpat, se aşează podine,
bile, traverse sau grinzi;
la lucrările de balastiere (cariere) se interzice executarea
concomitentă a lucrărilor de exploatare; lucrările de decopertare
vor devansa lucrările de exploatare cu cel puţin 10 m;
pe timpul pauzelor de lucru, personalul iese din săpătură şi stă în
repaus într-un loc de odihnă special amenajat;
coborârea şi ieşirea personalului din puţuri şi galerii cu înclinare
mai mare de 400 se execută cu ajutorul scărilor din lemn prevăzute
cu platforme la fiecare 5 m.

Protecţia mediului
Mediul de viaţă este ansamblu de elemente naturale şi antropice care în
complexitatea lor, a relaţiilor şi interacţiunilor constituie cadrul, mijlocul şi
condiţiile de viaţă ale omului, acelea care sunt sau nu resimţite.
Componentele mediului:
- factorii naturali: - abiotici (apa, aerul, solul);
- biotici (elementele vii, fauna, flora).
- factori antropici (în urma activităţii umane).
Protecţia mediului – reprezintă totalitatea acţiunilor desfăşurate de om pentru
păstrarea echilibrului ecologic, menţinerea şi ameliorarea calităţii factorilor
naturali, dezvoltarea valorilor materiale şi spirituale, asigurarea condiţiilor de
viaţă şi de muncă tot mai bune generaţiilor actuale şi viitoare.
Deteriorarea mediului – reprezintă alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi
structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea productivităţii
biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea echilibrului ecologic şi
al calităţii vieţii cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului,
supraexploatarea resurselor, gospodărirea necorespunzătoare a teritoriului

Poluarea – reprezintă procesul de modificare a factorilor de mediu

biotici şi abiotici prin introducerea în mediu a poluanţilor.
Poluant – reprezintă orice substanţă solidă, lichidă, gazoasă / vapori sau
formă de energie (radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică
sau de vibraţii) care, introdusă în mediu, modifică echilibrul
constituenţilor acestuia şi a organismelor vii aducând daune bunurilor
materialelor.
Deşeurile – reprezintă materialele şi obiectele care prin ele însuşi, fără a
fi supuse unor transformări, nu mai pot fi utilizate.
Ocrotirea naturii – are ca principal obiect păstrarea şi conservarea
ecosistemelor naturale tipice, specifice unei anumite regiuni, ca forme
perfecte în păstrarea echilibrului biologic local.
Monument al naturii – reprezintă specii de plante şi animale rare sau
periclitate, arbori izolaţi, formaţiuni şi structuri geologice de interes
ştiinţific şi peisagistic.

Surse militare potenţiale de poluare a factorilor de mediu

exerciţii şi aplicaţii;
activităţi productive din ateliere, secţii şi unităţi productive;
activităţii din laboratoare, săli tehnice şi poligoane;
activităţii din gospodăriile anexe, din grupurile de asigurare a

hranei, de cazare, sanitare, de comunicaţii şi legătură.

Obligaţii ce revin militarilor

Însuşirea de către militari a conţinutului şi cunoaşterea algoritmului de
desfăşurare a exerciţiilor sau aplicaţiilor în părţile ce-i privesc;
Pe timpul desfăşurării exerciţiilor şi aplicaţiilor să manifeste atenţie şi
responsabilitate pentru diminuarea deteriorării mediului; trebuie să protejeze
vegetaţia, atât flora spontană cât şi cea de cultură prin:
respectarea întocmai a indicatoarelor pentru deplasare şi staţionare;
evitarea tăierii crengilor sau copacilor în scopul folosirii lor pentru
mascare, în acest scop folosinduse completele de mascare din dotare;
protecţia brazdelor de sol (la efectuarea lucrărilor de amenajare
genistică), precum şi refacerea configuraţiei iniţiale a terenului după
instrucţie;
să nu facă focul, să nu degradeze sau să distrugă arbori, tufe, semănături
perene şi puieţi aflaţi în zona de instruire.

Pe timpul activităţilor de instruire este necesară realizarea protecţiei

apelor de suprafaţă şi subterane prin următoarele măsuri:
să nu deverseze şi să nu împrăştie produse petroliere şi alte
categorii de substanţe chimice periculoase sau toxice, pe sol sau
în apele de suprafaţă;
să nu efectueze spălarea tehnicii, recipientelor sau vaselor
murdare cu produse dăunătoare, în apele de suprafaţă;
să evite orice scăpări sau scurgeri de substanţe poluante;
să nu folosească detergenţi nebiodegradabili pentru spălarea
tehnicii la rampele sau platformele amplasate în afara spaţiilor de
spălare;
să evite traversarea pârâurilor, râurilor, şanţurilor sau canalelor
cu apă, dacă nu este absolut necesar;
să prevină infiltrarea apelor reziduale în apele subterane;

Măsuri de prevenire şi limitare a poluării mediului

Măsurile de prevenire şi limitare a poluării mediului trebuie să fie întreprinse
cu toată grija întrucât unele din activităţile specifice domeniului militar prezintă
un grad sporit de periculozitate atât pentru oameni cât şi pentru mediul de viaţă.
Folosirea substanţelor cu grad ridicat de poluare precum şi a tehnicii de luptă
aferentă se face numai sub control şi numai în locuri destinate acestor activităţi.
Folosirea la instrucţie a mijloacelor şi substanţelor incendiare de luptă se face
numai în cadrul poligoanelor sau a terenurilor special amenajate.
În instruirea trupelor cu mijloace fumigene, activităţile se desfăşoară numai în
afara localităţilor şi cu măsuri specifice de protecţie a mediului.
În timpul instrucţiei cu muniţie şi substanţe explozive, măsurile de protecţie a
mediului include:
respectarea cu stricteţe a măsurilor privind transportul substanţelor şi
mijloacelor explozive in toată siguranţa;
să respecte şi să execute întocmai regulile privind modul de manipulare,
folosire şi asanare în lucru cu mijloace explozive.

ÎNTREBĂRI ???

Tema 1: Fortificațiile de campanie

Lecţia 1: Principii generale
1. Generalități

fortificaţii


OBIECTIVELE:
LA SFÎRŞITUL LECŢIEI STUDENŢII VOR FI ÎN MĂSURĂ SĂ:
să cunoască masurele de siguranță pe timpul executării cercetării de geniu;
să identifice/determine tehnica necesară pentru îndeplinirea lucrărilor de fortificație;
să analizeze mijloacele și materialele necesare pentru a fi folosite în lucrările de
fortificație;
să dezvolte abilităţi de organizare autodisciplină şi curaj.
BIBLIOGRAFIA:
Instrucţiuni pentru executarea lucrărilor genistice de către trupele de toate armele
ed.Bucureşti – 1981
Manualul „Pregătirea de geniu” ed. Chişinău 200

ÎNTREBĂRI ???

Tema 3.1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 3.1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SERVICIU SPRIJIN DE LUPTĂ 1 (Modululu pregătirea geniu)

locotenent-colonel Ion GODOROJA

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Tema 3: Fortificațiile de campanie

2. Tehnica folosită în lucrări de fortificaţii

3. Mijloace și material folosite în lucrări de

4. Măsuri de siguranţă pe timpul executării

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Manualul „Pregătirea de geniu” ed. Chişinău 200

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

2. Tehnica folosită în lucrări de fortificaţii

3. Mijloace și material folosite în lucrări de

4. Măsuri de siguranţă pe timpul executării

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Executarea lucrărilor de fortificaţie de campanie, este una din

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

 Lucrările de fortificaţii de campanie se organizează şi se execută continuu şi

Genistul constructor de fortificaţii este militarul

El trebuie să asigure, împreună cu subunitatea din care

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Militari constructori au următoarele îndatoriri specifice:

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Mecanicii conductori - răspund de starea tehnică a maşinii pe care o au în

să cunoască normele de consum de combustibil, materiale de

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Genistul constructor de fortificaţii de campanie trebuie:

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

√ 2. Tehnica folosită în lucrări de fortificaţii

3. Mijloace și material folosite în lucrări de

4. Măsuri de siguranţă pe timpul executării

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Maşina de săpat tranşee BTM-3 este destinată pentru:

executarea şanţurilor pentru colectarea şi scurgerea apelor.

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Productivitatea, m/h 270-810

Dimensiunile tranşeei săpate de profil normal:

lăţimea la fund, m 0,6

lăţimea la suprafaţa solului, m 1,1

Raza minimă de rotunjire a tranşeei săpate în serpentină, m 25

Viteza de marş maximă, km/h 36

Durata instalării sau strângerii, min 10

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Maşina pentru săpat adăposturi (M.S.A.) este destinată pentru:

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Productivitatea, m3/h 300

Dimensiunile gropii săpate:

lăţimea la fund, m 3,5

lăţimea la suprafaţa solului, m 4,1

Unghiul de înclinare a rampei de acces de intrare, grade 15

Maşina de bază AT-T

Viteza de marş, km/h până la 36

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Maşina de săpat tranşee PZM – 2 este destinată pentru:

executarea şanţurilor pentru colectarea şi scurgerea apelor.

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Excavatorul E-305BV este destinat pentru:

 executarea lucrărilor specifice (curăţat şi drenat şanţuri);

 finisare pereţi, taluzuri definitive.

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

cu lingura dreaptă 65 m3/h