Ge - 3 Baraje Explozive

ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

STATUL MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE
Şcoala de Aplicaţie pentru Geniu şi Căi Ferate
,,Panait Donici”
NESECRET
Exemplarul nr…..
Ge-3
BARAJE EXPLOZIVE.
INSTRUCŢIUNI PENTRU FORŢELE DE GENIU
,,PROVIZORIU”
RÂMNICU-VÂLCEA
2002
2
ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
STATUL MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE
Şcoala de Aplicaţie pentru Geniu şi Căi Ferate
,,Panait Donici”
NESECRET
Exemplarul nr…..
Ge-3
BARAJE EXPLOZIVE.
INSTRUCŢIUNI PENTRU FORŢELE DE GENIU
,,PROVIZORIU”
RÂMNICU-VÂLCEA
2002
3
Şeful colectivului de elaborare: Colonel Mureanu Nicolae
Colectiv de elaborare: Colonel Persecă Paul

Colonel Ionaşcu Dan
Lt. col. Marichescu Aurel
Lt. col. Sereşan Vasile
Mr. Ichim Constantin
Mr. Negoescu Marian
Mr. Stroe Ion
Cpt. ing. Mihăeş Maricel
Cpt. ing. Vlasie Ionel
Lt. ing. Săracu Cătălin
4
ROMÂNIA NESECRET
MINISTERUL APĂRĂRII Exemplarul nr.
Statul Major al Forţelor Terestre
Nr. I. 4029
din 23.10.2002
DISPOZIŢIE
PENTRU APROBAREA ,,Ge-3 BARAJE EXPLOZIVE.

INSTRUCŢIUNI PENTRU FORŢELE DE GENIU ”
Şeful Statului Major al Forţelor Terestre,
pentru instruirea unitară a personalului şi structurilor din Forţele

Terestre destinate să participe la pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor militare, în
temeiul Art. 9 litera “u” din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 14/2001,
privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, aprobată şi
modificată prin Legea nr. 389/2001 şi a Ordinului ministrului apărării naţionale nr.
M 93/2000, privind ierarhizarea, elaborarea, avizarea şi aprobarea actelor
normative specifice pregătirii şi conducerii forţelor armate,
emite prezenta dispoziţie:
Art. 1 Se aprobă, ,,Ge-3 BARAJE EXPLOZIVE. INSTRUCŢIUNI

PENTRU FORŢELE DE GENIU”, care face parte integrantă din prezenta
dispoziţie şi intră în vigoare la………………
Art.2 (1) Manualul are caracter ,,provizoriu” şi se adresează unităţilor
operaţionalizate şi celor care urmează a se operaţionaliza, pe măsura intrării în
vigoare a statelor de organizare precum şi instituţiilor militare de învăţământ.
(2) Pentru celelalte unităţi – manualul se studiază de către întregul personal
din structura acestora.
Art.3 Serviciul Doctrină şi Instrucţie va asigura multiplicarea şi difuzarea
prezentului manual până la mari unităţi, unităţi, subunităţi, instituţii de învăţământ
şi formaţiuni militare din Forţele Terestre.
ŞEFUL STATULUI MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE

5
General - locotenent
dr. EUGEN BĂDĂLAN
6
CUPRINS
Pag.
CAPITOLUL I. Principii generale ……………………….……..…….………...13
SECŢIUNEA 1 Definirea, destinaţie, compunerea şi modul de executare a
barajelor explozive ………………………..………………13
1. Definire …………………………………………………….. …13
2. Destinaţie…………………………………………………………13
3. Compunere……………………………………………………….14
4. Mod de executare…………………………………………………14
CAPITOLUL II Mijloace folosite pentru executarea barajelor explozive……….16

SECŢIUNEA 1 Mijloace explozive…………………………………………16
1. Mina ……………………………………………………………..16
2. Clasificarea minelor……………………………………………...16
3. Principalele părţi componente ale minelor………………………18
4. Principii generale privind plantarea minelor…………………….19
SECŢIUNEA a 2 – a Mijloace pentru dispersare şi plantare……………..27
1. Destinaţie………………………………………………………...27
2. Clasificarea mijloacelor pentru dispersare şi plantare…………..27
3. Mijloace din înzestrare…………………………………………..27
CAPITOLUL III Mijloace pentru verificarea la minare,

executarea culoarelor şi deminare……………………………..32
SECŢIUNEA 1 Mijloace manuale…………………………………………32
1. Detectorul de metale la adâncime D.M.A. – 1…………………..32
2. Detectorul de mine tranzistorizat DT-3…………………………..33
3. Sonda……………………………………………………………..36
4. Gheara de pisică………………………………………………….36
SECŢIUNEA a 2- a Mijloace ajutătoare…………………………………..38
SECŢIUNEA a 3- a Mijloace mecanice……………………………………39
1. Dragorul de mine D-5 M…………………………………………39
SECŢIUNEA a 4- a Mijloace explozive……………………………………40
1. Încărcătura alungită reactivă IAR-3……………………………..40
2. Încărcătura alungită (în tub metalic cu lungimea de 2 m)………..53
CAPITOLUL IV Mine antiblindate ……………………………………………..55

SECŢIUNEA 1 Mina MAT – 62 B…………………………………………55
1. Destinaţie………………………………………………………...55
2. Caracteristici tactico-tehnice……………………………………..55
3. Descriere………………………………………………………….55
4. Ansamblu percutor P – 62………………………………………..56
5. Capsa detonantă CD – 11 R………………………………………58
7
6. Funcţionarea MAT – 62 B………………………………………..59
7. Plantarea MAT – 62 B……………………………………………60
8. Neutralizarea MAT – 62 B……………………………………….61
9. Ambalarea MAT – 62 B…………………………………………61
SECŢIUNEA a 2- a Mina antibindate MAT-76 (fără înveliş)…………… 62
1 Destinaţie………………………………………………………… 62
2 Caracteristici tactico – tehnice…………………………………….62
3 Descriere………………………………………………………… 62
SECŢIUNEA a 3- a Mina antiblindate cumulativă MC – 71……………. 63
1. Destinaţia……………………………………………………….. .63
2. Caracteristici tactico – tehnice……………………………………63
3. Descriere………………………………………………………….64
4. Ansamblul percutor PAP-2……………………………………….64
5. Amorsa detonantă cu întârziere.………………………………….65
6. Funcţionare……………………………………………………….66
7. Plantare…………………………………………………………...66
8. Neutralizarea……………………………………………………...67
9. Ambalare………………………………………………………….68
CAPITOLUL V Mine antipersonal ……………………………………………...69

SECŢIUNEA 1 Mina antipersonal MAI – 75………………………………69
1. Destinaţia…………………………………………………………69
3. Descrierea………………………………………………………...69
4. Mecanismul de percuţie…………………………………………..70
5. Capsa detonantă CD – 8 R………………………………………..70
6. Funcţionarea………………………………………………………71
7. Plantare…………………………………………………………..72
8. Neutralizarea……………………………………………………...72
9. Ambalarea………………………………………………………...72
SECŢIUNEA a 2-a Mina antipersonal MAI – 68…………………………72
1. Destinaţia…………………………………………………………72
3. Descriere………………………………………………………….73
4. Percutorul lamelar………………………………………………...74
5. Capsa detonantă CD-8R………………………………………….74
6. Funcţionare……………………………………………………….74
7. Plantare…………………………………………………………...74
8. Neutralizare……………………………………………………….75
9. Ambalare………………………………………………………….75
SECŢIUNEA a 3- a Mina antipersonal MAI – 6…………………………..75
1. Destinaţie…………………………………………………………75
3. Descriere………………………………………………………….75
4. Percutorul universal (cu şplint) PU……………………………….76
5. Capsa detonantă CD-2……………………………………………77
8
6. Funcţionare……………………………………………………….78
7 Neutralizare………………………………………………………..78
8. Ambalare………………………………………………………….78
SECŢIUNEA a 6- a Mina antipersonal metalică cu schije MAI – 2………78
1. Destinaţie…………………………………………………………78
2. Caracteristicile tactico – tehnice………………………………….79
3. Descriere…………………………………………………………79
4. Capsa detonantă CD-5……………………………………………80
5. Funcţionarea………………………………………………………80
6. Neutralizarea……………………………………………………...81
7. Ambalarea………………………………………………………...81
CAPITOLUL VI Mine speciale………………………………………………….82

SECŢIUNEA 1 Mine de apă ………………………………………………82
1. Mina de litoral antidesant MLA………………………………….82
2. Mina de râuri ancorată MRA – 80……………………………….86
SECŢIUNEA a 2-a Mina cu acţionare la descărcare MS – 3…………….89
1. Destinaţie…………………………………………………………89
2. Caracteristici tactico-tehnice……………………………………..90
3. Descriere………………………………………………………….90
4. Funcţionarea………………………………………………………91
5. Plantarea………………………………………………………….92
6. Neutralizarea……………………………………………………...93
7. Ambalarea………………………………………………………...93
SECŢIUNEA a 3- a Mina de semnalizare acustică şi luminoasă…………93
1. Destinaţie…………………………………………………………93
2. Caracteristici tehnico – tactice……………………………………93
3. Descriere………………………………………………………….94
4. Funcţionare……………………………………………………….94
5. Plantare…………………………………………………………...95
6. Neutralizarea……………………………………………………..96
7. Ambalarea………………………………………………………..96
SECŢIUNEA a 4- a Mina cu acţiune întârziată până la 14 zile
cu ansamblu de iniţiere M - 14………………………96
1. Destinaţie…………………………………………………………96
2. Caracteristici tehnico – tactice……………………………………96
3. Descriere………………………………………………………….97
4. Funcţionare……………………………………………………….99
5. Plantarea…………………………………………………………101
6. Neutralizarea…………………………………………………….101
7. Ambalarea……………………………………………………….102
SECŢIUNEA a 4 – a Percutorul cu ceasornic întârzietor de 16 zile…….103
1. Destinaţie………………………………………………………..103
2. Caracteristici tactico-tehnice…………………………………….103
3. Descrierea……………………………………………………….104
4. Funcţionarea…………………………………………………….104
9
5. Neutralizarea…………………………………………………….105
6. Ambalarea şi depozitarea………………………………………..106
SECŢIUNEA a 5- a Percutorul pentru mina antitren…………………….106
1. Destinaţie……………………………………………………….106
2. Caracteristici tactico-tehnice……………………………………106
3. Descrierea si funcţionarea……………………………………….107
4. Plantarea…………………………………………………………107
5. Neutralizarea…………………………………………………….108
CAPITOLUL VII Mine improvizate……………………………………………109

SECŢIUNEA 1 Principii generale………………………………………..109
SECŢIUNEA a 2- a Mine antiblindate improvizate………………………110
1. Criterii constructive şi de întrebuinţare………………………….110
2. Mine antiblindate improvizate – plantabile – cu acţionare
mecanică………………………………………………………..110
3. Mine antibindate improvizate – plantabile – cu acţionare
electrică ………………………………………………………..112
4. Mine antiblindate improvizate destinate pentru lupta
vânătorilor de tancuri ………………………………………….113
SECŢIUNEA a 3- a Mine speciale improvizate…………………………..114
1. Mine cu acţiune întârziată……………………………………….114
2. Mine cu acţionare la descărcare…………………………………115
SECŢIUNEA a 4- a Mine de semnalizare………………………………...116
SECŢIUNEA a 5- a Mine de apă improvizatei……………………………117
1. Mine de curent…………………………………………………..117
2. Mine ancorate şi mine afundate…………………………………119
CAPITOLUL VIII Mine cursă……………………………………………120

SECŢIUNEA 1 Principii generale………………………………………..120
SECŢIUNEA a 2- a Mine cursă instalate în câmpurile de mine
antiblindate şi…………………………………………..121
SECŢIUNEA a 3- a Mine cursă instalate la autovehicule………………..122
SECŢIUNEA a 4- a Mine cursă instalate în clădiri………………………123
SECŢIUNEA a 5- a Mine cursă instalate pe drumuri…………………….125
CAPITOLUL IX Executarea barajelor explozive……………………………….127

SECŢIUNEA 1 Minarea drumurilor……………………………………..127
SECŢIUNEA a 2- a Minarea cursurilor de apă…………………………..131
SECŢIUNEA a 3- a Minarea litoralului maritim…………………………135
SECŢIUNEA a 4- a Minarea localităţilor………………………………...136
SECŢIUNEA a 5- a Minarea raioanelor favorabile acţiunii
desantului aerian……………………………………..137
SECŢIUNEA a 6- a Minarea în păduri şi teren muntos…………………..137
SECŢIUNEA a 7- a Minarea aerodromurilor…………………………….139
10
CAPITOLUL X Cercetarea zonelor de risc terestru care includ
baraje explozive …….………………………………………...140
SECŢIUNEA 1 Principii generale………………………………….……..140
SECŢIUNEA a 2- a Cercetarea de geniu a zonelor de risc
cu baraje explozive………………………..………..141
SECŢIUNEA a 3- a Verificarea la minare a terenului…………………...144
CAPITOLUL XI Executarea culoarelor prin barajele explozive………………..148

SECŢIUNEA 1 Caracteristicile culoarelor şi principiile generale
privind executarea acestora……………………………...148
SECŢIUNEA a 2- a Executarea culoarelor prin procedeul mecanizat…..149
SECŢIUNEA a 3- a Executarea culoarelor prin explodare………………150
1. Executarea culoarelor cu încărcătura alungită reactivă IAR –3…150
2. Executarea culoarelor cu încărcături alungite
(în tub metalic cu lungimea de 2 m)…………………………….152
3. Executarea culoarelor prin explodare cu încărcături
concentrate de exploziv…………………………………………..152
aşezate deasupra minelor descoperite……………………………153
SECŢIUNEA a 4- a Executarea culoarelor prin procedeul manual……...154
SECŢIUNEA a 5- a Lărgirea culoarelor…………………………………155
SECŢIUNEA a 6-a Serviciul de comenduire la culoare………………….158
CAPITOLUL XII Deminarea terenului (zonă de risc terestru)…………………160

SECŢIUNEA 1 Scopul şi conţinutul deminării totale a terenului şi
a deminării umanitare…………………………………...160
1. Scopul şi conţinutul deminării totale……………………………160
2. Deminarea umanitară……………………………………………162
SECŢIUNEA a 2- a Deminarea drumurilor………………………………163
1. Principii generale………………………………………………..163
2. Organizarea şi executarea lucrărilor de deminare a drumurilor…156
SECŢIUNEA a 3- a Cercetarea şi deminarea minelor
cu acţiune întârziată………………………………...167
SECŢIUNEA a 4- a Deminarea câmpurilor de mine…………………….168
SECŢIUNEA a 5- a Deminarea localităţilor……………………………..169
SECŢIUNEA a 6- a Deminarea cursurilor de apă………………………..171
CAPITOLUL XIII Măsuri de siguranţă pe timpul pregătirii
şi executării lucrărilor de minare şi de deminare……………173
SECŢIUNEA 1 Măsuri generale de siguranţă……………………………173
SECŢIUNEA a 2- a Măsuri speciale de siguranţă
pe timpul lucrărilor de minare……………………….174
SECŢIUNEA a 3- a Măsuri speciale de siguranţă
pe timpul executării lucrărilor de deminare…………175
Anexa nr. 1 Extras din Standard nr.________……………………………177

11
Anexa nr. 2 Organizarea şi modul de acţiune al grupei
pentru executarea mecanizată a barajelor explozive………..181
pentru executarea manuală a barajelor explozive…………...184
Anexa nr. 4 Formularul câmpului de mine……………………………….187
pentru verificarea la minare a unei zone de risc terestru……189
pentru deminarea unei zone de risc terestru……………….192
Anexa nr. 7 Norme aproximative de lucru privind
plantarea minelor antiblindate ………………...……………194
Anexa nr. 8 Norme aproximative de lucru privind cercetarea şi înlăturarea
barajelor explozive şi pentru deminarea totală a terenului…196
Anexa nr. 9 Fişa raport asupra deplantării minei (minelor) cu acţiune
întârziată (cursă)…………………………………………….197
Anexa nr. 10 Raport asupra deminării totale……………………………..198
12
CAPITOLUL I
Principii generale
SECŢIUNEA 1
Definirea, destinaţa, compunerea şi modul de executare
a barajelor explozive
1. Definire
Art. 1 Barajele explozive sunt obstacole artificiale, dispuse în teren sau în

apă al căror efect se bazează pe explozia substanţelor explozive, care constituie
principalul material ce se foloseşte la construcţia lor.
Art. 2 Barajele explozive fac parte din categoria barajelor genistice şi se
întrebuinţează în toate formele luptei, separat sau combinate cu baraje neexplozive.
2. Destinaţie
Art. 3 - (1) Barajele explozive sunt destinate pentru a opri sau întârzia
acţiunile desfăşurate de către inamic în locurile şi la timpul stabilit.
(2) Barajele explozive se execută pentru a contribui la:
a) întărirea apărării antiblindate şi mărirea stabilităţii dispozitivului
de luptă;
b) micşorarea ritmului ofensivei inamicului şi crearea condiţiilor
favorabile pentru a nimici cu foc personalul şi tehnica de luptă a acestuia;
c) asigurarea şi întărirea flancurilor şi intervalelor ameninţate, precum
şi închiderea breşelor create de către inamic;
d) consolidarea aliniamentelor şi obiectivelor cucerite de la inamic;
e) zădărnicirea acţiunilor desantului aerian şi maritim;
f) întârzierea sau oprirea acţiunilor inamicului, precum şi canalizarea
atacului forţelor inamice pe direcţiile dorite;
g) restricţionarea forţării cursurilor de apă de către inamic prin
minarea căilor de acces, a plajelor si a albiei acestora;
h) întărirea sistemului de apărare a localităţilor, obiectivelor
economice şi militare;
i) distrugerea unor obiective economice şi militare, instalaţii şi
tehnica militară care pot fi folosite de inamic;
j) distrugerea comunicaţiilor, obiectivelor importante şi a tehnicii de
luptă, precum şi la nimicirea personalului din adâncimea dispozitivului de luptă a
inamicului;
k) crearea şi menţinerea unei stări de nesiguranţă în rândul trupelor
inamicului;
l) blocarea penetrării de către inamic a poziţiilor proprii;
m) mărirea eficacităţii focului asupra inamicului;
n) realizarea contramobilităţii inamicului şi a mobilităţii trupelor
13
proprii;
o) împiedicarea retragerii inamicului;
p) împiedicarea suplimentării cu noi forţe a dispozitivului inamicului;
r) inducerea in eroare a inamicului;
s) împiedicarea folosirii de către inamic a căilor principale de acces şi
aprovizionare.
3. Compunere
Art. 4 Barajele explozive constau în principal din:

a) mine plantate izolat;
b) grupuri de mine;
c) câmpuri de mine;
d) obiective minate.
4. Mod de executare
Art. 5 - (1) Corespunzător diferitelor forme şi situaţii ale acţiunilor de luptă,

barajele explozive se execută:
a) pe timpul pregătirii luptei sub forma barajelor fixe şi care se
completează pe timpul desfăşurării acţiunilor de luptă;
b) prin intervenţii rapide sub forma barajelor mobile, executate de
către detaşamentele mobile de baraje, detaşamentele de distrugeri sau de către
subunităţi destinate şi înzestrate special.
(2) Barajele explozive fixe se dispun în sistemul unitar ale barajelor
genistice (alcătuite din tipuri diferite de baraje explozive şi neexplozive), grupate
în zone şi aliniamente de baraje.
(3) Barajele explozive mobile sunt alcătuite din mine antiblindate plantate
rapid, mecanizat (cu ajutorul distribuitoarelor şi plantatoarelor de mine, elicoptere,
etc.) sau cu ajutorul artileriei.
Art. 6 – (1) În funcţie de situaţie, barajele explozive pot fi executate in două
grade de pregătire.
(2) Gradul de pregătire nr. 1, barajele explozive sunt gata de luptă astfel:
a) minele din cadrul câmpurilor şi grupurilor de mine sunt plantate şi
amorsate; câmpurile şi grupurile de mine comandate sunt conectate la sursa de
alimentare; câmpurile de mine nu sunt marcate, iar culoarele prin acestea sunt
închise;
b) minele plantate izolat sunt amorsate şi mascate; mecanismele
minelor cu acţiune întârziată sunt pornite;
c) marcajele si indicatoarele minelor plantate pe apă sunt scoase.
(3) Gradul de pregătire nr. 2, - când barajele explozive sunt pregătite în
vederea unei treceri rapide în gradul de pregătire nr. 1 astfel:
a) minele din cadrul câmpurilor şi grupurilor de mine sunt plantate şi
amorsate, însă câmpurile şi grupurile de mine sunt împrejmuite şi marcate.
Câmpurile şi grupurile de mine comandate sunt în stare de siguranţă (neconectate
14
la sursa de alimentare). Culoarele in câmpurile de mine se menţin, dar sunt
pregătite pentru a fi închise în cel mai scurt timp;
b) minele plantate izolat sunt în stare de siguranţă si mascate;
mecanismele minelor cu acţiune întârziată nu sunt pornite;
c)minele plantate pe apă sunt în stare de acţionare, dar se menţin
marcajele şi indicatoarele de pe maluri şi din apă.
Art. 7 Combinarea barajelor explozive cu alte feluri de baraje se executa
prin:
a) instalarea unor tipuri de baraje explozive în cadrul sau în
apropierea obiectivelor pregătite din timp pentru distrugere; minele pot fi legate
prin sisteme pirotehnice cu încărcăturile de exploziv astfel încât, prin acţionarea
minelor să se producă şi explozia acestora. Încărcăturile de exploziv se calculează
şi se aşează potrivit prevederilor instrucţiunilor pentru trupele de geniu “ Lucrări
de distrugeri”;
b) instalarea unor tipuri de baraje explozive în cadrul barajelor
neexplozive (abatize, baricade, estacade etc.); barajele explozive se dispun în
interiorul barajelor neexplozive sau în apropierea acestora şi sunt acţionate pe
timpul încercării inamicului de a înlătura barajele neexplozive.
15
CAPITOLUL II
Mijloace folosite pentru executarea barajelor explozive
Art. 8 Mijloacele folosite pentru executarea barajelor explozive se pot grupa

în :
a) mijloace explozive;
b) mijloace de plantare;
c) mijloace ajutătoare.
SECŢIUNEA 1
Mijloace explozive
Art. 9 Din categoria mijloacelor explozive fac parte:

a) minele;
b) încărcăturile de exploziv.
1. Mina
Art. 10 Mina este un complet, alcătuit dintr-o încărcătură de exploziv şi un

mijloc de aprindere, asamblate astfel încât iniţierea exploziei să se producă
instantaneu (la contactul cu o forţă exterioară), automat (după expirarea unei durate
de întârziere prestabilită) sau la comandă.
2. Clasificarea minelor
Art. 11 - (1) După destinaţie, minele se împart în:

a) mine antiblindate;
b) mine antipersonal,
c) mine speciale.
(2) Minele antiblindate sunt de tip:
a) antişenilă – cele care au ca efect ruperea şenilei;
b) antipodea (prevăzute cu încărcături cumulative) – cele care au ca
efect străpungerea podelei cutiei blindate a blindatului;
(3) Minele antipersonal sunt de tip:
a) fugasă - cele cu efect prin suflul exploziei;
b) cu schije - prevăzute cu încărcătură eficace din bile, bucăţi de
metal etc. sau cu corp metalic care se sparge în bucăţi mici prin efectul încărcăturii
de exploziv a minei.
(4) Minele antipersonal cu schije pot fi:
a) săritoare;
b) nesăritoare.
(5) Din categoria minele speciale fac parte:
a) mine de apă;
16
b) mine cursă;
c) mine cu acţiune întârziată;
d) mine de semnalizare;
e) mine cu acţionare la descărcare;
f) mine antitransport.
(6) Din categoria minele de apă fac parte:
a) mine ancorate;
b) mine afundate;
c) mine de curent.
Art. 12 - (1) După modul de acţionare minele se împart in:
a) mine comandate - cele care sunt acţionate dintr-un centru de
comandă, la momentul oportun; comanda se dă prin cabluri cu ajutorul unei surse
electrice, prin radio, laser, cu ajutorul dispozitivelor mecanice, etc.;
b) mine necomandate - cele care explodează instantaneu (la acţiunea
unei forţe exterioare exercitată asupra lor), sau automat (după expirarea unei durate
de întârziere stabilită la instalarea lor).
(2) Acţiunea exterioară exercitată asupra minei şi care provoacă explodarea
acesteia poate fi realizată prin: apăsare (mine cu acţionare la apăsare), tracţiune
(mine cu acţionare la tracţiune), înclinarea unei tije (mine cu catarg), îndepărtarea
greutăţii ce apasă asupra minei (mine cu acţionare la descărcare), modificarea
câmpului magnetic în zona minei plantate (mine magnetice), vibraţii şi alte
procedee.
Art. 13 – (1) După posibilităţile de deplantare minele se împart în :
a) mine care necesită deplantarea;
b) mine cu autodistrugere.
(2) Minele care necesită deplantarea pot fi:
a) deplantabile - cele neasigurate împotriva deplantării şi care se pot
deplanta;
b) nedeplantabile - cele asigurate împotriva deplantării şi care nu se
deplantează ci se distrug.
Art. 14 - (1) După posibilităţile de neutralizare minele se împart în:
a) mine ce pot fi neutralizate;
b) mine ce nu pot fi neutralizate.
(2) Prin neutralizarea unei mine se înţelege eliminarea tuturor posibilităţilor
de iniţiere a încărcăturii de exploziv de către mijlocul de iniţiere, astfel încât sub
acţiunea forţelor exterioare, la darea unor comenzi sau la expirarea duratei de
iniţiere, mina să nu explodeze.
Art. 15 După modul de realizare minele se împart în:
a) mine tipizate, cele fabricate şi care se găsesc în înzestrarea trupelor;
b) mine improvizate, cele realizate de către forţele luptătoare sau alte
formaţiuni de apărare, folosind mijloace şi materiale ce se găsesc în zonă, cu sau
fără întrebuinţarea unor materiale din înzestrare (exploziv, mijloace de iniţiere,
muniţie, etc.).
Art. 16 - (1) După modul de dispersare se împart în:
a) mine care se dispersează manual;
b) mine care se dispersează mecanizat;
17
c) mine care se dispersează cu ajutorul artileriei şi rachetelor.
(2) Dispersarea mecanizată a minelor se poate face cu mijloace auto, aeriene
sau navale.
Art. 17 - După modul de îngropare se împart în :
a) mine care trebuiesc îngropate (plantate);
b) mine cu autoîngropare
Art. 18 La unele tipuri de mine sunt întrunite mai multe din caracteristicile
de mai sus:
a) minele cu acţionare la apăsare pot fi in acelaşi timp şi cu acţionare
la tracţiune;
b) minele comandate, la conectarea curentului electric (sau la
emiterea semnalului radio) pot să nu explodeze ci numai să se amorseze, explozia
provocându-se la acţiunea asupra lor a unor forţe exterioare;
c) minele cu acţiune întârziată, după expirarea duratei de întârziere
pot să nu explodeze, ci numai să se amorseze, explozia provocându-se
instantaneu, prin acţiunea asupra lor a unei forţe exterioare;
d) minele deplantabile pot fi plantate şi ca mine asigurate împotriva
deplantării.
3. Principalele părţi componente ale minelor
Art. 19 O mină este compusă în general din următoarele părţi componente:

corp, încărcătura de exploziv, mijloc de aprindere şi accesorii.
Art. 20 – (1) Corpul minei este învelişul exterior al minei în care sunt
asamblate celelalte părţi componente.
(2) Corpul minei poate fi confecţionat din diferite materiale (lemn, metal,
mase plastice, bachelită, ţesături rezistente, etc.), de diferite forme, în raport cu
nevoile, scopul urmărit şi posibilităţile tehnice; la unele mine corpul poate să
lipsească.
Art. 21 – (1) Încărcătura de exploziv, calculată şi confecţionată
corespunzător destinaţiei şi formei minei, poate fi din exploziv solid (turnat, presat,
solzi sau pulverulent), plastic sau lichid.
(2) Minele a căror încărcătură de exploziv este confecţionată din trotil turnat
sunt prevăzute şi cu o încărcătură intermediară (detonator intermediar) alcătuită din
trotil presat, sau dintr-un alt exploziv (tetril, hexogen) cu sensibilitate şi viteză de
detonaţie mai ridicată.
Art. 22 – (1) Mijlocul de aprindere se compune din capsă detonantă şi un
sistem de iniţiere a acesteia.
(2) Capsa detonantă este destinată pentru realizarea mijlocului de aprindere
al minei. Este alcătuită în general dintr-un niplu (piesă de legătură) în/la care este
fixată capsa detonantă propriu-zisă.
(3) Sistemul de iniţiere este destinat pentru iniţierea (aprinderea) capsei
detonante. Funcţie de destinaţia şi forma minei sistemul de iniţiere poate fi:
a) mecanic, prevăzut cu mecanism de percuţie; mecanismul de
percuţie acţionează la o forţă exterioară exercitată prin apăsare, tracţiune,
împingere (înclinarea unei tije) sau la ridicarea unei sarcini care apasă pe mină;
18
b) electric, prevăzut cu sursă de curent electric şi contactor electric;
contactorul acţionează la forţele exterioare ca şi mijlocul de aprindere pe cale
mecanică, precum şi la comandă sau automat;
c) special, care acţionează pe baza unor fenomene (efecte) chimice
sau fizice (electromagnetic, piezoelectric, combinaţii chimice etc.).
4. Principii generale privind plantarea minelor
Art. 23 - (1) Plantarea unei mine cuprinde totalitatea operaţiunilor de

instalare, pe locul şi în poziţia de acţionare a acesteia şi constă în: alegerea locului,
săparea (pregătirea) locaşului, aşezarea minei în locaş, amorsarea şi mascarea.
(2) În situaţia unor acţiuni rapide şi acolo unde terenul oferă condiţii pentru
mascare, minele pot fi plantate şi la suprafaţa terenului.
Art. 24 - (1) Minele antiblindate antişenilă se plantează manual sau
mecanizat cu ajutorul distribuitoarelor şi plantatoarelor de mine. Minele se
plantează în locaşuri săpate în pământ (fig. 1) sau zăpadă, iar în situaţia unor
acţiuni rapide de luptă, minele se pot planta şi la suprafaţa terenului.
(2) În terenurile tari, îngheţate, sau de tărie mijlocie, minele se plantează în
locaşuri, astfel ca partea superioară a minei să fie cu 2…3 cm mai sus decât
suprafaţa terenului
(3) În terenuri moi, care se comprimă uşor (arături, nisip, pământ vegetal)
minele se plantează la nivelul suprafeţei terenului
Fig. 1
Locaşul minei
antiblindat
antişenilă
(secţiune)
(4) Grosimea stratului de mascare, când se folosesc brazde de iarbă, trebuie

să fie de 5…8 cm (fig. 2). Stratul de brazdă de iarbă se taie în trei părţi, iar pentru
săparea locaşului, stratul de brazdă de iarbă se răstoarnă în partea laturii netăiate
care trebuie să fie spre inamic. În terenuri tari, brazda de iarbă pentru mascarea
unei mine poate fi tăiată şi răsturnată în 2…3 bucăţi.
Fig. 2
Locaşul minei
antişenilă
(axonometric)
19
(5) Trasarea brazdei de iarbă se face astfel ca de la marginile acesteia şi
până la mină să fie o distanţă de 15…20 cm .
(6) Se recomandă ca înainte de aşezarea brazdei de iarbă peste mină să se
aşeze mai întâi un strat de pământ vegetal cu grosimea de 1…2 cm, pentru ca iarba
să nu se usuce în scurt timp.
(7) Iarna, în funcţie de grosimea stratului de zăpadă, mina se aşează pe
pământ când stratul de zăpadă are grosimea de până la 25 cm, sau pe zăpadă
bătătorită când grosimea stratului de zăpadă este între 25…50 cm . Deasupra
minei se aşează un strat de zăpadă pentru mascare de 10…15 cm grosime.
(8) La plantarea minelor în teren mlăştinos se pune sub mină un pat de
scânduri, bucăţi de prăjini sau alte materiale cu lungimea de 2…3 ori mai mare
decât diametrul (lăţimea) minei .
(9) Minele nu se plantează în adâncituri sau făgaşe, precum şi în apropiere
de buturugi, bolovani unde nu este posibilă călcarea lor de către şenila tancului.
(10) Pe drumuri, minele se plantează la fel ca şi în pământuri tari şi se
maschează cu un strat subţire de material din platforma drumului (pământ, piatră
spartă, pietriş etc.).
Art. 25 - (1) Minele antiblindate antipodea au încărcături cumulative şi
mecanism de aprindere cu catarg. Înclinarea catargului din orice direcţie produce
explozia încărcăturii cumulative.
(2) Aceste mine se plantează îngropat şi numai manual, iar stratul de
mascare nu trebuie să depăşească grosimea de 5 cm.
(3) Minele antiblindate antipodea nu se plantează în gropi sau şanţuri, unde
podeaua tancului s-ar putea găsi la o distanţă mai mare de 50 cm faţă de sol.
(4) La plantarea minei se va avea în vedere direcţia de înaintare a inamicului
astfel ca tancul să treacă mai întâi peste încărcătura cumulativă apoi să acţioneze
(încline) catargul mecanismului de percuţie.
Art. 26 - (1) Minele antiblindate plantate pentru scoaterea din luptă a
tancurilor cu dragoare (mine antidragor), constau din două mine plantate la distanţa
de 6 m una de alta şi legate între ele prin fitil detonant. Explozia lor se produce
concomitent în momentul când o mină se găseşte sub dragor, iar cealaltă sub tanc .
Faţă de direcţia de deplasare a tancului, prima mină peste care va trece dragorul
trebuie să fie fără mecanism de aprindere. Pentru legarea cu fitil detonant a celor
două mine se aşează sub fiecare mină o încărcătură de trotil (calup 400 g). Fitilul
detonant nu trebuie să fie întins şi se îngroapă pe toată lungimea sa, într-un şanţ cu
adâncimea de 20 cm.
(2) Mina fără mecanism de aprindere se poate găsi în momentul exploziei în
afara şenilei şi trebuie să fie destul de puternică pentru a scoate, în acest caz, tancul
din funcţiune. Se pot planta, în acest scop, două mine suprapuse sau se adaugă la
mina plantată încărcături concentrate de exploziv.
20
Fig. 3 dragor
Plantarea
minei anti-
dragor 20 cm
mină cu mec. de percuţie
mină fără mec. 6m
de percuţie încărcătură de TNT
fitil detonant
Art. 27 - (1) Minele antipersonal de tip fugasă explodează, de regulă, la

apăsare (mine cu acţionare la apăsare) cu o forţă de 5…30 kg.f. şi se plantează
manual în locaşuri săpate în pământ sau zăpadă. In situaţia unor acţiuni rapide de
luptă, în terenuri acoperite cu iarbă sau culturi, minele se pot planta şi la suprafaţa
terenului, mascându-se cu iarbă, frunze etc.
(2) Faţa minei plantată în locaş trebuie să fie cu 1…2 cm mai sus decât
suprafaţa terenului, iar stratul de pământ pentru mascare să aibă o grosime de 2 cm.
(3) Când se execută amorsarea şi plantarea minei cu acţionare la apăsare, cu
un corp din scândură în formă de penar, din înzestrare sau improvizate, se
plantează cu latura mare perpendicular pe direcţia de înaintare a inamicului.
(4) Când se execută amorsarea şi plantarea minei, se foloseşte o siguranţă
pentru plantare (cui, furcă etc.), care se trage din poziţia culcat (adăpostit) de la
distanţa de 8…10m .
Art. 28 - (1) Minele antipersonal cu schije pot fi nesăritoare sau săritoare.
(2) Minele antipersonal nesăritoare cu schije explodează, de regulă, prin
tragerea sârmei care declanşează acţiunea percutorului (mine cu acţionare la
tracţiune).
(3) Aceste mine se plantează la suprafaţa terenului unde sunt condiţii pentru
mascarea lor (ierburi, tufişuri, semănături, zăpadă etc.).
(4) Minele antipersonal săritoare cu schije acţionează la apăsare sau la
tracţiune şi se plantează, de regulă, îngropate în pământ. Aceste mine pot fi şi
comandate electric sau mecanic.
(5) Minele antipersonal cu schije cu acţionare la tracţiune se plantează cu o
singură ramură sau cu două ramuri ale sârmei de tracţiune. Forţa necesară
smulgerii şplintului de acţionare trebuie să fie de 2…5 kg.f.
(6) Atunci când mina se plantează cu o singură ramură, (fig. 4)sârma de
tracţiune trebuie sa aibă lungimea de 6…8 m şi să nu fie prea întinsă; sârma de
tracţiune trebuie să se găsească deasupra solului la 10…15 cm .
(7) Atunci când mina se plantează cu două ramuri ale sârmei de tracţiune,
(fig. 5) se foloseşte un distanţier confecţionat din sârmă cu lungimea de
aproximativ 0,50 m, având un capăt legat la carabinieră, iar un capăt prevăzut cu
buclă. Pentru plantare se trece mai întâi sârma de tracţiune prin bucla distanţierului
şi se leagă cu capetele de doi ţăruşi de ancorare fixaţi în pământ la distanţa de 8…
21
10 m. Către mijlocul sârmei de tracţiune şi la o depărtare egală cu lungimea
distanţierului, spre inamic, se fixează mina cu acţionare la tracţiune. Prin
carabinieră se face legătura distanţierului cu mecanismul de percuţie al minei.
1. Tarus de plantare; 2. Corpul minei; 3. Mecanismul de percutie; 4. Splint;

5. Carabiniera; 6. Sârma de tractiune; 7. Tarus de ancorare.
Fig. 4 Schema plantării minei antipersonal cu schije cu o singură ramură a sârmei

de traţiune
2 1 2
INAMIC
1. Mina plantata; 2. Tarusi de anorare; 3.Sârma de tractiune; 4. Distantierul cu carabina si bucla.
Fig. 5 Schema plantării minei antipersonal cu schije cu două ramuri ale sîrmei de
tracţiune.
22
Art. 29 - (1) Minele cu acţionare întârziată din înzestrare sau improvizate au
în compunerea lor, în general, un mecanism de aprindere cu ceasornic care asigură
explozia automată a încărcăturii de exploziv a minei, după expirarea duratei de
întârziere stabilită.
(2) Corespunzător soluţiei constructive, mecanismul de aprindere cu
ceasornic asigură declanşarea exploziei pe cale electrică sau mecanică. În primul
caz, mecanismul de aprindere cu ceasornic închide circuitul electric în cadrul
dispozitivului electric de aprindere al minei, iar în al doilea caz, eliberează cuiul
percutor al mecanismului de percuţie.
(3) La minele la care iniţierea exploziei se face pe cale electrică, încărcătura
de exploziv se poate găsi la un loc cu mecanismul întârzietor (mecanismul de
aprindere cu ceasornic) sau separat. Dispunerea separat, la distanţă, a
mecanismului de aprindere cu ceasornic faţă de încărcătura de exploziv, se face în
scopul asigurării unei mai bune ascunderi sau a menţinerii mecanismului de
aprindere cu ceasornic într-un mediu care să-i ofere protecţie şi funcţionare sigură.
(4) Încărcătura de exploziv se calculează şi se confecţionează în funcţie de
efectul care se urmăreşte.
(5) Locul plantării minei se maschează cu minuţiozitate ţinându-se seama de
posibilitatea tasării pământului de umplutură de deasupra minei. Atunci când mina
se plantează în nişe executate în zidărie, beton sau stâncă, toate golurile dintre
pereţii nişei şi încărcătură trebuie umplute cu materiale de izolaţie acustică (nisip,
argilă, vată, rumeguş etc.), pentru a îngreuia detectarea minei de către inamic.
Art. 30 - (1) Minele cu acţionare la descărcare sunt mine fabricate, care se
găsesc în înzestrarea trupelor şi mine improvizate.
(2) Plantarea minelor cu acţionare la descărcare se face numai de către
pionieri cu deprinderi şi experienţă în acest scop.
(3) Mina cu acţionare la descărcare, din înzestrare, este destinată pentru
asigurarea împotriva deplantării minelor antiblindate şi pentru realizarea diferitelor
mine cursă.
(4) Plantarea minei cu acţionare la descărcare se face, după cum este
necesar, cu tija mecanismului eliberator în sus, în jos sau lateral, avându-se în
vedere ca sarcina care apasă pe tija mecanismului eliberator să nu fie mai mică de
6 kgf.
(5) Instalarea minei cu acţionare la descărcare pentru asigurarea împotriva
deplantării minelor antiblindate sau pentru realizarea minelor cursă, se execută
astfel ca:
a) atât mina cât şi obiectul care apasă pe ea să se aşeze într-o poziţie
stabilă, pentru a se evita posibilitatea ca, de la sine, să-şi schimbe poziţia;
b) să existe un contact strâns între obiect şi mină, iar tija acesteia să
fie înecată până la refuz, menţinându-se o apăsare sigură şi continuă.
(6) Şplintul de siguranţă al minei se scoate numai după ce s-a verificat
modul de instalare al minei şi există garanţia respectării acestor condiţii.
(7) În cazul când mina cu acţionare la descărcare se foloseşte pentru
asigurarea deplantării minelor antiblindate, se verifică cu ajutorul unui şablon
poziţia ei în interiorul locaşului înainte de a se scoate şplintul de siguranţă al minei.
23
Se urmăreşte ca mina antiblindate care se plantează peste mina cu acţionare la
descărcare să apese până la refuz tija mecanismului eliberator al minei.
Art. 31 - (1) Minele de semnalizare prin semnal sonor şi luminos sunt
destinate pentru prevenirea trupelor proprii asupra apariţiei inamicului şi
funcţionează, în principiu, la fel ca minele antipersonal cu acţionare la tracţiune.
Mina se plantează în pământ, sau se leagă de parii barajelor de sârmă, a gardurilor
sau de copaci. Minele de semnalizare improvizate se realizează cu ajutorul
cartuşelor de semnalizare.
(2) Pentru plantarea în pământ a minei din înzestrare, se execută cu ajutorul
unei răngi sau ţăruş cu o gaură de 15…20 cm adâncime şi 3 cm diametru în care se
introduce mina. Sârma de tracţiune se instalează ca şi la minele cu acţionare la
tracţiune.
(3) La instalarea minei se va ţine seama de faptul că pe timpul funcţionării
ies flăcări pe la capătul minei, iar pe o rază de aproximativ 10 m în jurul minei pot
cădea steluţe luminoase neconsumate în întregime în aer şi care pot provoca
incendii.
Art. 32 - (1) Minele de apă sunt de trei tipuri:
a) mine ancorate - cele care stau în plutire pe cursuri de apă şi lacuri,
fixate cu cabluri si ancore;
b) mine afundate - cele care se plantează pe fundul cursurilor de apă,
a lacurilor şi a litoralului maritim, fixate prin diferite greutăţi sau plăci de lestare;
c) mine de curent - cele care sunt lansate în plutire pe cursuri de apă
şi sunt duse în aval de curentul apei până când vin în contact cu diferite construcţii
sau mijloace plutitoare existente pe cursul de apă.
(2) In înzestrare se găseşte mina de râuri ancorată (mina ancorată) şi mina de
litoral antidesant (mina afundată). Minele de curent sunt mine improvizate.
(3) Locul de plantare a minelor ancorate şi a minelor afundate se stabileşte
numai pe baza cercetării de geniu de detaliu şi se alege astfel încât să corespundă
cerinţelor funcţionale caracteristice fiecărui tip de mina în funcţie de: adâncimea
apei, viteza curentului, natura fundului obstacolului de apă, gradul de agitare a apei
etc.
(4) Minele se plantează astfel încât capătul catargului mecanismului de
acţionare să se afle la cel puţin 10 cm sub nivelul apei pentru ca să acţioneze la
trecerea (izbirea) ambarcaţiunilor cu pescaj mic (bărci, pontoane, plute, şalupe
etc.).
(5) Minele ancorate şi minele afundate prevăzute cu catarg se plantează
pentru perioade limitate (1…2 luni), întrucât sunt posibile cazuri de declanşare a
exploziei minelor plantate, determinate de creşterea gradului de agitaţie a apei sau
de diferite corpuri plutitoare care vin în contact cu mecanismul de percuţie al
minei.
(6) În perioada de dezgheţ, când curg sloiuri de gheaţă, nu se plantează mine
de apă.
(7) Pentru lansarea la apa a minelor de curent se folosesc bărci prevăzute cu
lopeţi sau cu motopropulsoare, şalupe sau alte ambarcaţiuni.
24
(8) Amorsarea minelor de curent se face la locul de lansare pe firul apei.
Siguranţa de plantare se scoate de la distanţă şi numai atunci când mina se găseşte
în aval faţă de mijlocul de pe care se lansează.
Art. 33 - (1) Minele cursă sunt mine izolate ce se plantează în locuri
nebănuite de inamic, însă frecventate de el, legate funcţional de obiecte şi instalaţii
ce par inofensive, astfel încât încercarea de schimbare a poziţiei sau de folosire a
acestor obiecte sau instalaţii să provoace explozia minei de care sunt legate.
(2) Minele cursă se realizează de către trupe sau alte formaţiuni de apărare,
direct pe locul de instalare (plantare) folosind: mine, explozivi şi mijloace de
aprindere din înzestrare; explozivi şi mijloace de aprindere din economia naţională;
materiale şi mijloace din zonă (improvizate).
(3) Minele cursă trebuie să aibă o construcţie simplă, să fie bine mascate, să
fie cât mai variate ca sistem de construcţie şi funcţionare şi să ofere siguranţă pe
timpul instalării.
Art. 34 - (1) Minele comandate pot fi din categoria minelor antiblindate,
antipersonal, speciale sau de apă.
(2) Minele antiblindate si antipersonal comandate sunt plantate în câmpuri şi
grupuri de mine, de regulă, legate la o reţea de distribuţie pentru alimentarea cu
energie electrică a mijlocului de aprindere a fiecărei mine în parte. Conectarea
reţelei de distribuţie la sursa de alimentare (comandă) se face direct pe locul unde
este amplasată sursa de alimentare, sau de la distantă cu ajutorul instalaţiilor
speciale prin radio sau laser.
(3) Minele plantate izolat (mine antitransport, mine de apă – afundate, etc.),
precum şi încărcături mari de exploziv instalate la obiectivele importante, pot fi
acţionate electric prin comandă dată direct de pe locul unde este amplasată sursa de
alimentare, de la distanţă sau prin mijloace mecanice.
(4) Modul de realizare a câmpurilor de mine comandate electric se constituie
în complete corespunzătoare unui câmp de mine.
(5) Corespunzător sistemului constructiv, contactoarele pentru minele
antiblindate se montează direct la corpul minei în locul mecanismului de percuţie
sau se instalează separat de acestea. În ultima variantă contactoarele se instalează
în raport de tăria solului, de regulă:
a) pe corpul minei, când plantarea se face în teren moale sau în
zăpadă;
b) la o depărtare de aproximativ 10 cm faţă de corpul minei, atunci
când plantarea se face în teren tare.
(6) În situaţia când contactorul se instalează separat faţă de corpul minei,
locul de instalare a acestuia se alege în aşa fel încât tancul sau autovehiculul să
calce mai întâi pe corpul minei, apoi pe contactor.
(7) Reţeaua de cabluri se îngroapă la cel puţin 25 cm adâncime.
(8) Plantarea minelor antiblindate comandate electric se face în locaşuri
săpate în pământ.
(9) Adâncimea de plantare a corpului minei şi a contactorului se stabileşte în
raport de tăria solului în care se plantează şi de tipul contactorului.
(10) Trebuie evitată situaţia ca adâncimea de plantare a minelor şi a
contactoarelor să fie mai sus decât limita necesară pentru acţionarea acestora prin
25
apăsarea şenilei, deoarece la treceri repetate peste mină, înainte de a se pune sub
tensiune reţeaua de distribuţie, se poate produce deteriorarea corpului minei sau
contactorului. Câmpurile de mine comandate electric trebuie protejate contra
descărcărilor şi emisiunilor radio de frecvenţă mare.
Art. 35 - (1) Pentru asigurarea minelor antiblindate împotriva deplantării-
mine antiblindate nedeplantabile - se folosesc următoarele procedee:
a) instalarea unei mine cu acţionare la descărcare sub mina plantată;
b) fixarea la peretele din fund a minei plantate a unui mijloc de
aprindere prevăzut cu mecanism de percuţie ce acţionează la tracţiune.
(2) Asigurarea împotriva deplantării a minelor se face numai de către
pionieri cu deprinderi şi experienţă în astfel de lucrări.
(3) Pentru instalarea minei cu acţionare la descărcare din înzestrare sub mina
antiblindate, se execută mai întâi locaşul pentru plantarea minei antiblindate. In
centrul locaşului pentru plantarea minei antiblindate se execută locaşul pentru
plantarea minei cu acţionare la descărcare. Se plantează mina cu acţionare la
descărcare astfel ca:
a) atât mina cât şi obiectul care apasă pe ea să se aşeze într-o poziţie
stabilă, pentru a se evita posibilitatea ca, de la sine, să-şi schimbe poziţia;
b) să existe un contact strâns între obiect şi mină, iar tija acesteia să
fie înecată până la refuz, menţinându-se o apăsare sigură şi continuă.
(4) După scoaterea şplintului de siguranţă al minei cu acţionare la
descărcare, operaţiunile de finisare a plantării minei trebuie terminate, astfel ca
părăsirea locului de plantare să se facă înainte de expirarea timpului de siguranţă
caracteristic minei cu acţionare la descărcare (pentru mina MS-3 timpul de
siguranţă în condiţii de vara este de maximum 5 minute).
(5) Asigurarea împotriva deplantării a minelor antiblindate prin procedeul
fixării la peretele de fund al minei a unui mecanism de percuţie ce acţionează la
tracţiune, se aplică la minele fabricate în acest scop . Procedeul poate fi aplicat şi la
minele pentru care există posibilitatea adaptării unui astfel de sistem.
(6) Pentru asigurarea împotriva deplantării a minelor antiblindate MAT-62 B
se execută mai întâi locaşul pentru plantarea minei. Pe fundul locaşului se face o
groapă cu adâncimea de 12…15 cm, în care se bate un ţăruş de 10…15 cm
lungime, de care se leagă sârma prevăzută cu carabinieră la capăt.
(7) Mina antiblindate se aşează în locaşul său astfel ca percutorul cu şplint
pentru asigurare împotriva deplantării să se găsească în dreptul ţăruşului. După
aşezarea minei în poziţia definitivă, se prinde carabiniera la şplintul în forma de P
al mecanismului de percuţie .
(8) Umplerea cu pământ se face cu atenţie, fără a mişca mina, iar siguranţa
pentru plantare se scoate cu ajutorul unui cablu de la distanţa de siguranţă, după
terminarea tuturor operaţiunilor de plantare a minei.
26
Secţiunea a 2 - a
Mijloace pentru dispersare şi plantare
1. Destinaţie
Art. 36 Mijloacele pentru dispersare şi plantare sunt destinate pentru

distribuirea la suprafaţa terenului sau în apă a minelor, plantarea îngropată în
pământ (zăpadă) şi mascată a acestora în vederea realizării în timp operativ a
barajelor explozive.
2. Clasificarea mijloacelor pentru dispersare şi plantare
Art. 37 – (1) După modul de lucru se împart în :

a) distribuitoare de mine;
b) plantatoare de mine;
(2) Distribuitoarele dispersează minele după o schemă de plantare (cele
terestre) sau aleator (cele aeriene).
Art. 38 După mediul de acţiune pot fi:
a) terestre;
b) aeriene;
c) navale.
Art. 39 După modul de realizare mijloacele se împart în:
a) distribuitoare–plantatoare tipizate, cele fabricate şi care se găsesc
în înzestrarea trupelor;
b) distribuitore–plantatore improvizate, cele realizate de către forţele
luptătoare folosind mijloace şi materiale ce se găsesc în zonă, cu sau fără
întrebuinţarea unor materiale din înzestrare.
Art. 40 După modul de acţionare folosit mijloacelor pentru dispersare şi
plantare a minelor pot fi:
a) manuale;
b) mecanizate.
3. Mijloace din înzestrare
Art. 41 Mijlocul de bază folosit pentru executarea mecanizată a barajelor

explozive este distribuitorul-plantator de mine – model 4 (DPM-4.
Art. 42 – (1) Distribuitorul – plantator de mine face parte din mijloacele
pentru plantarea mecanizată a câmpurilor de mine şi este destinat pentru plantarea
îngropată în pământ (zăpadă) şi mascarea sau numai pentru distribuirea la
suprafaţa terenului a minelor antitanc în vederea realizării în timp operativ a
câmpurilor de mine.
Art. 43 Cracteristici tactico-tehnice:
a) tipul minelor ce pot fi plantate: MAT-62A, MAT-62B, MAT-76,
MAT-CMS;
b) numărul rândurilor de mine plantate: 1;
27
c) distanţa dintre mine (pasul de minare) în cadrul unui rând: 4 sau
5,5 m;
d) grosimea stratului de mascare realizat deasupra minei: în pământ
afânat 4-15 cm; în pământ cu iarba 6-10 cm; în zăpadă 15-25 cm.
e) viteza de lucru (în teren de tărie mijlocie): pe teren plan 5 km/h;
în rampe de min. 15% sau pante de max. 10% 2,5-3 km/h; distribuite la suprafaţa
solului 6-8 km/h;
f) timpul necesar pentru încărcarea containerului cu 200 mine:
echipa de 5 pionieri 16 min; echipa de 8 pionieri: 10 min.
g) timp necesar ptr. distribuirea la suprafaţă a 200 mine: 10-25 min.
h) timp necesar pentru trecerea DPM-4 din poziţia de transport în
poziţia de lucru şi invers: 1-2 minute;
i) efectivul echipei de deservire, exclusiv conducătorul
autovehiculului de tracţiune: mine amorsate 5 pionieri; mine neamorsate 8 pionieri;
j) viteza de deplasare: 40-50 km/h;
k) autovehicul de tracţiune: DAC 665T
l) dimensiuni de gabarit: lungimea 5280 mm; lăţimea 2020 mm;
înălţimea: 1970 mm.
m) productivitatea în 10 ore de lucru: 800 complete.
Art. 44 DPM-4 (fig. 6) are următoarele părţi componente:
a) tren de rulare – 2 roţi cu pneuri montate pe osii independente prin
intermediul balansierelor şi a arborilor de torsiune;
b) cadrul asamblat – pe care se află fixate toate subansamblele de
bază ale DPM-ului;
c) mecanismul de cuplare – roata cu lanţ, solidară cu roata clichetului,
clichet cu arc şi scoabă;
d) mecanismul pentru deblocare cu doua console, roata cu lanţ,
cadrul mobil, sistem de leviere.
Fig. 6 DPM-4 –vedere laterală
e) jgheabul de ghidare (fig. 7), construcţie metalică sudată cu secţiune

dreptunghiulară prevăzut cu: ţeavă de reazem; ţeavă pentru fixare în poziţie de
lucru; gura de încărcare legată articulat; căi cu role fixate de traverse; limitatoare.
28
Fig. 7 Jgheab de ghidare
f) mecanisme de ridicare-coborare pentru: jgheabul de ghidare

(format din corp, şurub de forţa, bucşă, angrenaj conic, mecanism cu dublu clichet,
arbore, mâner); al lamelelor întoarse (format din tobă cu cablu, mecanism cu
clichet, volan);
g) mecanism de evacuare a minelor: carcasă; arbore conducător cu
bloc culisant; arbore condus (2 roţi dinţate, 2 culbutoare, 2 perechi de gheare,
tacheţi);
h) mecanism de armare compus din: cadru, camă, bucşă suport;
i) dispozitiv de mascare : plug cu două brăzdare; două schiuri de reazem
unite cu un balansier; două dispozitive de strângere; două lame întoarse;
j) transmisia: cu lanţ şi arbori cardanici;
k) sistemul de comandă – pentru conectarea sau deconectarea
cuplajului conic de fricţiune al transmisiei;
l) ambreiajul;
m) instalaţia de plantare (plug şi cormane inverse);
n) instalaţia electric: 2 lămpi triple; circuite electrice; claxon; priză;
o) containerul pentru mine;
p) 2 prelate: una pentru acoperirea distribuitorului-plantator când
acestea se află în poziţie de transport şi alta pentru acoperirea containerului.
r) piesele de schimb, sculele şi accesoriile depozitate într-o ladă specială
care este aşezată pe partea stângă a cadrului distribuitorului-plantator de mine;
lopata este fixată pe partea stângă a jgheabului, iar cuţitele de rezervă ale plugului
sunt fixate la cadru; completarea setului de piese de schimb, scule şi accesorii se
face potrivit indicaţiilor date prin inventarul P.S.A.
Art. 45 – (1) Exploatarea distribuitorului-plantator de mine cuprinde:
a) indicaţii privind tehnica securităţii muncii;
b) principiul de funcţionare al distribuitorului-plantator de mine;
c) minarea;
d) întreţinerea tehnică;
e) transportul.
29
Art. 46 Indicaţii privind tehnica securităţii muncii:
a) la executarea lucrărilor de plantare a minelor cu ajutorul
distribuitorului-plantator, este necesar să fie respectate toate măsurile şi normele de
securitate prevăzute în normativele privind executarea manuală a lucrărilor de
plantare a minelor.
b) la comanda şi la munca cu distribuitorul-plantator de mine sunt
admise numai persoane care au urmat un curs special de pregătire şi care cunosc
construcţia, precum şi regulile privind tehnica securităţii pe timpul lucrului cu
materiale explozive.
c) se interzice categoric armarea minelor care au capacul de apăsare
deformat sau prezintă cute pe acesta. În cazul în care la deplantarea minelor în
scopul folosirii lor a doua oară, este necesar să se verifice cu toată atenţia starea lor
şi a percutoarelor acestora; este interzis în mod categoric să se folosească minele
care prezintă defecţiuni şi percutoarele defecte; înainte de a se trece la executarea
operaţiunilor de aşezare a minelor, este necesar ca atât minele cât şi percutoarele să
fie curăţate de pământ (sau zăpadă).
d) se admite transportarea în containere a minelor armate definitiv
numai în cazul în care percutoarele minelor au montate sistemul de asigurare.
e) operaţiunile de examinare, revizie şi înlăturare a tuturor defecţiunilor
constatate, precum şi operaţiunile de ungere şi reglare, trebuie să fie executate tot
înainte de a se trece la aşezarea minelor; este interzis în mod categoric să se
execute operaţiuni de înlăturare a unor defecţiuni constatate, în timp ce
distribuitorul-plantator de mine se deplasează.
f) în cazul, în care distribuitorul-plantator de mine este transportat la un
loc nou de lucru sau este în marş, este necesar ca jgheabul de ghidare să fie aşezat
în poziţia de transport şi să fie fixat în această poziţie.
g) la executarea operaţiunilor de încărcare a containerului de mine,
cantitatea de mine cu care urmează să se încarce este determinată de capacitatea de
încărcare a maşinii care execută remorcarea distribuitorului-plantator.
h) înainte de a se trece peste poduri sau peste alte construcţii
artificiale, este necesar să se verifice semnele indicatoare pentru a se stabili, dacă
greutatea maşinii de remorcare cu containerul şi cu remorca distribuitorului-
plantator de mine nu depăşeşte încărcătura admisibilă pentru construcţia
respectivă.
i) pe timpul deplasării executate cu distribuitorul-plantator de mine
este necesar să se respecte toate măsurile şi normele de protecţie şi securitate,
condiţionate de lucrul cu remorca (prevenirea răsturnărilor, devierilor etc.)
(3) Principiul de funcţionare al distribuitorului-plantator de mine.
Când începe deplasarea, operatorul coboară plugul la adâncimea din sol
necesară şi acţionează cuplajul. Echipajul care se află în caroseria autocamionului
scoate minele din container şi le aşează pe jgheabul de primire al distribuitorului-
plantator de mine. De pe jgheabul de primire minele sunt preluate de către tacheţii
transportului cu lanţ şi cu o anumită viteză, care condiţionează pasul de minare,
pătrund la instalaţia de plantare şi se plantează în sol (pe sol) la un anumit pas
stabilit. Înainte de a ajunge la instalaţia de plantare, mina trece prin mecanismul de
armare a percutorului, mecanism care trece percutorul minei în poziţia de luptă. În
30
cazul în care lucrările de plantare se execută cu mine nearmate definitiv,
mecanismul de armare se trece în poziţia de repaus şi ca urmare nu se mai produce
ridicarea percutorului.
(4) Minarea. Operaţiunile de minare a distribuitorului-plantator de mine se
pot executa cu mine complet armate şi cu mine care nu sunt armate definitiv.
Pentru executarea lucrărilor de minare cu mine armate definitiv, se stabileşte
un echipaj de servanţi compus din cinci persoane (din acest număr de cinci
persoane face parte şi şoferul care asigură remorcarea).
Repartizarea sarcinilor pe fiecare om din echipaj este următoarea:
a) primul servant-şeful echipajului (operatorul) se află pe scaunul
distribuitorului-plantator de mine şi are ca sarcină urmărirea modului în care se
deplasează minele în jgheabul de ghidare;
b) servanţii doi, trei şi patru se găsesc în caroseria maşinii care
execută remorcarea.
Servanţii doi şi trei execută operaţiunea de deschidere a închizătoarelor de la
rafturile containerului. Apoi, unul de sus, iar celălalt de jos, extrag minele şi le
transmit servantului patru.
Servantul patru aşează minele în jgheabul de primire, iar după aceasta pe
transportorul cu lanţ al jgheabului de ghidaj.
Odată cu terminarea lucrărilor de minare maşina care execută remorcarea se
opreşte, operatorul decuplează cuplajul, iar după aceasta, împreună cu servanţii doi
şi trei din echipaj trece distribuitorul-plantator de mine din poziţia lui de lucru în
poziţia de transport; se ridică cormanele inverse, se coboară jgheabul de ghidare în
poziţia lui de transport, se fixează jgheabul de primire, proţapul este trecut în
poziţia limită introdusă în interior, dispozitivele de strângere se blochează.
(5) Transportul pe distanţe mici a DPM-4 se poate face pe şosele, prin
tractare, de către un autocamion DAC 665 T sau un tractor de artilerie, dacă acesta
este dotat cu cârlig de remorcare. Pe distanţe mari, DPM-4 se transportă pe cale
ferată, pe un vagon platformă cu patru osii; în acest caz pe o platformă se aşează
două distribuitoare-plantatoare de mine şi două containere.
31
CAPITOLUL III
Mijloace pentru verificarea la minare, executarea culoarelor şi deminare
SECŢIUNEA 1
Mijloace manuale
Art. 47 - (1) Mijloacele manuale folosite pentru verificarea la minare a

terenului, executarea culoarelor precum şi la executarea lucrărilor de deminare se
împart în:
a) mijloace principale: detectoare, sonde, gheare de pisică;
b) mijloace ajutătoare: derulatoare cu bandă (sfoară) alb-roşu, steguleţe,
jaloane;
c) mijloace speciale destinate căutării minelor cu acţiune întârziată, minelor
cursă, minelor de apă (stetoscoape, aparatură electrică de măsură şi control etc.).
(2) În înzestrarea forţelor de geniu se găseşte completul de minare-deminare
care conţine mijloace principale şi ajutătoare necesare unei grupe de pionieri;
completul mai conţine şi mijloace de utilitate generală: busole, lanterne, cleşti, chei
pentru mine, etc.
(3) Pe lângă mijloacele manuale din înzestrare, subunităţile de geniu sau de
celelalte arme pot confecţiona mijloace improvizate pe baza aceloraşi principii
constructive, în cadrul diferitelor ateliere din zona desfăşurării acţiunilor de luptă.
1. Detectorul de metale la adâncime DMA - 1
Art. 48 DMA - 1 este destinat pentru detectarea minelor metalice şi celor

nemetalice, echipate cu percutoare metalice, îngropate în pământ, în zidărie, în
zăpadă sau sub apă.
Art. 49 Principalele caracteristici tehnico-tactice ale DMA – 1 sunt:
a) adâncimea de detectare pentru mine cu înveliş metalic: 0,7..1,2 m;
b) temperatura de lucru (0C): –25…+55;
c) masa (kg): 5,2;
d) personal de deservire: 1 pionier.
Art. 50 - (1) Descriere. DMA - 1 se compune din:
a) bloc electronic;
b) traductor acustic;
c) set de bobine cu tijă telescopică (bobină de 300, 500 sau 1000
mm);
d) bloc de alimentare (baterii R 20 sau acumulator Ag – Zn 1,5 Ah);
e) husă de transport.
(2) La două DMA - 1 se dispune de un element de încărcat acumulatorii.
32
2. Detectorul de mine tranzistorizat DT-3
Art. 51 DT-3 este destinat pentru detectarea minelor metalice îngropate în

pământ, în zidărie, în zăpadă sau sub apă.
Art. 52 Principalele caracteristici tactico-tehnice ale detectorului de mine
tranzistorizat DT-3 sunt:
a) greutatea totală a detectorului DT-3 (inclusiv cutia de transport cu
toate anexele) 4 kgf;
b) greutatea detectorului pentru lucru în poziţia ,,în picioare” 2 kgf şi
pentru poziţia ,,culcat” 1,5 kgf;
c) dimensiunile cutiei de transport: 530x200x90 mm;
d) sursa de alimentare este de două feluri: microacumulator cu
tensiunea de 3,8 V şi capacitatea de 225 mA şi o baterie tip 3-R-12 (de lanternă) cu
tensiunea de 4,5 V;
e) frecvenţa de lucru a blocului oscilator 400 ... 460 kHz;
f) frecvenţa de control în cască 100 . . . 300 Hz;
g) durata de funcţionare cu o sursă de alimentare: cu
microacumulator- 40 ore, iar cu baterie tip 3-R-12 . 200 ore;
h) durata de încărcare a microacumulatorului 15 ore;
i) adâncimea de detectare pentru minele antiblindate în carcasa
metalică 30…35 cm; mine nemetalice însă cu percutor metalic (tip PU) 7...8cm;
j) temperatura admisă pentru lucru de la –30oC la +50o C;
k) personal de deservire 1 pionier;
l) timpul necesar pentru punere în funcţiune 2 minute.
Art. 53 - (1) Descriere şi funcţionare. Detectorul de mine tranzistorizat DT-3
(fig. 8) este alcătuit din următoarele elemente: cadrul de detectare, blocul
oscilatorilor, două tije prelungitoare, butonul de reglaj, casca de ascultare tip TA-4
şi sursa de alimentare. Din completul detectorului mai fac parte: o sondă, o cheie
specială, două şurubelniţe, o piesă de etalonare şi cutia pentru ambalare şi
transport.
Fig. 8 Detectorul tranzistorizat DT -3
(2) Cadrul de detectare şi blocul oscilator sunt legate între ele printr-o
articulaţie, care permite rotirea şi fixarea cadrului în diferite poziţii de lucru sau de
transport.
33
(3) Cadrul de detectare este format dintr-o ramă metalică în jurul căreia este
fixată bobina cadrului. Blocul oscilatorilor conţine placa de conexiuni (montajul
electronic) care face legătura cu bobina cadrului de detectare prin doi conductori
flexibili.
(4) Butonul de reglaj este alcătuit dintr-un element striat la care este fixată
cheia de reglaj, o piuliţă şi o bucşă care se introduce în capătul blocului
oscilatorilor, sau în capătul tijei prelungitoare.
(5) Tija prelungitoare (fig. 9) are o lungime de 49 cm şi este formată dintr-o
ţeavă în interiorul căreia este montată tija de reglaj. La un capăt al ţevii este fixată
o cuplă prevăzută cu mufă filetată, iar la celălalt capăt al ţevii este o cuplă de
legătură cu a doua tijă prelungitoare, sau cu bucşa butonului de reglaj.
Fig. 9 Tija prelungitoare a detectorului de mine tranzistorat
(6) Casca de tip TA-4 este prevăzută cu o bonetă port cască din pânză şi cu o
cureluşă elastică pentru fixarea pe cap.
(7) Sursa de alimentare poate fi alcătuita din trei microacumulatoare sau
dintr-o baterie tip 3-R-12.
(8) Sursa de alimentare formata din 3 microacumulatoare cadmiu-nichel , se
compune dintr-o casetă cilindrică din aluminiu în interiorul căreia se găseşte un tub
izolator şi cele trei elemente de microacumulatoare. La un capăt caseta are un dop
filetat, iar la celălalt capăt este prevazută cu filet pentru montare în locaşul din
blocul oscilatorilor.
(9) Elementele de microacumulatoare se introduc în carcasă cu polul pozitiv
(+) în sus. Introducerea acestora în poziţie inversată duce la defectarea blocului
oscilatorilor.
(10) Încărcarea sursei de alimentare formată din microacumulatoare se face
cu ajutorul unui redresor special, care transformă curentul alternativ în curent
continuu şi are posibilitatea să fie conectat la reţeaua de 110 V si 220 V. Încărcarea
microacumulatoarelor se execută în cadrul atelierelor, folosindu-se numai prize
care posedă contact de masă.
(11) Sursa de alimentare cu baterie 3-R-12 este alcătuită dintr-o casetă din
material plastic, prevazută în interior cu două lamele de contact, care fac legătura
cu un disc metalic filetat montat în interiorul casetei şi cu un ştift de contact. După
montarea bateriei în casetă, aceasta se fixează în locaşul blocului oscilatorilor prin
înfiletarea discului metalic.
(12) Sonda din completul detectorului DT-3 este formată dintr-o tijă
metalică ascuţită, cu diametrul de 6 mm şi lungimea de 340 mm, prevăzută la capăt
cu un mâner ce se poate monta la tija prelungitoare a detectorului.
34
(13) Piesa de etalonare este un disc metalic cu diametrul de 40 mm şi
grosimea de 1,5 mm.
(14) Detectorul de mine tranzistorizat DT-3 funcţionează pe principiul
modificării frecvenţei unui oscilator de înaltă frecvenţă, atunci când un corp
metalic (carcasa metalică a minei) modifică inductanţa bobinei cadrului de
detectare. Variaţia frecvenţei oscilatorului se sesizează ca o variaţie a frecvenţei
sunetului care se aude în cască.
Art. 54 - (1) Pregătirea detectorului pentru lucru. Corespunzător poziţiei de
lucru (culcat sau în picioare) se execută asamblarea detectorului.
(2) Pentru poziţia ,,culcat”
a) se scoate blocul oscilatorilor şi cadrul de detectare din trusa de
transport;
b) se aşează casca TA -4 pe cap şi se fixează prin cureluşa elastică;
c) se montează sursa de alimentare prin înşurubare până când se aude
în cască un pocnet sau un ton.
(3) Pentru poziţia ,,în picioare”:
a) se scoate butonul de reglaj prin deşurubarea mufei şi se trage afară
din blocul oscilatorilor;
b) se scot din cutia de transport elementele tijei prelungitoare şi se
asamblează;
c) se asamblează tijele cu blocul oscilatorilor, iar în partea opusă se
montează butonul de reglaj.
(4) După asamblarea detectorului se slăbeşte şurubul cu piuliţă fluture care
fixează cadrul detector şi se roteşte acesta într-o poziţie convenabilă de lucru, apoi
şurubu1 se strânge la loc.
(5) Se roteşte butonul de reglaj până când în cască se aude un semnal sub
formă de ton telefonic sau un semnal cu timbru cât mai jos. Se aşează pe sol piesa
de etalonare şi se aduce cadrul detector deasupra acesteia la o distanţă de 3.. . 4 cm,
paralel cu solul. Se reglează detectorul în această poziţie astfel ca semnalul din
cască să dispară.
(6) Se depărtează cadrul detector faţă de piesa de etalonare şi se roteşte apoi
butonul de reglaj în continuare până când se obţine al doilea sunet, care la
apropierea cadrului detector de piesa de etalonare va dispare sau va scădea în
intensitate.
(7) Acest semnal indică prezenţa metalului în zona cercetată şi detectorul se
consideră reglat.
Art. 55 - (1) Modul de lucru. Pentru poziţia de lucru “culcat” nu se folosesc
tijele prelungitoare, detectorul ţinându-se cu mâna dreaptă de blocul oscilatorilor.
Pentru poziţia de lucru ,,în picioare” se montează tijele prelungitoare, iar detectorul
se ţine cu ambele mâini.
(2) Cadrul detector se deplasează paralel cu suprafaţa solului la o distanţă de
3.. . 4 cm prin mişcări la stânga, la dreapta şi înainte.
(3) Când se aude în cască o scădere a semnalului, sau dispariţia totală a
acestuia se trece la o cercetare mai amănunţită a locului respectiv pentru stabilirea
poziţiei exacte a minei.
35
3. Sonda
Art. 56 - (1) În completul de minare-deminare se găsesc două tipuri de

sonde: scurtă şi lungă demontabilă. În atelierele de unităţi se pot confecţiona sonde
demontabile sau nedemontabile, avându-se în vedere dimensiunile şi forma
constructivă a sondelor din înzestrare.
(2) Lucrul cu sonda consta în înţeparea terenului din 10 în 10 cm, sonda
menţinându-se într-o poziţie oblică la un unghi de 30... 40 o faţă de teren. Cu sonda
lungă se cercetează fâşii de teren de 2... 4 m lăţime, iar cu sonda scurtă, fâşii de 1,5
m lăţime. Înţeparea terenului se face cu atenţie, deoarece o mişcare bruscă ar putea
provoca explozia unei eventuale mine.
Art. 57 Sonda scurtă (fig. 10) cu lungimea de 40 cm şi diametrul de 0,8 cm,
este ascuţită la un capăt, iar la celălalt capăt este prevăzută cu mâner. Sonda scurtă
se foloseşte pentru poziţia de lucru ,,culcat”.
Fig. 10 Sonda scurtă (schiţă)

Art. 58 Sonda lungă demontabilă (fig. 11) destinată pentru poziţia de
lucru ,,în picioare”, este formată dintr-o tijă metalică cu lungimea de 30 cm şi două
segmente prelungitoare din lemn prevăzute cu manşoane metalice pentru îmbinare.
Tija metalică are un capăt ascuţit, iar celălalt capăt filetat. Segmentele
prelungitoare sunt vopsite din 20 în 20 cm în culoare alb-roşu pentru a fi între-
buinţate şi ca jaloane. Sonda lungă este de 1,5.. .2 m lungime.
Fig. 11 Sonda lungă demontabilă(schiţă)

4. Gheara de pisică
Art. 59 - (1) Ghearele de pisică se confecţionează cu două, trei sau patru

braţe şi sunt alcătuite din gheara propriu-zisă şi o frânghie de tracţiune (cablu) cu
lungimea de 40.. . 50 m.
(2) Gheara de pisică se foloseşte la cercetarea porţiunilor de teren în scopul
descoperirii eventualelor mine cu acţionare la tracţiune; la cercetarea cursurilor de
apă; la căutarea minelor cursă; la scoaterea de la distanţă a minelor nedeplantabile
36
sau necunoscute; la înlăturarea de la distanţă a unor obiecte care ar putea fi minate
etc.
(3) În completul de minare-deminare se găseşte gheara de pisică cu patru
braţe rabatabile (fig. 12).
Fig. 12 Gheara de pisică cu 4 braţe rabatabile (reprezentare axonometrică)
(4) Gheara de pisică cu două braţe (fig. 13) se foloseşte în special pentru
scoaterea din locaş a minelor antiblindate nedeplantabile sau a celor necunoscute.
Fig. 13 Gheara de pisică cu 2 braţe (schiţa-principiu de utilizare )
(5) Pentru scoaterea din mină a mecanismului de percuţie, înainte ca mina să

fie răsturnată, frânghia ghearei de pisică are prinsă către capătul său o altă frânghie
mai scurtă prevăzută cu un drug la capăt.
(6) La scoaterea minei se poate folosi un dispozitiv cu scripete montat pe un
ţăruş, sau un trepied improvizat, peste care se trece frânghia de tracţiune.
(7) În înzestrarea trupelor se mai găsesc gheare de pisică cu patru braţe care
pot fi confecţionate şi în cadrul atelierelor din zonă.
Art. 60 Pentru mişcarea din loc a unor obiecte părăsite de inamic, sau pentru
deschiderea unor uşi, ferestre, zăvoare etc., se folosesc cârlige cu frânghie, care pot
fi confecţionate de trupe cu mijloacele din zonă.
Fig. 14 Cârlig
37
SECŢIUNEA a 2- a
Mijloace ajutătoare
Art. 61 - (1) Pe timpul efectuării lucrărilor de cercetare sau de deminare,

pentru delimitarea unor sectoare de lucru, marcarea unor direcţii de deplasare sau a
locului unde s-au descoperit mine plantate, se foloseşte în special şnurul alb-roşu
(alb-negru) înfăşurat pe derulatoare precum şi steguleţe albe şi roşii.
(2) În completul minare-deminare se găsesc derulatoare confecţionate din
material plastic, cu sfori din relon vopsite din metru în metru în culori alb-roşu. În
complet sunt trei derulatoare cu sfoară tip I (cu lungimea totală de 183 m) şi două
derulatoare cu câte două sfori tip II (cu lungimea totală de 100 m pe derulatoare).
(3) Steguleţele sunt confecţionate din pânză albă sau roşie, de formă
triunghiulară (triunghi isoscel cu baza de 11 cm şi latura de 13... 14 cm), fixată pe
un suport din sârmă în forma de L cu înălţimea de 30 cm.
(4) Derulatoarele cu şnur (bandă) colorat, precum şi steguleţele se pot
confecţiona în cadrul atelierelor din unităţi. Este necesar ca discurile derulatoarelor
să se confecţioneze din lemn sau materiale plastice, şi nu din metal, pentru a nu
face zgomot pe timpul derulării în apropierea inamicului.
Art. 62 (1) Pentru marcarea de lungă a câmpurilor de mine şi a culoarelor
prin acestea, de regulă în afara contactului cu inamicul, se foloseşte CMCC -
Complet marcare câmpuri de mine şi culoare prin câmpuri de mine.
(2) CMCC se compune din:
a) subcompletul marcare câmpuri de mine;
b) subcompletul marcare culoare prin câmpuri de mine.
(3) Pentru marcarea câmpurilor de mine se folosesc panourile tip triunghi de
culoare roşie, cu inscripţia ,,MINE" (de culoare albă). Pentru marcarea culoarelor
prin câmpurile de mine se folosesc panourile tip săgeată (stânga şi dreapta),
bicolore (jumătate roşu şi jumătate alb). Panourile tip triunghi şi tip săgeată se
amplasează în teren cu ajutorul suporţilor pentru panouri.
(4) Noaptea, vizibilitatea marcajului culoarului prin câmpurile de mine se
asigură cu dispozitive luminiscente. La fiecare din panourile tip săgeată instalate la
intrarea şi ieşirea din culoar se montează, la acelaşi nivel, câte 2 (două) dispozitive
luminiscente, iar pe fiecare panou tip săgeată instalat de-a lungul culoaruli, câte un
dispozitiv luminiscent.
38
Sârmă zincată Dispozitiv luminiscent
Câmp de mine
Câmp de mine Suport panou
d
Panou tip săgeată Panou tip triunghi
d = max. 25 m Culoar
Fig. 15 Marcarea culoarelor şi a câmpurilor de mine cu ajutorul CMCC
SECŢIUNEA a 3- a
Mijloace mecanice
1. Dragorul de mine D-5 M
Art. 63 Destinaţia. Se foloseşte la executarea culoarelor în câmpurile de

mine, verificarea la minare a zonelor de risc şi deminarea totală a terenului.
Art. 64 Principalele caracteristici tactico-tehnice ale D-5 M:
a) tipul dragorului cu discuri şi cuţite, cu acţiune prin apăsare şi
dezgroparea minelor;
b) numărul blocurior de rulare 2 bucăţi;
c) numărul discurilor la fiecare bloc 3 bucăţi;
d) greutatea totală a dragorului 7300…7500 kgf;
e) greutatea unui bloc de rulare 2 300 kgf;
f) dimensiunile de gabarit ale dragorului sunt lungimea (de la extremitatea
din faţă a tancului până la extremitatea din faţă a dragorului) 3189 mm şi lăţimea
3800 mm;
g) lăţimea culoarului executat de un bloc de rulare 730...810 mm;
h) lăţimea culoarului executat de o secţie de cuţite 600 mm;
i) lăţimea spaţiului nedragat între blocurile de rulare 2 100 mm;
j) numărul de explozii de mine antiblindate la care rezistă dragorul:
k) pentru încărcături de 7 kgf trotil 12 explozii, iar pentru încărcături de 14
kgf trotil 4 explozii;
39
l) timpul necesar pentru montarea dragorului la tanc de către echipaj
30...45 minute;
m) timpul necesar pentru demontarea dragorului de către echipaj 8...13
minute;
n) timpul necesar pentru desprindere în caz de avarie 1 secundă;
o) viteza medie de deplasare a tancului cu dragor pe drumuri de pământ
15...20 km/oră iar în afara drumurilor 1...15 km/oră;
p) viteza de lucru a tancului cu dragor 6...12 km/oră;
q) raza de viraj minimă a tancului cu dragor 9 m;
r) raza de viraj nepericuloasă în câmpul de mine 65 m;
s) obstacole ce pot fi trecute de tancul cu dragor: panta (rampa) maximă
23 ; şanţuri cu lăţimea de 2...5 m; înclinare transversală maxima 20o;
o
t) transportul dragorului se face după cum urmează: un complet de dragor

în 3 autocamioane DAC –665 (pe drumuri de pământ) iar pe calea ferată se
transportă 3 complete de dragor pe un vagon platformă de 50 tf.
Art. 65 - (1) Descrierea. Principalele subansambluri ale dragorului de mine
D-5 M sunt: cadrele (dreapta-stânga) cu cablurile de susţinere; două blocuri de
rulare cu câte 3 discuri fiecare; dispozitivul de cuplare a dragorului la tanc două
secţii de cuţite şi mecanismele de ridicare a secţiilor de cuţite; caseta cu dispoziti-
vul de semnalizare; dispozitivul special alcătuit din rulou şi lanţ; trasatorul montat
la cârligele de remorcare din spate a tancului; instalaţia electrică.
(2) Descrierea în detaliu şi modul de exploatare a dragorului de mine D-5 M
sunt prezentate în ,,Instrucţiunile pentru cunoaşterea, exploatarea, întreţinerea
tehnică şi repararea la unităţi a dragorului de mine D-5 M şi a macaralei M3-SR”
ediţia 1973.
SECŢIUNEA a 4- a
Mijloace explozive
1. Încărcătura alungită reactivă IAR-3
Art. 66 Destinaţia. IAR-3 se foloseşte la executarea culoarelor cu lungimea

de 50 m sau 100 m, prin câmpurile de mine antiblindate.
Art. 67 Principalele caracteristici tactico-tehnice ale încărcăturii alungite
reactive IAR-3:
a) numărul total de blocuri dintr-un complet 54 bucăţi;
b) numărul total al motoarelor reactive 22 bucăţi;
d) cantitatea de încărcături ce se realizează dintr-un complet cu
lungimea de 100 m - 1 bucată; cu lungimea de 50 m - 2 bucăţi;
d) greutatea unui bloc de bază fără motor reactiv 36 kgf iar cu motor
reactiv 73 kgf;
e) greutatea substanţei explozive pe metru liniar de încărcătură de 8,0
kgf;
f) greutatea totală a unui complet fără ambalaj - 2 690 kgf iar în
ambalaj - 3980 kgf;
g) distanţa maximă de lansare a încărcăturii 350 m;
40
h) lăţimea culoarului rezultat în urma exploziei încărcăturii alungite
reactive într-un câmp de mine antiblindate cu rezistenţă obişnuită la presiunea
exploziei 6 m;
i) abaterile laterale în deplasarea încărcăturii max. 15% din distanţa de
lansare;
j) distanţa de împrăştiere a schijelor la explozia încărcăturii max. 500
m;
k) personalul necesar pentru montarea încărcăturii 1+6 pionieri;
l) durata de montare a încărcăturii 1,5.. .4,5 ore;
Art. 68 - (1) Descrierea. Un complet încărcătură alungită reactivă este
alcătuit din: blocuri de încărcături, motoare reactive, ansamblu format din instalaţia
de darea focului cu blocul de transmitere a detonaţiei, reţeaua electrică de lansare.
Fiecare complet este prevăzut şi cu o garnitură de chei. Motoarele reactive pot fi
ambalate şi livrate separat de blocurile de încărcături, sau pot fi montate la
blocurile de încărcături.
(2) Blocurile de încărcături. În complet sunt 54 de blocuri, din care 50 sunt
blocuri de bază, iar 4 sunt blocuri de cap. Un număr de 8 blocuri de bază au
încărcături cumulative şi blocuri intermediare pentru transmiterea detonaţiei.
(3) Blocul de bază (fig. 16) se compune din trei ţevi metalice cu lungimea de
195 m încărcate cu cartuşe de trotil.
(4) Ţevile sunt prinse cu două coliere formând un bloc cu secţiunea
triunghiulară. Distanţa dintre axul longitudinal a două ţevi alăturate este de 225
mm.
Fig. 16 Blocul de bază
(5) Fiecare element de ţeavă are sudat la un capăt o bucşă de cap cu filet
exterior, iar la celălalt capăt o bucşă la care este prinsă o piuliţă olandeză cu filet
interior.
(6) Colierul este format din trei brăţări profilate, îmbinate între ele prin două
articulaţii, iar strângerea brăţărilor se face printr-un cui spintecat, ce se introduce în
ochiurile brăţărilor.
(7) Părţile din mijloc ale brăţărilor colierului, la strângere, formează o mufă
care se foloseşte pentru fixarea în colier a blocului intermediar de transmitere a
detonaţiei, a motorului reactiv, sau a instalaţiei de darea focului cu ansamblul de
transmitere a detonaţiei.
(8) Blocul de cap este alcătuit din 3 ţevi cu încărcătură de exploziv
asamblate prin două coliere. Lungimea ţevilor este de 1,25 m. Două din aceste
blocuri sunt prevăzute la un capăt cu pinten în formă de piramidă triunghiulară.
41
(9) Blocul de baza cu încărcătură cumulativă şi cu bloc intermediar pentru
transmiterea detonaţiei este asemănător blocului de bază simplu, cu deosebirea că
în mijlocul fiecărui element de ţeavă sunt câte două cartuşe speciale de trotil. Unul
din aceste cartuşe are la un capăt o concavitate (gol cumulativ), iar celălalt cartuş
de trotil are un capăt sferic. Spaţiul dintre cele două cartuşe de trotil, necesar
formării jetului cumulativ, este completat printr-un tub distanţier din carton.
Elementul de ţeavă cu încărcătură cumulativă asigură transmiterea detonaţiei
numai într-o singură direcţie, de la bucşa de coadă spre bucşa de cap.
(10) Blocul de bază cu încărcătură cumulativă este prevăzut şi cu bloc
intermediar pentru transmiterea detonaţiei. Blocul intermediar pentru transmiterea
detonaţiei este alcătuit dintr-un corp cilindric la care sunt sudate trei bucşe. Corpul
şi bucşele sunt încărcate cu cartuşe de trotil. Blocul intermediar se fixează în mufa
din mijloc a unui colier al blocului de bază, astfel încât bucşele cu cartuşele de
trotil să fie îndreptate spre elementele de ţeavă.
(11) Blocul de bază cu încărcătură cumulativă este marcat la mijlocul
fiecărui tub cu încărcătură de exploziv, prin câte două dungi circulare de culoare
neagră, cu lăţimea de 10 mm la distanţa de 15 mm una de alta.
(12) Motoarele reactive. În complet sunt 4 motoare de cap şi 18 motoare de
tracţiune. Deosebirea dintre aceste motoare constă numai în numărul ajutajelor
(motoarele de cap au un singur ajutaj, iar cele de tracţiune au trei ajutaje).
(13) Motorul reactiv (fig. 17) se compune din camera reactivă cu încărcătura
de pulbere, corpul cu instalaţia de aprindere şi capacul cu ajutaje.
Fig. 17 Motorul reactiv
(14) Încărcătura de pulbere a motorului reactiv este alcătuită din trei calupuri
de pulbere presată, între care sunt aşezate inele metalice de distanţare. Fiecare
calup are prin mijloc un canal
(15) Instalaţia de aprindere serveşte pentru legarea motorului la reţeaua
electrică a încărcăturii alungite, aprinderea cartuşelor pirotehnice şi transmiterea
jetului de foc spre amorsa din pulbere neagră.
(16) În capacul ajutajelor este montat un ajutaj la motoarele de cap şi trei
ajutaje la motoarele de tracţiune.
(17) Jumătate din cantitatea fiecărui tip de motoare ale unui complet (2
motoare de cap şi 9 de tracţiune) sunt prevăzute cu întârzietor pirotehnic, introdus
între cartuşul pirotehnic şi amorsor, care asigură aprinderea încărcăturii de pulbere
după 5.. . 6 secunde de la declanşarea aprinderii cartuşelor pirotehnice.
42
(18) Motoarele reactive cu întârzietor sunt marcate prin două dungi circulare
de culoare neagră de 20 mm lăţime, situate pe corpul camerei reactive şi două
dungi de 10 mm lăţime situate pe corpul cu instalaţia de aprindere.
(19) Motoarele se fixează în colierele blocului de bază, sprijinindu-se la un
capăt pe corpul instalaţiei de aprindere, iar la celălalt capăt pe racordul din capacul
ajutajelor. Motorul se fixează cu ajutorul şaibelor speciale şi a piuliţelor, după ce s-
a aşezat în poziţia corespunzătoare cu ajutorul pintenului de prindere.
(20) Ansamblul format din instalaţia de dare a focului cu blocul de
transmitere a detonaţiei (fig. 18). Ansamblul este montat la un bloc de bază cu
ajutorul a patru coliere. În figură se prezintă cuplate între ele, în poziţia de luptă,
instalaţia de darea focului şi blocul de transmitere a detonaţiei.
Fig. 18 Ansamblul format din instalaţia de dare a focului şi

blocul de transmitere a detonaţiei
(21) Instalaţia de darea focului este alcătuită dintr-un tambur metalic cu

cablul de acţionare şi mecanismul de percuţie cu capsa detonantă CD-11 R.
(22) Pe tamburul metalic este înfăşurat cablul de acţionare cu lungimea de
350 m şi diametrul de 2,16 mm. Tamburul cu cablul de acţionare este introdus într-
un corp metalic fixat prin două coliere la blocul de bază.
(23) În partea din faţă a corpului instalaţiei de darea focului este fixat
mecanismul de percuţie cu ajutorul unei bucşe cu piuliţă.
(24) Mecanismul de percuţie acţionează la tracţiune şi este format dintr-un
corp metalic în care se găseşte cuiul percutor (reţinut de două bile) şi arcul. La
capătul corpului metalic se găseşte declanşatorul la care este fixat un capăt al
cablului de acţionare. Celălalt capăt al cablului de acţionare este legat la ancoră
(tijă metalică alcătuită din două părţi înşurubate).
(25) În poziţie de transport ancora se află introdusă în interiorul corpului
instalaţiei de darea focului.
(26) Blocul de transmitere a detonaţiei se compune dintr-un corp cilindric, la
care sunt sudate trei bucşe încărcate cu trotil, ca şi la blocul intermediar pentru
transmiterea detonaţiei.
(27) În interiorul corpului cilindric se introduce detonatorul, care are două
poziţii una de transport (de siguranţă) şi a doua de luptă. Detonatorul este alcătuit
din două pahare înşurubate între ele: paharul de luptă încărcat cu două calupuri
(unul din tetril prevăzut cu locaş pentru capsa detonantă CD-11 R şi unul de trotil)
şi paharul de protecţie care are fundul masiv. Capătul paharului de protecţie este
43
vopsit în culoare roşie, iar la montarea detonatorului în poziţia de luptă acesta iese
în afara piuliţei de fixare a detonatorului.
(28) Reţeaua electrică de lansare. Se foloseşte la aprinderea simultană a
cartuşelor pirotehnice de la motoarele reactive şi se compune din: conductorul de
distribuţie, conductorul principal şi conductorul de comandă.
(29) Conductorul de distribuţie are 11 derivaţii, iar la capătul fiecărei
derivaţii există o semimufă cu ajutorul căreia reţeaua electrică se conectează la
motoare. Fiecare semimufă este acoperită cu un capac pentru protejarea
contactelor. La capătul conductorului de distribuţie se găseşte o semimufă pentru
conectare la conductorul principal.
(30) Conductorul principal are lungimea de 60 m şi este prevăzut cu
semimufe la ambele capete.
(31) Conductorul de comandă are lungimea de 0,60 m şi este prevăzut la un
capăt cu semimufă pentru conectare cu semimufa conductorului principal, iar la
celălalt capăt are două fişe pentru conectare la bornele explozorului.
(32) Aprinderea încărcăturii alungite reactive IAR-3 se face cu explozorul
model 1976 (explozor cu condensatori cu tensiunea de 750 V şi energia acumulată
de 7 Ws).
(33) Garnitura de chei (fig. 19). Se foloseşte la asamblarea încărcăturii
alungite şi se compune din două lăzi având fiecare câte 5 chei speciale cu bandă, 2
chei simple cu cioc pentru piuliţele olandeze şi 3 chei tubulare pentru piuliţele
colierelor .
Fig. 19 Garnitura de chei
(34) Principiul de funcţionare. Impulsul curentului electric dat de explozor

aprinde cartuşele pirotehnice de la toate motoarele reactive ale încărcăturii alungite
conectate la reţeaua electrică.
(35) Direct de la cartuşul pirotehnic sau prin întârzietorul pirotehnic, se
aprinde amorsorul de pulbere, care la rândul său aprinde încărcătura de pulbere a
motoarelor.
(36) Din acest moment toate motoarele fără întârzietoare încep să lucreze;
încărcătura se mişcă pe teren în direcţia stabilită.
(37) După 5... 6 secunde de la începerea mişcării intră în lucru şi celelalte
motoare cu întârzietoare.
44
(38) Motoarele de cap ridică partea de cap a încărcăturii alungite deasupra
terenului la o înălţime până la 1 m şi o susţine în această poziţie pe întregul drum
de deplasare, asigurând astfel posibilitatea de trecere a încărcăturii peste obstacole.
(39) Pe timpul mişcării încărcăturii, cablul de acţionare a cărui capăt a fost
fixat pe poziţia de lansare, se desfăşoară de pe tambur. La terminarea desfăşurării,
prin întinderea cablului de acţionare se smulge declanşatorul mecanismului de
percuţie de care este legat celălalt capăt al cablului şi se eliberează cuiul percutor
care loveşte capsa detonantă CD-11 R. Explozia capsei iniţiază detonatorul, iar
explozia acestuia se transmite la întreaga încărcătură.
(40) Presiunea undei de şoc rezultată din explozia încărcăturii alungite are ca
efect declanşarea exploziei minelor cu acţionare la apăsare, formând astfel culoarul
prin câmpul de mine.
Art. 69 - (1) Pregătirea încărcăturii alungite pentru asamblare. Încărcăturile
alungite reactive se primesc de către subunităţile care execută culoarele cu
motoarele reactive montate la blocuri sau cu motoarele reactive nemontate.
(2) Capsele detonante CD-11 R în toate cazurile se livrează separat,
nemontate în instalaţiile de darea focului.
(3) Pregătirea pentru asamblarea încărcăturii, primită sub forma unor blocuri
cu motoarele şi instalaţia de darea focului montate constă în:
a) verificarea circuitului instalaţiei de aprindere a motoarelor reactive;
b) verificarea reţelei electrice de lansare;
c) montarea capsei detonante CD-11 R la instalaţia de darea focului.
(4) Atunci când încărcătura alungită se primeşte cu motoarele reactive
nemontate se mai adaugă în plus:
a) montarea motoarelor la blocurile de bază şi la cele de cap;
b) montarea ansamblului format din instalaţia de darea focului şi
blocul de transmiterea detonaţiei.
(5) Verificarea circuitului instalaţiei de aprindere a motoarelor reactive, sub
aspectul conductibilităţii acesteia, se execută cu ajutorul ohmetrului (OM-2).
(6) În acest scop se conectează conductorul de comandă la conductorul
principal, iar semimufa conductorului principal se înşurubează la ansamblul de
aprindere al motorului. La conectarea cu ohmetru a fişelor conductorului de
comandă, rezistenţa circuitului trebuie să fie de 3.. . 4 ohmi.
(7) Verificarea reţelei electrice de lansare se face sub aspectul
conductibilităţii şi a lipsei scurt-circuitului. Pentru verificare, reţeaua trebuie să fie
asamblată rămânând strânsă sub formă de colaci.
(8) Se conectează la capetele conductorului de comandă ohmetrul (OM-2)
care trebuie să indice rezistenţa de 4... 6 ohmi.
(9) Verificarea stării de funcţionare a contactelor privind lipsa scurt-
circuitului se execută prin scoaterea succesivă a capacelor semimufelor. Scoaterea
capacului de la oricare din semimufe trebuie să ducă la întreruperea circuitului.
(10) Pentru montarea motoarelor se execută mai întâi asamblarea blocurilor
în perechi, cu scopul de a se evita dereglarea elementelor de ţeavă ale blocurilor
atunci când se demontează colierele în vederea aşezării şi fixării motoarelor.
(11) Motoarele se montează mai întâi la un bloc, apoi la al doilea bloc din
cadrul unei perechi. După aceasta blocurile se dezmembrează şi se introduc în
45
ambalaje. Atunci când încărcătura se asamblează direct pe poziţia de lansare,
montarea motoarelor se execută pe măsura asamblării blocurilor.
(12) Pentru montarea unui motor la blocul de încărcătură:
a) se deşurubează câte două piuliţe de pe fiecare colier;
b) se slăbeşte cea de a treia piuliţă, se scot cuiele spintecate şi se rabat
brăţările colierelor de pe care s-au deşurubat piuliţele;
c) se deplasează înainte cu 3... 4 cm colierul din faţă lovind uşor cu
cheia brăţările colierului;
d) se deşurubează piuliţele şi se scot şaibele speciale de pe corpul
instalaţiei de aprindere şi de pe racordul motorului (dacă şaibele au fost montate la
motor);
e) se amplasează motorul între elementele de ţeavă ale blocului (cu
ajutajele spre colierul din spate şi cu pintenul de prindere în sus), se introduce
racordul motorului în colierul din spate şi se închide brăţara acestuia;
f) se închide brăţara colierului din faţă, apoi se apropie ambele
coliere şi se asigură strângerea colierelor pe racord şi pe corpul instalaţiei de
aprindere a motorului;
g) se asamblează colierele, se introduc cuiele spintecate şi se strâng
piuliţele cu cheia până la refuz;
h) se montează şaibele speciale pe corpul instalaţiei de aprindere şi pe
racordul motorului în aşa fel încât în crestăturile şaibelor să intre brăţările
colierelor, apoi se înşurubează piuliţele şi cu ajutorul cheilor cu bandă se strâng
pană la refuz.
(14) Pentru montarea instalaţiei de darea focului:
a) se aşează blocul de încărcătură astfel încât cuiele spintecate să fie în
sus şi se demontează parţial două coliere din spate;
b) se deşurubează de pe corpul blocului de transmitere a detonaţiei
paharul înfiletat şi piuliţa cu şurub opritor (la asamblarea următoare se va urmări,
ca detonatorul să nu cadă din corpul blocului de transmitere a detonaţiei, iar
rondela metalică să nu cadă din piuliţă);
c) se deşurubează racordul metalic (paharul) de pe corpul
mecanismului de percuţie reţinându-se în acest scop piuliţa olandeză;
d) se înşurubează capsa detonantă CD-11 R în locaşul filetat al
mecanismului de percuţie şi se montează instalaţia de darea focului în blocul
încărcăturii;
e) se înşurubează piuliţa cu şurubul opritor pe corpul blocului de
transmitere a detonaţiei (rondela metalică vopsită în culoare albă, trebuie să fie
vizibilă în gaura piuliţei).
(15) Pentru echiparea instalaţiei de darea focului cu CD - 11 R:
a) deşurubează piuliţa olandeză, care leagă mecanismul de percuţie cu
blocul de transmiterea detonaţiei;
b) se deşurubează de pe fiecare colier care reţine instalaţia de darea
focului, câte două piuliţe ce se află pe o brăţară;
c) se slăbeşte a treia piuliţă, se scot cuiele spintecate şi se rabat
brăţările de pe care au fost deşurubate piuliţele;
d) se extrage din bloc instalaţia de darea focului;
46
e) se înşurubează capsa detonantă CD-11 R în locaşul filetat al
mecanismului de percuţie;
f) se introduce instalaţia de darea focului în coliere;
g) se roteşte instalaţia de darea focului în jurul axei, până când se
suprapune şurubul fixator de pe corpul mecanismului de percuţie pe locaşul de pe
corpul blocului de transmitere a detonaţiei;
h) se împinge instalaţia de darea focului înainte în aşa fel încât
mecanismul de percuţie cu capsa detonantă CD-11 R să intre în locaşul blocului de
transmitere a detonaţiei, apoi se înşurubează manual piuliţa olandeză a
mecanismului de percuţie pe filetul exterior al blocului de transmitere a detonaţiei;
i) se asamblează colierele, se introduc cuiele spintecate şi se strâng
piuliţele colierelor;
J) cu ajutorul cheii cu cioc se strânge pană la refuz piuliţa olandeză,
care leagă mecanismul de percuţie cu blocul de transmitere a detonaţiei.
Art. 70 - (1) Stabilirea numărului de motoare reactive. Încărcăturile alungite
pot fi astfel asamblate încât să aibă lungimea de 50 m sau 100 m.
(2) Înainte de începerea asamblării se stabileşte cantitatea de motoare
necesare, ţinându-se seama de: lungimea încărcăturii, relieful traseului de lansare şi
starea suprafeţei terenului.
(3) În tabelul 1 de mai jos este indicat numărul motoarelor necesare pentru
lansarea încărcăturii la distanţa de 350 m. Respectarea indicaţiilor din tabel este
obligatorie. Micşorarea cantităţii motoarelor fără de prevederile tabelului poate
avea ca efect neajungerea încărcăturii în câmpul de mine, iar cablul de acţionare nu
se derulează complet de pe tambur, astfel încât mecanismul de percuţie nu va fi
declanşat. Mărirea cantităţii de motoare cu 2...3 bucăţi duce la creşterea
considerabilă a vitezei, fapt ce are ca urmare distrugerea încărcăturii, până la
ajungerea ei în câmpul de mine.
(4) La micşorarea distanţei de lansare, cantitatea de motoare trebuie să
rămână aceeaşi, ca şi pentru lansarea încărcăturii la distanţa de 350 m.
(5) Numărul de motoare, necesare pentru lansarea încărcăturii la distanţa de
350 m sunt prezentate în tabelul nr. 5.
(6) Atunci când blocurile de încărcătură sunt aglomerate cu pământ sau
zăpadă, pe timpul remorcării, sau când lansarea încărcăturii se face pe un teren cu
zăpadă îmbibată cu apă, cantitatea de motoare se măreşte cu unu (pentru
încărcătura cu lungimea de 50 m) sau cu două (pentru încărcătura cu lungimea de
100 m).
47
Tabelul nr. 1
Schema Schema Schema Schema
Lungimea reliefului reliefului reliefului reliefului
Starea
încărcăturii traseului traseului traseului traseului
suprafeţei terenului
(m) de de de de
lansare lansare lansare lansare
1 2 3 4 5 6
Teren compact, uscat,
cu iarbă nu prea 100 15 (8+7) 15 (7+8) 15 (8+7) 14 (7+7)
înaltă; Pajişte uscată.
Teren nisipos
acoperit cu mult
lăstăriş şi bătătorit; 7 (3+4)
Teren îngheţat, fără 50 7 (4+3) 7 (3+4) 7 (4+3) sau
strat de zăpadă sau cu 6 (3+3)
strat de zăpadă de
max. 5 cm grosime.
Teren umed sau
pajişte umedă;
16 (8+8) 16 (8+8)
nisip afânat; arătură;
100 16 (8+8) sau sau 15 (7+8)
teren cu iarbă înaltă şi
16 (9+7) 16 (9+7)
deasă.
Teren acoperit cu 8 (4+4) 8 (4+4)

strat de zăpadă de 50 8 (4+4) sau sau 7 (3+4)
max. 20 cm grosime. 8 (3+5) 8 (5+3)
Teren umed lipicios 100 17 (9+8) 17 (8+9) 17 (9+8) 17 (8+9)
Teren acoperit cu
strat de zăpadă cu
50 9 (5+4) 9 (4+5) 9 (5+4) 9 (4+5)
grosimea de peste
20 cm.
Art. 71 - (1) Modul de asamblare a încărcăturii alungite reactive.

(2) Asamblarea încărcăturii pe poziţia de lansare constă în:
a) îmbinarea succesivă a blocurilor complete de încărcături;
b) conectarea reţelei electrice de lansare;
c) pregătirea instalaţiei de darea focului.
(3) La asamblarea încărcăturii pentru remorcare se exercută numai îmbinarea
blocurilor.
(4) Încărcăturile alungite reactive se asamblează conform tabelului 6, pentru
încărcătura cu lungimea de 100 m şi pentru încărcătura cu lungimea de 50 m.
(5) În tabel este prevăzută varianta asamblării încărcăturii de 100 m cu 17
motoare (8 fără întârzietor şi 9 cu întârzietor) şi varianta asamblării încărcăturii de
50 m cu 8 motoare (4 fără întârzietor şi 4 cu întârzietor).
(6) Elementele şi modul de asamblare a încărcăturilor alungite cu lungimea
de 100 m (cu 17 motoare) si 50 m (cu 8 motoare) sunt prezentate în tabelul nr. 6.
48
Tabelul nr. 2
Numărul blocurilor Tipul blocului de încărcătură
Indicat în scheme
Încărcătură Încărcătură
de 100 m de 50 m
1 1 Bloc de cap cu motor de cap fără întârzietor
2 2 Bloc de cap cu motor de cap cu întârzietor
3,7,9,11,13,17,19 3,7,9,11 Bloc de bază cu motor de tracţiune fără
întârzietor
4,6,8,12,14,16,18 4,6,8 Bloc de bază cu motor de tracţiune cu
întârzietor
5,15 5 Bloc de bază cu încărcătură cumulativă, cu
bloc intermediar pentru transmiterea
detonaţiei şi motor de tracţiune fără
întârzietor
10,20 10 Bloc de bază cu încărcătură cumulativă, cu
detonaţiei şi motor de tracţiune cu
întârzietor
21-24,26-29,31- 12-14,16- Bloc de bază fără motor
34,36-39,41-50 19,21-26
25,30,35,40 15,20 Bloc de bază cu încărcătura cumulativă, cu
detonaţiei fără motor
51 27 Bloc de bază cu ansamblu format din
instalaţia de darea focului şi bloc de
transmiterea detonaţiei
(7) Blocurile de bază nr. 17, 19 şi 20 pentru încărcătura de 100 m sau nr. 9,
10 şi 11 pentru încărcătura de 50 m sunt cu motoarele neconectate la reţeaua
electrică, sau cu motoarele demontate.
(8) Nu se admite abaterea de la schemele indicate (tabel) privind cantitatea
de blocuri cu încărcătură precum şi locurile amplasării lor.
(9) În situaţia când la încărcătura asamblată se găsesc mai multe motoare
decât cele rezultate din tabele, motoarele în plus se scot de la blocuri sau, din lipsă
de timp, nu se conectează la instalaţia electrică.
(10) La orice raport a motoarelor (cu înârzietor şi fără întârzietor, indicat în
paranteza din tabelul cu calculul motoarelor), motoarele fără întârzietor se
amplasează la numerele fără soţ, iar cele cu întârzietor la numerele cu soţ.
(11) Asamblarea blocurilor se începe cu blocul de cap, a cărui amplasare pe
poziţia de lansare se stabileşte în raport de direcţia şi distanţa lansării încărcăturii.
(12) Înainte de îmbinare blocurile se aşează pe sol în aşa fel, încât cuiele
spintecate, care unesc brăţările colierelor, să fie îndreptate în sus cu ochiurile
înainte.
(13) Pentru îmbinarea blocurilor, piuliţele olandeze de la blocul anterior se
înşurubează pe bucşele de cap a blocului următor. Iniţial piuliţele se înşurubează
49
manual, urmând ca la definitivarea asamblării să se strângă până la refuz cu cheia
cu bandă sau cheia cu cioc. Pentru o îmbinare mai rezistentă a tuturor elementelor
de ţeavă se recomandă slăbirea prealabilă a piuliţelor colierelor şi îndepărtarea
stratului de unsoare de pe filetele bucşelor de cap şi a piuliţelor olandeze.
(14) După îmbinarea a 3. . . 4 blocuri, partea asamblată a încărcăturii se
orientează în direcţia lansării. La asamblarea în continuare a încărcăturii trebuie să
se aibă în vedere ca aceasta să fie riguros rectilinie şi orientate în direcţia lansării.
(15) La terminarea strângerii piuliţelor olandeze se execută îndreptarea
încărcăturii şi strângerea definitivă a piuliţelor colierelor.
(16) Conectarea reţelei electrice la încărcătură se execută numai pe poziţia
de lansare.
(17) Conductorul de distribuţie se aşează de-a lungul încărcăturii, iar
ramificaţiile lui se conectează la motoare. Capătul conductorului de distribuţie se
fixează la un ţăruş bătut în pământ la distanţa de 30. . . 40 cm de la axa încărcăturii.
(18) Capacele semimufelor de la ramificaţii, care nu se conectează la
motoare, nu se deşurubează, pentru a nu se produce întreruperea circuitului.
(19) Pentru conectarea ramificaţiilor conductorului de distribuţie la motoare:
a) se scoate flanşa instalaţiei de aprindere a motorului şi se curăţă
capătul acesteia;
b) se examinează contactele instalaţiei de aprindere, urmărindu-se ca
ele să fie în stare bună şi curate;
c) se scoate capacul semimufei ramificaţiei, se introduce corect
semimufa în ansamblul de aprindere şi se înşurubează;
d) se deşurubează semimufa, se examinează contactele şi se constată
dacă nu s-a produs îndoirea (răsucirea) lamelelor de contact, apoi din nou se
introduce semimufa şi se înşurubează manual până la refuz.
(20) Pregătirea instalaţiei de darea focului pe poziţia de lansare include:
a) echiparea mecanismului de percuţie cu capsa detonantă CD-11 R;
b) stabilirea lungimii cablului de acţionare;
c) ancorarea cablului de acţionare;
d) trecerea detonatorului din poziţia de transport (de siguranţă) în
poziţia de luptă;
e) scoaterea siguranţei de transport.
(21) Pentru stabilirea lungimii necesare a cablului de acţionare:
a) se deşurubează capacul de la instalaţia de darea focului şi se scoate
ancora (ţăruşul) cu cablu;
b) se scoate de pe tambur surplusul lungimii cablului de acţionare
(pentru măsurare se poate folosi lungimea unui bloc de încărcătură care este de
1,95 m) şi se taie;
c) se fixează capătul cablului de acţionare la ancoră (ţăruş), în care
scop se deşurubează mai întâi piuliţa, se înfăşoară cablul de 3.. 4 ori în jurul
ancorei trecându-l prin canelură şi se înşurubează piuliţa la loc.
(22) Ancora se fixează în pământ la 30 . . 50 cm de la capătul din spate al
instalaţiei de darea focului.
(23) La ancorarea cablului în pământ compact sau îngheţat se foloseşte
partea superioară a ancorei.
50
(24) Pentru montarea detonatorului in poziţia de luptă:
a) se slăbeşte şurubul opritor şi se deşurubează piuliţa care reţine
detonatorul în corpul blocului de transmitere a detonaţiei;
b) se scoate detonatorul şi se introduce apoi din nou cu celălalt capăt
înainte;
c) se fixează detonatorul în noua lui poziţie şi se strânge şurubul
opritor (rondela metalică se îndepărtează).
(25) Poziţia de luptă a detonatorului este marcată prin culoarea roşie de pe
paharul de protecţie, care iese din piuliţa cu şurubul opritor.
(26) Trecerea detonatorului în poziţia de luptă constituie ultima operaţiune
de asamblare şi pregătire a încărcăturii alungite pentru lansare.
Art. 72 Măsuri speciale de siguranţă. Pe lângă măsurile generale de
siguranţă prevăzute în instrucţiuni — pentru lucrul cu materialele explozive — vor
fi respectate şi următoarele măsuri speciale:
a) verificarea conductibilităţii circuitului instalaţiei de aprindere a
motorului se execută la o distanţă minimă de 5 m faţă de motor. Blocul cu motor
(motorul) trebuie să fie aşezat într-un şanţ cu adâncimea de 1 ... 1,5 m cu ajutajele
în sus;
b) la lansarea încărcăturii nu este permisă prezenţa persoanelor în
afara adăposturilor mai aproape de 500 m de la locul exploziei, sau 150 m pentru
persoanele aflate în adăposturi;
c) încărcătura asamblată şi nelansată spre câmpul de mine se
demontează în ordinea inversă asamblării. Demontarea se începe cu trecerea
detonatorului în poziţia de transport (de siguranţa) şi montarea siguranţei de
transport. Pe corpul instalaţiei de darea focului se va indica (înscrie) lungimea
cablului de acţionare, dacă la pregătirea pentru lansare cablul a fost scurtat;
d) încărcătura neexplodată din cauza nederulării complete a cablului
de acţionare se distruge prin întinderea cablului de acţionare din adăpost de către
2.. . 3 pionieri. În toate celelalte cazuri încărcătura se distruge prin explodare. Se
interzice demontarea încărcăturilor neexplodate;
e) se interzice demontarea motoarelor, scoase din blocul de
încărcătură şi folosirea lor necorespunzătoare destinaţiei.
Art. 73 - (1) Ambalare şi transport. Blocurile de încărcături şi celelalte
elemente ale completului se păstrează ambalate, în încăperi uscate.
(2) Ambalajele pentru blocurile de încărcătură şi motoare sunt confecţionate
din şipci şi au formă (secţiune) triunghiulară pentru blocuri (2040x430x390 mm,
iar greutatea de 57 kgf) şi cilindrică pentru motoare (Ø = 270 mm, l = 1105 mm,
iar greutatea de 48 kgf).
(3) Reţeaua electrică de lansare se păstrează în două lăzi cu dimensiunile de
540 x 540 x 290 mm, având fiecare o greutate de 31 kgf.
(4) Instalaţia de darea focului se ambalează într-o ladă cu dimensiunile
900 x 414 x 270 mm şi greutatea de 98 kgf.
(5) La păstrarea pe timp limitat, în vederea folosirii încărcăturii, blocurile se
aşează în stive şi se acoperă.
51
(6) Transportul completului încărcăturii alungite se execută în ambalaje. Se
admite transportul blocurilor fără ambalaje spre locurile de asamblare până la
distanţa de 10 km.
(7) La încărcarea în autocamioane blocurile cu motoare se aşează pe
platforma autocamionului în rândurile de jos, iar blocurile fără motoare se aşează
în rândurile superioare.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51
Schema asamblarii incarcaturii alungite reactive cu lungimea de 100 m prevazuta cu 17 motoare (8+9)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
Schema asamblarii incarcaturii alungite reactive cu lungimea de 50 m prevazuta cu 8 motoare (4+4)
LEGENDA Motor de cap fara intarzietor

Motor de cap cu intarzietor
Semimufa cu capac
Motor de tractiune fara intarzietor Tarus de fixare Post de aprindere cu sursa de curent
G
Motor de tractiune cu intarzietor
Fig. 20 Schema asamblării încărcăturii alungite reactive
52
2. Încărcătura alungită
(în tub metalic cu lungimea de 2 m)
Art. 74 Destinaţia. Se foloseşte pentru lărgirea culoarelor din câmpurile de

mine antiblindate. Se mai poate folosi la executarea culoarelor prin câmpurile de
mine antiblindate sau antipersonal şi la executarea culoarelor (breşelor) prin
barajele de sârmă, sau alte baraje neexplozive.
Art. 75 Principalele caracteristici tactico-tehnice ale încărcăturii alungite (în
tub metalic cu lungimea de 2 m) sunt:
a) dimensiunile tubului metalic al încărcăturii: lungimea 2 030 mm;
diametrul exterior 50 mm;
b) greutatea tubului metalic 3,050 kgf;
c) numărul cartuşelor de trotil de 0,230 kgf ce se introduc într-un tub
metalic 19 bucăţi;
d) greutatea încărcăturii de exploziv pe metru liniar 2,300 kgf;
e) lăţimea culoarului rezultat prin explozia unei încărcături simple
aşezată la 0,5 m deasupra solului în câmpul de mine antiblindate 1…1,5 m iar într-
un baraj de sârmă până la 3 m;
f) lungimea admisibilă a încărcăturii alungite rezultată din
asamblarea mai multor elemente pentru: încărcătură simplă - 50 m,
încărcătură dublă - 70 m, încărcătura triplă până la 100 m;
g) ambalarea se face după cum urmează: elementele tubulare se
ambalează câte 6 bucăţi într-o ladă din lemn cu dimensiunile de 2300x500x140
mm şi greutatea totală de 33 kgf iar cartuşele de trotil şi mijloacele de aprindere se
ambalează separat.
Art. 76 - (1) Descrierea. O încărcătură alungită (cu lungimea de 2 m) este
alcătuită din: tubul metalic, 19 cartuşe de trotil de 0,230 kgf, o capsă pirotehnică,
0,25 m fitil ordinar şi un aprinzător pirotehnic.
(2) Tubul metalic este confecţionat din tablă de 1 mm grosime, prevăzut la
un capăt cu un manşon demontabil ascuţit, iar la celălalt capăt este supralărgit pe o
porţiune de 100 mm. În interiorul porţiunii supralărgite sunt două şănţuleţe pentru
înfiletarea elementelor tubulare atunci când se prelungesc.
(3) Capătul supralărgit este astupat cu un pahar metalic cu capac şi locaş
special pentru capsă.
Fig. 21 Încărcătura alungită (în tub metalic cu lungimea de 2m)
53
(4) Cartuşul de trotil cu greutatea de 0,230 kgf are lungimea de 100 mm,
diametrul de 45 mm şi este prevăzut la un capăt cu locaş pentru capsă.
Art. 77 - (1) Amorsarea încărcăturii alungite. Se introduc mai întâi cartuşele
de trotil în tubul metalic, astfel ca ultimul cartuş să fie cu locaşul pentru capsă spre
exterior, iar capătul cartuşului să se găsească la jumătatea porţiunii supralărgite a
tubului metalic. Se montează apoi paharul metalic, urmărindu-se ca locaşul special
al capsei pirotehnice să intre în întregime în locaşul din cartuşul de trotil.
(2) Se pregăteşte amorsa alcătuită din capsa pirotehnică cu fitilul ordinar şi
se introduce capsa în locaşul special din paharul metalic.
Art. 78 (1) Asamblarea încărcăturii alungite. Atunci când este necesar să se
îmbine mai multe încărcături de 2 m lungime, se menţine manşonu1 numai la
prima încărcătură şi paharul metalic la ultima încărcătură. Înainte de introducerea
capselor pirotehnice se verifică modul de îmbinare a tuburilor metalice astfel încât
înfiletarea capetelor acestora să se facă uşor, fără a se forţa sau lovi. La
introducerea cartuşelor de trotil în tuburile metalice trebuie să se aibă în vedere ca
în locul de contact a două încărcături, cartuşele de trotil să fie cu locaşele pentru
capsa faţă în faţă.
(2) Indiferent de lungimea totală a încărcăturii alungite ce se realizează din
mai multe elemente de 2 m, se introduc capse pirotehnice pentru fiecare element de
2 m lungime.
(3) Încărcăturile alungite pot fi asamblate sub forma încărcăturilor duble sau
triple, iar distanţa dintre axele încărcăturilor simple alăturate este de 15 cm la
încărcăturile duble şi de 20 cm la încărcăturile triple.
Fig. 22 Moduri de asamblare a

încărcăturilor alungite Stânga
(duble)/Dreapta (triple)
4) Amorsarea încărcăturii alungite realizată din mai multe elemente de 2 m

(introducerea capselor pirotehnice) se va face numai pe locul unde încărcătura
alungită urmează a fi explodată, fiind interzisă deplasarea acesteia după
introducerea capselor.
54
CAPITOLUL IV
Mine antiblindate
SECŢIUNEA 1
Mina MAT – 62 B
1. Destinaţie
Art. 79 - MAT – 62 B este destinată pentru realizarea berajelor explozive în

scopul oprii sau întârzia acţiunile desfăşurate de către inamic în locurile şi la
timpul stabilit prin imobilizarea tehnicii blindate, provocarea de distrugeri parţiale
sau totale la obiective şi influenţarea negativă a stării moral-psihice a personalului.
2. Caracteristici tactico-tehnice
Art. 80 - Principalele caracteristici tactico-tehnice ale minei MAT –62 B

sunt:
a) tipul minei cu acţionare la apăsare;
b) tipul percutorului cu care se echipează ansamblul percutor P-62
c) tipul capsei: CD-11R;
d) dimensiunile minei: diametrul de 340 mm; înălţimea de 133,5 mm;
e) greutatea minei complet echipată - 9,800 kgf;
f) încărcătura de exploziv este formată din încărcătura propriu-zisă
(7,200 kgf trotil turnat), detonatorul intermediar (0,160 kgf trotil presat), rezultând
o greutate totală de 7,360 kgf.
g) forţa la care acţionează mina (apăsarea) - 200 kgf.
Fig. 23 Mina MAT –62B

(prezentare generală)
3. Descriere
Art. 81 - (1) Mina antiblindate MAT-62 B, este de formă cilindrică, având

corpul confecţionat din bachelită de culoare maro-roşcată. Principalele elemente
ale minei sunt: corpul minei, încărcătura de exploziv, mijlocul de aprindere şi
accesorii.
(2) Corpul minei se compune din carcasă şi capac inferior. Capacul se
prinde la carcasă prin înfiletare şi lipire cu un adeziv special.
(3) Carcasa minei este prevăzută în partea centrală cu un pahar în care se
introduce detonatorul intermediar ce se fixează printr-un inel din bachelită, filetat.
55
La partea superioară a paharului se găseşte un filet în care se înşurubează capacul
de depozitare sau capacul de apăsare al ansamblului percutor P- 62.
(4) Pentru transport, corpul minei este prevăzut cu un mâner din panglică de
bumbac, fixat în două locaşuri speciale, cu două bolţuri.
Art. 82 - Încărcătura de exploziv în greutate totală de 7,360 kg. este formată
din încărcătura propriu-zisa din trotil turnat (7,2 kg.) şi din detonatorul intermediar
trotil presat (0,160 kg.), care are rolul de a iniţia explozia.
Art. 83 - Mijlocul de aprindere constă din:
a) ansamblul percutor P-62;
b) capsa CD-11 R.
4. Ansamblu percutor P – 62
Art. 84 – (1) Ansamblul percutor P- 62 este destinat să iniţieze explozia

capsa detonantă CD-11R, folosite la minele antiblindate MAT-62B şi MAT-76. La
ansamblul percutor P-62 se montează capsa detonantă CD-11 R.
(2) Principalele caracteristici tactico-tehnice ale ansamblului percutor sunt:
a) diametrul capacului de apăsare 125 mm;
b) înălţimea capacului de apăsare 57 mm;
c) greutatea ansamblului percutor 0,220kgf (împreună cu CD-11R);
d) forţa de acţionare (apăsare) minimum 200 kgf.
Art. 85 – (1) Ansamblul percutor P-62 se compune din:
a) capacul de apăsare prevăzut cu buton de basculare şi cu siguranţă
de transport;
b) percutorul propriu-zis, prins în interiorul capacului de apăsare prin
intermediul a două arcuri inelare.
(2) Butonul de basculare trece prin capacul de apăsare şi se sprijină cu
capătul pe corpul percutorului. În poziţia de transport butonul de basculare este
menţinut de siguranţa de transport. După scoaterea siguranţei de transport butonul
poate fi împins pentru trecerea (bascularea) percutorului din poziţia de transport în
poziţia de funcţionare.
(3) Percutorul propriu-zis are posibilitatea să basculeze în două poziţii în
poziţia înclinată (pentru transport) şi în poziţia verticală (pentru funcţionare).
Art. 86 (1) Percutorul P-62 se compune dintr-un corp din bachelită, în
interiorul căruia se găseşte cursorul, cuiul percutor, arcul cuiului percutor, precum
şi doi segmenţi care blochează cuiul percutor.
Fig. 24
Percutorul
P-62
56
Fig. 25 Capacul de apăsare şi
Percutorul P-62
(poziţii de funcţionare)
(2) Cursorul este de formă cilindrică prevăzut cu filet la capăt pentru

înşurubarea capsei CD-11 R şi cu două ferestre laterale în care se instalează cei doi
segmenţi din bachelită mai rezistentă.
(3) Cuiul percutor este alcătuit dintr-un căpăcel din bachelită în care este
fixat un cui metalic ascuţit.
(4) Arcul cuiului percutor se sprijină cu un capăt în căpăcelul cuiului
percutor şi un capăt în peretele de fund al corpului percutorului.
(5) În poziţia de blocare, arcul cuiului percutor este semicomprimat şi
presează asupra cuiului percutor blocat de cei doi segmenţi.
Art. 87 - (1) Funcţionarea se produce atunci când capacul de apăsare este
acţionat cu o forţă de minimum 200 kgf aplicată pe cel puţin o treime din diametrul
capacului. Sub acţiunea acestei forţe pragul capacului (cu grosimea de 1 mm) se
rupe şi capacul împreună cu percutorul coboară, până în momentul când capsa
detonantă CD-11 R se sprijină pe detonatorul intermediar al minei. In continuare,
capacul de apăsare coboară împreună cu corpul percutorului, presând asupra
cursorului, iar cursorul culisează în corpul percutorului (circa 6 mm), comprimând
arcul cuiului percutor. La sfârşitul cursei cei doi segmenţi de blocare a cuiului
percutor ajung în dreptul degajărilor existente în peretele corpului percutorului şi
sunt împinşi spre exterior, eliberând cuiul percutor care, sub acţiunea arcului
comprimat, loveşte capsa provocând explozia.
(2) În situaţia când percutorul este în poziţia înclinată (de transport),
eventuala explozie accidentală a capsei CD-11 R nu iniţiază detonatorul
intermediar (din trotil presat) sau încărcătura de exploziv (trotil turnat) a minei.
Aceasta permite ca mina antiblindate echipată cu ansamblul percutor P-62 să poată
fi transportată cu capsa CD-11 R montată la percutor, fără a prezenta pericolul unei
explozii accidentale a încărcăturii de exploziv (ca urmare a exploziei capsei).
Art. 88 - (1) Amorsarea, corespunzător celor două poziţii ale percutorului
este parţială, când percutorul se află în poziţie înclinată (de transport) cu capsa
montată şi totală, când percutorul se află în poziţie verticală (de funcţionare).
(2) Înainte de amorsare, ansamblul percutor P-62 se controlează ca siguranţa
de transport să se găsească în poziţie corectă, percutorul să nu prezinte defecţiuni
mecanice (fisuri, deformări etc.) şi să fie în poziţie înclinată.
(3) Pentru montarea capsei detonante CD-11 R ansamblul percutor se ţine în
mâna stângă, iar cu mâna dreaptă se introduce mai întâi distanţierul în deschizătura
57
din dreptul arcului după care se înşurubează capsa la percutor, apoi se scoate
distanţierul.
(4) Montarea capsei CD-11 R la percutorul P-62, fără ca distanţierul să fi
fost în prealabil introdus, este strict oprită.
(5) Pentru amorsarea totală, ansamblul percutor P-62 se montează la mina
antiblindate folosindu-se cheia de strângere. Se scoate siguranţa de transport, care
comportă mai întâi apropierea aripilor siguranţei şi ridicarea manetei. Se apasă
butonul de basculare, care aduce percutorul în poziţie verticală. Apăsarea butonului
de basculare se execută manual, la plantarea manuală a minei şi mecanic la
plantarea acesteia cu distribuitorul plantator de mine.
Art. 89 Ambalarea ansamblelor percutoare P-62 se face câte 36 bucăţi într-o
ladă din lemn. În fiecare ladă se mai găsesc două chei de strângere şi nouă
distanţiere pentru montarea capsei detonante CD-11 R. Lăzile au dimensiunile de
602 x 480 x 366 mm; greutatea unei lăzi încărcate este de 28 kgf.
5. Capsa detonantă CD –11R
Art. 90 – (1) Capsa detonantă CD-11 R este destinată să iniţieze explozia

detonatorului intermediar al minelor antiblindate MAT-62B şi MAT-76 .
(2) Se foloseşte la realizarea mijloacelor de aprindere a minelor ce se
echipează eu ansamblul percutor P-62 (MAT-62 B, MAT-76).
Art. 91 Principalele caracteristici tactico-tehnice ale capsei detonante sunt:
a) lungimea capsei 17 mm
b) diametrul exterior al niplului 22 mm
c) diametrul capsei G-2 10 mm
d) încărcătura de iniţiere - fulminat de mercur (în amestec)
e) încărcătura brizantă tetril (0,6 g)
Fig. 26 Capsa detonantă CD –11 R
Art. 92 - (1) Descrierea. Capsa detonantă CD-11 R este alcătuită dintr-un

niplu de bachelită în care este fixată capsa detonantă G-2.
(2) Capsa detonantă G-2 este alcătuită dintr-un tub de cupru în care se
găseşte încărcătura brizantă din tetril şi un căpăcel cu încărcătura de iniţiere,
sensibilă la lovire, alcătuită din fulminat de mercur în amestec cu clorat de potasiu
şi sulfură de stibiu.
58
Art. 93 - (1) Ambalarea. Capsele detonante CD-11 R se ambalează câte 16
bucăţi într-o cutie de carton. Şase cutii (96 capse) se introduc într-o cutie mare de
carton parafinată.
(2) Zece cutii a câte 96 capse CD-11 R se introduc într-o ladă din lemn cu
dimensiunile de 570x470x172 mm având greutatea de 17 kgf.
6. Funcţionarea MAT – 62 B
Art. 94 Mina antiblindate MAT-62 B, funcţionează numai când percutorul

P-62 se găseşte în poziţie verticală. Când şenila (roata) calcă pe cel puţin o treime
din diametrul capacului de apăsare al ansamblului percutor cu o forţă de minimum
200 kgf acţionează percutorul P-62, care produce explozia capsei detonante iar
aceasta iniţiază detonatorul intermediar, care la rândul său provoacă explozia
încărcăturii de trotil a minei.
Art. 95 - (1) Amorsarea. Din depozit se distribuie separat:
a) lăzile cu mine MAT-62 B (minele având montat capacul de
depozitare);
b) lăzile cu ansamblele percutoare P-62;
c) lăzile (cutiile) cu capsele CD-11 R.
(2) Fazele de amorsare ale minei antiblindate MAT-62 B:
a) amorsare parţială, când percutorul se află în poziţie de transport
(înclinată) cu capsa montată;
b) amorsare totală, când percutorul se află în poziţie de funcţionare
(verticală).
(2) Amorsarea parţială se execută înainte de transportarea minelor la locul de
plantare. Operaţiunile de amorsare parţială a minei sunt:
a) scoaterea minei din lada de ambalaj;
b) examinarea minei, urmărindu-se să nu prezinte defecţiuni mecanice
ale carcasei sau capacului: fisuri, deformări etc.;
c) deşurubarea capacului de depozitare cu ajutorul cheii de strângere,
verificându-se ca detonatorul intermediar să fie montat corect, iar garnitura de
cauciuc să se găsească în locaşul său, din interiorul paharului;
d) amorsarea parţială a ansamblului percutor;
e) montarea, cu cheia de strângere, a ansamblului percutor P-62 în
paharul minei antiblindate, verificând ca percutorul să fie în poziţie înclinată;
f) introducerea minei în lada de ambalaj sau în containerul
distribuitorului-plantator de mine.
(3)Amorsarea totală se execută la locul de plantare. Operaţiunile de
amorsare totală a minei sunt:
a) se scoate siguranţa de transport, care comportă mai întâi apropierea
aripilor siguranţei şi ridicarea manetei;
b) se apasă butonul de basculare, care aduce percutorul în poziţia
verticală (apăsarea butonului de basculare se execută manual, la plantarea manuală
a minei şi mecanic la plantarea acesteia cu distribuitorul plantator de mine).
(5) Toate operaţiunile de amorsare parţială sau totală a minelor antiblindate
MAT-62 B se execută de un singur pionier, pe o platformă de lucru situată la cel
59
puţin 50 m de locul unde se găsesc depozitate minele neamorsate. Înainte de
începerea lucrărilor de amorsare, pionierii respectivi vor fi verificaţi asupra
cunoştinţelor privind construcţia, funcţionarea şi amorsarea minelor antiblindate
MAT-62 B. Pe această platformă este interzis să se găsească mai mult de o ladă cu
mine (4 bucăţi).
7. Plantarea MAT – 62 B
Art. 96 - (1) Plantarea. Minele antiblindate MAT-62 B se plantează îngropat

sau la suprafaţa terenului, operaţiunile executându-se manual sau mecanizat.
(2) Plantarea manuală a minelor se face potrivit principiilor arătate la
capitolul I.
(3) Plantarea mecanizată cu distribuitorul-plantator de mine DMR-3 asigură
totodată şi mascarea minei. Bascularea mecanizată a percutorului în poziţie
verticală (de funcţionare) se execută de către mecanismul de schimbare a poziţiei
percutorului al distribuitorului-plantator, prin acţionarea butonului de basculare al
ansamblului percutor P-62. Acţionarea butonului de basculare are loc când mina se
găseşte pe jgheab în dreptul mecanismului de schimbare a poziţiei percutorului şi
când acesta execută cursa în jos sub acţiunea camei
(4) Pentru plantarea minelor antiblindate MAT-62 B se reglează înălţimea
jgheabului şi a mecanismului de schimbare ale distribuitorului-plantator de mine.
Înainte de începerea plantării se verifică modul de reglare a jgheabului (cu ajutorul
unei mine antiblindate MAT-62 B neamorsată).
(5) Pentru amorsarea corectă a minelor antiblindate MAT-62 B de către
mecanismul de schimbare a poziţiei percutorului al distribuitorului-plantator de
mine DPM - 4, este necesar ca înainte de începerea plantării minelor să se execute
reglarea corespunzătoare a mecanismului de schimbare astfel:
a) se reglează distanţa de la rolele jgheabului până la paharul-piston
(cota A) prin scoaterea sau adăugarea unor şaibe, astfel încât cota A să fie de 135 ±
1 mm;
b) se verifică funcţionarea mecanismului de schimbare.
(6) Dacă se constată o neconcordanţă între poziţia paharului-piston şi
mişcarea bolţurilor (ghearelor) de la mecanismul de evacuare, se realizează această
concordanţă în care scop:
a) se scoate roata de lanţ prin desfacerea piuliţelor de strângere;
b) se scoate lanţul de pe roata superioară;
c) se deplasează distribuitorul-plantator de mine DMR-3 (în aşa fel ca
roata de acţionare a mecanismului de evacuare să se rotească în sensul acelor de
ceasornic), până când cele două perechi de bolţuri ajung la acelaşi nivel;
d) se împinge manual paharul în poziţia maximă inferioară fixându-se
cama în mod corespunzător;
e) se montează lanţul şi roata de lanţ (paharul fiind în poziţie maximă
inferioară);
f) se verifică funcţionarea mecanismului de schimbare a poziţiei
percutorului.
60
(7) Reglarea corespunzătoare se realizează în momentul când paharul-piston
se află în poziţia inferioară (A min ) cele două perechi de bolţuri fiind la acelaşi
nivel.
(8) Operaţiunile de plantare mecanizată a minelor cu ajutorul
distribuitorului-plantator de mine sunt:
a) punerea în funcţiune a distribuitorului-plantator de mine şi reglarea
pătrunderii plugului la adâncimea de săpare necesară;
b) scoaterea manuală a siguranţelor de transport de la mine;
alimentarea cu mine a jgheabului distribuitorului-plantator de mine;
c) urmărirea deplasării minelor pe jgheab, a funcţionării mecanismului
de schimbare şi a calităţii mascării.
8. Neutralizarea MAT – 62 B
Art. 97 - (1) Neutralizarea minelor antiblindate MAT-62 B constă în

deşurubarea ansamblului percutor P-62 si trecerea percutorului din poziţia verticală
(de funcţionare), în poziţia înclinată (de transport) cu scoaterea capsei CD-11 R.
Operaţiunile pentru neutralizarea minei se execută în următoarea succesiune:
a) scoaterea manuală a brazdei (stratului de mascare) de pe mină, fără
a se apăsa pe capacul ansamblului percutor;
b) prinderea la mânerul minei a ghearei de pisică (drug) prevăzută cu
sfoară şi scoaterea minei din locaş cu ajutorul acestei sfori, trăgându-se de la
distanta de 25. . . 30 m de către un pionier adăpostit (mina neasigurată la
deplantare nu va exploda);
c) examinarea cu atenţie a capacului de apăsare, care nu trebuie să
prezinte fisuri, deteriorări etc.
d) deşurubarea ansamblului percutor P-62 cu ajutorul cheii de mine;
e) introducerea distanţierului în degajarea din corpul percutorului;
f) deşurubarea cu atenţie a capsei CD-11 R (percutorul fiind asigurat);
g) introducerea capsei CD-11 R în ambalaj;
h) trecerea percutorului P-62 în poziţia înclinată (de transport);
i) curăţirea de pământ a minei şi a ansamblului percutor P-62, după
care se procedează la introducerea lor în ambalajele respective.
(2) Nu se vor neutraliza minele care prezintă fisuri, deformări etc., la capacul
de apăsare sau la partea superioară precum şi minele asigurate împotriva
deplantării. În aceste situaţii minele antiblindate MAT-62 B vor fi distruse pe locul
de plantare, cu ajutorul unei încărcături de trotil de 100 ... 200 g aşezată alături de
mină sau pe aceasta.
9. Ambalarea MAT – 62 B
Art. 98 - (1) Ambalarea. Minele antiblindate MAT-62 B (cu capac de

depozitare) se ambalează aparte de ansamblele percutoare şi de capsele detonante
CD-11 R.
(2) Minele MAT-62 B (prevăzute cu capac de depozitare) se ambalează câte
4 bucăţi într-o ladă de lemn cu dimensiunile de 740x400x426 mm având greutatea
totală de 55 kgf.
61
SECŢIUNEA a 2- a
Mina antibindate MAT-76 (fără înveliş)
1 Destinaţie
Art. 99 Mina antiblindate MAT-76 este destinată pentru realizarea barajelor

explozive în scopul oprii sau întârzia acţiunile desfăşurate de către inamic în
locurile şi la timpul stabilit prin imobilizarea tehnicii blindate, provocarea de
distrugeri parţiale sau totale la obiective şi influenţarea negativă a stării moral-
psihice a personalului.
2 Caracteristici tactico - tehnice
Art. 100 Principalele caracteristici tactico-tehnice ale minei MAT-76 sunt:

a) tipul minei: cu acţiune la apăsare;
b) tipul percutorului: ansamblul percutor P – 62;
c) tipul capsei . CD-11R;
d) dimensiunile minei sunt: diametrul 320 mm;
înălţimea totală 125 mm;
e) greutatea minei complet echipată 10 kgf;
f) încărcătura de exploziv este compusă din încărcătura propriu-zisă
de 9,350 kgf trotil turnat şi detonatorul intermediar de 0,160 kgf trotil presat;
g) forţa la care acţionează mina minimum 200 kgf.
3. Descriere
Art. 101 - (1) Mina antiblindate MAT-76 este o mină fără carcasă, alcătuită
din trotil turnat, având în exterior un strat de pâslă din fibre de sticlă, care asigură
rezistenţa corpului minei (încărcăturii de exploziv). În corpul minei, este fixat (în
timpul turnării explozivului) un pahar din bachelită, care serveşte pentru montarea
ansamblului percutor P-62 sau a capacului de transport.
(2) În interiorul paharului minei se găseşte detonatorul intermediar din trotil
presat.
(3) Pentru transport mina este prevăzută cu un mâner din sfoară.
Fig. 27 Mina
antiblindate MAT-76
(fără înveliş)
62
Art. 102 - Încărcătura de exploziv în greutate totală de 10 kg. este formată
din încărcătura propriu-zisa din trotil turnat (9,350 kg.) şi din detonatorul
intermediar trotil presat (0,160 kg.), care are rolul de a iniţia explozia.
Art. 103 - Mijlocul de aprindere constă din:
a) ansamblul percutor P-62;
b) capsa CD-11 R.
Art. 104 (1) Ansamblul percutor P – 62 a fost prezentat la Art.84 - 89;
(2) Capsa detonantă CD-11R a fost prezentată la Art. 90 - 93;
(3) Funcţionarea şi amorsarea minei este la fel cu a MAT-62 B (Art. 94, 95);
(3) Plantarea minei este identică cu a minei MAT –62 B (Art. 96);
(4) Neutralizarea minei este identică cu a minei MAT –62 B (Art. 97);
(5) Ambalarea minei este identică cu a minei MAT –62 B (Art. 98);
SECŢIUNEA a 3- a
Mina antiblindate cumulativă MC – 71
1. Destinaţia.
Art. 105 Mina antiblindate cumulativă MC-71 este de tip antipodea (cu
catarg). Se foloseşte la minarea terenului în scopul scoaterii din luptă a vehiculelor
pe senile (roţi) prin străpungerea podelei cutiei blindate a vehiculului şi scoaterea
din luptă a personalului, a aparaturii şi mijloacelor din interiorul cutiei blindate.
2. Caracteristici tactico - tehnice
Art. 106 Principalele caracteristici tactico –tehnice ale MC –71 sunt:

a) tipul minei: antipodea cu mecanism de percuţie cu catarg;
b) tipul percutorului: ansamblul percutor PAP-2;
c) tipul capsei: amorsă detonantă cu întârziere;
d) dimensiunile şi greutatea elementelor componente: la încărcătură
cumulativă diametrul maxim 260 mm, înălţimea 350 mm, încărcătura de exploziv
5,100 kgf trotil turnat, detonatorul intermediar 0,225 kg trotil presat, greutatea
totală a încărcăturii cumulative 8,200 kgf; la ansamblul percutor PAP – 2:
lungimea catargului 650 mm , greutatea. 0,450 kgf, greutatea percutorului 1,050
kgf, lungimea ţăruşului de plantare 500 mm, greutatea ţăruşului de plantare 0,600
kgf; la amorsa detonantă cu întârziere: lungimea 800 mm, greutatea 0,120 kgf;
e) forţa de acţionare a ansamblului percutor PAP-2: 10 ... 20 kgf
aplicată la vârful catargului;
f) unghiul de înclinare a catargului la care se declanşează percuţia
capsei: aprox. 30o ;
g) timpul de întărziere asigurat de amorsa detonantă (capsa de
întârziere): 0,2...0,4s.
63
3. Descriere
Art. 107 Un complet mină antiblindate cumulativă MC-71 este alcătuit din:
a) încărcătura cumulativă;
b) ansamblul percutor PAP-2;
c) amorsa detonantă cu întârziere.
Fig. 28 Mina antiblindate

cumulativă MC –71
Art. 108 - (1) Încărcătura cumulativă este alcătuită dintr-un înveliş exterior
şi unul interior, din tabla de metal, între care se află încărcătura de exploziv (trotil
turnat). În partea inferioară a încărcăturii cumulative se găseşte detonatorul
intermediar din trotil presat, introdus în capacul inferior care se fixează prin înfile-
tare şi se strânge pe garnitura de etanşare.
(2) În partea superioară a încărcăturii cumulative se găseşte un capac din
tablă de metal, de formă tronconică, având scopul de a proteja formarea jetului
cumulativ. Pe capacul superior este fixat un mâner din panglică de bumbac.
(3) Capacul superior, învelişul interior şi învelişul exterior se asamblează
rigid şi etanş prin fălţuire.
(4) În partea laterală a capacului inferior este prevăzut un orificiu filetat prin
care se introduce capsa detonantă a amorsei detonante cu întârziere, în locaşul din
detonatorul intermediar.
4. Ansamblul percutor PAP-2
Art. 109 - (1) Ansamblul percutor PAP-2 se compune din percutor, catarg şi
ţăruşul de plantare. În partea superioară a ţăruşului de plantare se găseşte o plăcuţă
prevăzută cu o gaură cu filet în care se fixează percutorul prin înşurubare. Între
percutor şi catarg se montează siguranţa pentru plantare.
64
Fig. 29 Ansamblul percutor PAP-2
(2) Percutorul este alcătuit dintr-un corp metalic în care se înfiletează tubul
port-capsă, în interiorul căruia se găseşte cuiul percutor şi arcul cuiului percutor.
Capătul sferic al cuiului percutor pătrunde în cilindrul port-bile unde este menţinut
prin intermediul a două bile. La partea superioară a cilindrului port-bile este prins
un capăt al tijei, iar celălalt capăt pătrunde în contratijă şi se fixează de aceasta
printr-o piuliţă. În partea superioară a percutorului se găseşte membrana din tablă
de aluminiu care este fixată de corpul percutorului cu ajutorul unui manşon
înfiletat. Pentru etanşare contratija se sprijină pe o garnitură de cauciuc.
(3) Catargul este confecţionat din ţeavă cu lungimea de 650 mm. La un capăt
se găseşte un şurub cu ajutorul căruia catargul se fixează la contratija percutorului.
(4) Ţăruşu1 de plantare este confecţionat din ţeavă. La capătul care pătrunde
în sol are fixat prin sudură un vârf de oţel, iar la celălalt capăt este fixată plăcuţa
prevăzută cu o gaură cu filet în care se înfiletează percutorul.
(5) Siguranţa pentru plantare se compune din două semibucşe din bachelită
armată care îmbracă partea superioară a contratijei şi se sprijină pe un arc pe care-l
menţine în stare comprimată. Semibucşele sunt ţinute în aceasta poziţie de către
furca de siguranţă.
5. Amorsa detonantă cu întârziere
Art. 110 - (1) Amorsa detonantă (fig. 30) cu întârziere constituie elementul
de iniţiere a detonatorului intermediar al încărcăturii cumulative, făcând legătura
între încărcătura cumulativă şi ansamblul percutor PAP-2.
Fig. 30 Amorsa detonantă cu întârziere
(2) Amorsa detonantă cu întârziere este alcătuită dintr-o bucată de fitil

detonant la capetele căruia sunt fixate etanş capse şi nipluri. La un capăt se găseşte
65
capsa detonantă care se introduce în locaşul din detonatorul intermediar al
încărcăturii cumulative, iar la celălalt capăt se găseşte capsa detonantă legată cu un
întârzietor pirotehnic şi care se prinde la tubul port-capsă al percutorului. Fixarea
la tubul portcapsa se face cu ajutorul piuliţei care îmbracă niplul capsei detonante
cu întârzietor pirotehnic.
6. Funcţionare
Art. 111 - (1) Mina MC-71 funcţionează la înclinarea catargului in orice

direcţie cu un unghi mai mare de 30o faţă de poziţia iniţială de plantare.
(2) Odată cu înclinarea catargului se înclină şi contratija, iar aceasta apasă cu
putere pe membrană pe care o smulge şi o deformează. Continuându-se înclinarea
catargului, contratija trage tija in sus, care la rândul său trage cilindrul port-bile
comprimând totodată arcul cuiului percutor. Antrenarea acestor elemente ale
percutorului de către înclinarea catargului continuă până când cele două bile care
menţin cuiul percutor depăşesc nivelul superior al tubului port-capsă şi sunt
aruncate în afara cilindrului port-bile. Cuiul percutor nemaifiind reţinut de bile
coboară energic sub acţiunea arcului comprimat şi loveşte capsa amorsei montată
la percutor. Detonaţia se transmite prin fitil şi prin capsa de la celalalt capăt al
amorsei la detonatorul intermediar al încărcăturii cumulative, care produce
explozia acesteia.
Art. 112 - (1) Mina antiblindate cumulativă MC-71 se amorsează numai pe
locul de plantare.
(2) Din depozite se distribuie separat încărcăturile cumulative, ansamblele
percutoare PAP-2 şi amorsele detonante cu întârziere.
(3) Amorsarea minelor antiblindate cumulative MC-71 începe cu verificarea
atentă a elementelor componente ale minei, interzicându-se amorsarea minelor a
căror elemente prezintă unele defecţiuni:
a) la încărcătura cumulativă;
b) fisuri pe capacul superior sau capacul inferior, precum şi pe
învelişul exterior;
c) deteriorarea filetului la orificiul din partea laterală a capacului
inferior;
d) la ansamblul percutor PAP-2: cuiul percutor deformat, teşit, sau
este coborât în locaşul capsei; membrana deformată; piuliţa de fixare a tijei este
slăbită; filetul de la tubul port-capsă este deteriorat; plăcuţa de la ţăruşul de
plantare este fisurată, sau filetul de la gaura din plăcuţă este deteriorat;
e) la amorsa detonantă cu întârziere: blocarea piuliţei sau a niplului;
garnitura de etanşare este uzată; fisuri pe învelişul exterior al fitilului detonant;
indicii ale unor deranjamente în vâna de exploziv.
7. Plantare
Art. 113 - (1) Se execută cu respectarea următoarelor reguli:

a) încărcătura cumulativa se aşează într-o poziţie stabilă în locaşul
său, iar stratul de mascare nu trebuie să depăşească grosimea de 5 cm;
66
b) în terenuri slabe se va tasa peretele de fund al locaşului pentru a se
evita afundarea încărcăturii cumulative sub sarcină, care poate provoca dereglarea
amorsei detonante cu întârziere;
c) se va evita plantarea minei în gropi sau şanţuri, unde podeaua
vehiculului blindat ce urmează a fi distrus s-ar putea găsi la o distanţă mai mare de
0,50 m faţă de sol;
d) ţăruşul de plantare se fixează în terenuri tari când situaţia impune
plantarea minei în terenuri slabe, unde ţăruşul de plantare se poate înclina odată cu
catargul, trebuie să se asigure menţinerea ţăruşului de plantare în poziţie verticală
prin ancoraje sau împănare cu diferite mijloace;
e) locul de plantare al minei se stabileşte astfel încât vehiculul ce
urmează a fi distrus să întâlnească mai întâi încărcătura cumulativă apoi catargul
ansamblului percutor PAP-2;
f) distanţa dintre încărcătura cumulativă şi ţăruşul de plantare se
stabileşte în funcţie de teren, astfel ca amorsa detonantă să nu fie tensionată. Se va
urmări şi se va evita însă suprapunerea fitilului detonant al amorsei detonante cu
întârziere, pentru a nu se produce întreruperea transmiterii detonaţiei la încărcătura
cumulativă.
(2) Operaţiunile pentru plantarea minei antiblindate cumulativă MC-71:
a) alegerea locului pentru plantarea minei;
b) executarea locaşului pentru încărcătura cumulativă şi pentru
ansamblul percutor PAP-2;
c) instalarea ansamblului percutor PAP-2 fără catarg;
d) fixarea la încărcătura cumulativă a capsei detonante de la amorsa
detonantă cu întârziere;
e) aşezarea încărcăturii cumulative în locaş, fixarea ei prin umplerea
locaşului cu pământ şi mascarea;
f) prinderea catargului la percutor;
g) fixarea capătului superior al amorsei detonante cu întârziere la
percutor, prin înşurubarea piuliţei şi finisarea mascării;
g) scoaterea de la distanţă a siguranţei de plantare.
8. Neutralizarea
Art. 114 - (1) Minele antiblindate cumulative MC-7 1, neasigurate împotriva

deplantării, pot fi neutralizate după examinarea acestora pe locul de plantare,
interzicându-se începerea lucrărilor în situaţiile în care:
a) membrana percutorului prezintă deformări;
b) poziţia catargului este înclinată faţă de axul longitudinal al
percutorului;
c) percutorul este ruginit;
(2) Operaţiunea de neutralizare constă în:
a) îndepărtarea stratului de mascare din jurul percutorului şi
desprinderea amorsei detonante cu întârziere de la percutor prin deşurubarea
piuliţei. Operaţiunea se execută din poziţia culcat, cu mâinile întinse şi fără a se
atinge catargul cu mâinile, capul, arma sau cu alte obiecte;
67
b) deblocarea catargului prin desfacerea şurubului de fixare şi
scoaterea catargului prin răsucire uşoară în jurul axei sale, concomitent cu ridicarea
pe verticală;
c) îndepărtarea stratului de mascare şi scoaterea pământului de
umplutură din jurul încărcăturii cumulative, după care se desprinde amorsa
detonantă de la încărcătura cumulativă şi se introduce în ambalaj;
d) scoaterea încărcăturii cumulative din locaşul său;
e) deşurubarea percutorului din plăcuţa ţăruşului de plantare şi apoi
scoaterea ţăruşului de plantare.
9. Ambalare
Art. 115 Elementele componente ale minei antiblindate cumulativă MC-71

se ambalează separat astfel:
a) încărcăturile cumulative se ambalează câte 3 bucăţi într-o ladă din
lemn cu dimensiunile de 950 x 310 x 460 mm, având greutatea de 43 kgf;
b) ansamblele percutoare PAP-2 se ambalează câte 6 bucăţi într-o
cutie din tablă, iar două cutii se aşează într-o ladă din lemn cu dimensiunile de
720x410x270 mm având greutatea de 46 kgf. În ladă se mai aşează: 12 ţăruşi de
plantare; 12 catarge; 2 ciocane şi 4 cabluri cu carabiniere pentru scoaterea de la
distanţă a siguranţelor de plantare;
c) amorsele detonante se ambalează câte 1 bucată într-o cutie de
carton, 12 cutii se aşează într-o cutie de tablă zincată, iar două cutii (24 bucăţi
amorse detonante) se aşează într-o ladă din lemn cu dimensiunile de 490 X 370 X
175 mm şi greutatea de 10 kgf.
68
CAPITOLUL V
Mine antipersonal
SECŢIUNEA 1
Mina antipersonal MAI - 75
1. Destinaţia
Art. 116 Se foloseşte la minarea terenului în scopul scoaterii din luptă a

personalului, distrugerii anvelopelor autovehiculelor şi influenţării negativă a stării
moral-psihice a personalului.
Art. 117 Principalele caracteristici tactico-tehnice ale MAI –75 sunt:

a) tipul minei: cu acţionare la apăsare;
b) tipul percutorului: mecanism de percuţie cu arc şi came;
c) tipul capsei: CD-8 R;
d) dimensiunile minei: diametrul de 95 mm, înălţimea de 61 mm;
e) greutatea minei complet echipată: 0,300 kgf;
c) încărcătura de exploziv trotil presat: 0,120 kgf;
d) forţa la care acţionează mina: 5... 25 kgf.
3. Descrierea
Art. 118 - (1) Mina MAI-75 este în formă de disc având corpul confecţionat
din bachelită de culoare maro-roşcată.
(2) Principalele elemente ale minei: corpul minei, încărcătura de exploziv,
mecanismul de aprindere.
(3) Corpul minei este alcătuit din capacul superior, capacul inferior şi flanşa
port capsă. Elementele componente ale minei se asamblează prin înşurubare.
Fig. 31
Mina antipesonal
MAI –75
(4) Capacul superior are o gaură centrală în care pătrunde butonul de

acţionare al mecanismului de percuţie. Capătul peretelui inferior al găurii centrale
este prevăzut cu filet în care se fixează flanşa portcapsă.
(5) În capacul inferior al corpului minei se găseşte încărcătura de exploziv.
69
(6) Încărcătura de exploziv este formată din trotil presat în greutate de 0,120
kgf având în mijloc un locaş în care pătrunde capsa detonantă CD-8 R.
(7) Mina este prevăzută cu o siguranţă de forma unei agrafe confecţionată
din sârma care se introduce în orificiile din butonul de acţionare. Această siguranţă
se păstrează, pe timpul depozitării, manipulării şi transportului, fixată la mină.
(8) Etanşarea între capacul superior al corpului minei şi butonul de acţionare
se realizează printr-o garnitură de cauciuc.
(9) Capacul inferior şi capacul superior se asamblează prin înfiletare având
între ele o garnitură de cauciuc.
(10) Flanşa portcapsă are filet pentru montare în interiorul capacului
superior al minei. Pe una din feţe se găseşte cilindrul pentru ghidarea cuiului
percutor. Cilindrul face corp comun cu flanşa portcapsă şi are două ferestre prin
care pătrund camele.
4. Mecanismul de percuţie
Art. 119 (1) Mecanismul de percuţie se compune din cuiul percutor, arcul
percutorului, două came şi butonul de acţionare.
(2) Cuiul percutor este alcătuit dintr-un căpăcel din bachelită în care este
fixat un cui metalic ascuţit.
(3) Arcul percutorului este alcătuit din 10 spire şi se sprijină cu un capăt în
căpăcelul cuiului percutor şi cu celălalt capăt în butonul de acţionare. Arcul
percutorului este semicomprimat.
(4) Camele sunt confecţionate din material plastic rezistent şi au o culoare
mai deschisă faţă de corpul minei. Camele sunt prinse în câte o articulaţie la
cilindrul de ghidare a cuiului percutor şi se sprijină pe un inel din cauciuc.
5. Capsa detonantă CD – 8 R
Art. 120 Principalele caracteristici tactico-tehnice ale CD –8 R sunt:

a) lungimea 22 mm;
b) diametrul exterior al niplului 13 mm;
c) diametrul tubului capsei 6,8 mm;
d) lungimea niplului 11 mm;
e) încărcătura de iniţiere 0,1 g amestec (fulminat de mercur, clorat de
potasiu şi sulfură de stibiu);
f) încărcătura brizantă 0,5 g hexogen tetril sau pentrită.
Art. 121 - (1) Descrierea. Capsa detonantă CD-8 R (fig. 32) este alcătuită
dintr-un niplu metalic în care este fixată capsa detonantă propriu-zisă (G-1).
(2) Capsa detonantă propriu-zisă G-1 este alcătuită dintr-un tub de cupru în
care se găseşte încărcătura brizantă din hexogen (tetril sau pentrită) şi un căpăcel
cu încărcătura de iniţiere, sensibilă la lovire, alcătuită dintr-un amestec de fulminat
de mercur, clorat de potasiu şi sulfură de stibiu.
(3) Capsa detonantă propriu-zisă G-1 este fixată în niplu prin bercluire.
70
Fig. 32
Capsa
detonantă
CD - 8 R
Art. 122 - (1) Capsele detonante CD-8 R sunt ambalate câte 6 bucăţi într-o
cutie de carton, iar 40 de cutii (240 bucăţi) sunt ambalate într-o cutie mare de
carton.
(2) Zece cutii mari (2 400 capse) se ambalează într-o ladă din lemn cu
dimensiunile de 486x466x156 mm, având greutatea totală de 25 kgf.
6. Funcţionarea
Art. 123 minei MAI-75 se produce la o apăsare pe buton cu o forţă de 5... 25
kgf. Butonul de acţionare împinge în jos braţele exterioare ale celor două came, iar
braţele interioare ale camelor împing în sus căpăcelul cuiului percutor comprimând
astfel arcul. Cursa în jos a butonului de acţionare continuă până când braţele
interioare ale camelor ies în afara cilindrului de ghidare, eliberând astfel cuiul
percutor. Sub presiunea arcului comprimat, căpăcelul cuiului percutor coboară
până la flanşa portcapsă, iar cuiul percutor loveşte capsa provocând explozia
acesteia.
Art. 124 - (1) Amorsarea minei antipersonal MAI-75 se execută numai la
locul de plantare. Din depozite minele se distribuie neamorsate.
(2) Operaţiunile de amorsare a minei MAI-75:
a) se prinde mina (cu capacul superior al corpului în palma mâinii
stângi) şi se deşurubează capacul inferior al corpului minei;
b) se examinează mina pentru a se constata dacă se află în stare bună.
c) se înşurubează capsa detonantă CD-8 R la flanşa portcapsă;
e) se înşurubează până la refuz capacul inferior al corpului minei cu
încărcătura de exploziv, la capacul superior.
(3) Se interzice amorsarea minelor la care se observă defecţiuni:
a) elemente ale corpului fisurate;
b) înşurubarea greoaie a elementelor corpului;
c) căpăcelul cuiului percutor menţinut de o singură cama sau este
coborât (se sprijină pe flanşa port-capsă), iar cuiul percutor se găseşte în locaşul
capsei;
f) cuiul percutor lipseşte sau prezintă defecţiuni (deformat, teşit,
slăbit);
f) siguranţa deformată;
g) garnitura de etanşare superioară uzată;
h) încărcătura de exploziv fisurată, sau locaşul capsei astupat;
(3) Transportul minelor antipersonal MAI-75 amorsate este strict interzis,
indiferent de condiţiile în care se execută transportul.
(4) Amorsarea minei fără a avea siguranţa montată este strict interzisă.
71
7. Plantare
Art. 125 (1) Minelor antipersonal MAI-75 se plantează numai manual.

(2) Pentru plantarea minelor se sapă un locaş de formă pătrată, cu latura de
15 cm şi adâncimea de 4…5 astfel ca partea superioară a minei plantate să fie cu
1…2 cm deasupra suprafeţei pământului.
(3) Siguranţa pentru transport (plantare) se scoate de la distanţa de 8…10 m
cu ajutorul unei sfori cu carabinieră.
(4) Plantarea minelor la o distanţă mai mică de 1 m una de alta este interzisă.
8. Neutralizarea
Art. 126 Neutralizarea minelor antipersonal MAI-75 plantate în teren este

interzisă. Minele se distrug pe locul unde sunt plantate, cu ajutorul mijloacelor
mecanizate sau cu ajutorul încărcăturilor de exploziv (concentrate sau alungite).
9. Ambalarea
Art. 127 Minele antipersonal MAI-75 se ambalează câte 100 bucăţi într-o
ladă din lemn, cu dimensiunile de 751x511x277 mm având greutatea totală de 46
kgf.
SECŢIUNEA a 2-a
Mina antipersonal MAI – 68
1. Destinaţia
Art. 128 MAI-68 se foloseşte la minarea terenului în scopul scoaterii din

luptă a personalului, distrugerii anvelopelor autovehiculelor şi influenţarea
negativă a stării moral-psihice a personalului.
Art. 129 Principalele caracteristici tactico-tehnice ale MAI –68:

b) tipul percutorului: lamelar;
c) tipul capsei: CD-8 R;
d) dimensiunile minei: diametrul 78,5 mm; înălţimea 68,5 (78,5) mm ;
e) greutatea minei complet echipată: 0,230 (0,240) kgf;
f) încărcătura de exploziv trotil presat: 0,090 kgf;
g) forţa la care acţionează mina: 15 .. 32 kgf.
72
3. Descriere
Art. 130 - (1) Mina antipersonal MAI-68 este de formă cilindrică, având
corpul confecţionat din bachelită neagră. În scopul măririi suprafeţei de acţionare,
mina poate fi echipată cu un disc de apăsare confecţionat tot din bachelită neagră.
(2) Principalele elemente ale minei: corpul minei, încărcătura de exploziv,
percutorul lamelar, capsa detonantă CD-8 R.
Fig. 33 Mina antipersonal

MAI –68 (prezentare
generală)
(3) Corpul minei este alcătuit din capacul de apăsare, elementul de mijloc,
flanşă portcapsă şi locaşul încărcăturii. Elementele componente ale corpului minei
se asamblează prin înşurubare. Cifrele dintre paranteze se referă la mina
antipersonal MAI-68 echipată cu disc de apăsare.
(4) Capacul de apăsare este prevăzut cu filet la partea superioara pentru
montarea discului de apăsare, precum şi cu un număr de 4 găuri pentru
introducerea siguranţei de transport sau a siguranţei de plantare. Partea inferioară a
capacului se sprijină pe lamelele percutorului. Capacul are un perete despărţitor
orizontal, în care este practicată o degajare pentru piuliţa cuiului percutor.
(5) Elementul de mijloc este destinat pentru montarea în interiorul său a
capacului de apăsare, a flanşei portcapsă şi a percutorului lamelar. La partea
inferioară elementul de mijloc este filetat pentru a putea fi asamblat la locaşul
încărcăturii. Flanşa portcapsă se montează prin înşurubare cu mâna sau cu cheia
pentru mine.
(6) Locaşul încărcăturii se înfiletează la elementul de mijloc al corpului
minei.
(7) Încărcătura de exploziv este formată din 0,090 kgf trotil presat. La
partea superioară încărcătura de exploziv este prevăzută cu un locaş axial pentru
capsă.
(8) Mina este prevăzută cu o siguranţă de transport de forma unei agrafe
confecţionată din sârmă, care se introduce în orificiile din capacul de apăsare;
siguranţa se păstrează, pe timpul depozitării, manipulării si transportului, fixată la
mină.
73
4. Percutorul lamelar
Art. 131 Percutorul lamelar se compune din două lamele metalice elastice
suprapuse la 90o si un cui percutor. La montare, percutorul lamelar este arcuit în
sus (spre capacul de apăsare).
5. Capsa detonantă CD-8R
Art. 132 Capsa detonantă folosită pentru iniţierea exploziei este CD-8 R
care a fost prezentată la Art. 120, 121, 122.
6. Funcţionare
Art. 133 Mina MAI-68 acţionează la o apăsare pe capac cu o forţă de 15...

32 kgf. Capacul apasă asupra lamelelor arcuite ale percutorului iar când lamelele
se arcuiesc în jos cuiul percutor loveşte capsa ceea ce are ca efect explozia încăr-
căturii de trotil.
7. Plantare
Art. 134 (1) Pentru plantarea minei se foloseşte o siguranţă de plantare tot
de forma unei agrafe simple cu braţele paralele şi cu lungimea de 70 mm care se
montează ca şi siguranţa de transport.
(2) Siguranţa de plantare se confecţionează din sârmă de oţel cu grosimea de
2 mm pentru a putea fi scoasă uşor de la distanţa de 10 m cu ajutorul unei sfori cu
carabinieră.
(3) Înlocuirea siguranţei de transport cu siguranţa de plantare se face înainte
de amorsarea minei, la locul de plantare.
Art. 135 - (1) Mina antipersonal MAI-68 se amorsează numai la locul de
plantare. Din depozite minele se distribuie neamorsate.
(2) Operaţiunile de amorsare a minei MAI-68:
a) se examinează mina pentru a se constata dacă se află în stare bună se
interzice amorsarea minelor la care se observă următoarele defecţiuni: elemente ale
corpului fisurate; înşurubarea greoaie a elementelor corpului; cuiul percutor este
coborât în locaşul capsei; cuiul percutor lipseşte sau prezintă defecţiuni (deformat,
teşit, slăbit); siguranţa deformată; garnitura de etanşare superioară uzată sau fixată
neuniform;
b) se prinde mina (cu capacul în palma mâinii stângi) şi se deşurubează
locaşul încărcăturii
c) se înşurubează capsa CD-8 R la flanşa portcapsă
d) se înşurubează locaşul încărcăturii (cu încărcătura de exploziv) la
elementul de mijloc.
(3) Transportul minelor antipersonal MAI-68 amorsate este strict interzis,
indiferent de condiţiile în care se execută.
(4) Amorsarea minei fără a avea siguranţa de plantare montată la mină este
strict interzisă.
74
8. Neutralizare
Art. 136 Neutralizarea minelor antipersonal MAI-68 plantate în teren, este

interzisă. Minele se distrug pe locul unde sunt plantate, cu ajutorul mijloacelor
mecanizate sau încărcăturilor de exploziv (concentrate sau alungite).
9. Ambalare
Art. 137 Minele antipersonal MAI-68 se ambalează câte 100 bucăţi într-o
ladă din lemn cu dimensiunile de 552 x 458 x 345 mm în interiorul căreia minele
sunt aşezate pe 4 rânduri suprapuse. Greutatea unei lăzi este de 31,5 kgf.
SECŢIUNEA a 3- a
Mina antipersonal MAI – 6
1. Destinaţie
Art. 138 MAI-6 se foloseşte la minarea terenului în scopul scoaterii din

luptă a personalului şi influenţarea negativă a stării moral-psihice a personalului.
Art. 139 Principalele caracteristici tactico-tehnice ale minei MAI -6 sunt:

b) tipul percutorului: percutorul universal PU(cu şplint în forma de T);
c) tipul capsei: CD-2;
d) dimensiunile minei: lungime 202 mm; lăţime 96 mm; înălţimea -
39 mm;
e) greutatea minei complet echipată: 0,380 kgf;
f) încărcătura de exploziv: calup trotil de 0,200 kgf
g) forţa la care acţionează mina: 2,5 ... 3,5 kgf.
3. Descriere
Art. 140 - (1) Mina antipersonal MAI-6 este alcătuită dintr-o cutie din lemn,
în formă de penar, prevăzută cu un orificiu în peretele din faţă pentru introducerea
percutorului universal.
(2) De cutia minei este fixat capacul printr-o articulaţie. Pe peretele din faţă
al capacului se află o tăietură în care intră cuiul percutor, atunci când capacul este
închis. În această poziţie peretele din faţă al capacului se sprijină pe şplintul în
formă de T al percutorului.
(3) În interiorul cutiei se găseşte încărcătura de exploziv formată dintr-un
calup de 200 g trotil.
75
Fig. 34 Mina
antipersonal
MAI –6
(prezentare
generală)
4. Percutorul universal (cu şplint) PU
Art. 141 Se foloseşte ca mecanism de percuţie pentru iniţierea capselor

detonante CD-2 şi CD-5 putând fi montat pentru acţionare la apăsare sau la
tracţiune. Percutorul universal (cu şplint) PU se întrebuinţează la echiparea minelor
antipersonal MAI-6 cu capsă detonantă CD-2 şi a minelor antipersonal cu schije
MAI-2 cu capsă detonantă CD-5. De asemenea acest percutor se foloseşte şi la
asigurarea împotriva deplantării minelor antiblindate MAT-46 N cu capsă
detonantă CD-6 N, la acţionarea minelor de semnalizare acustică şi luminoasă,
precum şi la realizarea diferitelor tipuri de mine improvizate şi mine cursă.
Art. 142 Principalele caracteristici tactico-tehnice ale percutorului universal
sunt:
a) lungimea: 65 mm
b) diametrul corpului: 10 mm;
c) forţa necesară pentru smulgerea şplintului: 0,5 ...kgf;
d) forţa arcului comprimat: 2,5 kgf.
Art. 143 - (1) Percutorul universal (cu şplint) PU este alcătuit dintr-un corp
cilindric din metal, în interiorul căruia se găseşte cuiul percutor şi arcul. Tija
cuiului percutor iese în afara corpului percutorului şi este menţinută de către
şplintul de siguranţă, când percutorul nu este armat, sau de către şplintul de ac-
ţionare (în formă de P sau T) când percutorul este armat.
Fig. 35
Percutorul
universal (cu
şplint) PU
(2) Corpul percutorului, la un capăt se termină cu un filet interior pentru

fixarea capsei detonante, iar la celălalt capăt se termină cu un perete prevăzut cu un
orificiu prin care iese tija cuiului percutor.
76
(3) Cuiul percutor are un umăr circular pe care se sprijină arcul, iar tija
cuiului percutor este prevăzută cu două orificii: unul pentru şplintul de siguranţă,
iar celălalt pentru şplintul de acţionare.
(4) Percutorul universal (cu şplint) PU poate fi instalat cu şplint în formă de
T la minele cu acţionare la apăsare sau cu şplint în formă de P la minele cu
acţionare la tracţiune.
Art. 144 La o apăsare mai mare de 0,5.. 1 kgf pe umerii şplintului de
acţionare în formă de T, sau la o forţă de tracţiune de aceeaşi valoare pentru cazul
folosirii şplintului de acţionare în formă de P, şplintul de acţionare este scos din
orificiul său eliberând cuiul percutor, iar acesta sub presiunea arcului comprimat
loveşte capsa detonantă, provocându-i explozia.
Art. 145 - (1) Percutorul universal (cu şplint) se amorsează pe locul unde se
plantează mina pe care urmează să o echipeze. Este interzis să se transporte
percutorul amorsat.
(2) Amorsarea percutorului universal (cu şplint) PU constă în înşurubarea
capsei detonante la corpul percutorului, care este armat şi asigurat (şplintul de
siguranţă se găseşte în orificiul dinspre capătul tijei cuiului percutor).
5. Capsa detonantă CD-2
Art. 146 - (1) Destinatia. Se foloseşte la realizarea mijlocului de aprindere al

minei antipersonal de tipul MAI-6 cu percutorul PU cu şplint în forma de T.
(2) Se foloseşte, de asemenea, la minele improvizate şi la diferite tipuri de
mine cursă.
Art. 147. Principalele caracteristici tactico-tehnice ale capsei detonante CD-
2 sunt:
a) lungimea: 56 mm
b) diametrul: 7 mm;
c) încărcătura de iniţiere: fulminat de mercur(0,5g);
d) încărcătura brizantă: tetril (1,02 g).
Art. 148. – (1) Descrierea. Capsa detonantă CD-2 este alcătuită dintr-o
capsă pirotehnică fixată la un niplu metalic, în interiorul căruia se găseşte o capsă
de iniţiere.
(2) Capsa pirotehnică, se compune dintr-un tub metalic în care se găseşte
încărcătura brizantă (tetril presat). Deasupra acesteia se află un căpăcel cu
încărcătură de iniţiere (fulminat de mercur).
Fig. 36 Capsa
detonantă CD-2
77
(3) Capsa pirotehnică este îmbinată prin presare la capătul inferior al
niplului. În interiorul niplului se găseşte o capsă de iniţiere, care are la partea
inferioară un orificiu prin care se transmite flacăra la capsa pirotehnică.
Art. 149 Ambalarea. Capsele detonante CD-2 se ambalează câte 18 bucăţi
într-o cutie de carton, iar 20 cutii (360 capse) se aşează într-o cutie de tablă
zincată. Două cutii din tablă zincată se introduc într-o ladă din lemn cu
dimensiunile de 450X360X 180 mm având greutatea de 14 kgf.
6. Funcţionare
Art. 150 - (1) Mina MAI-6 actionează la o apăsare de 2,5...3,5 kgf pe capac,
făcând ca acesta să se lase în jos şi să apese cu peretele din faţă pe umerii şplintului
în formă de T al percutorului, scoţând şplintul din orificiul său.
(2) Prin scoaterea şplintului se eliberează cuiul percutor care loveşte capsa
CD-2 provocând astfel explozia minei.
Art. 151 - (1) Amorsarea se execută numai la locul de plantare şi constă în
introducerea percutorului amorsat în locaşul său, astfel încât capsa detonantă să
intre în orificiul din cartuşul de trotil, iar şplintul percutorului să aibă umerii în jos
pentru a permite peretelui din faţă al capacului minei să se sprijine pe el, după
scoaterea cuiului de siguranţă.
(2) Siguranţa pentru plantare se aşează între capac şi cutie, înainte de
amorsarea minei şi se păstrează acolo pe timpul amorsării şi mascării minei, după
care se scoate trăgându-se sfoara din poziţia culcat de la distanţa de 8... 10 m.
7. Neutralizare
Art. 152 Neutralizarea minelor antipersonal MAI-6 este interzisă. Minele se

distrug pe locul de plantare cu ajutorul mijloacelor mecanizate sau cu ajutorul
explozivului.
8. Ambalare
Art. 153 Minele antipersonal MAI-6 se ambalează câte 100 (98+2)bucăţi în

lăzi din lemn. Dimensiunile lăzii sunt de 1050 x 550 x 310 mm având o greutate
totală de 57 kgf.
SECŢIUNEA a 6- a
Mina antipersonal metalică cu schije MAI – 2
1. Destinaţie
Art. 154 Mina antipersonal metalică cu schije MAI – 2 se foloseşte la

minarea terenului în scopul scoaterii din luptă a personalului inamicului şi
influenţarea negativă a stării moral-psihice a personalului.
78
2. Caracteristicile tactico - tehnice
Art. 155 Principalele caracteristici tactico-tehnice ale minei antipersonal cu

schije MAI –2 sunt:
a) tipul minei cu schije si acţionare la tracţiune;
b) tipul percutorului cu care se echipează percutorul universal (cu şplint P)
PU;
c) tipul capsei CD-5,
d) dimensiunile minei (corpul metalic): lungimea . . 107 mm; diametrul.
60 mm;
e) greutatea corpului metalic al minei 1,2 kgf;
f) încărcătura de exploziv calup trotil 0,075 kgf;
g) forţa de tracţiune la care acţionează mina 0,5 ... 1,0 kgf.
3. Descriere
Art. 156 - (1) Mina antipersonal metalică cu schije MAI-2 este alcătuită
dintr-un corp cilindric din fontă având un număr de 50 de crestături proeminente
pe suprafaţa exterioară.
4 5 6
8
3
1
107 mm
Fig. 37 Mina antipersonal metalică cu schije MAI- 2

1. corpul minei; 2. încărcătura de exploziv; 3. percutorul universal cu şplint PU cu
capsa CD-5; 4. şplintul în formă de P; 5. carabinieră; 6. sârma de tracţiune; 7.
ţăruşul de plantare; 8. ţăruşul de ancorare.
79
(2) Corpul metalic al minei este deschis la un capăt pentru introducerea
calupului de trotil, iar la celălalt capăt are un orificiu filetat în care se înşurubează
niplul capsei CD-5 fixată la percutorul universal (cu şplint) PU.
(3) Pentru plantare, în completul minei se găseşte o carabinieră, o sârmă de
tracţiune şi doi ţăruşi din lemn (unul pentru plantarea minei şi unul pentru
ancorarea sârmei de tracţiune).
4. Capsa detonantă CD-5
Art. 157 Capsa detonantă CD-5 se întrebuinţează pentru realizarea mijlocu-

lui de aprindere la mina antipersonal cu schije MAI-2 echipată cu percutorul
universal (cu şplint) PU.Capsa detonantă CD-5 se poate monta şi la percutorul P-S.
Art. 158 Principalele caracteristici tactico-tehnice ale capsei detonante CD –
5 sunt:
a) lungimea 50 mm;
b) diametrul exterior 7 mm;
c) încărcătura de iniţiere fulminat de mercur (0,5 g);
d) încărcătura brizantă tetril (1,02 g).. .
Art. 159 Capsa detonantă CD-5 este alcătuită dintr-o capsă pirotehnică
fixată la un niplu metalic, în interiorul căruia se găseşte o capsă de iniţiere
(aprindere). Niplul este prevăzut cu două filete: unul superior pentru legare cu
corpul percutorului şi unul inferior pentru înşurubarea capsei la corpul minei.
Fig. 38
Capsa detonantă CD-5
Art. 160 Capsele detonante CD-5 sunt ambalate la fel ca şi capsele

detonante CD-2 (câte 18 bucăţi într-o cutie de carton, iar 20 cutii de carton se
aşează într-o cutie de tablă zincată).
5. Funcţionarea
Art. 161 Mina MAI-2 acţionează la smulgerea şplintului în formă de P al

percutorului în momentul când este trasă sârma de tracţiune cu o forţă de 0,5... 1,0
kgf (la agăţarea acesteia cu piciorul). Explozia calupului de trotil sparge corpul
metalic al minei, iar schijele rezultate sunt împrăştiate pe o rază de 25 m, unde
scoate din luptă personalul neadăpostit.
Art. 162 - (1) Mina MAI-2 se amorsează numai la locul de plantare.
(2) La subdepozitul de câmp se execută pregătirea minei în vederea plantării:
se perforează învelişul calupului de trotil în dreptul locaşului pentru capsă; se
introduce calupul în corpul metalic cu locaşul în sus se armează şi se asigură
percutorul.
80
(3) Amorsarea minei constă în înşurubarea capsei detonante CD-5 la
percutor, după care percutorul se fixează la mină prin înşurubarea niplului capsei
detonante în orificiul filetat al corpului minei.
(4) Pe timpul amorsării minei MAI-2 percutorul universal (cu şplint) PU, va
avea fixat la el şplintul de siguranţă, care se va scoate numai după terminarea
tuturor operaţiunilor de plantare a minei.
6. Neutralizarea
Art. 163 În situaţia când nu este posibilă explodarea minei MAI-2 pe locul
de plantare se poate neutraliza astfel:
a) se taie sârma de tracţiune în apropierea ţăruşului de ancorare;
b) se apropie cu atenţie de locul minei urmărind traseul sârmei de tracţiune
tăiate;
c) ajuns la mină, se introduce şplintul de siguranţă la percutor;
d) se taie sârma de tracţiune de lângă percutor sau se desprinde carabiniera;
e) se scoate, fără a se forţa, percutorul din mină;
f) se deşurubează capsa detonantă CD-5 de la percutor.
7. Ambalarea
Art. 164 Minele antipersonal metalice cu schije MAI-2 se ambalează câte 10

bucăţi într-o ladă din lemn cu dimensiunile de 720x390x200 mm. Greutatea totală
a unei lăzi este de 25 kgf.
81
CAPITOLUL VI
Mine speciale
SECŢIUNEA 1
Mine de apă
1. Mina de litoral antidesant MLA
Art. 165 Mina de litoral antidesant MLA este destinată pentru minarea
fundului mării în apropierea litoralului, în porţiunile unde adâncimea apei nu
depăşeşte 2 m, precum şi pentru minarea cursurilor de apă cu viteza curentului
până la 1,5 m/s sau a altor obstacole de apă, împotriva mijloacelor de desantare
(trecere) ale inamicului.
Art. 166 Principalele caracteristici tactico-tehnice ale minei de litoral
antidesant MLA sunt:
a) tipul minei mină de apă (afundată);
b) tipul percutorului percutor cu catarg;
c) tipul capsei capsă speciala CD-10;
d) dimensiunile minei: înălţimea minei echipată cu percutor 1,0 m; diametrul
minei cu placa de lestare 0,8 m;
e) greutatea minei: cu placă de lestare - 60 kgf; fără placă de lestare - 21 kgf;
f) încărcătura de exploziv: din corpul minei - 10 kgf trotil turnat; detonatorul
intermediar - 0,150 kgf trotil presat;
g) adâncimea apei la care se plantează mina 1...2m;
h) forţa necesară pentru acţionarea percutorului 18... 26 kgf aplicată la
capătul catargului;
i) timpul de dizolvare a pastilei solubile din dispozitivul de siguranţă al
percutorului: la temperatura apei de +30o 20 . . .30 minute; la temperatura apei de
0o 50.. . 160 minute;
j) spaţiul antidetonant (distanţa minimă dintre două mine plantate) 6 m;
k) rezistenţa minei la valuri până la 5 grade.
Fig. 39
MLA (prezentare
generală)
82
Art. 167 - (1) Mina de litoral antidesant MLA este alcătuită din corpul minei
cu încărcătura de exploziv, percutorul cu catarg şi placa de lestare.
(2) Corpul minei este confecţionat din tablă de oţel şi are o formă
semisferică. În interiorul corpului minei se găseşte încărcătura de exploziv
alcătuită din 10 kgf trotil turnat .
(3) Corpul minei este prevăzut cu două guri: una centrală cu pahar pentru
înşurubarea percutorului şi una laterală pentru încărcarea corpului cu exploziv; în
paharul gurii centrale se introduce detonatorul intermediar — calup din trotil presat
de 150 grame — care are un locaş pentru capsa specială CD-10. Ambele guri ale
minei neamorsată se închid cu dopuri având garnituri de etanşare.
Fig. 40
Percutorul MLA (secţiune)
(4) Pentru transport există două mânere fixate pe corpul minei.

(5) Partea inferioară a corpului minei este în formă de pătrat cu dimensiunile
de 35x35 cm prevăzută cu găuri la colţuri. În două din aceste găuri sunt prinse
şuruburi cu piuliţe fluture, care servesc pentru fixarea corpului minei la placa de
lestare.
(6) Percutorul este alcătuit dintr-un corp metalic în care este fixat tubul
portcapsă având în interior cuiul percutor şi arcul cuiului percutor. Deasupra
tubului portcapsă se găseşte cilindrul port-bile la capătul căruia este prinsa tija-
tirant. În locaşurile din cilindrul port-bile se găsesc două bile, care menţin cuiul
percutor armat (cu arcul comprimat).
(7) Tija-tirant este înşurubată cu capătul de sus în contratijă, iar contratija,
strânsă cu ajutorul membranei de oţel şi a două piuliţe (una centrală şi una
marginală), este fixată în partea de sus a corpului percutorului. Sub membrana de
oţel se găseşte o garnitură de cauciuc pentru etanşare.
(8) La capătul contratijei sunt nişte crestături în care, după înşurubarea
catargului, se introduce şplintul prin orificiul aflat în bucşa catargului.
(9) În partea laterală a corpului percutorului se găseşte dispozitivul de
siguranţă prevăzut cu o pastilă solubilă.
(10) Dispozitivul de siguranţă este alcătuit dintr-un tub de aramă cu pereţi
subţiri în care pătrunde o tijă metalică, iar în exterior se găseşte un arc. Capătul
tijei metalice se sprijină pe pastila solubilă şi menţine arcul comprimat. În partea
exterioară se găseşte un capac cu 4 orificii acoperite cu o bandă metalică. Capacul
se înşurubează în corpul percutorului.
83
(11) Tubul de aramă trece prin cilindrul portabile şi opreşte pătrunderea apei
în cavitatea interioară a percutorului.
(12) Etanşarea locului de legătură a tubului de aramă cu corpul percutorului
se realizează cu ajutorul garniturii de cauciuc a şaibei şi a piuliţei. Tija care se află
în interiorul tubului de aramă împiedică ridicarea cilindrului port-bile cu tija-tirant,
oprind astfel declanşarea percutorului. Arcul apasă tija spre pastila solubilă care,
după coborârea minei în apă, se dizolvă şi permite arcului să împingă tija din tubul
de aramă.
(13) La transportul şi păstrarea percutoarelor în depozite în capacul
dispozitivului de siguranţă, în locul pastilei solubile se află o bucşă metalică cu
capsa CD-10 înşurubată în ea.
(14) Catargul serveşte pentru transmiterea efortului de la mijlocul de
desantare (trecere) la mecanismul de percuţie. În partea de jos a catargului se află o
bucşă cilindrică cu o gaură pentru şplint.
(15) Placa de lestare este confecţionată din fontă şi serveşte pentru a da
minei o poziţie stabilă pe timpul plantării în apă. În partea inferioară a plăcii de
lestare există patru gheare pentru o fixare mai sigură de fundul obstacolului de apă.
Pentru fixarea corpului minei, pe placă există găuri şi locaşuri pentru şuruburile de
fixare.
(16) În cutia cu percutoare se găseşte o cheie pentru pregătirea şi armarea
minei. Pe cheie există o decupare dreptunghiulară care serveşte la verificarea ieşirii
maxime admise a capsei CD-10 dincolo de capătul de jos al percutorului.
Art. 168 - (1) Funcţionarea MLA: după plantarea minei, apa trece prin gău-
rile din capacul dispozitivului de siguranţă şi ajunge la pastila solubilă dizolvând-o
treptat; în acest caz tija iese din tubul de aramă sub acţiunea arcului şi mina trece în
poziţie de luptă. În momentul când mijloacele de desantare (trecere) ating catargul,
acesta se înclină împreună cu contratija percutorului. La înclinarea catargului cu un
unghi de 10o... 15o tija-tirant deplasează cilindrul port-bile în sus cu 2.. . 4 mm
deformând tubul de aramă; bilele ies din locaş şi eliberează cuiul percutor care, sub
acţiunea arcului, loveşte capsa CD-10.
(2) Explozia capsei produce iniţierea detonatorului intermediar şi a minei.
Art. 169 Amorsarea minei de litoral antidesant se execută pe mal, în care
scop:
a) se aşează placa de lestare pe pământ cu ghearele în jos;
b) se prinde corpul minei de placă; se slăbesc puţin piuliţele fluture, capetele
şuruburilor se introduc în locaşurile din placă astfel ca ele să intre în întregime în
locaşuri, după care piuliţele se înşurubează cu mâna până la refuz;
c) se deşurubează, cu ajutorul cheii, dopul din gura centrală;
d) se deşurubează capacul dispozitivului de siguranţă, se scoate bucşa cu
capsa, se verifică mersul liber al tijei în tubul de aramă prin apăsarea cu degetul
mare pe capătul tijei; dacă tija nu intră liber în tub, folosirea percutorului este
interzisă;
e) se introduce pastila solubilă în capac, după care acesta se înşurubează
până la refuz în corpul percutorului; pentru evitarea umezirii pastilelor solubile,
scoaterea acestora din ambalaj se face cu puţin timp înainte de instalarea lor în
mină;
84
f) se deşurubează capsa specială CD-10 din bucşă şi se înşurubează în
orificiul de la capătul inferior al tubului port-capsă;
g) porţiunea filetată a capsei nu trebuie să treacă dincolo de capătul corpului;
h) se verifică cu şablonul (cu cheia) dacă înşurubarea capsei este corectă, în
care scop se trece cu acesta pe capătul inferior al percutorului; capsa specială CD-
10 trebuie să treacă liber prin decuparea din cheie
i) se înşurubează cu mâna percutorul în gura centrală de umplere a corpului
minei, după care cu ajutorul cheii, se înşurubează până la strângerea etanşă. a
garniturii de piele; înşurubarea percutorului în corpul minei fără garnitură de piele
este interzisă;
j) se înşurubează cu mâna catargul la capătul superior filetat al contratijei
până la strângerea garniturii de cauciuc, după care se continuă mişcarea de
înşurubare până când gaura din bucşa catargului coincide cu una din crestăturile
aflate în partea superioară a contratijei; se introduce şplintul îndoindu-se capătul
drept al acestuia. Folosirea cheii pentru înşurubarea catargului este interzisă.
Art. 170 - (1) Mina se plantează în apă, de către doi pionieri.
(2) Înainte de plantarea minei se scoate cu mâna sau cu cheia banda metalică
de pe capacul dispozitivului de siguranţă. Pentru plantare, mina se ridică de placa
de lestare, se transportă către larg, după care se aşează pe fundul obstacolului de
apă la locul indicat.
(3) Plantarea minelor se execută şi de pe mijloace plutitoare pe care se
instalează dispozitive speciale ajutătoare. Minele amorsate cu percutoare, însă fără
catarg şi legate de plăcile de lestare, se pot aşeza pe cant pentru a fi transportate la
locul de plantare. Înşurubarea şi fixarea catargului şi scoaterea benzii metalice de
pe dispozitivul de siguranţă se face pe mijlocul plutitor, înainte de scufundarea
minei în apă.
(4) Bucşele metalice în care s-a păstrat capsa specială CD-10 şi benzile
metalice se predau comandantului subunităţii care conduce plantarea, pentru
controlul amorsării corecte a minelor.
Art. 171 - (1) Mina de litoral antidesant poate fi neutralizată numai dacă nu
a fost plantată în apă şi numai dacă în dispozitivul de siguranţă pastila solubilă este
întreagă. Neutralizarea minei în această situaţie se face în următoarea succesiune:
a) se îndreaptă cu mâna şplintul de la catarg, după care acesta se scoate din
orificiul bucşei catargului;
b) se deşurubează catargul ţinând cu mâna bucşa acestuia;
c) se deşurubează percutorul din corpul minei, folosind cheia;
d) se deşurubează capsa specială CD-10 din percutor, după care se
înşurubează în bucşa metalică;
e) se desface de la percutor capacul dispozitivului de siguranţă, se scoate
pastila solubilă, se aşează bucşa cu capsa CD-10, se înşurubează capacul la
percutor, apoi percutorul se aşează în cutia de ambalaj;
f) se înşurubează dopul la gura de umplere a corpului minei, se desprinde
corpul minei de placă, după care acesta se aşează în ladă.
(2) La o altă amorsare a minelor, întrebuinţarea pastilelor solubile care au
fost aşezate anterior în percutor este interzisă.
85
Art. 172 - (1) Corpurile minelor se ambalează separat câte două bucăţi într-o
ladă din lemn. În aceeaşi ladă se aşează două catarge şi două şplinturi.
Dimensiunile lăzii sunt 830x430x 235 mm, iar greutatea 53 kgf.
(2) Plăcile de lestare se păstrează şi se transportă neambalate.
(3) Percutoarele se ambalează câte 4 bucăţi într-o cutie metalică patru cutii
metalice (16 percutoare) într-o ladă din lemn în care se aşează şi o cheie pentru
montare. Dimensiunile lăzii sunt 510x460x200 mm, iar greutatea de 54 kgf.
(4) Pastilele solubile se ambalează câte 4 bucăţi într-o cutie de tablă, care se
aşează în cutia cu cele 4 percutoare.
2. Mina de râuri ancorată MRA – 80
Art. 173 Mina de râuri ancorată MRA – 80 este destinată pentru executarea
barajelor pe cursuri de apă şi lacuri, împotriva mijloacelor de trecere pentru desant
şi împotriva navelor fluviale ale inamicului.
Art. 174 Principalele caracteristici tactico-tehnice ale minei de râuri
ancorată MRA –80 sunt:
a) tipul minei mina plutitoare ancorată;
b) tipul percutorului percutor cu catarg în formă de T;
c) tipul capsei capsa specială M—1;
d) dimensiunile minei : înălţimea minei amorsate 510 mm; diametrul minei
280 mm;
e) greutatea minei amorsate: 15 kgf;
f) greutatea încărcăturii de exploziv: 3 kgf;
g) adâncimea apei la care se plantează mina 1...12m;
h) forţa necesară pentru acţionarea percutorului 0,4.. . 0,8 kgf aplicată la
capătul catargului;
i) afundarea normală (de luptă) a catargului minei, de la suprafaţa apei
0,1...0,3m;
j) viteza curentului apei la care mina poate fi reţinută de ancoră max. 1 m/s;
k) spaţiul antidetonant (distanţa minimă dintre două mine plantate) . . . 12 m;
l) durata de serviciu a minei în apă 6 luni.
Art. 175 - (1) Mina de râuri ancorată este alcătuită din: corpul minei cu
încărcătura de exploziv, ancora cu mecanismul de plantare automată, ansamblul
percutor.
(2) Corpul minei se compune din două semisfere metalice, sudate între ele.
În interior se găseşte încărcătura de exploziv (trotil turnat) într-un înveliş de formă
conică. Spaţiul liber din corpul minei constituie camera de plutire.
(3) În centrul semisferei superioare există un orificiu filetat în care se
înşurubează percutorul. Pe timpul transportului orificiul este astupat cu un dop
metalic.
(4) În centrul semisferei inferioare se găseşte gura de umplere închisă cu un
dop prevăzut cu ureche pentru prinderea carabinierei de la cablul ancorei.
86
Fig. 41
Mina de râuri ancorată
MRA –80
(5) Ancora are rolul de a menţine mina pe locul de plantare şi se compune

dintr-un cilindru metalic având un perete de fund şi un perete despărţitor în contact
cu corpul minei. La peretele de fund sunt fixaţi montanţii tamburului. Între
montanţi, pe o osie, se află tamburul pe care este înfăşurat un cablu de oţel lung de
12 m. Capătul liber al cablului trece prin orificiul din peretele despărţitor şi este
fixat cu carabiniera de corpul minei. Pe feţele laterale ale tamburului există două
tăieturi în care intră opritorul.
(6) Pe partea exterioară a cilindrului metalic al ancorei se găseşte mânerul
pentru transport, iar la peretele de fund se află greutatea inelară de 2 kgf, menţinută
printr-un suport şi un cui special. Pe greutatea inelară se găseşte o scoabă, care în
momentul plantării minei ia o poziţie perpendiculară faţă de planul greutăţii
inelare, pentru a asigura o prindere mai bună a greutăţii de fundul cursului de apă
(lacului).
(7) Greutatea inelară, prin intermediul cablului de oţel, este legată de bara pe
care se află opritorul cu arc.
(8) Afundarea minei este determinată de lungimea cablului greutăţii inelare.
Din depozite minele se livrează cu lungimea cablului astfel reglat încât să asigure
afundarea capătului superior al catargului la 10. . . 30 cm de la suprafaţa apei.
Pentru creşterea adâncimii de afundare se deşurubează pe rând (la nevoie) cele 4
şuruburi din orificiile de la fundul ancorei. La deşurubarea fiecăruia dintre ele
creşte lungimea cablului de tracţiune iar afundarea catargului se măreşte cu câte 10
cm. Reglarea (deşurubarea) şuruburilor se face în succesiunea normală, iar catargul
se afundă faţă de suprafaţa apei la reglarea şurubului nr. 1 cu 20.. . 40 cm, a
şuruburilor nr. 1 şi 2 cu 30 .. . 50 cm, a şuruburilor nr. 1, 2 şi 3 cu 40 ... 60 cm, a
şuruburilor nr. 1, 2, 3 şi 4 cu 50 ... 70 cm.
(9) În situaţia ca plantarea minei se face la cursuri de apă cu fund mâlos,
pentru a se asigura afundarea minei astfel încât catargul să se găsească la 10. . 30
cm de la suprafaţa apei, se va slăbi şurubul nr. 1.
(10) Ansamblul percutor este alcătuit din: percutor, capsă, detonator
intermediar şi catarg.
87
Fig. 42 Ansamblul percutor al MRA -80
(11) Percutorul se compune dintr-un corp metalic, în interiorul căruia se

găseşte o bucşă în care este montat cuiul percutor cu arcul acestuia, iar în partea
superioară a bucşei se află un căpăcel cu două bile ce menţin cuiul percutor.
Căpăcelul este prins la capătul unei tije care iese în afara corpului printr-un cap
presat fixat într-o bucşă de reazem. Bucşa de reazem este menţinută de şplintul de
siguranţă ce are forma de furcă cu inel.
(12) Bucşa de reazem şi capul presat sunt menţinute de o siguranţă solubilă.
Siguranţa solubilă este închisă cu un capac înfiletat acoperit cu un căpăcel din
cauciuc îmbrăcat pe corpul percutorului.
(13) La partea inferioară a corpului percutorului este înfiletat un pahar
metalic în care este introdus detonatorul intermediar cu capsa specială M-l.
(14) La partea din mijloc a corpului percutorului există un brâu filetat pentru
înşurubarea percutorului la mină. Pe partea laterală a corpului percutorului există o
gaură astupată cu un dop şi o garnitură, pentru ca montarea percutorului şi
controlul acestuia să se poată face mai uşor. Deşurubarea dopului la unităţi este
interzisă.
(15) Catargul are forma de T, iar tija acestuia se fixează la percutor printr-un
clichet cu arc.
Art. 176 - (1) Funcţionarea minei: în momentul lansării în apă a minei amor-
sate (cuiul special, şplintul de siguranţă al percutorului şi căpăcelul percutorului
fiind scoase), de la ancoră, se separă fundul şi greutatea inelară.
(2) Greutatea inelară trage cablul ancorei (poziţia I) şi provoacă desprinderea
opritorului de la feţele tamburului, permiţându-i să se rotească liber. Ancora începe
să se afunde, desfăşurând cablul de pe tambur (poziţia a II-a) ; în acest timp corpul
minei este la suprafaţa apei. Când greutatea inelară atinge fundul apei (poziţia a
III-a) ancora continuă să se afunde ceea ce face să se micşoreze efortul de întindere
din cablul ce susţine greutatea inelară şi în consecinţă, opritorul — sub acţiunea
arcului — intră în locaşurile din feţele tamburului, iar desfăşurarea cablului (dintre
ancoră şi mină) încetează. Ancora continuând să se afunde trage sub apă corpul
minei împreună cu catargul, care se afundă în apă până la adâncimea determinată
de lungimea cablului (poziţia a IV-a).
(3) După afundarea în apă a corpului minei, apa dizolvă siguranţa solubilă şi,
din acest moment, mina este gata de funcţionare. Timpul în care apa dizolvă
siguranţa solubilă este de la 15 minute (când temperatura apei este de + 30 o) până
la 70 minute (când temperatura apei este aproape de 0o).
(4) Când ambarcaţiunea loveşte catargul, capul percutorului şi tija se înclină
iar bilele eliberează cuiul percutor. Acesta, împins de arc, percutează capsa
detonantă, care provoacă explozia detonatorului intermediar şi a încărcăturii de
exploziv a minei.
Art. 177 - (1) Amorsarea minelor se face pe mal, înainte de îmbarcarea lor
pe mijloacele plutitoare sau chiar pe acestea (barcă, ponton, şalupă etc.) înainte de
lansarea minelor la apă.
88
(2) Pentru amorsarea minelor:
a) se deşurubează dopul din orificiul filetat al corpului minei;
b) se scoate percutorul din ambalaj şi căpăcelul de cauciuc, se controlează
dacă există şplintul de siguranţă, se deşurubează capacul şi se scoate garnitura
superioară de carton;
c) se introduce siguranţa solubilă în locul calupului din lemn, se pune
garnitura de protecţie din carton, se înşurubează capacul iar căpăcelul din cauciuc
se îmbracă din nou pe percutor;
d) percutorul se introduce şi se înşurubează în orificiul filetat al minei, la
început cu mâna, iar apoi cu cheia până la strângerea completă a garniturii de
cauciuc aflată sub brâul percutorului;
e) înainte de lansarea minei în apă, se scoate căpăcelul de cauciuc, se
instalează catargul pe capul percutorului — astfel încât clichetul să intre în tăietura
inelară a capului percutorului — după care se trage cu mâna pentru a se controla
dacă tija catargului este bine prinsă.
Art. 178 - (1) Plantarea în apă a minei se execută astfel:
a) se scoate şplintul de siguranţă din percutor şi cuiul special din ancoră;
b) se apucă mina şi, menţinând fundul ancorei cu mâinile se lasă mina în apă
cu ancora în jos.
(2) Când adâncimea apei este mai mică de 1,5 m, mina se coboară cu atenţie
în apă.
(3) Pe timpul plantării minelor, până la coborârea lor în apă, desprinderea
fundului ancorei şi a greutăţii inelare este interzisă.
Art. 179 - (1) Apropierea de minele plantate în apă, neutralizarea sau
deplantarea lor cu mâna este interzisă.
(2) Deminarea suprafeţelor din cursul de apă unde sunt plantate mine de
râuri ancorate se face prin dragare cu ajutorul cablului care se rulează pe troliu.
Dragarea se face în partea către mal, până ce acestea explodează; minele rămase
neexplodate se distrug cu exploziv. Pe timpul dragării, tragerea cablului se face
dintr-un adăpost de pe mal.
Art. 180 - (1) Minele de râuri ancorate se ambalează câte două bucăţi într-o
ladă din lemn împreună cu două catarge şi o cheie.
(2) Percutoarele se ambalează câte 2 bucăţi într-o cutie metalică zincată. În
fiecare cutie se află 3 calupuri de siguranţe solubile (un calup este de rezervă).
Cutiile metalice se aşează câte 6 bucăţi într-o ladă din lemn.
(3) Depozitarea şi transportul minelor amorsate este interzisă.
SECŢIUNEA a 2-a
Mina cu acţionare la descărcare MS – 3
1. Destinaţie
Art. 181 Mina cu acţionare la descărcare MS – 3 se foloseşte la asigurarea

împotriva deplantării a minelor antiblindate sau a altor tipuri de mine, precum şi
pentru realizarea diferitelor mine cursă cu acţionare la descărcare (la ridicarea unei
sarcini care apasă pe mină).
89
Art. 182 Principalele caracteristici tactico-tehnice ale minei cu acţionare la

descărcare sunt:
a) tipul minei: mină cu acţionare la descărcare;
b) tipul percutorului: mecanism de percuţie special;
c) tipul capsei detonator format din capsa G-2 şi calup din hexogen;
d) dimensiunile minei: diametrul corpului minei 110 mm iar înălţimea (cu
tija în poziţie superioară) 65 mm;
e) greutatea minei complet echipată 0,630 kgf;
f) încărcătura de exploziv trotil presat 0,310 kgf;
g) greutatea sarcinii necesare pentru instalarea (plantarea) minei minimum 6
kgf;
h) timpul de siguranţă (tăierea elementului metalic de siguranţă): cu element
metalic pentru vară, la temperatura de 00C ... +450 C este de 5 minute până la 60
minute; cu element metalic pentru iarnă, la temperatura de 0 0C. . . —450C este de
300 minute până la 1200 minute.
3. Descriere
Art. 183 - (1) Mina MS-3 se compune din: corpul minei cu capac,
mecanismul eliberator-percutor cu dispozitivul de siguranţă, încărcătura de
exploziv şi detonatorul special.
(2) Corpul minei este confecţionat din bachelită. La partea superioară, în
exterior, există o degajare cu guler la care se fixează capacul din cauciuc.
Fig. 43
Mina cu acţionare la
descărcare MS –3
(3) În interiorul corpului minei se găsesc două locaşuri: unul orizontal pentru
mecanismul de percuţie şi detonator şi unul vertical pentru mecanismul eliberator.
(4) Mina este prevăzută cu două capace suprapuse, unul interior din
bachelită şi unul exterior din cauciuc. Capacul interior este prevăzut cu o gaură
centrală pentru trecerea tijei opritoare a mecanismului eliberator. Capacul exterior
din cauciuc se strânge de corpul minei cu o bandă metalică în formă de colier
asigurând etanşarea minei.
(5) Mecanismul eliberator se află în locaşul vertical din corpul minei şi
constă dintr-un arc spiral conic care se găseşte în contact cu tija opritoare
menţinută de un inel metalic montat în partea superioară a locaşului vertical. Tija
opritoare are o pană şi o fereastră cu un ieşind opritor. Pana tijei opritoare intră în
90
canalul din locaşul vertical al corpului minei, pentru a exclude posibilitatea de
rotire a tijei opritoare în jurul axei sale şi a asigura funcţionarea normala a
mecanismului eliberator, pe timpul deplasării tijei opritoare în plan vertical.
(6) Ieşindul opritor serveşte pentru rezemarea cuiului percutor când mina se
află în stare de luptă.
(7) Mecanismul de percuţie cu dispozitiv de siguranţă este alcătuit din cuiul
percutor, arcul cuiului percutor şi bucşa limitatoare confecţionată din bachelită. La
capătul tijei cuiului percutor, care trece prin bucşa limitatoare, este fixat firul
metalic tăietor în formă de cadru, în interiorul căruia se introduce elementul
metalic de siguranţă pentru vară sau pentru iarnă.
Fig. 44 Mecanismul de percuţie

al MS –3 (secţiune)
8) Elementul metalic (aliaj de plumb, staniu şi stibiu) pentru vară are un

capăt vopsit în culoare roşie şi se găseşte montat la mecanismul de percuţie al
minei, iar elementul metalic pentru iarnă are un capăt vopsit în culoare albă şi se
păstrează într-un locaş practicat în exteriorul peretelui de fund al corpului minei
unde este acoperit cu o rondea adezivă.
(9) Elementul metalic de vară prezintă siguranţă în funcţionare în intervalul
de temperatură de la +450C la —50C, iar elementul metalic de iarnă prezintă
siguranţă în funcţionare în intervalul de temperatură de la +50C la —450C.
(10) Pe bucşa limitatoare se găseşte o garnitură de etanşare din cauciuc.
Dispozitivul de siguranţă pentru transport al minei este alcătuit dintr-un şplint cu
inel la capăt. Şplintul trece prin garnitura de etanşare, prin orificiile existente în
bucşa limitatoare şi tija cuiului percutor.
(11) La capătul din exterior al bucşei limitatoare se înfiletează un capac
(rozetă) din bachelită care strânge garnitura de etanşare de corpul minei.
(12) Încărcătura de exploziv constă dintr-un calup de trotil presat de 310 g
aşezat în corpul minei.
(13) Detonatorul este alcătuit dintr-un tub metalic în interiorul căruia se
găseşte un calup din hexogen de 3,250 g şi o capsă detonantă G-2 fixată la capătul
tubului metalic.
(14) Detonatorul se introduce în locaşul orizontal al corpului minei, cu
capătul lăcuit înainte. Locaşul orizontal al corpului minei se închide cu un căpăcel
care se strânge pe o garnitura de etanşare.
4. Funcţionarea
Art. 184 - (1) Funcţionarea minei MS-3 are loc la ridicarea (descărcarea)
sarcinii care apasă pe tija opritoare a mecanismului eliberator.
91
(2) Când sarcina este aşezată pe capacul minei, tija opritoare presând arcul
spiral conic, se deplasează în jos şi — cu ieşindul său — astupă gaura pentru
trecerea percutorului. După îndepărtarea şplintului de siguranţă, sub presiunea
arcului cuiului percutor, elementul metalic este tăiat de către firul de oţel, iar cuiul
percutor trece în poziţia rezemat, în ieşindul tijei opritoare.
(3) În momentul când sarcina este ridicată de pe capacul minei, tija opritoare
— sub acţiunea arcului spiral conic — se deplasează în sus şi eliberează cuiul
percutor. Acesta, împins de arcul percutorului, trece prin fereastra din tija opritoare
şi cu vârful său percutează capsa detonantă din compunerea detonatorului, care
provoacă explozia minei.
Art. 185 - (1) Amorsarea minei MS-3 constă din introducerea detonatorului
în mină, în care scop:
a) se deşurubează capacul (rozeta) mecanismului de percuţie şi se
controlează dacă elementul corespunde anotimpului respectiv (în caz contrar se
înlocuieşte)
b) se înşurubează, până la refuz, capacul (rozeta) mecanismului de percuţie;
c) se deşurubează căpăcelul şi se introduce detonatorul în locaşul orizontal al
corpului minei;
d) se înşurubează căpăcelul, strângându-se bine garnitura de cauciuc pentru
etanşare.
(2) Amorsarea minei MS-3 este permisă numai la locul de plantare.
5. Plantarea
Art. 186 - (1) Plantarea minei MS-3 în scopul asigurării împotriva

deplantării minelor antiblindate sau a altor tipuri de mine, pe timp de vară se face
astfel:
a) se pregăteşte locaşul pentru plantarea minei ce se asigură împotriva
deplantării;
b) pe fundul acestuia se sapă locaşul pentru plantarea minei MS-3 ale cărui
dimensiuni trebuie să fie: diametrul — 160 mm, adâncimea — 50 mm;
c) se amorsează mina MS-3, după care se aşează în locaş cu capacul în sus,
astfel ca şplintul de siguranţă a mecanismului de percuţie să fie către cel ce
plantează mina;
d) se aşează mina antiblindate (mina care se asigură împotriva deplantării)
pe mina MS-3, apoi se scoate şplintul de siguranţă fără a mişca mina antiblindate
(mina care se asigură împotriva deplantării)
e) se acoperă cu pământ şi se maschează locul de plantare corespunzător
terenului înconjurător.
(2) Pe timp de iarnă, când stratul de zăpadă este de maximum 20 cm
grosime, mina MS-3 se aşează direct pe terenul îngheţat, iar zăpada din jurul minei
se bătătoreşte. Când grosimea stratului de zăpadă depăşeşte 20 cm mina se
instalează pe o bază de susţinere aşezata pe zăpada bătătorită în prealabil.
(3) În situaţia că minele MS-3 se întrebuinţează pentru realizarea minelor
cursă, se va urmări ca sarcina care apasă pe capacul minei să fie de cel puţin 6 kgf.
92
(4) Instalarea minei MS-3 se face, după necesităţi cu tija opritoare în sus, în
jos sau lateral.
(5) Instalarea minei pentru realizarea minelor cursă se face astfel:
a) se amorsează mina;
b) se instalează mina, faţă de obiectul care trebuie minat, astfel ca tija
opritoare să fie înecată până la refuz; mina MS-3 ori obiectul minat să nu aibă
posibilitatea ca, de la sine, să-şi schimbe poziţia;
c) se controlează dacă instalarea minei s-a făcut corect, după care se
îndepărtează şplintul de siguranţă.
(6) După terminarea lucrărilor de plantare a minelor MS-3 toate splinturile
de siguranţă ale minelor plantate se predau comandantului care conduce lucrările.
(8) După instalarea minei MS-3 staţionarea lângă aceasta este interzisă.
6. Neutralizarea
Art. 187 - (1) Neutralizarea minelor MS-3 este interzisă.

(2) Minele plantate se distrug la locul de plantare prin înlăturarea sarcinii
care apasă pe mină, folosind gheara de pisică, trasă dintr-un adăpost, sau prin
explodarea unei încărcături aşezată lângă mină.
7. Ambalarea
Art. 188 - (1) Minele MS-3 se ambalează câte 40 bucăţi, pe două rânduri
suprapuse, într-o ladă din lemn cu dimensiunile de 690x490x190 mm.
(2) Detonatorii se ambalează separat, câte 40 bucăţi într-o cutie din carton,
iar 50 cutii (2 000 bucăţi detonatori) se ambalează într-o ladă din lemn cu
dimensiunile de 790x470x140 mm.
SECŢIUNEA a 3- a
Mina de semnalizare acustică şi luminoasă
1.Destinaţie
Art. 189 Mina de semnalizare acustică şi luminoasă se foloseşte pentru

prevenirea trupelor proprii despre apariţia inamicului în faţa limitei dinainte, pe
căile de acces către baraje sau în faţa diferitelor obiective.
2. Caracteristici tehnico - tactice
Art. 190 Principalele caracteristici tactico-tehnice ale minei de semnalizare

acustică şi luminoasă sunt:
a) tipul minei cu acţionare la tracţiune;
b) tipul percutorului percutorul universal (cu şplint) PU;
c) tipul capsei capsă specială de aprindere,
d) sorturi în care sunt fabricate minele 3 sorturi — cu semnal luminos alb;
— cu semnal luminos roşu — cu semnal luminos verde;
93
e) dimensiunile minei: înălţimea (cu capac de protecţie) 278 mm şi diametrul
26 mm;
f) greutatea minei (cu capac de protecţie) 0,290 kgf;
g) durata de funcţionare a semnalului prin sunet (acustic) 8...10s;
h) durata de funcţionare a semnalului luminos 10…12 s;
i) înălţimea de aruncare a steluţelor de semnalizare luminoasă minimum 5
m;
j) distanţa de la care pot fi auzite (văzute) semnalele, ziua şi noaptea:
semnalul acustic maximum 300 m şi semnalul luminos maximum 500 m.
3. Descriere
Art. 191 - (1) Mina de semnalizare acustică şi luminoasă—MSAL- este

alcătuită dintr-un corp cilindric, metalic în interiorul căruia se găseşte blocul
semnalului prin sunet şi blocul semnalului luminos. La partea superioară a corpului
minei este fixat un niplu în care se află capsa de aprindere.
(2) La partea inferioară a corpului minei este trasat un brâu în culoarea
semnalului luminos al minei respective (alb, roşu sau verde).
(3) Blocul semnalului prin sunet se află într-un tub de carton şi conţine o
substanţă generatoare de sunet (pe bază de sare de potasiu), deasupra căreia este o
substanţă de aprindere.
(4) Blocul semnalului luminos se află într-un tub de carton şi conţine 14... 15
steluţe de semnalizare luminoasă de culoare albă, verde sau roşie. Steluţele sunt
separate între ele printr-o încărcătură de azvârlire (pulbere neagră) şi un obturator
de carton.
(5) Steluţele sunt alcătuite dintr-o compoziţie de bază deasupra căreia se
găseşte un strat cu o substanţă de aprindere, separată de compoziţia de bază printr-
o compoziţie intermediară.
(6) Fiecare steluţă are în centru un canal prin care se transmite flacăra de la
substanţa de aprindere la încărcătura de azvârlire aflată sub steluţă.
(7) Niplul este confecţionat din metal, având montat o şaibă în partea
inferioară, care se sprijină pe un inel extensibil. Pe şaibă se află o garnitură din
cauciuc şi un inel din cauciuc strânse de o piuliţă, asigurându-se etanşarea
corpului. În interiorul niplului se găseşte capsa de aprindere, iar pentru protecţie pe
timpul transportului, pe filetul niplului se înşurubează un căpăcel din bachelită.
(8) Din completul minei mai fac parte: un ţăruş din lemn, o bucată de sârma
de tracţiune de 5 m lungime prevăzută la capăt cu o carabinieră şi un percutor
universal (cu şplint) PU.
4. Funcţionare
Art. 192 - (1) La smulgerea şplintului de la percutorul universal, cuiul

acestuia loveşte capsa care — prin intermediul substanţei de aprindere — provoacă
aprinderea substanţei generatoare de sunet.
(2) Substanţa generatoare de sunet pe timpul cât arde (8... 10 s) emite un
şuierat. După consumarea (arderea) substanţei generatoare de sunet flacăra acesteia
94
se transmite la substanţa de aprindere a primei steluţe şi apoi la compoziţia de bază
a primei steluţe a blocului semnalului luminos.
(3) Prin canalul din centrul steluţei, flacăra se transmite la încărcătura de
azvârlire aflata sub steluţă. Această încărcătură azvârle steluţa aprinsă la cel puţin
5 m înălţime.
(4) La consumarea (arderea) încărcăturii de azvârlire flacăra acesteia se
transmite la substanţa de aprindere a următoarei steluţe aflată imediat mai jos, după
care operaţia decurge din nou în modul arătat mai sus, toate steluţele fiind azvîrlite
succesiv din corpul minei.
Art. 193 Amorsarea minei de semnalizare acustică şi luminoasă—MSAL se
face numai la locul de plantare şi constă din demontarea căpăcelului din bachelită
pentru protecţia capsei şi montarea în locul acestuia a percutorului universal (cu
şplint) PU.
5. Plantare
Art. 194 - (1) Mina de semnalizare se poate planta în pământ, sau se poate
lega de pari, de stâlpi, de tulpinile copacilor, de tufişuri etc.
(2) Plantarea minei în pământ se execută astfel:
a) cu ajutorul unei răngi sau a unui ţăruş se realizează în pământ un locaş de
15. . . 20 cm adâncime, cu diametrul de 3 cm în care se introduce mina de
semnalizare;
b) se scoate căpăcelul din bachelită, iar pe niplu se înşurubează percutorul
universal (cu şplint) PU cu şplintul în formă de P, având introdusă siguranţa pentru
plantare;
c) la 5 m distanţă de la mină se bate în pământ un ţăruş de care se leagă
capătul sârmei de tracţiune; celălalt capăt al sârmei se prinde, prin intermediul
carabinierei, de şplintul percutorului universal, astfel ca sârma să nu fie tare
întinsă;
d) se maschează mina;
e) se scoate de la distanţă siguranţă pentru plantare.
(3) În păduri şi în tufişuri mina de semnalizare poate fi legată cu sârmă
moale sau sfoară de tulpina copacului sau tufişului.
(4) Iarna, când stratul de zăpadă are până la 20 cm grosime, mina se
plantează în pământ şi se maschează cu zăpadă. Dacă grosimea stratului de zăpadă
este mai mare de 20 cm, mina se leagă de un ţăruş, fixat în pământ sau în zăpadă,
astfel ca acesta sa nu iasă deasupra zăpezii.
(5) Acţionarea minei de semnalizare ţinută in mână este interzisă.
(6) Pe timpul funcţionării minei, ies mici flăcări, iar steluţele semnalului
luminos, care nu s-au consumat în aer, continuă să ardă şi după căderea pe sol (pe
o rază de aproximativ 10 m în jurul minei) ; ca urmare se vor lua măsuri pentru
prevenirea incendiului.
95
6. Neutralizarea
Art. 195 Operaţiunile pentru neutralizarea minei de semnalizare MSAL:

a) se îndepărtează cu atenţie stratul de mascare;
b) se introduce şplintul de siguranţă în orificiul din tija percutorului
universal (cu şplint) PU;
c) se scoate carabiniera sârmei de tracţiune din şplintul de acţionare al
percutorului, astfel încât şplintul să nu iasă din orificiu;
d) se deşurubează percutorul universal din niplul minei, după care se scoate
mina din locaş.
7. Ambalarea
Art. 196 - (1) Minele de semnalizare acustică şi luminoasă MSAL se

ambalează câte 10 bucăţi într-o cutie din carton. Pe lângă cele 10 mine în aceeaşi
cutie se aşează 10 ţăruşi din lemn, 10 percutoare universale (cu şplint) PU cu
şplinturile respective si 10 bucăţi sârmă a 5 m lungime, cu carabiniere.
(2) Cutiile de carton se aşează câte 6 bucăţi (60 mine) într-o ladă din lemn cu
dimensiunile de 560 x335x 270 mm.
SECŢIUNEA a 4- a
Mina cu acţiune întârziată până la 14 zile
cu ansamblu de iniţiere M - 14
1. Destinaţie
Art. 197 - (1) Mina cu acţiune întârziată până la 14 zile cu ansamblu de

iniţiere M – 14 se foloseşte pentru minarea diferitelor obiective probabile a fi
ocupate de către inamic, sau care se găsesc în zona de acţiune a inamicului
(localităţi, aerodromuri, construcţii industriale, gări, porturi, poduri etc.).
(2) Mina explodează automat după expirarea duratei de întârziere
prestabilită, în intervalul de la 4 ore la 14 zile. La durata de întârziere prestabilită
se adaugă (se scade) precizia de stabilire a poziţiei acului indicator pe diviziunile
cadranului, — 1 oră — (precizia de stabilire a întârzierii) şi precizia de funcţionare
a mecanismului de ceasornic — 2. . . 6 ore (în raport de mărimea duratei de
întârziere).
2. Caracteristici tehnico - tactice
Art. 198 Principalele caracteristici tactico-tehnice ale minei cu acţiune

întârziată până la 14 zile, cu ansamblu de iniţiere M – 14 sunt:
a) tipul minei cu contactor electric pe bază de mecanism de ceasornic;
b) tipul capsei capse electrice tip CEA (un ansamblu de iniţiere M-14 poate
aprinde până la 4 capse legate în paralel sau 2 capse legate în serie, sau un circuit
mixt format din 4 ramificaţii a câte 2 capse);
96
c) încărcătura de exploziv se calculează, se confecţionează şi se aşează
conform instrucţiunilor G-4 ,,Lucrări de distrugeri”;
d) tipul bateriei electrice acumulator tip 6 M-4,5 (uscat-încărcat);
e) dimensiunile cutiei ansamblului de iniţiere M-14: lungimea 203 mm;
lăţimea 153 mm; înălţimea 122 mm;
f) greutatea ansamblului de iniţiere M-14 (cu baterie) 3,5 kgf;
g) durata întârzierii (fără adăugarea sau scăderea preciziei de stabilire a
întârzierii şi a preciziei de funcţionare a mecanismului de ceasornic) de la 4 ore la
14 zile;
h) precizia de stabilire a întârzierii ±1 oră;
i) precizia de funcţionare a mecanismului de ceasornic, faţă de durata
prestabilită: de la 6 ore la 2 zile ±2 ore; de la 2 zile la 6 zile ±4 ore; de la 6 zile la
14 zile ±6 ore;
j) temperatura la care funcţionează mina —250C la +400C.
3. Descriere
Art. 199 - (1) Mina cu acţiune întârziată până la 14 zile este alcătuită dintr-
un ansamblu de iniţiere M-14 la care sunt legate în paralel 1 . . . 4 capse electrice
tip CEA sau două capse electrice tip CEA legate în serie, sau un circuit mixt
format din 4 ramificaţii a câte 2 capse. Fiecare capsă electrică iniţiază câte o
încărcătură de exploziv calculată, confecţionată şi aşezată corespunzător preve-
derilor instrucţiunilor G-4 ,,Lucrări de distrugeri”. Lungimea maximă a circuitului
electric faţă de ansamblul de iniţiere M-14 este de 20 m.
(2) Ansamblul de iniţiere M-14 se compune din: cutie, mecanism de
ceasornic, sursa de alimentare şi trusa cu accesorii.
Fig. 45
Ansamblul de iniţiere M –14
(3) Cutia este alcătuită dintr-un corp din tablă şi capacul cutiei, care se
strânge etanş la corp cu ajutorul a câte două închizători fixate în părţile laterale.
Între capac şi corpul cutiei se găseşte o garnitura din cauciuc pentru etanşare.
(4) Unul din pereţii laterali ai corpului este prevăzut cu două orificii prin
care ies conductorii electrici şi care sunt protejaţi de o carcasă metalică.
(5) Pe partea interioară a capacului cutiei se găseşte o etichetă cu instrucţiuni
de folosire şi schema de realizare a legăturilor electrice.
(6) Mecanismul de ceasornic reprezintă contactorul electric cu ceasornic
întârzietor până la 14 zile şi este instalat într-o cutie cilindrică din tablă care se
închide cu un capac prevăzut cu mâner.
97
(7) Mecanismul are un cadran cu diviziuni de la zero la 14 zile; o diviziune
corespunde la o întârziere de o oră.
(8) În mijlocul cadranului şi sub acesta, se găseşte roata centrală de care este
fixat un manşon ce iese deasupra cadranului. Manşonul are o tăietură (degajare) în
dreptul lui zero de pe cadran.
(9) Pe axul care iese prin centrul manşonului este fixat, cu ajutorul unei
piuliţe, butonul de reglaj cu ac indicator pentru reglarea duratei de întârziere. Pe
butonul de reglaj, sub acul indicator, se găseşte un ştift transversal care, pe timpul
funcţionării mecanismului de ceasornic, glisează pe capătul (conturul) manşonului.
La expirarea duratei de întârziere, ştiftul transversal scapă în tăietura din manşon,
permiţând astfel arcului lamelar de sub cadran să fie eliberat de apăsarea
cadranului şi să închidă circuitul electric.
(10) Atunci când se procedează la reglarea duratei de întârziere se apasă cu
degetele mâinii pe cadran, scoţând astfel ştiftul transversal din tăietura manşonului,
după care se roteşte butonul de reglaj cu acul indicator până la diviziunea necesară
de pe cadran.
(11) În vederea conectării mecanismului de ceasornic la circuitul electric al
minei, sunt scoase prin peretele lateral al cutiei mecanismului două conductoare
izolate; unul din conductoare este legat la carcasa mecanismului, iar celălalt este
legat la lamela de contact, izolată de carcasă.
(12) În peretele de fund al corpului cutiei mecanismului se găseşte un
orificiu prin care iese capătul şurubului de armare al mecanismului. Acest orificiu
se astupă cu un dop filetat. Armarea mecanismului se face cu ajutorul cheii din
trusa cu accesorii.
(13) Potrivirea duratei de întârziere se face prin rotirea cu mâna a butonului
de reglaj (cadranul fiind ţinut apăsat), până ce acul indicator ajunge exact în
dreptul diviziunii corespunzătoare duratei de întârziere.
Fig. 46
Mecanismul de ceasornic
(schiţă)
(14) Sursa de alimentare este alcătuită dintr-un acumulator tip 6 M-4,5

uscat-încărcat (tensiunea nominală 6 V, capacitatea nominală 4,5 Ah). De la data
fabricării sale acumulatorul îşi menţine caracteristicile funcţionale timp de doi ani
în stare uscată şi timp de 6 luni de la data punerii în funcţiune, cu condiţia să nu se
depăşească durata de doi ani de la data fabricării.
(15) Trusa cu accesorii este alcătuită dintr-un suport de polistiren expandat
pe care sunt aşezate în locaşuri speciale: un briceag, cheia pentru armarea
mecanismului de ceasornic, lampa pentru verificarea circuitului electric şi o
98
rezervă de bandă izolatoare. Elementele componente ale trusei sunt acoperite de o
placă din celuloid.
4. Funcţionare
Art. 200 Pe timpul cât mecanismul de ceasornic funcţionează acul indicator

împreună cu butonul de reglaj rămâne nemişcat; se roteşte doar cadranul, fiind
acţionat de mecanismul de ceasornic prin roata centrală situată sub cadran. În
momentul când tăietura (degajarea) de pe manşon ajunge în dreptul ştiftului
transversal (adică atunci când ,,zero” de pe cadran trece pe sub acul indicator),
cadranul — sub acţiunea arcului lamelar de contact —face un salt de 2. . . 3 mm în
sus, astfel încât arcul lamelar de contact vine în atingere cu lamela de contact şi
închide astfel circuitul electric, provocând iniţierea capselor.
Art. 201 - (1) Pregătirea pentru plantare a ansamblului de iniţiere M-14.
(2) Ansamblul de iniţiere M-14 se păstrează în depozite cu acumulatorul în
stare uscat-încărcat, legăturile circuitului electric nerealizate, iar mecanismul de
ceasornic în poziţie de repaus (ştiftul transversal de pe butonul de reglaj se găseşte
în tăietura manşonului). Cu minimum 48 ore înainte de plantarea minei se execută
operaţiunea de încărcare (formare), a acumulatorului. Operaţiunea se execută de
către militari specializaţi lucrând în încăperi destinate special şi utilate cu
materialele şi aparatura corespunzătoare.
(3) La punerea în funcţiune a acumulatorului se vor respecta următoarele
reguli:
a) acumulatorul se încarcă cu electrolit — soluţie obţinută din acid sulfuric
pentru acumulatoare şi apă distilată sau demineralizată;
b) electrolitul să aibă densitatea 1,28 g/cm3, calculată la ±150C, iar umplerea
să se facă până ce nivelul electrolitului ajunge la aproximativ 10... 15 mm deasupra
separatorilor
c) temperatura electrolitului şi cea a acumulatorului să fie cuprinsă între 15...
30 C;
o
d) după umplere se face o pauză de 1 . . 3 ore pentru ca electrolitul să

pătrundă în plăci (în acest timp nivelul electrolitului poate să scadă şi, dacă este
necesar, se adaugă electrolit, identic cu cel folosit la umplere, până la nivelul de
10.. . 15 mm deasupra separatorilor)
e) încărcarea acumulatorului se face numai cu curent continuu, urmărind ca
legaturile să se facă astfel ca plusul (+) acumulatorului să fie legat la plusul (+)
sursei şi minusul (—) acumulatorului la minusul (—) sursei
f) încărcarea se va face cu dopurile scoase şi la o intensitate a curentului de
încărcare de 0,2 A până ce densitatea electrolitului calculată la +15 oC ajunge la
1,28 g/cm3, iar tensiunea ajunge la aproximativ 2,6. . . 2,75 V/element. Înainte şi în
timpul încărcării se urmăreşte ca temperatura electrolitului să nu depăşească 40o C
g) la sfârşitul încărcării se verifică dacă în toate elementele bateriei are loc o
degajare uşoară de gaze, încărcarea fiind considerată terminată după 3 ore de
degajare a gazelor;
99
h) după terminarea încărcării se pun dopurile şi se curăţă suprafaţa
acumulatorului de apă şi de acid, până la uscare. Clemele de legătură se pot unge
cu ulei sau vaselină, neutre şi rezistente la acid;
i) dacă nivelul electrolitului scade după două ore de la încărcare se va
adăuga apă distilată şi se va mai încărca bateria timp de 15.. .20 minute;
j) În situaţia când acumulatorul format se păstrează o perioadă mai mare
până la plantarea minei (perioadă care nu trebuie să depăşească 6 luni), atunci la
cel puţin o lună se reîncarcă cu intensitatea de 0,2 A până când densitatea
electrolitului ajunge la 1,28 g/cm3 iar tensiunea celulelor ajunge la aproximativ
2,6... 2,75 V/element.
(4) Operaţiunile pregătitoare ale ansamblului de iniţiere M-14 pe locul de
plantare constau în:
a) armarea mecanismului de ceasornic;
b) executarea legăturilor interioare ale circuitului electric;
c) verificarea circuitului electric cu lampa de control din trusa cu accesorii,
d)fixarea butonului de reglaj cu acul indicator la termenul de întârziere
stabilit
e) aşezarea şi strângerea capacului cutiei ansamblului de iniţiere M-14.
(5) Armarea mecanismului de ceasornic se face cu ajutorul cheii din trusa cu
accesorii. Cheia se introduce în capătul şurubului de armare prin orificiul din
peretele de fund al corpului cutiei mecanismului. Arcul mecanismului de ceasornic
se strânge până la refuz, fără a se forţa.
(6) Legăturile interioare ale circuitului electric se fac corespunzător schemei
prezentată pe eticheta de pe capacul cutiei ansamblului de iniţiere M-14.
(7) Se fac legăturile: A1 cu I2, A2 cu M2 si M1 cu I1 şi se izolează cu bandă
izolatoare.
(8) Pentru verificarea circuitului electric se leagă lampa de control la firele
care ies în afara cutiei (E1 si E2). Mecanismul de ceasornic fiind în poziţia “zero”
cuplat (ştiftul transversal din butonul de reglaj se găseşte în tăietura manşonului)
trebuie ca becul lămpii de control să se aprindă.
(9) Stabilirea duratei de întârziere se face prin rotirea butonului de reglaj cu
acul indicator (în sensul invers mişcării acelor unui ceasornic) până în dreptul
diviziunii de pe cadran care corespunde duratei de întârziere prestabilite.
(10) Calculul duratei de întârziere se face din momentul potrivirii butonului
de reglaj cu acul indicator la diviziunea corespunzătoare termenului prestabilit.
(11) Înainte de rotirea butonului de reglaj cu acul indicator, se apasă cu
degetele pe cadran până când ştiftul transversal iese din tăietura manşonului. În
momentul când se apasă cu degetele pe cadran becul lămpii de control trebuie să se
stingă.
(12) Se închide capacul cutiei mecanismului de ceasornic, apoi se aşează şi
se strânge capacul cutiei ansamblului de iniţiere M-14, fiind astfel pregătit pentru
plantare.
100
5. Plantarea
Art. 202 - (1) Încărcătura de exploziv a minei cu acţiune întârziată până la

14 zile se calculează şi se confecţionează potrivit prevederilor instrucţiunilor G-
4 ,,Lucrări de distrugeri”. Încărcătura poate fi aşezată la un loc cu ansamblul de
iniţiere M-14, sau la o distanţă de până la 20 m de aceasta . Pentru realizarea
circuitului electric între ansamblul de iniţiere M-14 şi încărcătura de exploziv se
foloseşte cablul care se găseşte în lada de ambalaj. Într-o ladă de ambalaj cu 4
ansamble de inţiere M-14 se găseşte o bobină cu 160 m cablu simplu conductor.
(2) Mina cu acţiune întârziată până la 14 zile poate fi plantată în teren sau în
nişe executate în pereţii clădirilor sau în construcţii.
(3) Atunci când mina se plantează cu ansamblul de iniţiere M-14 separat de
încărcătura de exploziv se execută următoarele operaţiuni:
a) se sapă locaşul (groapa, nişa) în teren sau în perete, corespunzător
dimensiunilor încărcăturii de exploziv şi a ansamblului de iniţiere M-14;
b) se realizează circuitul electric de aprindere cu respectarea condiţiilor de
mascare şi de protecţie împotriva descărcărilor atmosferice, prevăzute în
instrucţiunile G-4 ,,Lucrări de distrugeri”. Se fac legăturile între cablul circuitului
electric şi reoforii capselor
c) se aşează în locaş (groapă) încărcătura de exploziv, se introduc capsele
electrice în calupurile de exploziv şi se maschează încărcătura de exploziv;
d) se aşează în locaş (groapă) ansamblul de iniţiere M-14, în mod obligatoriu
cu capacul în sus şi în poziţie orizontală. Ansamblul de iniţiere M-l4 este pregătit
aşa cum s-a indicat la articolul 201.
e) se verifică din nou ansamblul de iniţiere M-14 cu ajutorul lămpii de
control (becul nu trebuie să se aprindă) şi numai în această situaţie se fac legăturile
între cablul circuitului electric de aprindere şi firele care ies din corpul cutiei
ansamblului de iniţiere M-14.
(4) În situaţia plantării ansamblului de iniţiere M-14 la un loc cu încărcătura
de exploziv reoforii capselor electrice se leagă direct la firele care ies din corpul
cutiei ansamblului de iniţiere M-14.
(5) Atunci când ansamblul de iniţiere M-14 se plantează într-o nişă executată
în zidărie de piatră sau beton, între pereţii cutiei ansamblului de iniţiere M-14 şi
pereţii nişei se aşează materiale de izolaţie acustică (nisip, argilă, vată, rumeguş
etc.) pentru a îngreuia detectarea minei de către inamic.
(6) La plantarea minei în locuri cu umiditate mare trebuie să se ia măsuri
pentru etanşarea încărcăturii de exploziv (în special a capselor electrice) folosind
în acest scop saci impermeabili din pânză cauciucată. La nevoie se iau măsuri de
etanşare şi pentru ansamblul de iniţiere M-14 (acesta trebuie să fie etanş din con-
strucţie).
6. Neutralizarea
Art. 203 - (1) Mina cu acţiune întârziată până la 14 zile poate fi neutralizată
numai dacă până la expirarea duratei de întârziere prestabilită au mai rămas cel
puţin:
101
a) 6 ore când durata de întârziere este până la 2 zile;
b) 8 ore când durata de întârziere este între 2 zile şi 6 zile
c) 10 ore când durata de întârziere este între 6 zile şi 14 zile.
(2) Neutralizarea minei constă în întreruperea circuitului electric între
ansamblul de iniţiere M-14 şi încărcătura de exploziv, iar timpul de siguranţă (6
ore, 8 ore, sau 10 ore) se calculează din momentul întreruperii circuitului electric,
fără a include şi timpul necesar efectuării celorlalte operaţiuni pregătitoare.
(3) Pentru neutralizarea minei:
a) se înlătură stratul de acoperire al ansamblului de iniţiere M-14 până se
ajunge la cele două fire ale circuitului electric de aprindere;
b) se taie pe rând cele două fire care ies din corpul cutiei ansamblului de
iniţiere M-14;
c) se scurtcircuitează capetele cablurilor circuitului electric de aprindere de
la încărcăturile de exploziv şi se izolează cu bandă izolatoare;
d) se scoate din locaş (groapă) ansamblul de iniţiere M-14;
e) se dezgroapă încărcătura de exploziv, se eliberează calupurile în care s-au
introdus capsele electrice, se scot capsele electrice, apoi se scoate încărcătura de
exploziv.
(4) Ansamblurile de iniţiere M-14, după o verificare minuţioasă, pot fi
întrebuinţate pentru o altă minare, dacă şi-au păstrat caracteristicile funcţionale.
(5) Dacă până la expirarea duratei de întârziere prestabilite au rămas mai
puţin de 6 ore, 8 ore sau 10 ore (corespunzător duratei de întârziere respectivă până
la 2 zile, 6 zile sau 14 zile), neutralizarea minei cu acţiune întârziată până la 14 zile
plantată şi aflată în stare de luptă (gata de funcţionare) este interzisă. Ea trebuie
distrusă cu exploziv, pe locul de plantare.
7. Ambalarea
Art. 204 - (1) Într-o ladă din lemn cu dimensiunile de 670x400x210 mm se

ambalează 4 ansamble de inţiere M-14 şi o bobină cu 160 m cablu simplu
conductor.
(2) Capsele electrice tip CEA şi încărcătura de exploziv se ambalează şi se
transportă separat.
Art. 205 - (1) Ansamblele de iniţiere M-14 trebuie depozitate în încăperi
uscate şi încălzite, lipsite de medii corozive iar temperatura aerului în aceste
încăperi trebuie să fie de la +15o C până la +25o C şi umiditate relativă de
maximum 80%.
(2) Ansamblele de iniţiere M-14, se păstrează în ambalajul fabricii, în stare
bună, aşezate pe stelaje şi aranjate pe loturi de fabricaţie.
(3) Manipularea şi transportarea lăzilor cu ansamblele de iniţiere M-14 se
vor face cu respectarea măsurilor prevăzute pentru aparatele de precizie.
(4) Înainte de trecerea la depozitare:
a) se dezarmează (se destinde) arcul mecanismului de ceasornic (dacă
înainte de aceasta arcul era armat), aceasta se obţine lăsându-se ca mecanismul de
ceasornic să meargă liber;
102
b) se slăbeşte arcul de contact al mecanismului de ceasornic, în care scop,
după destinderea arcului de acţionare şi încetarea funcţionării ceasornicului,
butonul de reglaj cu acul indicator se trece la diviziunea “zero” de pe cadran
(ştiftul transversal de la butonul de reglaj trebuie să intre în tăietura manşonului).
(4) Pentru păstrarea elasticităţii garniturii de cauciuc în scopul asigurării
etanşeităţii cutiei ansamblului de iniţiere M-14, pe timpul depozitării nu vor fi
strânse închizătorile dintre capac şi corpul cutiei ansamblului de iniţiere M-14.
(5) Pe timpul depozitării, periodic — la fiecare 2 ani — ansamblele de
iniţiere M-14 vor fi supuse operaţiunilor de verificare şi întreţinere pentru: curăţire,
ungerea mecanismelor de ceasornic, înlocuirea diferitelor piese sau ansamble.
Operaţiunea se execută centralizat de către echipe specializate folosind în acest
scop numai materialele prevăzute în documentaţia de execuţie. Efectuarea
verificărilor şi întreţinerilor se consemnează într-o fişă specială întocmită pentru
fiecare ansamblu de iniţiere M-14.
(6) Toate lucrările de verificare şi întreţinere trebuie efectuate în încăperi
uscate şi curate, urmărindu-se cu stricteţe ca în interiorul mecanismelor sau
contactoarelor să nu pătrundă umiditate sau praf.
SECŢIUNEA a 4 - a
Percutorul cu ceasornic întârzietor de 16 zile
1. Destinaţie
Art. 206 Percutorul cu ceasornic întârzietor de 16 zile se foloseşte pentru a

produce explozia automată a încărcăturii de exploziv a minei cu actiune întârziată,
după expirarea duratei de întârziere stabilită în intervalul de la 6 ore la 16 zile. La
percutor se montează capsa detonantă CD—2 sau CD-5.
103
Fig. 47 Percutorul cu ceas
întârzietor de 16 zile
(prezentare în secţiune)
Art. 207 Principalele caracteristici tactico-tehnice ale percutorului cu

ceasornic întârzietor de 16 zile sunt:
a) lungimea fără capsa detonantă 115 mm;
b) diametrul 50 mm;
c) durata întârzierii de la 6 ore la 16 zile;
d) precizia de funcţionare a percutorului când este reglat pentru o întârziere:
de la 6 ore la 3 zile - ±2ore şi 30 minute; de la 3 zile la 16 zile ±4 ore;
e) valoarea diviziunii mari a scalei 24 ore;
f) valoarea diviziunii mici a scalei 2 ore;
g) greutatea percutorului 0,5 kgf.
3. Descrierea
Art. 208 - (1) Percutorul cu ceasornic întârzietor de 16 zile constă dintr-o

carcasă din bachelită în interiorul căreia se găseşte ansamblul format din
mecanismul de ceasornic, mecanismul eliberator şi mecanismul de percuţie.
(2) Carcasa este formată dintr-un corp în formă de ciupercă prevăzut la
partea superioară cu un capac filetat, iar la partea inferioară cu o mufă şi o
garnitură de cauciuc. Atunci când percutorul este amorsat, în partea inferioară a
carcasei se găseşte capsa detonantă strânsă pe garnitura din cauciuc cu ajutorul
mufei. În cazul percutorului neamorsat şi nearmat la partea inferioară a carcasei se
găseşte un dop metalic care se strânge cu mufa.
(3) Mecanismul de ceasornic este montat între două plăcuţe. Prin plăcuţa
inferioară iese capătul axului pe care este fixată roata dinţată ce transmite rotaţia la
o altă roată dinţată fixată rigid pe axul comun cu discul gradat.
(4) Discul gradat are în partea inferioară o scală cu 16 diviziuni mari (o
diviziune mare corespunde la 24 ore), iar în partea superioară o scală prevăzută cu
câte 12 diviziuni mici pentru fiecare diviziune mare (o diviziune mică corespunde
la 2 ore).
104
(5) Corpul mecanismului de ceasornic are trei ferestre: două ferestre laterale
pentru rotirea discului gradat şi o fereastră centrală cu semn, pentru citirea
diviziunilor.
(6) În partea superioară a corpului mecanismului de ceasornic se găseşte un
tambur cu ajutorul căruia se armează mecanismul.
(7) Mecanismul eliberator este montat împreună cu mecanismul de ceasornic
în corp şi constă din şaiba eliberatoare fixată pe axul comun cu discul gradat,
pârghia eliberatoare şi arcul. Şaiba eliberatoare este prevăzută cu o tăietură radială
în care scapă capătul pârghiei eliberatoare.
(8) Mecanismul de percuţie constă dintr-o bucşă în care se găseşte cuiul
percutor şi arcul cuiului percutor. În poziţia armat, cuiul percutor este menţinut de
ciocul pârghiei eliberatoare al cărei umăr superior se reazemă în şaiba eliberatoare.
4. Funcţionarea
Art. 209 Arcul mecanismului de ceasornic pune în mişcare sistemul de rotite

al mecanismului, iar prin rotiţa dinţată fixată rigid pe axul comun, se transmite
discului gradat o mişcare de rotaţie. Capătul superior al pârghiei eliberatoare
alunecă pe marginea şaibei eliberatoare şi menţine cuiul percutor în poziţia armat.
Ca urmare a rotirii discului gradat, atunci când ,,O” (zero) de pe scala cu diviziuni
mari coincide cu semnul indicator de la fereastra centrală a corpului, umărul
pârghiei eliberatoare, sub acţiunea arcului, scapă în tăietura din şaiba eliberatoare.
În acest moment ciocul de la celălalt umăr al pârghiei eliberează cuiul percutor,
care — împins de arcul său — percutează capsa detonantă.
Art. 210 Pregătirea şi amorsarea percutorului:
a) se deşurubează capacul carcasei şi se scoate mecanismul percutorului;
b) se armează arcul mecanismului de ceasornic, rotind tamburul în sensul
indicat de săgeata de pe partea frontală a tamburului, până când se aude o
ţăcănitură caracteristică (ca urmare a scăpării plăcii arcului în adâncitura
tamburului). Sunt admise maximum 3. . . 4 ţăcănituri, însă armarea arcului trebuie
oprită îndată după prima ţăcănitură. Se controlează apoi prin ascultare dacă
mecanismul de ceasornic funcţionează;
c) se potriveşte discul gradat astfel ca diviziunea “zero” să coincidă cu
semnul indicator de pe fereastra centrală a mecanismului de ceasornic;
d) se armează cuiul percutor, în care scop cuiul percutor cu arcul său se pune
în gaura bucşei şi se apasă cu mâna până când ciocul pârghiei eliberatoare scapă în
locaşul cuiului percutor, după care discul se roteşte cu 1 . . . 2 diviziuni mari
e) se potriveşte discul gradat la durata de întârziere necesară, în care scop
discul gradat trebuie rotit în sensul indicat de săgeata de la fereastra centrală a
corpului mecanismului de ceasornic, până când diviziunea respectivă de pe discul
gradat coincide cu semnul indicator de pe corp. Potrivirea percutorului pentru o
întârziere mai mică decât şase ore este interzisă;
f) se introduce mecanismul percutorului în corpul carcasei şi se înşurubează
strâns capacul cu garnitura de cauciuc;
g) se deşurubează mufa, se scoate dopul metalic, iar în locul acestuia se
montează capsa detonantă CD-2 sau CD-5 pe garnitura de cauciuc. Se îmbracă
105
mufa pe capsa detonantă şi după ce se controlează poziţia corectă a garniturii, mufa
se înşurubează strâns pe porţiunea filetată a corpului carcasei;
h) se controlează, prin ascultare, dacă mecanismul de ceasornic
funcţionează.
5. Neutralizarea
Art. 211 - (1) Minele echipate cu percutorul cu ceasornic întârzietor de 16

zile pot fi neutralizate numai dacă până la sfârşitul duratei de întârziere mai sunt
cel puţin 12 ore.
(2) În acest caz se scoate percutorul din încărcătura de exploziv a minei şi se
deşurubează capsa detonantă.
(3) Scoaterea unui percutor care nu a provocat explozia la expirarea duratei
prestabilite este interzisă. Un astfel de percutor trebuie distrus cu exploziv, după o
perioadă de cel puţin 6 ore de la expirarea duratei prestabilite.
6. Ambalarea şi depozitarea
Art. 212 - (1) Percutoarele cu ceasornic întârzietor de 16 zile se ambalează

câte o bucată într-o cutie cilindrică din carton, iar 20 de cutii se aşează într-o ladă
din lemn cu dimensiunile de 370x170x360 mm, având greutatea de 13 kgf.
(2) Pe timpul depozitării percutoarelor, coada pârghiei eliberatoare trebuie să
se afle în tăietura radială din şaiba eliberatoare, iar diviziunea ,,zero” de pe scala
discului gradat trebuie să fie în dreptul semnului indicator de la fereastra centrală a
corpului mecanismului de ceasornic.
(3) Regulile de depozitare şi întreţinere prevăzute la Art. 141
pentru ,,Ansamblul de iniţiere M-14” trebuie respectate şi la percutorul cu
ceasornic întârzietor de 16 zile, pentru care perioada de verificare şi întreţinere este
de 4 ani.
SECŢIUNEA a 5- a
Percutorul pentru mina antitren
1. Destinaţie
Art. 213 Percutorul pentru mina antitren se foloseşte la realizarea minelor

antitren plantate pentru distrugerea terasamentelor liniilor de cale ferată şi a
lucrărilor de artă în momentul trecerii primului tren deasupra locului de instalare a
percutorului. La percutor se montează capsa detonantă CD-2 sau CD-S. Percutorul
poate fi folosit şi la realizarea diferitelor tipuri de mine improvizate şi mine cursă.
106
Art. 214 Principalele caracteristici tactico-tehnice ale percutorului pentru
mina antitren sunt:
a) lungimea, fără capsă detonantă 74 mm;
b) lăţimea 36 mm;
c) înălţimea, cu tija de apăsare deşurubată (lungită) complet 115mm;
d) înălţimea, cu tija de apăsare înşurubată (scurtată) 100 mm;
e) greutatea 0,185 kgf;
f) forţa necesară pentru acţionare 12 kgf.
Fig. 48 Percutorul pentru

mina antitren (secţiune)
3. Descrierea si funcţionarea
Art. 215 - (1) Percutorul este format dintr-o cutie metalică prevăzută cu
capac rabatabil. În interiorul cutiei se găseşte corpul percutorului având în interior
cuiul percutor cu arcul de acţionare. În interiorul cutiei se mai găseşte o scoabă cu
două arcuri spirale. Corpul percutorului este fixat printr-un şurub la peretele de
fund al cutiei. Pe capac este montată tija de apăsare prevăzută cu o bucşă lungă, o
bucşă scurtă şi un căpăcel în formă de ciupercă. Percutorul este prevăzut cu un
şplint de siguranţă.
(2) Percutorul funcţionează la apăsarea exercitată de roţile locomotivei
(vagonului) şi transmisă de şină sau de traversă la tija de apăsare. Sub acţiunea
tijei, capacul comprimă arcul, presează scoaba şi eliberează cuiul percutor care
iniţiază capsa detonantă.
4. Plantarea
Art. 216 - (1) Înainte de plantare, percutorul neamorsat trebuie verificat

apăsându-se puternic cu degetul mare pe capătul liber al capacului. După 2…3
apăsări percutorul nu se dezarmează şi nu se apasă şplintul de siguranţă, atunci
percutorul poate fi considerat bun; în caz contrar, trebuie înlocuit.
(2) Percutorul poate fi instalat sub talpa şinei sau sub traversă.
(3) În cazul când percutorul se instalează sub talpa şinei, căpăcelul în formă
de ciupercă al tijei de apăsare trebuie scos, iar vârful ascuţit al tijei se potriveşte
sub talpa şinei; aceasta este necesar pentru ca în momentul trecerii locomotivei
(vagonului), vârful ascuţit al tijei să nu permită ieşirea tijei de sub şină. Atunci
107
când percutorul se instalează sub traversă, trebuie pus căpăcelul în formă de
ciupercă, pentru ca vârful ascuţit al tijei să nu pătrundă în traversă, din care cauză
apăsarea nu s-ar mai transmite la capac şi scoabă.
(4) Percutorul se instalează fie nemijlocit lângă încărcătura de exploziv, fie
se uneşte cu aceasta prin intermediul fitilului detonant.
(5) Pentru instalarea percutorului:
a) se înşurubează capsa detonantă în locaşul din percutor;
b) se leagă la capsa detonantă fitilul detonant care face legătura cu
încărcătura de exploziv sau, dacă încărcătura este aşezată lângă percutor, se
introduce capsa detonantă în calupul de iniţiere;
c) se pune percutorul pe scândura de reazem aşezată în locaşul executat din
timp, la dimensiunile corespunzătoare, sub şină sau sub traversă;
d) prin răsucirea la stânga a tijei de apăsare înşurubată în prealabil până la
refuz, se aduce căpăcelul în formă de ciupercă spre traversă (sau vârful ascuţit al
tijei spre şină), până se obţine un contact sigur cu suprafaţa traversei sau a şinei;
e) se aşează încărcătura de exploziv la locul stabilit; în încărcătură se
introduce capsa pirotehnică fixată la capătul fitilului detonant ce vine de la
percutor, după care se maschează atât încărcătura, cât şi fitilul detonant
f) se scoate cu atenţie, de la distanţă, şplintul de siguranţă. Pe timpul
plantării minei, în apropierea încărcăturii nu trebuie să se afle nimeni în afară de
persoana care plantează mina.
5. Neutralizarea
Art. 217 - (1) Atunci când percutorul este unit prin fitil detonant cu
încărcătura de exploziv, se taie fitilul detonant, după care, cu ajutorul ghearei de
pisică (cârligului) trasă de frânghie de la distanţa de siguranţă, se extrage
percutorul de sub şină (traversă).
(2) În situaţia ca percutorul este instalat lângă încărcătura de exploziv, atunci
lucrându-se cu respectarea tuturor măsurilor de siguranţă, se îndepărtează cu
atenţie încărcătura de exploziv de lângă percutor, iar după ce se creează un
interspaţiu între capul percutorului şi traversă (şină) se scoate calupul de iniţiere.
După aceasta, cu ajutorul ghearei de pisică trasă de la distanţa de siguranţă se
extrage percutorul.
(3) După extragerea percutorului, din acesta se deşurubează capsa detonantă,
apoi percutorul se demontează, se curăţă, se verifică şi dacă nu prezintă nici o
defecţiune se montează la loc.
108
CAPITOLUL VII
Mine improvizate
SECŢIUNEA 1
Principii generale
Art. 218 - (1) Minele improvizate se confecţionează şi se folosesc de către

trupe şi alte formaţiuni de apărare, atunci când nu se dispune de o cantitate
suficientă de mine din înzestrare, sau atunci când se are în vedere combinarea
mijloacelor din înzestrare cu mijloace improvizate pentru diversificarea tipurilor de
mine, cu scopul de a deruta şi a crea o stare de nesiguranţă în rândurile inamicului.
(2) Ca şi mina din înzestrare, mina improvizată este un complet alcătuit
dintr-o încărcătură de exploziv şi un mijloc de aprindere, iar iniţierea exploziei se
produce ca şi la mina din înzestrare: instantaneu, automat sau la comandă.
(3) Încărcătura de exploziv, calculată şi realizată corespunzător destinaţiei
minei, poate fi alcătuită din explozivii aflaţi în înzestrarea trupelor, din explozivii
sau amestecurile explozive care se folosesc în economia naţională (la exploatări
miniere, cariere etc.) sau din diferite tipuri de muniţie (cartuşe, proiectile, grenade,
bombe).
(4) Mijlocul de aprindere este alcătuit din capse şi sistemul corespunzător
pentru iniţierea acestora şi care poate fi mecanic, electric, chimic, electromagnetic
etc.
109
(5) Capsele folosite sunt în principal cele din înzestrarea trupelor sau cele ce
se găsesc în economia naţională (capse detonante electrice şi pirotehnice folosite la
exploatări miniere, cariere etc.).
(6) Ca mijloace pentru iniţierea capselor se folosesc percutoarele din
înzestrare (percutorul universal cu şplint PU, percutorul pentru mina antitren,
percutorul P-5 etc.), precum şi o gamă largă de mecanisme de percuţie şi
contactoare electrice improvizate.
Art. 219 - (1) Minele improvizate trebuie să corespundă cerinţelor
funcţionale ale minelor din înzestrare, să aibă acelaşi efect, iar construcţia lor să fie
simplă şi să prezinte siguranţă în manipulare.
(2) Calitatea şi varietatea minelor improvizate depind în mare măsură de
ingeniozitatea şi gradul de instruire a celor ce le confecţionează.
(3) La confecţionarea şi plantarea minelor improvizate trebuie să se acorde
deosebită atenţie respectării măsurilor de siguranţă folosind în acest scop pionieri
bine instruiţi şi cu experienţa necesară.
Art. 220 - (1) După destinaţia lor, minele improvizate se împart în:
a) mine antiblindate, care sunt de tipul minelor plantabile (antişenilă sau
antipodea) precum şi mine destinate pentru lupta vânătorilor de tancuri;
b) mine antipersonal, de tip fugasă şi mine cu schije;
c) mine speciale (mine cu acţiune întârziată, mine de semnalizare, mine cu
acţionare la descărcare, mine antitransport etc.)
d) mine de apă (mine ancorate, mine afundate şi mine de curent).
(2) Minele improvizate pot fi comandate sau necomandate precum şi
asigurate împotriva deplantării.
SECŢIUNEA a 2- a
Mine antiblindate improvizate
1. Criterii constructive şi de întrebuinţare
Art. 221 - (1) Minele plantabile improvizate sunt de regulă mine antişenilă
cu acţionare la apăsare sau la tracţiune.
(2) Încărcătura de exploziv a acestor mine trebuie să fie suficientă pentru
ruperea şenilei tancului (8... 10 kgf trotil, sau încărcătură echivalentă). Aprinderea
încărcăturii de exploziv se face pe cale mecanică sau electrică. Sistemul de iniţiere
a mijlocului de aprindere trebuie astfel realizat încât să prezinte garanţie în
funcţionare, în contact cu tehnica de luptă a inamicului şi să nu acţioneze la
contactul cu personalul. Minele la care aprinderea se face pe cale electrică, pot
avea sursă de alimentare independentă, sau se poate folosi aceeasi sursă de
alimentare pentru un grup de mine (corespunzător caracteristicilor tehnice ale sur-
sei şi ale capselor electrice folosite).
(3) Minele antiblindate improvizate se plantează, de regulă, izolat sau în
grupuri de mine în locurile probabile de trecere a tancurilor inamicului. Minele
antiblindate improvizate se pot planta şi în câmpuri de mine alcătuite din acelaşi
tip de mine sau din mine diferite, după aceleaşi scheme şi principii ca şi câmpurile
de mine alcătuite cu mine din înzestrare.
110
(4) Pot fi confecţionate şi mine antipodea, atunci când se dispune de
încărcături cumulative sau proiectile corespunzătoare.
Art. 222 - (1) Minele destinate pentru lupta vânătorilor de tancuri sunt mine
care se folosesc în punctele obligate de trecere (defileuri, păduri, pe străzi, la lupta
în localităţi etc.). Aceste mine se pregătesc din timp, se dispun în locurile unde
urmează a fi folosite, se maschează şi se aduc în contact cu tancul manual sau prin
alte procedee.
(2) Principalele tipuri de mine improvizate destinate pentru lupta vânătorilor
de tancuri sunt:
a) barierele de mine, confecţionate din mine antiblindate din înzestrare (2. . 4
mine legate între ele la distanţa de 40... 60 cm una de alta)
b) mine (încărcături concentrate de exploziv) care se aruncă pe tanc, în
locurile vulnerabile ale acestuia
c) mine care se trag manual sub şenila tancului (mina rampă, mina glisoare)
sau sunt aduse prin diferite sisteme în contact cu tancul (mina praştie).
2. Mine antiblindate improvizate – plantabile – cu acţionare mecanică
Art. 223 - (1) Încărcătura de exploziv pentru aceste mine poate fi alcătuită
din calupuri de trotil, din amestecuri explozive, din proiectile sau bombe.
(2) Mijlocul de aprindere pe cale mecanică este alcătuit din capse detonante
şi percutoare din înzestrare sau improvizate, cu acţionare la apăsare sau la
tracţiune. Ca mijloc de aprindere a acestor tipuri de mine se pot folosi mine
improvizate cu acţionare la apăsare, la care se adaugă unele elemente cu scopul de
a mări rezistenţa minei la apăsare (să nu acţioneze la călcarea acesteia de către un
luptător).
(3) Dintre percutoarele din înzestrare se pot folosi pentru minele antiblindate
improvizate în special percutorul universal (cu şplint) şi percutorul P-5.
Art. 224 - (1) Un tip de mină antiblindate improvizată echipată cu percutor
universal (cu şplint la tracţiune) PU se arată în figura 49. Mina este alcătuită dintr-
o încărcătură de exploziv de 9 kgf trotil, un percutor universal PU cu şplint în
formă de P (la tracţiune), capsă CD-2 sau CD-5 şi un ţărus pentru acţionarea
percutorului (smulgerea şplintului). Ţăruşul de acţionare având diametrul de 6... 8
cm se fixează la 25... 30 cm faţă de încărcătura de exploziv astfel încât să rămână
un capăt deasupra solului la 4... 6 cm şi care se maschează.
(2) În cazul când terenul în care se plantează mina este tare, se afânează
terenul în locul unde se fixează ţăruşul de acţionare, astfel încât la apăsarea şenilei
tancului pe capul ţăruşului, acesta să pătrundă în sol.
Fig. 49
Mina antiblindate improvizată
echipată cu percutor universal (cu
şplint la tracţiune) PU
(schiţa plantării)
111
(3) Sârma de tracţiune se prinde cu un capăt de un cui fixat în ţăruşul de
acţionare şi celălalt capăt, cu carabiniera, se prinde la şplintul percutorului.
(4) Atunci când capătul ţăruşului este apăsat de şenila tancului, acesta se
afundă trăgând astfel sârma de tracţiune care smulge şplintul percutorului.
Art. 225 - (1) Un tip de mină antiblindată improvizată realizată dintr-un
proiectil de artilerie şi un mijloc de aprindere alcătuit din două mine antipersonal
cu acţionare la apăsare (MAI-6) se prezintă în figura 50.
Fig. 50
Mină antiblindată
improvizată realizată dintr-
un proiectil de artilerie şi un
mijloc de aprindere alcătuit
din două mine antipersonal
cu acţionare la apăsare
(MAI-6)
(2) Pentru iniţierea încărcăturii de exploziv din interiorul proiectilului se

aşează sub mina antipersonal un detonator intermediar din trotil. Mărimea
detonatorului se stabileşte în raport de calibrul proiectilului, astfel:
a) pentru proiectilul cu calibrul până la 100 mm mărimea detonatorului este
de 0,4. . . 0,5 kgf
b) pentru proiectilul cu calibrul de 100.. 200 mm mărimea detonatorului este
de 1 kgf;
c) pentru proiectilul cu calibrul de 200... 400 mm mărimea detonatorului este
de 2 ... 3 kgf.
(3) Pentru ca mina antipersonal să nu acţioneze la apăsarea exercitată de
către luptători, se măreşte rezistenţa la apăsare a minei antipersonal adăugându-se
elemente de siguranţă care cedează (se rup, se foarfecă) numai la apăsarea şenilei
tancului (roţii autovehiculului).
3. Mine antibindate improvizate – plantabile – cu acţionare electrică
Art. 226 - (1) Mijlocul de aprindere a încărcăturii de exploziv la aceste mine

se compune dintr-o capsă electrică şi sursa de alimentare, legate într-un circuit
electric în care se găseşte un contactor ce funcţionează la apăsarea exercitată de
către şenila tancului. Aprinderea încărcăturii de exploziv la acest tip de mine se
poate face şi la comandă.
(2) Contactorul poate fi inclus în corpul minei, sau poate constitui un
element separat împreună cu sursa de alimentare. În oricare variantă constructivă
trebuie avut în vedere să se asigure etanşeitatea contactorului şi a sursei de
alimentare, folosindu-se în acest scop garnituri din cauciuc sau din piele lipite cu
adezivi speciali.
112
Art. 227 - (1) Un tip de mină antiblindate improvizată cu acţionare electrică,
este cea având ca sursă de alimentare o baterie electrică. Contactorul şi sursa de
alimentare alcătuiesc un element separat aşezat pe încărcătura de exploziv.
(2) Contactorul este de forma unei cutii alcătuit din două scânduri sprijinite
la capete pe două arcuri spirale. Feţele laterale sunt alcătuite dintr-o membrană din
cauciuc sau piele, care asigură etanşarea contactorului. În interior se găseşte o
baterie electrică şi două lamele de contact fixate câte una la fiecare scândură. Firele
circuitului electric sunt scoase în afară printr-un orificiu executat în peretele
inferior al contactorului. Locul prin care s-au scos firele se etanşează.
(3) Legarea capsei electrice la cele două fire scoase în afara contactorului se
face numai la locul de plantare şi numai după ce se verifică circuitul electric al
contactorului cu ajutorul ohmetrului, pentru a nu fi închis.
(4) Atunci când se folosesc surse de alimentare cu capacitate mai mare, se
pot lega în serie sau în paralel la aceeaşi sursă două sau mai multe mine,
calculându-se circuitul electric de aprindere.
4. Mine antiblindate improvizate destinate pentru lupta

vânătorilor de tancuri
Art. 228 - (1) Pentru imobilizarea sau distrugerea tancurilor se poate acţiona
în părţile vulnerabile ale acestora cu diferite tipuri de încărcături de exploziv
iniţiate prin mijloace pirotehnice sau mecanice. Încărcăturile de exploziv destinate
acestui scop trebuie să fie prevăzute cu elementele necesare pentru prindere
(agăţare) de tanc până la declanşarea exploziei.
(2) Astfel de încărcături de exploziv pot fi introduse în diferite cutii din
metal, lemn, material plastic, carton, sau în săculeţi.
(3) Aprinderea încărcăturii de exploziv se face pe cale pirotehnică.
Fig. 51
Mine antiblindate
improvizate destinate
pentru lupta vânătorilor de
tancuri
Art. 229 - (1) Pentru bararea rapidă a drumurilor se pot folosi mine
improvizate care sunt trase perpendicular pe drum, la apropierea tancului, de către
un luptător adăpostit pe cealaltă parte a drumului.
113
(2) Locurile cele mai indicate pentru folosirea acestor tipuri de mine sunt
porţiunile de curbe ale drumurilor, punctele obligate de trecere (rambleu, debleu,
pod), intersecţiile străzilor, spaţiile dintre blocuri unde ocolirea minei nu este
posibilă.
(3) Dintre aceste tipuri de mine fac parte mina rampă şi mina glisoare.
Art. 230 - (1) Mina rampă - figura 52 - se confecţionează din două scânduri
(capac şi bază) prinse pe o latură prin 3.. . 4 legături de sârmă. Lungimea
scândurilor se alege în raport cu lăţimea drumului de barat (în principiu de trei
metri ), iar lăţimea scândurilor este de 20 .. 25 cm şi grosimea de 3 cm .
Fig. 52
Mina rampă
(schiţă de principiu)
(2) Pe scândura de bază se fixează 3... 4 încărcături concentrate de exploziv

de minimum 8 kgf, iar la fiecare încărcătură se montează câte două percutoare P-S
cu capse detonante CD-2 sau CD-S. La marginea scândurii capac se fixează în
dreptul încărcăturilor de exploziv câte o şipcă de secţiune triunghiulară pentru
apăsare normala pe capacul percutorului P-S.
(3) În intervalul dintre încărcăturile de exploziv se montează distanţiere care
menţin scândura capac astfel înclinată încât între şipca triunghiulară şi capacul
percutorului să rămână o distanţă de cel puţin 2 cm. Distanţierele se confecţionează
şi se montează în aşa fel ca să cedeze uşor la apăsarea pe mină a şenilei tancului.
(4) Mina rampă se dispune în afara căii de acces, perpendicular sau paralel
cu aceasta, unde se maschează. Din această poziţie se trage cu ajutorul unei
frânghii sau cablu de către un luptător dispus într-o groapă pe cealaltă parte a căii
de acces, în momentul când tancul s-a apropiat înainte de a ajunge în dreptul
luptătorului.
Art. 231 - (1) Mina glisoare – figura 53 - se confecţionează din scândură cu
grosimea de 2... 3 cm. În interiorul corpului minei se aşează încărcătura de
exploziv (mm. 8 kgf) prevăzută cu 1 ... 2 percutoare cu acţionare la apăsare (P-5).
114
Fig. 53
Mina glisoare
(schiţă de
principiu)
(2) Minele glisoare se leagă între ele cu frânghii (cablu) la distanţa de 0,60 m
una de alta. Numărul de mine care se leagă între ele este condiţionat de lăţimea
drumului ce trebuie barat.
(3) Minele glisoare se manevrează de 1 ... 2 luptători din gropi dispuse în
exteriorul drumului. La apropierea tancului minele glisoare sunt trase
perpendicular pe drum cu ajutorul frânghiilor (cablurilor).
SECŢIUNEA a 3- a
Mine speciale improvizate
1. Mine cu acţiune întârziată
Art. 232 - (1) Aprinderea încărcăturii de exploziv la aceste tipuri de mine se

face în special pe cale electrică prin folosirea unor contactoare improvizate pe bază
de mecanism de ceasornic, reacţii chimice, electrice etc.
(2) Mecanismele de ceasornic se folosesc la realizarea unei game variate de
contactoare improvizate. Atunci când contactul urmează să se facă direct prin acul
orar sau minutar al ceasului, un fir al circuitului electric se leagă la corpul ceasului,
iar al doilea fir, bine izolat, se aduce cu un capăt pe cadranul ceasului, astfel încât
să fie atins (să asigure contactul) numai de acul orar sau minutar al ceasului.
Aducerea pe cadran a capătului firului (sârmei) se poate face atât prin interiorul
ceasului cât şi printr-un orificiu executat în geamul ceasului.
(3) Pentru durata de întârziere de până la una oră contactul se realizează prin
acul minutar, iar pentru durata de întârziere de până la 12 ore contactul se
realizează prin acul orar (acul minutar se scoate).
(4) Atunci când se foloseşte un ceas deşteptător, contactul electric poate fi
realizat prin cheia de armare a soneriei ceasului, care se roteşte în momentul în
care ceasul produce semnalul acustic.
Art. 233 - (1) Un alt tip de mină improvizată, este cea în care se foloseşte
un contactor electric realizat dintr-un ceas de mină. Printr-un orificiu din geamul
ceasului se introduce un şurub al cărui capăt nu atinge cadranul ceasului, însă poate
veni în contact cu acul orar sau minutar. La acest şurub se leagă unul din firele
circuitului electric, iar celălalt fir se leagă la corpul ceasului.
(2) La realizarea circuitului electric de aprindere trebuie avut în vedere ca
firul care face contactul cu acul orar sau minutar al ceasului să fie bine izolat, iar
capătul acestuia să nu atingă elemente ale corpului ceasului.
115
Art. 234 - (1) Atunci când se admite ca durata de întârziere să nu fie stabilită
cu exactitate se pot folosi contactoare electrice improvizate pe bază de lichid sau
de seminţe uscate.
(2) Un contactor cu întârziere pe bază de lichid se realizează dintr-o cutie de
tablă în care se pune apă sau alt lichid. În partea superioară a cutiei se fixează de
pereţii acesteia o sârmă de contact prevăzută la mijloc cu un inel rezultat din
înfăşurarea sârmei. Prin inel trece o bucată de cablu izolat, având capătul de jos
fixat la un plutitor (disc din lemn). Capătul de sus al cablului este desizolat şi face
legătura cu sursa de alimentare.
(3) În partea de jos a peretelui cutiei se execută un orificiu pentru evacuarea
lichidului. Pe măsură ce nivelul lichidului scade, plutitorul coboară, iar odată cu
acesta coboară şi cablul trecut prin inel, până când capătul desizolat al cablului
vine în contact cu inelul şi închide astfel circuitul electric. Înainte de executarea
legăturii la capsa electrică trebuie verificat circuitul electric pentru a nu fi închis.
(4) Pe un principiu asemănător contactorului electric pe bază de lichid se pot
realiza contactoare electrice cu întârziere folosind seminţe uscate (fasole, porumb
etc.), care ţinute în apă îşi măresc volumul şi pot ridica astfel un disc de contact
până la închiderea unui circuit electric.
2. Mine cu acţionare la descărcare
Art. 235 - (1) Minele improvizate cu acţionare la descărcare pot fi echipate

cu mijloace de aprindere pe cale electrică, mecanică sau cu alte sisteme.
(2) La confecţionarea corpului acestor mine trebuie avut în vedere ca acesta
să fie destul de rezistent şi să se poată aşeza (planta) într-o poziţie stabilă, astfel
încât să suporte sarcina care apasă pe mină.
(3) Minele improvizate cu acţionare la descărcare au o largă întrebuinţare la
realizarea minelor cursă.
(4) Pe baza principiului de funcţionare al minei cu acţionare la descărcare,
din înzestrare (mina MS-3), se pot realiza mine improvizate cu acţionare pe cale
electrică sau mecanică. Trebuie avut în vedere ca la minele ce se plantează într-un
mediu umed să se asigure o cursă normală a tijei, chiar în situaţia unei eventuale
dilatări.
Art. 236 - (1) Mină improvizată cu acţionare la descărcare, cu sistem
electric de aprindere.
(2) Corpul minei se confecţionează din scândură cu grosimea de cel puţin 2
cm cu îmbinări corespunzătoare la colţuri. Tija, confecţionată din lemn cu
diametrul de aproximativ 5 cm, trece prin orificiile prevăzute în capacul superior al
corpului minei şi în peretele despărţitor şi se sprijină cu capătul inferior pe un arc
spiral montat într-un locaş din scândură sau din ţeavă metalică.
(3) Siguranţa de plantare (şplintul de siguranţă) trece printr-un orificiu
executat în tijă, sprijinindu-se pe faţa inferioară a peretelui despărţitor. Siguranţa
de plantare se scoate numai de la distanţă, dintr-un adăpost, după ce s-au executat
toate operaţiunile de plantare a minei.
(4) Arcul spiral se alege astfel ca la apăsarea pe tijă cu o forţă de 5 kgf să
rămână comprimat şi să se extindă numai după înlăturarea sarcinii care apasă pe
116
mină. Prin ridicarea tijei se realizează contactul celor două lamele şi prin aceasta
explozia minei.
Art. 237 - (1) În mod asemănător se confecţionează mine cu acţionare la
descărcare prevăzute cu sistem de aprindere pe cale mecanică.
(2) Un tip de mină echipată cu percutor universal (cu şplint la tracţiune) PU,
la care smulgerea şplintului se realizează prin ridicarea tijei de acţionare a minei.
(3) Sârma de tracţiune a şplintului percutorului trece printr-o agrafă fixată pe
tija de acţionare a minei. În afară de cuiul de siguranţă al percutorului, mina mai
este prevăzută cu o siguranţă de plantare care menţine tija cu capătul pe arcul
comprimat.
(4) Pe capacul superior al minei se fixează şipci din lemn pentru a proteja
sistemul de acţionare al minei la aşezarea diferitelor sarcini pe mină.
SECŢIUNEA a 4- a
Mine de semnalizare
Art. 238 - (1) Minele de semnalizare improvizate sunt în special mine cu

semnal luminos confecţionate din cartuşe de semnalizare sau din cartuşe trasoare.
Principiul de funcţionare este asemănător cu cel al minelor antipersonal cu
acţionare la tracţiune, aprinderea făcându-se pe cale mecanică, fără percutor la
cartuşele de semnalizare prevăzute cu capsă cu acţionare prin fricţiune, sau cu
percutor la alte tipuri de cartuşe de semnalizare.
(2) Plantarea acestor mine se face după aceleaşi reguli ca şi la minele de
semnalizare acustică şi luminoasă din înzestrare.
Art. 239 - (1) Mina de semnalizare realizată dintr-un cartuş de semnalizare
prevăzut cu capsă specială cu acţionare prin fricţiune, funcţionează fără percutor.
(2) Cartuşul de semnalizare se leagă de ţăruşul de plantare introdus în
pământ la o adâncime de cel puţin 20 cm. Sfoara pentru acţionarea cartuşului de
semnalizare se trece liber printr-o agrafă fixată în partea de jos a ţăruşului de
plantare şi se prinde la sârma de tracţiune a minei.
SECŢIUNEA a 5- a
Mine de apă improvizate
1. Mine de curent
Art. 240 - (1) Minele de apă improvizate sunt în special mine de curent
destinate distrugerii podurilor plutitoare sau pe suporţi ficşi aflate în raionul de
acţiune al inamicului, a vaselor inamicului şi a diferitelor construcţii portuare,
precum şi distrugerii ambarcaţiunilor pe timpul trecerii de către inamic a cursurilor
de apă.
(2) Minele de curent vor avea efect numai atunci când sunt lansate în număr
mare şi la intervale scurte, astfel încât inamicul să nu aibă timp să le neutralizeze.
(3) Minele de curent sunt alcătuite dintr-o cutie etanşă (din scândură sau din
metal), în interiorul căreia se găseşte încărcătura de exploziv şi mijlocul de
aprindere. Pe capacul cutiei se montează un cadru (ramă) sau un catarg care pune
117
în funcţiune mijlocul de aprindere a încărcăturii de exploziv la contactul minei cu
obiectivul ce urmează a fi distrus.
(4) Cutia minei se aşează pe plute din bile, sau se confecţionează de forma şi
dimensiunile necesare pentru a avea forţă de suport şi stabilitate în plutire.
(5) Încărcătura de exploziv se stabileşte în raport cu destinaţia minei şi poate
fi de 20... 100 kgf. Aprinderea încărcăturii de exploziv se realizează pe cale
mecanică folosind un percutor cu acţionare la tracţiune, sau pe cale electrică printr-
un contactor improvizat.
Art. 241 - (1) Lansarea pe apă a minelor de curent se face cu ajutorul
bărcilor, şalupelor sau a mijloacelor plutitoare improvizate. Minele se aduc prin
remorcare până la locul de lansare, sau pot fi aduse pe mijloace plutitoare
prevăzute cu instalaţii pentru aşezarea şi lansarea minelor.
(2) Amorsarea minelor de apă improvizate se face la locul de lansare pe firul
apei.
(3) Toate tipurile de mine improvizate trebuie să fie prevăzute cu dispozitive
de siguranţă pentru lansare, care se scot de la distanţă (20... 30 m) şi numai atunci
când minele se găsesc în aval faţă de mijlocul de pe care se lansează.
Art. 242 - (1) Un tip de mină este mina de curent cu sistem electric de
aprindere. Mina este alcătuită dintr-o cutie din lemn ale cărei dimensiuni se aleg
astfel că aproximativ jumătate din volumul ei să fie ocupat de încărcătura de
exploziv (25 kgf). În interiorul cutiei se găseşte un perete din scândură, care o
desparte în două camere: una în partea inferioară pentru încărcătura de exploziv,
iar cealaltă de deasupra pentru mijlocul de aprindere.
(2) În centrul capacului cutiei este fixat un cui de contact. Pe capac se
fixează o ramă din stinghii, mai mare decât capacul. În centrul ramei, în stinghia de
mijloc, este prevăzută o gaură în care se fixează un inel metalic de contact, cu
diametrul interior de cca 25 mm. Cuiul de contact iese în afara cutiei prin interiorul
inelului de contact.
(3) De marginile capacului sunt prinse patru lamele din tablă care se sprijină
cu un capăt pe ramă şi au rolul de a menţine inelul de contact de pe ramă depărtat
de cuiul de contact.
(4) Mijlocul de aprindere a încărcăturii de exploziv se compune din capsa
electrică şi o sursă de alimentare (baterie de 4,5 V), aşezată în partea superioară a
cutiei minei.
(5) Mina funcţionează în momentul în care rama, la contactul cu elementele
podului, cu ambarcaţiuni etc. se deplasează orizontal pe capacul minei, făcând ca
inelul ramei să atingă cuiul de contact de pe capac, închizând astfel circuitul
electric.
(6) Pentru lansare, mina amorsată şi asigurată se remorchează cu ajutorul
unei ambarcaţiuni de inelul ce se află pe un perete lateral al cutiei minei. La
ajungerea pe firul apei se desface legătura de remorcare, lăsând ca mina să fie dusă
de curentul apei.
(7) După ce se depărtează la cca 25 m, cu ajutorul sforii se scoate siguranţa
de plantare.
(8) Lansarea minelor în grup trebuie să se facă la interval de 30-40 m una de
alta, ţinându-se seama de viteza curentului apei.
118
Art. 243 - (1) Mina cu pârghii este o mină cu sistem mecanic de aprindere
alcătuită dintr-o cutie din scândură, cu încărcătura de exploziv (25 . . 60 kgf),
aşezată pe o plută din două sau mai multe bile.
(2) Cutia minei poate fi aşezată pe plută din bile sau între bilele plutei şi se
consolidează prin legături de sârmă sau sfoară.
(3) Pe părţile laterale ale cutiei cu încărcătura de exploziv se aşează două
mine antipersonal, fără capac, ca detonator intermediar. Minele se amorsează cu
percutoare universale (cu şplint la tracţiune) PU şi capse detonante CD-2.
(4) La capetele plutei şi deasupra ei se montează cele două pârghii în formă
de T printr-un singur cui, pentru a se permite rotirea pârghiilor în jurul cuiului.
(5) Între capetele pârghiilor sunt legate sârme tiranţi care consolidează
sistemul. Tot la capetele pârghiilor sunt legate sârmele prinse la şplinturile
percutoarelor.
(6) Sistemul de asigurare al minei este format din doi tiranţi legaţi de
capetele unei pârghii şi fixaţi printr-un şplint la o bilă mai lungă din cadrul plutei.
(7) Funcţionarea minei are loc în momentul când una din pârghii se loveşte
de pod sau de ambarcaţiune; pârghia se roteşte şi prin intermediul sârmei de
tracţiune scoate şplintul percutorului.
(8) Lansarea minei se face prin remorcare până la firul apei, iar de la distanţa
de 20 ... 25 m se scoate siguranţa pentru plantare.
Art. 244 - (1) Mina cu ramă şi catarg este tot o mină cu acţionare mecanică
alcătuită dintr-o cutie din scândură în interiorul căreia se află patru pereţi prin care
se realizează un compartiment exterior pentru încărcătura de exploziv şi un
compartiment interior pentru catargul minei.
(2) Pe capacul minei se aşează rama având cele patru stinghii interioare
trecute pe sub mânere din scoabe sau stinghii din lemn. Mânerele au rolul de a
menţine rama pe capacul minei permiţând totodată mişcarea ramei în plan
orizontal în orice direcţie. În centrul ramei este un orificiu prin care trece catargul
minei.
(3) Încărcătura de exploziv este formată din calupuri de trotil în greutate
totală de 25. . 60 kgf aşezată în compartimentul exterior al cutiei minei. Înălţimea
încărcăturii trebuie astfel realizată încât capsa detonantă să intre într-un calup de
exploziv.
(4) Mina se echipează cu patru percutoare universale PU (cu şplint la
tracţiune) dispuse în colţurile cutiei minei şi introduse în orificii practicate în
capacul cutiei. Sârmele de tracţiune ale şplinturilor percutoarelor se leagă de un
inel de sârmă ce se află în jurul catargului.
(5) Catargul minei are o înălţime variabilă şi este prins la peretele de fund al
cutiei minei printr-un cui. Compartimentul interior al cutiei minei cât şi cuiul
pentru fixarea catargului permit aplecarea catargului într-o parte sau alta.
(6) Siguranţa pentru plantare se compune din două şplinturi care trec prin
stinghiile ramei şi pun mânere, imobilizând mişcarea ramei. Şplinturile se dispun
în două puncte opuse, iar pentru scoaterea lor, pe mânerul din stinghii se instalează
un montant prin capătul căruia trece sfoara de tracţiune. Mişcarea ramei sau a ca-
targului au ca efect scoaterea şplinturilor de la percutoare, provocând astfel
explozia minei.
119
2. Mine ancorate şi mine afundate
Art. 245 - (1) Minele ancorate şi minele afundate improvizate sunt în

general mine comandate electric. Minele ancorate pot fi echipate şi cu sisteme de
aprindere la contact, pe cale electrică sau mecanică, în care caz minele trebuie să se
găsească sub nivelul apei la 30...50 cm.
(2) Minele se plantează în eşichier pe 2…3 rânduri pe toată lăţimea cursului
de apă.
(3) Minele ancorate au o construcţie asemănătoare minelor de curent, însă nu
se aşează pe plute, ci se ancorează cu ajutorul unor greutăţi legate cu ştreanguri,
cablu sau sârmă la peretele de fund al cutiei minei.
(4) Pentru etanşarea cutiei minei confecţionată din scândură, toate îmbinările
se acoperă cu smoală.
(5) Minele afundate se confecţionează din butoaie sau cutii închise ermetic
care trebuie să reziste la presiunea apei, iar încărcăturile de exploziv trebuie să fie
mari (peste 100 kgf), la stabilirea acesteia avându-se în vedere adâncimea apei.
Fixarea de fundul cursului de apă se face prin ancore sau greutăţi.
(6) La minele comandate electric se foloseşte cablu dublu conductor în
manta din cauciuc, iar locurile pe unde cablurile intră în corpul minei se astupă
ermetic prin garnituri din cauciuc şi se acoperă cu smoală.
Art. 246 - (1) Mina ancorată cu corp din butoi, comandată electric se
realizează în felul următor: un perete al butoiului are o fereastră care se astupă cu
un capac prevăzut cu sistem pentru închidere etanşă; prin această fereastră se
aşează încărcătura de exploziv în interiorul butoiului, iar prin capac pătrunde şi
cablul circuitului electric de aprindere.
(2) Ancorarea minei se realizează printr-o greutate legată cu ştreanguri de
butoi.
(3) Introducerea capsei în încărcătura de exploziv şi închiderea etanşă a
capacului se fac la locul de lansare a minei în apă.
CAPITOLUL VIII
Mine cursă
SECŢIUNEA 1
Principii generale
Art. 247 - (1) Minele cursă sunt mine izolate ce se plantează în locuri
nebănuite de inamic, însă frecventate de el, legate funcţional de obiecte şi instalaţii
ce par inofensive, astfel încât încercarea de schimbare a poziţiei sau de folosire a
acestor obiecte sau instalaţii să provoace explozia minei de care sunt legate.
(2) Minele cursă se execută direct pe locul de instalare (plantare) unde se
leagă de obiecte, mijloace sau instalaţii utile inamicului (tehnica de luptă şi
mijloace de transport, armament şi muniţie, clădiri şi mobilierul din interiorul
acestora, utilajele şi aparatura din cadrul instituţiilor sau întreprinderilor, lăzi cu al-
imente şi îmbrăcăminte etc.). Minele cursă se instalează de asemenea în cadrul
câmpurilor de mine antiblindate, pe drumuri, poteci şi în punctele obligate de
120
trecere, combinate cu barajele neexplozive (abatize, baricade, reţele etc.) şi în alte
locuri în care inamicul poate veni în contact cu aceste mine.
(3) La baza realizării minelor cursă stau în primul rând mijloacele din
înzestrarea trupelor (mine, muniţie, explozivi, percutoare, capse) combinate cu
mijloace şi materiale din zonă.
(4) În afara mijloacelor din înzestrare, minele cursă se realizează de către
trupe şi alte formaţiuni de apărare, din mijloace şi materiale explozive ce se găsesc
în economia naţională, la diferite cariere sau exploatări miniere (explozivi,
amestecuri explozive, capse pirotehnice şi electrice, fitil detonant, fitil ordinar etc).
(5) Aprinderea încărcăturii de exploziv din compunerea minei cursă se face
pe cale mecanică, electrică, chimică etc. Mijlocul de aprindere se alege în raport de
tipul minei, de caracteristicile locului sau obiectului de care se leagă, precum şi de
mijloacele de care se dispune.
(6) Minele cursă au o largă întrebuinţare în principal în ducerea acţiunilor de
lupta pe timpul retragerii; în lupta de apărare, în cadrul căreia minele cursă se
plantează pe direcţiile probabile de acţiune ale inamicului; în lupta la încercuire şi
pentru ieşirea din încercuire; în lupta de apărare împotriva desantului inamicului.
(7) Cerinţele principale pe care trebuie să le îndeplinească minele cursă:
a) să fie plasate în locuri frecventate de inamic şi legate de obiecte utile
inamicului;
b) să fie adaptate obiceiurilor inamicului;
c) să fie bine mascate;
d) să fie cât mai variate ca sistem de construcţie şi funcţionare;
e) să fie simple şi uşor de realizat;
f) să ofere siguranţă pe timpul instalării.
(8) La confecţionarea şi mai ales la plantarea minelor cursă trebuie să se
acorde atenţie măsurilor de siguranţă folosind în acest scop pionieri cu deprinderi
şi experienţă în executarea unor asemenea tipuri de mine.
(9) Calitatea şi varietatea minelor cursă depinde în mare măsură de
ingeniozitatea şi gradul de instruire a celor ce le realizează.
SECŢIUNEA a 2- a
Mine cursă instalate în grupurile şi câmpurile de mine
antiblindate
Art. 248 - (1) În cadrul grupurilor şi câmpurilor de mine antiblindate se

instalează diferite tipuri de mine cursă cu scopul de a îngreuia descoperirea şi
crearea de către inamic a culoarelor prin aceste baraje.
(2) Asigurarea împotriva deplantării a minelor antiblindate constituie un tip
de mină cursă. În capitolul I s-au prezentat procedeele de asigurare împotriva
deplantării a minelor antiblindate prin aşezarea sub mina antiblindate a unei mine
cu acţionare la descărcare şi prin fixarea la peretele de fund a minei antiblindate a
unui mecanism de percuţie cu acţionare la tracţiune.
Art. 249 - (1) Într-un câmp de mine antiblindate, alcătuit din mine care nu
sunt construite special ca mine nedeplantabile, pot fi asigurate împotriva
deplantării unele mine antiblindate, atât prin folosirea unor mine cu acţionare la
121
descărcare din înzestrare sau improvizate, cât şi prin folosirea unui mecanism de
percuţie cu acţionare la tracţiune.
(2) În figura 54 se prezintă un tip de mină cursă instalată într-un câmp de
mine antiblindate. La o depărtare de 10.. . 20 cm faţă de locaşul minei antiblindate
se fixează cu ajutorul unui ţăruş sub nivelul terenului un percutor universal (cu
şplint) PU amorsat cu capsa CD-2 sau CD-5 şi un cartuş de trotil. Pe fundul
locaşului minei antiblindate se aşează un calup de 0,400 kgf trotil, legat prin fitil
detonant (amorsă) la cartuşul de trotil de pe ţăruş.
Fig. 54 Mină cursă instalată într-un câmp de mine antiblindate

(schiţa de principiu a plantării)
(3) Sârma de tracţiune a percutorului, bine mascată se prinde la mânerul de

transport al minei sau la corpul minei.
(4) Siguranţa pentru plantare a percutorului se scoate numai după terminarea
tuturor operaţiunilor de plantare, trăgându-se de la distanţa de 20.. . 30 m, din
poziţia culcat.
SECŢIUNEA a 3- a
Mine cursă instalate la autovehicule
Art. 250 - (1) Autovehiculele lăsate în zona inamicului şi care ar putea fi

folosite de către inamic, oferă posibilităţi largi de instalare a minelor cursă cu
acţionare la tracţiune, la apăsare sau la descărcare.
(2) Minele cursă cu acţionare la tracţiune, pe cale mecanică sau electrică de
aprindere, se leagă funcţional de elementele mobile ale motorului, de uşile de
intrare, de anumite obiecte sau materiale atrăgătoare existente în autovehicul şi
care ar putea fi ridicate de inamic.
(3) Minele cursă cu acţionare la apăsare se instalează în interiorul scaunelor,
în contact cu pedalele pentru conducerea autovehiculelor, în locurile de trecere
(urcare) de pe platformă etc.
(4) Minele cursă cu acţionare la descărcare se instalează in special sub roţile
autovehiculului, astfel încât să explodeze în momentul începerii deplasării.
(5) Este indicat ca în cadrul aceluiaşi autovehicul să se instaleze două sau
mai multe mine cursă cu procedeu diferit de acţionare.
122
Art. 251 Mine cursă instalate la un autovehicul – figura 55 – pot fi o mină
cursă cu acţionare la descărcare instalată sub roata autovehiculului şi o mină cursă
cu acţionare la tracţiune legată la cureaua de ventilator.
Detaliu ,,A,,
A
6 5
2
3
1 4
1. Mina cursa cu actionare la descarcare instalata sub roata autovehicolului; 2. Mina
cursa cu actionare la tractiune legata la cureaua de ventilator; 3. Cureaua de
ventilator 4. Încarcatura de exploziv; 5. Percutorul universal (cu splint); 6. sârma de
tractiune.
Fig. 55 Minarea unui autovehicul
SECŢIUNEA a 4- a
Mine cursă instalate în clădiri
3
1. Mina antipersonal;
Art. 252 - (1) Clădirile constituie obiective importante pentru instalarea
minelor
2 cursă. În cadrul acestora se minează intrările (uşi, scări, praguri),
(cu splint);
ferestrele, mobilierul, obiectele din încăperi care pot3. Sârma fi folosite de inamic,
de tractiune.
elementele de construcţie ale clădirilor, precum şi terenul sau diferite obiecte din
1
apropierea clădirilor.
(2) Minele antipersonal cu acţionare la tracţiune pot fi folosite la realizarea
diferitelor mine cursă. Un tip de mină cursă este dispusă la uşa de intrare în
încăpere - figura 56.
(3) Mina antipersonal cu acţionare la tracţiune se fixează în apropierea uşii şi
se maschează. Un capăt al sârmei de tracţiune se leagă de uşă, în partea opusă faţă
de intrare, iar celălalt capăt se leagă la şplintul percutorului.
123
Fig. 56 Mină cursă realizată dintr-o mină antipersonal cu acţionare la tracţiune
(exemplu)
Art. 253 - (1) O mină cursă cu acţionare la apăsare pe cale electrică,
instalată sub pardoseala din scândură a unei încăperi este prezentată în igura 57.
(2) Contactorul electric la apăsare se aşează sub una din scândurile probabile
a fi călcată de inamic. Scândura trebuie să aibă elasticitatea necesară, sau trebuie să
fie crestată pe faţa inferioară astfel ca la apăsarea dată de inamicul ce calcă pe ea să
asigure închiderea circuitului electric.
Art. 254 - (1) Mobilierul, aparatura şi instalaţiile din încăperi oferă
posibilităţi largi de instalare a minelor cursă cu acţionare pe cale mecanică sau
electrică.
(2) Un asemenea tip de mină cursă -figura 58 -este cea instalată în interiorul
sertarului unei mese de lucru.
(3) Sfoara de tracţiune fixată la corpul mesei de lucru este prinsă cu un capăt
la una din lamelele de contact, astfel încât în momentul tragerii sertarului cele două
lamele să vină în contact.
Fig. 57 Mină cursă cu

acţionare la apăsare instalată
sub pardoseala unei încăperi
(exemplu)
1. încărcătura de exploziv; 2.
capsa electrică; 3. sursa de
curent; 4. contactorul electric
la apăsare.
124
Fig. 58 Mină cursă instalată în sertarul unei mese de lucru (exemplu)
1. Încărcătura de exploziv; 2. Capsa electrică; 3. Sursa de curent; 4. Lamelele de
contact; 5. sfoara de tracţiune; 6. Sertarul.
SECŢIUNEA a 5- a
Mine cursă instalate pe drumuri
Art. 255 - (1) Pe drumuri (poteci, puncte obligate de trecere) minele cursă se
instalează în principal în cadrul barajelor neexplozive create pe drumuri, sau
separat de acestea. Se instalează mine cursă de asemenea la sursele de alimentare
cu apă, în locurile amenajate pentru parcare, la poduri şi podeţe etc. existente pe
traseul drumului.
(2) Pentru a mări efectul asupra personalului inamic, la realizarea minelor
cursă instalate în barajele neexplozive se folosesc mine antipersonal săritoare cu
schije sau mine improvizate cu schije.
(3) Pentru a îngreuia înlăturarea acestor baraje de către inamic prin folosirea
unor mijloace mecanizate, trebuie să se instaleze încărcături de exploziv mai mari
care să producă avarierea mijloacelor mecanizate şi să realizeze totodată un nou
baraj (furnal). Aceste încărcături mari de exploziv se pot aşeza şi separat faţă de
încărcătura de exploziv a minei cursă propriu-zisă, dar legată de aceasta prin fitil
detonant.
125
Art. 256 - (1) Un tip de mină cursă instalată într-un blocaj din bolovani,
rezultat din dărâmarea cu exploziv a peretelui stâncos a unui drum în profil mixt în
teren muntos este prezentat în figura 59.
(2) În platforma drumului se instalează încărcătura suplimentară de exploziv
peste care se plantează o mină cu acţionare la descărcare.
(3) Încărcătura suplimentară de exploziv se dispune în aşa fel încât explozia
acesteia să producă, atât avarierea mijlocului mecanizat al inamicului cu care se
acţionează la înlăturarea blocajului, cât şi distrugerea platformei drumului.
1. mina cu actiune la descarcare;

2. încarcatura suplimentara de
exploziv;
3. încarcatura mare de exploziv;
4. fitilul detonant
Fig. 59 Mina cursă instalată la un drum blocat (exemplu)
Art. 257 - (1) Mine cursă instalate la o fântână – figura 60. La o variantă de
mină cursă încărcătura de exploziv se aşează sub cadrul superior din scânduri al
peretelui fântânii, iar sârma de tracţiune a percutorului se scoate prin scândură şi se
fixează de peretele de fund al găleţii. Ridicarea găleţii produce scoaterea şplintului
percutorului. Fig. 60 Mine cursă
(2) La altă variantă de mină cursă, încărcătura de exploziv se introduce
instalate într-
la o fântînână
un locaş săpat în tamburul pe care se înfăşoară lanţul. Încărcătura este mascată prin
(exemplu)
înfăşurarea lanţului pe tambur. Sârma de tracţiune a percutorului se leagă de lanţ,
astfel încât la coborârea găleţii în fântână (derularea lanţului)
minăsă instalată
fie scos în
şplintul
percutorului şi mina să funcţioneze. peretele fântânii;
mină instalată în
tamburul de înfăşurare a
lanţului.
126
CAPITOLUL IX
Executarea barajelor explozive
SECŢIUNEA 1
Minarea drumurilor
Art. 258 - (1) Minarea drumurilor se execută cu scopul de a întârzia

înaintarea inamicului pe anumite direcţii, de a-i produce pierderi în tehnica de
luptă şi personal, precum şi de a-i îngreuia realizarea manevrelor.
(2) Minarea drumurilor se execută prin:
a) mine antiblindate, plantate în câmpuri de mine (necomandate sau
comandate), grupuri de mine şi izolat;
b) mine antipersonal, plantate în grupuri de mine;
c) mine plantate izolat, de tipul: mine cursă, mine cu acţiune întârziată, mine
antibord;
d) combinarea unor tipuri de mine cu încărcături de exploziv.
Art. 259 Cerinţele de bază pentru minarea drumurilor:
127
a) instalarea unor tipuri cât mai variate de mine, combinate cu încărcături de
exploziv şi dispunerea acestora pe lungimi mari de drum;
b) minarea în prima urgenţă a porţiunilor greu de ocolit (trecători, rambleuri
înalte, debleuri adânci, porţiuni de drum cu profil mixt, porţiuni înguste dintre
păduri, porţiuni amenajate cu îmbrăcăminţi pentru trecerea peste locuri mlăştinoase
etc.), precum şi a intersecţiilor de drumuri;
c) minarea atât a platformei drumului (partea carosabilă şi acostamentele),
cât şi a lucrărilor de artă, chiar dacă acestea sunt distruse;
d)minarea locurilor pe unde s-ar putea ocoli barajele create pe căile de
comunicaţie;
e)folosirea pe scară largă a minelor cu acţiune întârziată, a minelor
comandate şi a celor nedeplantabile.
Art. 260 - (1) Minele antiblindate se plantează pe toata platforma la dru-
murile de pământ şi la cele cu îmbrăcăminte din pietriş, pavaj din piatră sau cu
îmbrăcăminte din grinzi. La drumurile cu îmbrăcăminte din beton, minele
antiblindate se plantează, de regulă, pe acostamente şi pe variantele de ocolire.
(2) Pe drumuri se pot planta mine false şi mine antidragor atunci când se
apreciază că sunt necesare.
(3) Câmpurile de mine antiblindate se instalează în special în porţiunile care
pot fi ocolite cu uşurinţă. Amplasarea câmpurilor de mine antiblindate se face
astfel ca să acopere platforma drumului şi zonele de teren din ambele părţi ale
drumului, în aşa fel încât flancurile câmpurilor de mine să se rezeme pe diferite
obstacole naturale (râpi, mlaştini, masive păduroase sau alte locuri greu de ocolit).
Densitatea de minare în limitele platformei drumului se măreşte până la 2 mine pe
metru liniar din lăţimea drumului.
(4) Grupurile de mine se instalează pe porţiunile greu de ocolit, în cadrul
cărora minele se dispun la 8... 12 m una de alta. Locul plantării minelor se alege
astfel ca toată lăţimea de drum accesibilă să fie minată cu o densitate uniformă, de
minimum 2 mine pe metru liniar.
(5) Plantarea minelor în grupuri de mine se face cu ajutorul sforii de minare
sau prin procedeul în formaţie.
(6) În cazul plantării minelor cu ajutorul sforii de minare prin procedeul
coordonatelor, braţele sforii de minare se prind de sfoara de bază la intervale
mărite (pentru a mări distanţa dintre mine). Se foloseşte sfoara de minare tip I,
pregătită cu braţe laterale pe parte sau pe ambele părţi, în funcţie de lăţimea
drumului şi de procedeul de minare. Sfoara de minare de bază se întinde pe axul
drumului sau pe marginea şanţului drumului.
(7) La plantarea minelor pe un drum cu dublu fir de circulaţie, a cărui
platformă este de 8... 10 m, se poate folosi sfoara de minare tip I, pregătită cu câte
două braţe laterale pe ambele părţi (un braţ de 3 m şi unul de 4 m). La sfoara de
bază cu lungimea de 36 m, rămân adăugate două sfori de câte 2 m şi câte o sfoară
de 3 m şi de 4 m, având astfel lungimea totală de 47 m.
(8) Pentru plantarea unui grup de mine format din 18 mine, se întind 3 sfori
de minare la distanţa de 10 m una de alta. Una din sforile de minare se suprapune
cu sfoara de bază pe axul drumului, iar celelalte două sunt decalate în stânga şi în
128
dreapta cu 0,5 m faţă de axul drumului. La fiecare capăt al sforii de bază se
plantează câte o mină, la distanţa de un metru faţă de sfoara de bază.
(9) În cazul plantării minelor prin procedeul în formaţie, se repartizează
sectoare pe grupe de pionieri. În cadrul unui sector, pionierii se dispun la marginea
platformei drumului, în formaţia pe un singur rând, la distanţă de 10... 12 m.
Fiecare pionier plantează câte o singură mină. Deplasarea în vederea plantării
minelor se face perpendicular pe axul drumului, corespunzător numărului de paşi
indicat prin comandă fiecărui pionier, astfel încât să se realizeze o densitate de
minare uniformă (fig. 61).
(10) Ieşirea pionierilor din sectorul de minare se face la comandă, la flanc
lăsându-se un pionier pentru siguranţa intrării în următorul sector de minare.
Deplasarea subunităţii, de la un sector de minare la altul, se execută numai în afara
platformei drumului.
(11) Minele antiblindate izolate se plantează pe platforma drumului în
intervalele dintre câmpurile sau grupurile de mine. Distanţa dintre minele izolate
trebuie să fie de 50... 100 m.
Fig. 61 Plantarea minelor pe un drum prin procedeul în formaţie
(12) În cazul pregătirii plantării din timp a minelor antiblindate necomandate

pe platforma unui drum cu îmbrăcăminte tare, se execută locaşuri pentru mine şi se
129
umplu provizoriu cu blocuri sau bucăţi de lemn de mărimea corespunzătoare
locaşului minei, pentru a asigura trecerea în siguranţă a trupelor proprii. Când se
impune ca barajele să fie trecute în gradul de pregătire nr. 1, blocurile sau bucăţile
din lemn se îndepărtează şi în locul lor se plantează minele. Plantarea minelor
cuprinde în această situaţie toate operaţiunile corespunzătoare gradului unu de
pregătire.
Art. 261 - (1) Minele plantate izolat, de tipul minelor cursă (prezentate la
cap. 8) şi a celor cu acţiune întârziată au o largă întrebuinţare la minarea
drumurilor.
(2) Minele cu acţiune întârziată se plantează atât în cadrul lucrărilor de artă,
cât şi în porţiunile obligate de trecere sau în cele unde greutăţile de refacere sunt
maxime. Aceste mine se plantează de asemenea în munţi pentru provocarea
avalanşelor şi blocarea drumurilor.
(3) La stabilirea duratei de întârziere a minelor cu acţiune întârziată se va
ţine seama de ritmul desfăşurării acţiunilor de luptă, astfel ca explozia
încărcăturilor să se producă la trecerea tehnicii şi a mijloacelor de transport ale
inamicului. Se vor instala, de asemenea, mine cu acţiune întârziată, reglate astfel ca
explozia încărcăturilor să aibă loc în apropierea momentului când inamicul ar urma
să termine lucrările de refacere a distrugerilor produse de trupele proprii în
retragere, sau cele produse prin explodarea diferitelor mine.
Art. 262 - (1) Minele antibord (figura 62) se instalează în afara limitelor
drumului la 10. . . 20 m distanţă de axul drumului, iar la drumurile în debleu sau
profil mixt în taluz, la o înălţime astfel calculată încât mina să poată lovi în bordul
tancului sau al autovehiculului în deplasare .
(2) Minele antibord sunt în general prevăzute cu dispozitiv electric de
aprindere, iar contactoarele minelor se instalează sub platforma drumului şi se
unesc cu minele prin cabluri.
Fig. 62 Schema de principiu a plantării minei antibord:

1. mina antibord; 2. contactorul; 3. cabluri
130
Art. 263 - (1) Combinarea unor tipuri de mine cu încărcături de exploziv se
foloseşte atât la minarea platformei drumurilor, cât şi la minarea lucrărilor de artă
şi a locurilor pe unde s-ar putea ocoli barajele create pe căile de comunicaţii.
Minele plantate în acest scop pot fi din categoria minelor antiblindate,
antipersonal, speciale sau cursă. Încărcătura de exploziv se aşează direct sub mină
sau la oarecare distanţă de aceasta (în ultimul caz încărcătura se uneşte cu mina
prin fitil detonant). În cazul când se folosesc mine prevăzute cu sistem electric de
aprindere (sau numai contactoare), unirea încărcăturii de exploziv cu mina
(contactorul) se face printr-o reţea electrică de aprindere.
(2) Încărcăturile de exploziv unite cu diferite tipuri de mine, se calculează
corespunzător prevederilor instrucţiunilor ,,Lucrări de distrugeri” şi se instalează:
a) în porţiunile de drum obligate pentru trecere, precum şi în cele unde
greutăţile de refacere sunt maxime (rambleu, debleu, porţiuni cu ziduri de sprijin,
intersecţii de drumuri, defileuri, capetele lucrărilor de artă distruse etc.);
b) la podeţele tubulare, în cadrul cărora încărcăturile se aplică în dreptul
cheii de boltă.
(3) Pe drumurile de munte combinarea minelor cu încărcături de exploziv se
face şi cu scopul creării avalanşelor – figura 63.
(4) Atunci când se folosesc mine antiblindate de tip antişenilă, acestea se
plantează pe platforma drumului, iar încărcătura de exploziv, unită cu mina prin
fitil detonant, se instalează în adâncime .
(5) Dacă circulaţia permite desfăşurarea lucrărilor pregătitoare, locaşurile
pentru introducerea încărcăturilor se execută în platforma drumului. Dacă
circulaţia nu permite desfăşurarea lucrărilor pregătitoare, aceste locaşuri se execută
în acostamente sau în taluzurile rambleului sub formă de puţuri, galerii săpate sau
găuri de mină forate.
(6) Pentru crearea avalanşelor pe drumurile de munte, minele se plantează pe
platforma drumului şi se unesc prin fitil detonant cu grupuri de încărcături
concentrate de exploziv introduse în versant.
Fig. 63 Combinarea minelor cu încărcături131de exploziv pentru crearea

avalanşelor
1. mina antitanc; 2. încărcătura de exploziv; 3. fitilul detonant
SECŢIUNEA a 2- a
Minarea cursurilor de apă
Art. 264 - (1) Minarea cursurilor de apă se face cu scopul de a mări valoarea
ca obstacol a acestora, contribuind la interzicerea trecerii peste cursurile de apă a
efectivelor şi tehnicii inamicului.
(2) Pentru minarea cursurilor de apă se folosesc mine de apă (mine ancorate,
mine afundate şi mine de curent), mine antiblindate, etc.
(3) Barajele explozive se instalează pe albia cursului de apă, pe maluri şi pe
drumurile de acces (de intrare şi ieşire) sau în raioanele favorabile amenajării
drumurilor.
Art. 265 - (1) Albia cursului de apă se minează cu mine de apă din
înzestrare şi improvizate, iar atunci când adâncimea apei este până la 1 m se
plantează mine antiblindate etanşe, precum şi mine antipersonal cu schije cu
acţionare la tracţiune, la care se iau măsuri de etanşare.
(2) Plantarea minelor plutitoare ancorate se face cu ajutorul mijloacelor
autopropulsate (bărci cu motopropulsoare, şalupe etc.) –figura 64, prevăzute cu
dispozitive ajutătoare pentru lansarea minelor. În cadrul fiecărui rând, plantarea
minelor se face din aval spre amonte. Fiecare mijloc autopropulsat va fi echipat cu
mijloace de ancorare şi materiale de navigaţie care să poată fi folosite la nevoie
pentru ieşirea în afara zonei în care s-au plantat mine.
(3) Înainte de plantarea minelor, se marchează prin geamanduri direcţia
rândurilor de mine, iar intervalul dintre mine în cadrul rândurilor se marchează
prin jaloane fixate pe mal. La stabilirea distanţelor dintre rândurile de mine şi
dintre minele unui rând se ţine seama de caracteristicile cursului de apă şi ale
minei, astfel încât să se asigure spaţiul antidetonant (intervalul dintre două mine de
râuri ancorate plantate trebuie să fie de minimum 12 m).
Fig. 64 Schema plantării minelor plutitoare ancorate folosind mijloace

autopropusate (exemplu):1. Limita suprafeţei
132 în are urmează a se planta mine; 2.
Geamandură; 3. Traseul mijlocului autopropulsat; 4. Locul de plantare a minei; 5.
Jaloane pentru marcarea intervalului dintre mine; 6. Direcţia curentului apei.
(4) Minele antiblindate se plantează în grupuri sau izolat în vadurile cu
adâncimea până la 1 m. Minele se aşează pe fundul cursului de apă fără a se
îngropa. Se plantează numai mine antiblindate etanşe (MAT-62 B, MAT-76).
Înainte de plantare, porţiunile înfiletate ale minelor antiblindate pe unde ar putea
pătrunde apa în interiorul minei sau al mecanismului de percuţie, se acoperă cu un
strat de unsoare consistentă.
(5) Faţă de caracteristicile cursului de apă (adâncimea apei, viteza curentului
şi natura fundului albiei), transportul minelor de pe mal până la locul de plantare se
execută manual, sau prin folosirea unor bărci (plute). Axul rândurilor de mine şi
locul de plantare se marchează prin cabluri, cu semne distinctive, întinse peste
cursul de apă şi prin jaloane fixate pe mal.
(6) Când adâncimea apei este până la 0,5 m, iar viteza curentului nu
depăşeşte 1 m/s, se poate folosi procedeul în formaţie – figura 65. Pentru plantarea
unui grup de mine de către o grupă de pionieri prin procedeul în formaţie, fiecare
pionier ia asupra sa şi plantează o singură mină la intrare. Grupa pleacă de la mal
în formaţia în linie pe un rând cu intervalul de 3 m între pionieri. Comandantul
grupei se deplasează odată cu grupa, orientându-se după un reper aflat pe malul
opus. Pentru stabilirea distanţei dintre rândurile de mine, comandantul grupei
întinde (derulează) o sfoară marcată. Numerele doi se opresc pe axul celui de-al
doilea rând de mine, iar numerele unu continuă deplasarea împreună cu coman-
dantul grupei până pe axul primului rând de mine. La comandă, numerele unu
plantează mina, după care se întorc la mal. După ce numerele unu au trecut de axul
rândului doi, plantează minele şi numerele doi, după care se întorc la mal împreună
cu comandantul grupei. Operaţiunea se repetă la fel pentru celelalte rânduri de
mine.
Fig. 65 Plantarea a două rânduri de mine în cadrul unui grup de mine de către o
grupă de pionieri
133
1. Locul de plantare a minei;2. Direcţia de deplasare a pionierilor; 3. Direcţia de
deplasare a comandantului grupei; 4. Reper.
Art. 266 - (1) Malurile cursurilor de apă se minează cu mine antiblindate
antişenilă şi antipodea şi cu mine antipersonal de tip fugasă sau cu schije. Lăţimea
fâşiei de teren pe care se plantează mine se alege în raport de caracteristicile
terenului şi a cursului de apă, precum şi în raport de concepţia ducerii acţiunilor de
luptă de către trupele proprii.
(2) Minele antiblindate şi antipersonal se plantează în câmpuri de mine,
grupuri de mine şi izolat.
Art. 267 - (1) Drumurile de acces (de intrare şi ieşire) la cursurile de apă sau
locurile favorabile amenajării acestor drumuri se minează cu mine antiblindate
antişenilă şi antipodea şi cu mine antipersonal.
(2) Aceste drumuri sau locurile favorabile amenajării lor, pot fi incluse în
conturul câmpurilor de mine sau pot fi minate prin grupuri de mine şi mine izolate.
Art. 268 - (1) Iarna când cursurile de apă sunt îngheţate, iar grosimea gheţii
permite trecerea tehnicii de luptă pe roţi sau pe şenile, se minează locurile
favorabile amenajării punctelor de trecere pe gheaţă.
(2) Pe albia îngheţată a cursului de apă şi pe maluri, se plantează mine
antiblindate şi antişenile. Se instalează, de asemenea, grupuri de mine sau încăr-
cături explozive sub gheaţă, comandate prin cablu, în scopul executării canalelor în
gheaţă.
(3) Minele antiblindate care se plantează pe gheaţă trebuie să se fixeze bine
prin îngheţare pentru a se evita alunecarea acestora sub acţiunea şenilelor sau
roţilor. Minele se plantează în locurile unde gheaţa este acoperită cu un strat de
zăpadă care să permită mascarea minelor (15... 20 cm).
(4) Pentru executarea canalelor în gheaţă – figura 66, se execută copci prin
care se introduc mine antiblindate sau încărcături de exploziv de 8... 10 kgf,
menţinându-se sub gheaţă la adâncimea de 1 ... 1,5 m .
(5) Mânerul minei se leagă cu sârmă de o bucată de lemn aşezată transversal
pe copca executată în gheaţă. Pentru darea focului se fixează la fiecare mină câte
un calup de trotil de 0,400 kgf cu capsă electrică de aprindere apoi se etanşează.
134
+ - Fig. 66 Instalarea minelor
antiblindate (încărcăturilor
de exploziv) sub gheaţă
pentru executarea
canalurilor)
mina antiblindat;
calup de trotil de 0,400 Kg;
cablurile electrice;
lemn aşezat transversal pe
copcă.
(6) În cadrul grupurilor, minele se dispun pe un rând cu distanţa de 8... 10 m

între ele, atunci când gheaţa are grosimea de până la 30 cm şi de 7.. . 8 m când
grosimea gheţii este între 30. . . 60 cm. Pentru explodarea minelor se realizează un
dispozitiv electric de aprindere. Minele fiecărui grup se leagă într-un circuit
electric în serie, iar cablurile electrice se duc la un post de aprindere .
(7) Pentru executarea canalelor în gheaţă, grupurile de mine se dispun în
rânduri paralele, iar distanţa dintre grupurile de mine în cadrul unui rând, precum
şi între rândurile de mine trebuie să fie de minimum 40. . . 50 m, conform figurii
67.
Fig. 67 Dispunerea grupurilor de mine pentru executarea canalurilor în gheaţă

mină antiblindat din cadrul unui grup de mine;
cablul electric pentru darea focului; 135
postul de aprindere
SECŢIUNEA a 3- a
Minarea litoralului maritim
Art. 269 - (1) La minarea litoralului maritim se folosesc mine de litoral

antidesant, mine antiblindate antişenilă şi antipodea.
(2) Minele se plantează în apă cu adâncimea până la 2 m, pe mal (plajă) şi pe
drumurile de ieşire sau locurile favorabile amenajării acestora.
(3) Toate minele plantate în zona litoralului, în apă sau pe plajă trebuie să
aibă corpul şi percutorul etanş. Minele care din construcţie nu satisfac pe deplin
cerinţele de etanşare se completează de la caz la caz cu elemente sau materiale care
să asigure etanşarea (garnituri din cauciuc şi materiale plastice, unsori etc.).
Trebuie avut în vedere ca măsurile suplimentare de etanşare ce se aplică să nu
influenţeze funcţionarea minei sau să ducă la producerea unor accidente pe timpul
plantării minelor.
Art. 270 - (1) În apă cu adâncimea până la 2 m se plantează mine de litoral
antidesant, iar acolo unde adâncimea apei este până la 0,5 m se plantează mine
antiblindate.
(2) Plantarea minelor de litoral antidesant se execută numai în situaţiile când
agitarea apei mării nu depăşeşte două grade.
(3) Pentru plantarea acestor mine se fixează în apă perechi de jaloane care
marchează axul fiecărui rând de mine, iar pe mal (plajă) se fixează perechi de
jaloane cu ajutorul cărora se stabileşte locul minelor în cadrul rândurilor de mine.
Pregătirea minelor pentru plantare se execută pe mal. Ducerea minei la locul de
plantare şi plantarea acesteia se face cu mijloace plutitoare prevăzute cu
dispozitive de lansare. În raport de caracteristicile litoralului, minele pot fi
transportate şi plantate direct de către echipe formate din câte doi pionieri.
(4) Distanţa dintre două mine de litoral antidesant (MLA), plantate, nu
trebuie să fie mai mică de 6 m.
(5) Minele antiblindate antişenilă se plantează în apă şi pe plajă.
(6) Numărul rândurilor de mine trebuie să fie astfel stabilit, încât la refluxul
maxim, cel puţin două rânduri de mine să se afle în apă. Pentru a se evita
deplasarea sau luarea de apă a minelor plantate pe fundul mării acestea trebuie
fixate la partea superioară a unor piloţi care se bat în locul de plantare al minelor,
sau legate de obiecte grele (plăci din metal sau beton).
(7) Plăcile din beton, de formă pătrată cu latura de 50 cm şi grosimea plăcii
de 10 cm, asigură o stabilitate corespunzătoare. Pentru fixarea minei placa este
prevăzută din construcţie cu un locaş şi cu patru cârlige metalice încastrate, de care
se prinde sârma pentru legarea minei de placa din beton. Pentru transport se prevăd
două mânere metalice.
Art. 271 - (1) Plaja şi drumurile de ieşire se minează cu mine antiblindate de
tip antişenilă sau antipodea.
(2) Minele se plantează în câmpuri de mine, grupuri de mine sau izolat.
(3) Minele antiblindate antipodea se plantează pe mal (plajă) în sectoarele
unde sunt posibilităţi pentru mascarea tijei (boscheţi, plantaţii etc.).
136
SECŢIUNEA a 4- a
Minarea localităţilor
Art. 272 - (1) Minarea localităţilor se execută într-un sistem unitar,

urmărindu-se interzicerea pătrunderii inamicului spre poziţiile de apărare ale
trupelor proprii şi pe direcţiile favorabile de acces în localitate, limitarea manevrei
forţelor şi tehnicii inamicului, producerea de pierderi în personal şi tehnica de luptă
precum şi înlăturarea posibilităţilor folosirii de către inamic a obiectivelor şi lucră-
rilor importante din localităţi.
(2) Minarea localităţilor cuprinde barajele explozive care se execută la
marginea localităţilor şi pe drumurile de pătrundere precum şi în interiorul
localităţilor.
(3) La marginea localităţilor se execută câmpuri de mine antiblindate
dispuse în cadrul nodurilor, raioanelor sau aliniamentelor de baraje, pe direcţiile
principale de acces în localitate. Se plantează, de asemenea, mine combinate cu
încărcături de exploziv, dispuse în cadrul obiectivelor pregătite pentru distrugere
(uzine, fabrici, aerodromuri, staţii de alimentare cu apă, staţii de cale ferată etc.).
(4) În interiorul localităţilor barajele explozive se dispun pe străzi, în curţi,
în parcuri, în pieţe, la intersecţii, în interiorul clădirilor precum şi în interiorul unor
canale sau tuneluri; se plantează mine antiblindate antişenile şi antipodea şi mine
antipersonal de tip fugasă sau cu schije. Minele se plantează în grupuri sau izolat.
(5) În cadrul barajelor explozive din interiorul localităţilor o pondere
însemnată o au minele cu acţiune întârziată şi minele cursă.
(6) În localităţile prin care trec cursuri de apă se instalează baraje explozive
la intrarea sau ieşirea de pe podurile existente, pregătite pentru distrugere.
(7) Pe timpul ducerii acţiunilor de luptă în interiorul localităţilor se folosesc
mine improvizate, specifice luptei vânătorilor de tancuri, acţionate din subsolurile
clădirilor sau din spaţiile dintre clădiri care oferă condiţii pentru protecţie şi
acţionare.
SECŢIUNEA a 5- a
Minarea raioanelor favorabile acţiunii
desantului aerian
Art. 273 - (1) Barajele explozive din cadrul raioanelor favorabile acţiunii
desantului aerian se execută în scopul de a produce pierderi în personal şi tehnica
paraşutată sau debarcată a inamicului, în momentul când acesta ia contact cu solul;
de a îngreuia manevra pentru constituirea dispozitivului de luptă a unităţilor (sub-
unităţilor) paraşutate (debarcate) de a interzice ocuparea de către desantul aerian a
unor poziţii favorabile luptei de apărare sau a unor obiective importante de a
îngreuia desfăşurarea acţiunilor ofensive ale inamicului pe direcţiile probabile de
ieşire din raionul de paraşutare (debarcare).
(2) Minarea raioanelor favorabile acţiunii desantului aerian cuprinde:
137
a) câmpuri de mine şi grupuri de mine antiblindate comandate şi
necomandate, dispuse atât în interiorul raionului de paraşutare (debarcare), cât şi
pe direcţiile probabile de ieşire din raion;
b) câmpuri de mine şi grupuri de mine antipersonal de tip fugasă şi cu schije,
dispuse în interiorul raionului de paraşutare (debarcare) şi în jurul obiectivelor
importante din interiorul sau din afara raionului de paraşutare (debarcare) care ar
putea fi supuse atacului desantului inamic;
c) mine cursă şi mine cu acţiune întârziată instalate în cadrul unor lucrări sau
obiective.
(3) În interiorul raionului favorabil pentru paraşutare (debarcare), o pondere
mare vor avea minele antipersonal cu schije cu acţionare la tracţiune. Minele se
plantează cu o singură ramură a sârmei de tracţiune.
(4) Pe timpul luptei pentru limitarea acţiunilor desantului aerian se execută
câmpuri de mine antiblindate antişenilă, în cadrul cărora minele se plantează rapid,
la suprafaţă, cu ajutorul mijloacelor mecanizate.
SECŢIUNEA a 6- a
Minarea în păduri şi teren muntos
Art. 274 - (1) În teren împădurit se execută câmpuri de mine antiblindate şi

antipersonal, grupuri de mine, precum şi instalarea unor mine izolate.
(2) Minele antiblindate se plantează în sectoarele accesibile tancurilor (la
margini de păduri, pe drumuri, cărări şi luminişuri) şi sunt de tip antişenilă sau
antipodea.
(3) Limitele câmpurilor de mine trebuie să se afle lângă obstacole greu
accesibile (râpe, mlaştini, cursuri de apă).
(4) Pentru realizarea unor abatize se pot introduce încărcături de exploziv
sub rădăcinile copacilor, unite prin fitil detonant cu minele antiblindate din cadrul
câmpurilor de mine; la explodarea minei antiblindate, odată cu distrugerea şenilei
tancului, se realizează şi doborârea copacilor.
(5) La plantarea minelor antipersonal cu acţionare la tracţiune, sârma de
tracţiune nu trebuie legată de copaci pentru a se evita acţionarea minelor ca urmare
a mişcării copacilor, din cauza vântului.
(6) În păduri se plantează şi mine cursă realizate în special din mine cu
acţionare la descărcare. Acestea se plantează în cadrul barajelor neexplozive
(abatize, bariere, baricade etc.), create pe drumurile din pădure, astfel încât să
acţioneze la încercarea inamicului de a le înlătura.
Art. 275 - (1) În teren muntos barajele explozive au un caracter complex şi
sunt eşalonate pe o mare adâncime.
(2) Majoritatea barajelor se folosesc pentru închiderea direcţiilor principale
de pătrundere ale inamicului, în special cu tancuri.
(3) În teren muntos se minează drumurile, defileurile, trecătorile, potecile,
cursurile de apă, vadurile, coastele, văile şi grotele.
(4) Pentru minare se folosesc minele antiblindate antişenilă şi antipodea,
minele antipersonal de tip fugasă şi cu schije, minele cursă, minele cu acţiune
138
întârziată. Se folosesc de asemenea mine combinate cu încărcături de exploziv
aşezate în special pe povârnişul muntelui pentru provocarea avalanşelor.
(5) Minele antiblindate se plantează în câmpuri de mine, grupuri de mine sau
izolat.
(6) La minarea drumurilor cu mine antiblindate, se plantează în primul rând
mine în porţiunile de drum cu multe curbe. La curbă minele se plantează în partea
opusă inamicului pentru ca în timpul mişcării acesta să nu poată observa minele
dincolo de curbă.
(7) Parte din minele antiblindate pot fi plantate având încărcături de exploziv
aşezate sub ele şi unite prin fitil detonant cu o altă încărcătură aşezată în povârnişul
muntelui şi calculată pentru a produce prăbuşirea acestuia şi formarea unei
avalanşe.
(8) Câmpurile de mine antiblindate ce se execută pe drumuri trebuie să
cuprindă şi porţiunile de teren laterale care oferă condiţii pentru varientarea
drumurilor.
(9) Pentru nimicirea personalului inamic se plantează mine antipersonal, în
special mine cu schije, plantate în grupuri de mine sau câmpuri de mine.
(10) În teren muntos creşte importanţa barajelor explozive. Barajele
explozive trebuie combinate cu barajele neexplozive (abatize, bariere, baricade,
avalanşe etc.).
(11) Minele cursă şi minele cu acţiune întârziată se plantează pe văi şi
poteci, precum şi în raioanele favorabile dispunerii inamicului sau paraşutării
(debarcării) desantului aerian (văi largi, creste deschise, poieni, depresiuni etc.).
(12) Pentru a împiedica înlăturarea blocurilor de piatră de către inamic, sub
diferiţi bolovani se instalează mine cu acţionare la descărcare precum şi mine
antipersonal cu acţionare la tracţiune.
SECŢIUNEA a 7- a
Minarea aerodromurilor
Art. 276 - (1) La aerodromuri se minează pistele de decolare-aterizare,

pistele de rulare, căile de acces la aerodromuri, precum şi locurile de staţionare a
avioanelor, locurile amenajate pentru alimentarea cu carburanţi şi apă, depozitele
de muniţii, clădirile şi instalaţiile tehnice pentru conducerea zborului.
(2) Pentru minare se folosesc mine antiblindate antişenilă şi antipodea, mine
cursă, şi mine cu acţiune întârziată.
(3) La alegerea mijloacelor şi procedeelor de minare a aerodromurilor
părăsite cu ocazia retragerii, se va ţine seama de combinarea locurilor de minare cu
cele de distrugeri, astfel ca pe terenul de zbor să nu rămână suprafeţe mai mari de
50/50 m care să poată fi folosite.
139
(4) Minele antiblindate se plantează în câmpuri şi grupuri de mine, mărindu-
se numărul minelor asigurate împotriva deplantării (mine nedeplantabile) în scopul
prelungirii timpului de nefolosire a aerodromului.
(5) Minarea pistelor din beton pentru decolare-aterizare precum şi a pistelor
de rulare şi a căilor de acces la aerodromuri se face după principiul minării
drumurilor. Aprinderea încărcăturilor de exploziv aşezate sub pistele betonate se
face în principal prin plantarea minelor cu acţiune întârziată.
(6) Pentru a îngreuia refacerea aerodromului, minele cu acţiune întârziată ce
se plantează vor avea încărcături mari.
(7) Încărcăturile de exploziv, legate pentru aprindere la minele cu acţiune
întârziată, vor fi calculate pentru distrugerea lucrărilor şi clădirilor conform
instrucţiunilor “Lucrări de distrugeri”.
CAPITOLUL X
Cercetarea zonelor de risc terestru
care includ baraje explozive
SECŢIUNEA 1
Principii generale
Art. 277 - (1) Pregătirea şi desfăşurarea în condiţii de siguranţă a acţiunilor

militare ale forţelor în zone de risc terestru, este precedată de verificarea prezenţei
barajelor explozive în perimetrul acestora.
140
(2) Faţă de caracterul şi scopul misiunilor sprijinului genistic, stabilirea
zonelor de risc terestru se face prin:
a) cercetarea de geniu;
b) verificare la minare.
Art. 278 - (1) Cercetarea de geniu, se face cu scopul de a procura la timp
datele genistice referitoare la existenţa, dispunerea, caracterul şi tipul barajelor
explozive, precum şi existenta culoarelor lăsate de inamic sau a locurilor favorabile
pentru executarea culoarelor. Datele procurate de cercetarea de geniu folosesc
pentru documentarea comandantului în vederea luării hotărârii, organizării
sprijinului genistic a luptei (operaţiei) şi executării misiunilor de sprijin genistic.
(2) Cercetarea de geniu a zonelor de risc, se execută activ şi neîntrerupt, în
orice situaţie, de către subunităţile de cercetare, independent sau în cooperare cu
subunităţile de alte arme din compunerea unităţilor (marilor unităţi) de arme
întrunite.
(3) Pentru cercetarea de geniu a zonelor de risc se folosesc toate procedeele
de cercetare: observarea, ascultarea, fotografierea, examinarea nemijlocită a
terenului (obiectivului) şi incursiunea.
(4) Datele cele mai complete şi precise se obţin prin examinarea nemijlocită
a terenului (obiectivului), care se execută atât în fâşia de teren ocupată de trupele
proprii, cât şi în dispozitivul inamic, în care scop se constituie patrule sau echipe
de cercetare
Art. 279 - (1) Verificarea la minare se execută de către subunităţile de
pionieri, în raioanele, pe itinerarele sau porţiunile de teren cucerite de la inamic sau
în care au avut loc acţiuni ale inamicului şi sunt prevăzute a fi ocupate sau folosite
de către trupele proprii (raioane de poziţii de lansare, poziţii de tragere ale
artileriei, raioane de dispunere ale eşaloanelor doi, rezervelor, punctelor de
comandă şi formaţiunilor de servicii, drumuri, localităţi, locuri destinate amenajării
punctelor de trecere sau a altor lucrări de geniu).
(2) Verificarea la minare se face, de asemenea, de către grupurile (echipele)
specializate din compunerea detaşamentelor de asigurare a mişcării, pe timpul
îndeplinirii misiunilor pentru deschiderea comunicaţiilor în ritmul acţiunilor de
luptă.
(3) Verificarea la minare are drept scop:
a) determinarea existenţei, dispunerii şi caracteristicilor barajelor explozive,
precum şi a muniţiei neexplodată sau părăsită;
b) marcarea porţiunilor de teren sau a obiectivelor minate;
c) procurarea datelor necesare pentru organizarea lucrului în vederea
deminării.
(4) Odată cu verificarea la minare se poate executa şi deminarea, în special
pe itinerarele de deplasare ale trupelor, în locurile destinate amenajării punctelor de
trecere sau altor lucrări de geniu, în localităţi etc.
Art. 280 - (1) Subunităţile destinate pentru verificarea zonelor de risc
terestru care presupun existenţa barajelor explozive se înzestrează cu detectoare şi
sonde, cu mijloace pentru neutralizarea, îndepărtarea şi distrugerea minelor
descoperite, completul de marcare câmpuri de mine şi culoare, precum şi cu
jaloane, indicatoare şi steguleţe albe şi roşii. Pentru cercetarea obiectivelor în care
141
pot fi mine cu acţiune întârziată, subunităţile se înzestrează în plus cu stetoscoape
sau alte mijloace corespunzătoare.
(2) Toate mijloacele şi materialele ce se folosesc la executarea misiunii se
verifică cu minuţiozitate, personal, de comandantul subunităţii.
(3) Fiecare pionier care participă la lucrări trebuie să cunoască cu precizie:
a) misiunea şi locul său;
b) direcţia de executare a verificării;
c) reperele şi semnele stabilite de comandantul subunităţii;
d) măsurile de mascare;
e) tipul minelor şi procedeele de minare folosite de inamic;
f) ordinea de căutare, de deplantare şi de transport a minelor.
SECŢIUNEA a 2- a
Cercetarea de geniu a zonelor de risc cu baraje explozive
Art. 281 - (1) Personalului subunităţii (grupei, patrulei, echipei) de

cercetarea de geniu pentru determinarea zonelor de risc terestru (barajelor
explozive), trebuie să i se aducă la cunoştinţă:
a) datele cunoscute asupra caracteristicilor sectorului de teren şi a
obiectivului unde urmează să acţioneze;
b) locul culoarului executat în barajele proprii;
c) reperele şi azimuturile direcţiilor de acţiune ale subunităţii
d) datele asupra tipurilor de mine ale inamicului şi procedeelor de
plantare.
(2) La cercetarea de geniu a barajelor explozive trebuie să se determine:
a) locul barajelor explozive, frontul, adâncimea şi gradul de pregătire
pentru luptă a acestora;
b) tipurile de mine şi procedeele de plantare;
c) densitatea de minare;
d) existenţa culoarelor lăsate de inamic sau a căilor pentru ocolirea
barajelor;
e) căile de acces favorabile şi ascunse spre baraje;
f) modul în care inamicul are organizată paza barajelor sale precum şi
locul posturilor de pază;
g) locurile favorabile pentru introducerea încărcăturilor alungite în
câmpurile de mine ale inamicului.
Art. 282 - (1) La stabilirea locului barajelor explozive cercetaşii se folosesc
de indiciile care demască prezenţa acestora:
a) săpături proaspăt executate pe suprafaţa de pământ sau stratul de
zăpadă;
b) moviliţe şi găuri care se deosebesc de culoarea terenului
înconjurător;
c) iarbă călcată sau veştejită;
d) pământ afânat sau împrăştiat;
e) bucăţi de sfoară, sârmă, ambalajele minelor, percutoare şi ţăruşi,
rămase pe locul de plantare;
142
f) sârmă sau sfoară întinsă cu care sunt legate minele de ţăruşi,
copaci, buturugi etc.;
g) împrejmuirile şi indicatoarele câmpurilor de mine;
h) urmele crengilor rupte de pe copaci şi tufişuri;
i) mişcarea militarilor inamicului pe direcţii strict delimitate;
j) transportul şi aducerea minelor la locurile de plantare.
(2) Indiciile de descoperire a minelor cu acţiune întârziată sau a unor mine
combinate cu încărcături de exploziv:
a) terenul afânat sau lucrări proaspăt executate pe partea carosabilă a
drumului;
b) goluri în pereţii construcţiilor care se determină prin ciocănirea acestora;
c) zgomotul produs de funcţionarea sistemelor de declanşare a exploziilor
întârziate;
d) urme de reparaţii a duşumelelor şi a pereţilor clădirilor, precum şi alte
urme suspecte;
e) porţiuni cu nuanţe diferite, apărute în partea carosabilă a drumurilor,
îndeosebi în porţiunile care nu se pot ocoli (în defileuri, ramblee, debleuri etc.)
f) urme de săpături executate în şanţurile şoselelor sau în taluzurile
acestora, precum şi pe pantele abrupte alăturate, când se intenţionează blocarea
prin prăbuşiri de stânci.
(3) Adâncimea de plantare, dimensiunile şi forma minei se determină prin
examinare directă şi cu ajutorul sondei.
(4) Cercetaşul înzestrat cu sondă caută minele înfigând sonda în teren, sub
un unghi de 30.. . 400 faţă de suprafaţa terenului şi la o adâncime de 10.. . 20 cm
(în funcţie de natura terenului). Sonda se înfige în teren la fiecare 10... 15 cm în
lungul şi în latul fâşiei care se verifică.
(5) În cazul cercetării barajelor explozive în teren acoperit cu tufăriş sau
iarbă înaltă, o deosebită atenţie trebuie acordată descoperirii minelor care au
percutoare cu acţionare la tracţiune. Cercetarea lor se poate face prin observare,
mişcând atent mâinile în faţa corpului şi înlături, precum şi cu ajutorul sondei cu
care se execută atent mişcări deasupra suprafeţei terenului.
Art. 283 - (1) Pentru executarea cercetării de geniu a barajelor explozive
prin procedeul examinării nemijlocite sau prin incursiune, subunitatea de cercetare
(grupa, patrula, echipa) se deplasează pe echipe a doi cercetaşi prin culoarul
executat din timp în barajele proprii.
(3) În faţă pe direcţia stabilită, se deplasează doi cercetaşi având sonde
scurte sau detectoare cu care verifică o fâşie lată de 3 m.
(4) În spatele primilor doi cercetaşi se deplasează un cercetaş cu detectorul
care trage după sine o bandă (panglică) alb-roşu lungă de 15. . . 20 m.
(5) După prima echipa de cercetaşi, la distanţă de 5... 10 m şi eşalonat spre
dreapta şi spre stânga (orientându-se după banda alb-roşu), se deplasează câte un
cercetaş care verifică, de asemenea, câte o fâşie lată de 1,5 m. În acest mod, grupa
cercetează o fâşie de 6 m lăţime.
(6) Comandantul grupei se deplasează în fâşia de mijloc la 5... 10 m înapoia
ultimilor cercetaşi.
143
(7) La detectarea (descoperirea) primei mine toată grupa se opreşte;
semnalul de oprire se transmite cu ajutorul benzilor alb-roşu trase de la capătul din
faţă. Comandantul grupei se deplasează, examinează mina, prinde de banda de ax o
tăbliţă în dreptul minei descoperite, dacă este necesar dă indicaţii suplimentare,
apoi dă semnalul pentru continuarea deplasării.
(8) După aceasta grupa se deplasează în acelaşi dispozitiv.
(9) La descoperirea următoarelor mine de oricare dintre echipele de
cercetaşi, aceştia prind de banda de ax (în dreptul minei descoperite) o tăbliţă cu
numărul pionierului care a descoperit mina.
(10) Toate minele descoperite de prima echipă de cercetaşi se marchează cu
steguleţe albe, care servesc ca semne de avertizare la înapoierea grupei; deplasarea
pentru înapoiere se face numai de-a lungul benzii de ax.
(11) Înfăşurarea benzii pe bobină pe timpul înapoierii se face de către
cercetaşul care vine în urmă; înapoia lui se deplasează comandantul grupei care
scoate steguleţele.
(12) Minele descoperite şi marcate pentru a fi luate ca modele se deplantează
şi se neutralizează la înapoiere. Se neutralizează numai minele a căror construcţie
este cunoscută. Minele de construcţie necunoscută se deplantează numai cu gheara
de pisică şi nu se neutralizează. Aceste mine se trag până la tranşeele proprii cu
ajutorul ghearei de pisică legată la capătul unui cablu de 20.. . 25 m. În limitele
dispozitivului trupelor proprii, minele se INAMIC
transportă pe mâini fără a li se schimba
poziţia orizontală (fără a le întoarce).
(13) Minele descoperite în timpul cercetării, dar care nu urmează a fi
deplantate şi luate ca modele, după ce li s-au scos percutoarele (dacă construcţia
minei permite), se maschează din nou, la fel cum au fost până la descoperirea lor.
(14) Pe baza observaţiilor personale ale comandantului grupei şi ale
3m
cercetaşilor, precum şi după rezultatele măsurării benzilor şi numărul tăbliţelor de
pe acestea, datele cercetării se generalizează şi se întocmeşte raportul.
pionier cu sondă
(15) La raport se anexează o schemă pe care se trec limiteleşicâmpurilor
sfoară de
mine descoperite, locul lor faţă de limita dinainte a inamicului, tipurile minelor şi
5-10 m
procedeele de plantare a acestora, precum şi locul culoarelor descoperite.

pionier cu detector
(16) Toate datele asupra amplasării barajelor trebuie legate de reperele
existente în teren. 1,5 m
1,5 m
(17) Pentru determinarea cât mai precisă a limitelor câmpului de mine şi a
schemei de plantare a minelor în cadrul acestuia, se vor cerceta mai multe direcţii.
5-10 m
6m
comandant de grupă
144
Fig. 68 Cercetarea de geniu a barajelor explozive (variantă)
SECŢIUNEA a 3- a
Verificarea la minare a terenului
Art. 284 - (1) Comandantul subunităţii numită pentru verificarea la minare

şi deminarea unor raioane sau porţiuni de teren trebuie să studieze:
a) documentele existente asupra executării şi înlăturării de către trupele
proprii a barajelor explozive în raionul repartizat subunităţii;
b) datele cercetării şi documentele existente, capturate de la inamic
referitoare la executarea de către acesta a barajelor explozive în raionul respectiv.
Art. 285 - (1) Pe terenul care urmează a fi verificat, pentru o mai bună
organizare a lucrului şi pentru respectarea măsurilor de siguranţă, mai întâi se
execută o reţea de culoare. Faţă de efectivul şi mărimea suprafeţei de teren ce
urmează a fi cercetată, se execută unul sau mai multe culoare principale cu lăţimea
de 6... 8 m, care constituie aliniamentul de unde subunităţile încep verificarea la
minare, iar apoi deminarea.
(2) Paralel şi perpendicular pe culoarul principal se execută culoare
ajutătoare late de 4 ... 5 m si la 160.. . 200 m distanţă unul de altul Acestea servesc
drept căi de circulaţie şi limite între sectoarele de lucru ale subunităţilor.
(3) Drumurile existente pe suprafaţa de teren respectivă se folosesc drept
culoare, numai după ce au fost verificate la minare.
(4) Culoarele principale şi ajutătoare se marchează la fiecare 20... 25 m cu
jaloane şi se numerotează. Numerele fiecărui culoar se scriu pe indicatoare
instalate la intersecţiile culoarelor.
(5) Pentru executarea culoarului principal sau a două culoare ajutătoare se
destină, de regulă, o grupă de pionieri, iar lucrările se desfăşoară în ordinea
următoare:
145
a) 2... 4 pionieri, în funcţie de lăţimea culoarului care se execută,
deplasându-se eşalonat la 25... 30 m, verifică fiecare cu ajutorul sondelor fâşii de
teren de 2.. . 2,5 în lăţime;
b) 1 .. .2 pionieri cu detectoare, deplasându-se la 25. . . 30 m în urma
pionierilor din faţă verifică a doua oară întregul culoar;
c) 1 . . . 2 pionieri marchează culoarul executat.
(6) Pentru verificarea la minare a terenului, subunităţilor li se repartizează
sectoare de teren limitate de culoarul principal şi de cel ajutător.
(7) În cadrul fiecărui sector verificarea la minare se face prin executarea
unor culoare paralele sau sinusoidale a căror lăţime este de 2... 2,5 m (anexa 5, fig.
2, 3).
Art. 286 - (1) Pentru verificarea la minare prin procedeul culoarelor paralele ,
grupa se împarte pe numere şi se adună pe culoarul principal sau ajutător pe un
singur rând (în afară de pionierul cu detectorul), la 20... 25 m interval unul de altul.
(2) Fiecărui pionier i se indică direcţia de deplasare după reperele stabilite
din timp şi aflate pe culoarul opus.
(3) La comanda comandantului grupei, numerele fără soţ încep cercetarea,
verificând fiecare pe direcţia stabilită câte o fâşie de 2.. . 2,5 m lăţime .
(4) Când numerele fără soţ ajung la 20.. . 25 m depărtare de culoarul
principal, la comanda comandantului grupei încep cercetarea şi numerele cu soţ.
Art. 287 - (1) Verificarea la minare prin procedeul culoarelor sinusoidale se
face în raioanele de teren unde este necesară o verificare mai amănunţită.
(2) Fiecărei grupe i se repartizează un sector de teren, având frontul de 300...
400 m şi adâncimea până la culoarul opus. Fiecărui pionier din sectorul grupei i se
repartizează o fâşie (celulă) de minimum 50 m lăţime; limitele acesteia se
marchează cu steguleţe.
(3) La comanda (semnalul) comandantului grupei, fiecare pionier la început
execută cu culoar de 2... 2,5 m lăţime de-a lungul limitei din stânga a fâşiei sale şi
concomitent instalează pe limită steguleţe la fiecare 25. . . 30 m, apoi execută un
culoar de aceeaşi lăţime prin mijlocul fâşiei (celulei).
(4) După terminarea lucrărilor de mai sus şi la comanda comandantului
grupei, pionierii execută în fâşiile respective culoare cu traseul sinusoidal. Pe
timpul deplasării se examinează cu minuţiozitate suprafaţa terenului şi se verifică
cu sonda sau detectorul un culoar de 2... 2,5 m lăţime. Pentru realizarea traseului
sinusoidal pionierii se orientează după steguleţele fixate pe culoarele din limitele
fâşiei respective.
Art. 288 - (1) Indiferent de procedeul de cercetare fiecare pionier care este
înzestrat cu sondă examinează cu minuţiozitate fâşia îngustă de teren care trebuie
cercetată şi verifică locurile suspecte înfigând sonda la fiecare 10... 15 cm şi la o
adâncime până la 20 cm.
146
(2) În cazul când terenul este acoperit cu vegetaţie înaltă sau tufăriş, fâşia
îngustă care trebuie cercetata (deminată) se piaptănă iniţial cu o gheară de pisică
având o frânghie lungă de 30. . . 50 m.
(3) Din cadrul fiecărei grupe, de regulă, se numeşte un pionier cu detector de
mine pentru a verifica a doua oară fâşiile înguste de teren verificate cu sonda.
(4) Toate minele şi muniţiile descoperite pe culoare se marchează cu

steguleţe roşii. Neutralizarea, scoaterea sau distrugerea minelor şi muniţiei se
execută la indicaţiile comandantului unităţii după acelaşi procedeu ca la deminarea
câmpurilor de mine. Pe baza rezultatelor obţinute în urma cercetării la minare, se
stabilesc contururile câmpurilor de mine. Câmpurile de mine se marchează cu
indicatoare cu inscripţia ,,MINES”. În jurul câmpului de mine, la 20.. . 25 m
Culoar ajutător Culoare longitudinale Culoare sinusoidale
2-2,5 m
60 m
50 m
6-8 m
300-400 m
Culoar principal
Fig. 69 Verificarea la minare a terenului prin procedeul culoarelor

sinusoidale (o variantă)
distanţă de la minele mărginaşe descoperite de pionieri, se execută culoare de 4... 5

m lăţime.
(5) Comandantul subunităţii care execută verificarea la minare, zilnic, trece
pe hartă rezultatele cercetării, marchează locurile unde au fost descoperite câmpuri
de mine, mine izolate şi muniţii şi trece limitele suprafeţelor pe care, după datele
cercetării, este necesar să se execute deminarea sau asanarea de muniţii.
(6) Dacă nu este posibil să se treacă la neutralizarea sau distrugerea
neîntârziată a câmpurilor de mine, a grupurilor de mine sau a minelor izolate,
147
acestea se împrejmuiesc şi se marchează cu indicatoare vizibile cu
inscripţia ,,MINES”.
CAPITOLUL XI
Executarea culoarelor prin barajele explozive
SECŢIUNEA 1
Caracteristicile culoarelor şi principiile generale privind executarea
acestora
148
Art. 289 - (1) Pentru trecerea trupelor prin câmpurile de mine proprii şi cele
ale inamicului se execută culoare a căror lăţime trebuie să fie de:
a) 6. . . 9 m pentru culoarele prin câmpurile de mine ce se află în faţa limitei
dinainte a apărării;
b) 5. . . 6 m pentru culoarele prin câmpurile de mine ce se întâlnesc pe
timpul ducerii luptei în adâncimea apărării inamicului.
(2) Culoarele ce se suprapun pe căile de deplasare a trupelor se lărgesc până
la 12... 20 m.
(3) În principiu se asigură câte un culoar pentru fiecare companie de asalt şi
cel puţin două culoare pentru un batalion de asalt care atacă LDA.
(4) Subunitatea numită pentru executarea culoarelor prin barajele proprii ia
cunoştinţă din timp de conţinutul formularelor câmpurilor de mine aflate pe
direcţia stabilită, studiază în teren amplasarea acestor baraje explozive, precizează
locurile unde se află plantate minele nedeplantabile, precum şi tipurile şi
procedeele de plantare a minelor în cadrul câmpului de mine.
(5) Subunităţii numite pentru executarea culoarelor prin câmpurile de mine
ale inamicului trebuie să i se aducă la cunoştinţă datele procurate de cercetarea de
geniu asupra: locului barajelor explozive, tipurilor de mine folosite şi procedeele
de plantare a acestora.
(6) Culoarele prin barajele proprii şi prin cele ale inamicului trebuie
executate pe aceeaşi axă.
Art. 290 - (1) Pentru executarea culoarelor prin barajele explozive se
întrebuinţează trei procedee de bază: mecanizat, prin explodare, manual.
(2) Pe direcţiile unde barajele sunt puternic apărate cu foc (pe limita dinainte
a apărării), culoarele se pot executa prin trageri de artilerie; înainte de trecerea
trupelor prin culoare, acestea se verifică şi se desăvârşesc de către subunităţile de
pionieri.
(3) Aceste procedee pot fi combinate. De exemplu, după trecerea unui tanc
prevăzut cu dragor de mine, culoarul se definitivează şi se lărgeşte folosind
încărcăturile alungite.
(4) În cazul procedeului mecanizat, se provoacă explozia minelor prin
folosirea dragorului de mine instalat în faţa tancului. Procedeul se foloseşte, atât în
faţa limitei dinainte a apărării, cât şi în adâncimea apărării inamicului. Culoarele
executate cu tancurile cu dragoare se deminează complet, se lărgesc şi se
marchează de către subunităţile de pionieri.
(5) În cazul procedeului prin explodare, minele se distrug cu:
a) încărcături alungite reactive;
b) încărcături alungite (simple, duble sau triple), din înzestrare sau
improvizate;
c) încărcături concentrate;
d) încărcături aşezate pe minele descoperite pe timpul cercetării.
(6) Pregătirea pentru executarea culoarelor cu încărcături explozive alungite
se face, de regulă, în ascuns, în noaptea care precede atacul. Introducerea
(lansarea) încărcăturilor şi darea focului se face pe timpul pregătirii de foc.
(7) Procedeul manual se foloseşte în special pentru executarea culoarelor
prin barajele proprii. Procedeul se aplică şi la executarea culoarelor prin barajele
149
inamicului, în cazul când nu se dispune de suficiente mijloace mecanizate sau
încărcături explozive, iar acţiunile de luptă şi caracteristicile barajelor impun şi
permit executarea în acest mod a culoarelor.
(8) La toate culoarele executate prin barajele explozive se organizează
serviciul de comenduire (conform art. 302).
SECŢIUNEA a 2- a
Executarea culoarelor prin procedeul mecanizat
Art. 291 - (1) Pentru realizarea unui culoar printr-un câmp de mine se
folosesc în mod normal două sau trei tancuri cu dragoare de mine. Atunci când
numărul dragoarelor nu este suficient, culoarul poate fi executat de un singur tanc
prevăzut cu dragor de mine.
(2) Tancurile cu dragoare de mine se deplasează eşalonat spre dreapta
(stânga) la 25 ... 30 m distanţă unul de altul.
(3) Dragorul de mine de tipul D-5 M realizează două căi pentru roţi cu lăţi-
mea de 730 ... 810 mm fiecare. Între căi rămâne un spaţiu nedeminat cu lăţimea de
2 100 mm.
(4) Deminarea fâşiei dintre căi şi lărgirea culoarului sub forma căilor pentru
roţi executat de un tanc prevăzut cu dragor de mine se face de către o echipă
formată din 3 pionieri. Această echipă execută verificarea la minare, cu un pionier
la fâşia din mijloc, iar cu câte un pionier verifică fâşiile laterale, în stânga şi în
dreapta, cu lăţimea de 1,5 m. Minele descoperite în fâşiile verificate se deplantează
(dacă nu sunt asigurate împotriva deplantării) sau se distrug pe locul unde sunt
plantate folosind în acest scop încărcături de exploziv aşezate deasupra minelor.
(5) Pentru deminarea şi lărgirea culoarului poate fi folosită şi încărcătura
alungită dublă, dispusă pe axa fâşiei dintre căile deminate, sau două încărcături
alungite simple dispuse pe axele celor două căi deminate; ambele încărcături fiind
iniţiate în acelaşi timp.
(6) Echipa formată din cei trei pionieri rămâne în continuare la culoar pentru
executarea serviciului de comenduire.
SECŢIUNEA a 3- a
Executarea culoarelor prin explodare
1. Executarea culoarelor cu încărcătura alungită reactivă IAR -3
Art. 292 - (1) În vederea executării culoarului se stabilesc, mai întâi de către
cercetarea de geniu, limitele şi adâncimea câmpului de mine al inamicului, precum
şi caracteristicile terenului în vederea alegerii poziţiei şi a traseului de lansare a
încărcăturii alungite.
150
(2) Faţă de adâncimea câmpului de mine (lungimea culoarului ce urmează a
se realiza), încărcătura se asamblează în lungime de 50 m sau 100 m. Încărcătura
alungită se asamblează direct pe poziţia de lansare, sau la o distantă faţă de aceasta
de până la 3 km. În cea de-a doua situaţie încărcătura este remorcată spre poziţia de
lansare cu ajutorul unui tanc. Remorcarea încărcăturii se face pe un traseu
rectiliniu, sau cu unele curbe care exclud răsucirea încărcăturii (raza virajelor să fie
cel puţin 150 m). Înainte de ajungerea la poziţia de lansare (la o distanţa de 100...
150 m de aceasta) mişcarea tancului trebuie să fie făcută pe un traseu riguros
rectiliniu pe direcţia de lansare a încărcăturii.
(3) Poziţia de lansare a încărcăturii se alege pe o porţiune de teren plană,
care permite amplasarea rectilinie a încărcăturii pe toată lungimea sa în direcţia
lansării. Distanţa poziţiei de lansare, măsurată între limita dinspre trupele proprii a
câmpului de mine al inamicului şi locul de ancorare al capătului cablului de
acţionare (de la instalaţia de darea focului), nu trebuie să depăşească lungimea ca-
blului de acţionare (max. 350 m).
(4) Traseul de lansare a încărcăturii trebuie să fie ales în aşa fel ca pe el să
nu existe denivelări şi obstacole, care pot provoca abateri sau deteriorarea
încărcăturii alungite în mişcare (copaci şi buturugi cu diametrul peste 10 cm,
bolovani dispersaţi cu înălţimea mai mare de 30 cm, parapete şi terasamente cu
înălţimea mai mare de 50 cm etc.). Înclinarea întregului traseu sau a unei porţiuni
separate nu trebuie să depăşească ± 3 o.
(5) Se admite ca pe traseul de lansare a încărcăturii să existe tranşei şi
şanţuri (dar fără parapete supraînălţate), tufişuri, baraje de sârmă ghimpată şi alte
obstacole care nu influenţează direcţia de mişcare a încărcăturii.
(6) Pe poziţia de lansare se execută un şanţ acoperit pentru postul de lansare
(două persoane) şi un şanţ acoperit pentru echipa de servanţi.
(7) În cazul când există personal şi timp suficient, pentru protecţia
încărcăturii împotriva schijelor şi pentru mascarea ei, pe poziţia de lansare se sapă
un şanţ cu lungimea corespunzătoare lungimii încărcăturii, cu lăţimea de 50 cm şi
adâncimea de 30 cm în care se asamblează încărcătura. În partea din faţă a şanţului
se execută o rampă cu lungimea de 2,5... 3 m pentru ieşirea încărcăturii pe timpul
lansării.
Art. 293 - (1) Asamblarea încărcăturii pe poziţia de lansare se execută de o
grupa de 1 + 6 pionieri în următoarea succesiune:
a) se scot blocurile de încărcături din ambalaj — pe locul de descărcare — şi
se grupează pentru transport în ordinea în care urmează să se realizeze schema de
asamblare;
b) cei şase pionieri transportă primele trei blocuri spre locul asamblării, iar
comandantul grupei aduce garnitura cu chei;
c) comandantul grupei împreună cu 2 pionieri (nr. unu si doi) aşează
blocurile pe direcţia stabilită şi le cuplează;
d) ceilalţi 4 pionieri (nr. trei. . . şase) aduc blocurile de încărcături şi le
aşează în ordinea asamblării; după terminarea transportului se execută cuplarea în
perechi a blocurilor fără motoare;
151
e) comandantul grupei cu nr. unu şi doi după cuplarea blocurilor încărcăturii
întind reţeaua electrică de lansare, pe care o conectează la motoare şi execută
pregătirea şi trecerea instalaţiei de darea focului în poziţie de luptă;
f) după cuplarea încărcăturii, pionierii pregătesc şi utilează postul de
aprindere şi, la nevoie, execută mascarea încărcăturii.
(2) Comandantul grupei, pe timpul cuplării încărcăturilor, controlează
strângerea piuliţelor olandeze şi a piuliţelor colierelor.
(3) Asamblarea încărcăturii pe poziţia de lansare, în cazul când motoarele şi
instalaţia de darea focului nu sunt montate la blocuri, se execută în aceeaşi
succesiune. În acest caz aşezarea motoarelor la blocuri se execută de către
comandantul grupei cu doi pionieri, după ce se cuplează primele 3 blocuri ale
încărcăturii.
(4) Echiparea instalaţiei de darea focului cu capsa detonanta CD-11 R şi
montarea ei în blocul cu ansamblul de transmiterea detonaţiei se execută după
cuplarea întregii încărcături.
(5) Înainte de plecare de lângă încărcătura cuplată spre locul de darea
focului, comandantul grupei este obligat să verifice:
a) concordanţa încărcăturii realizate cu schema ordonată;
b) corecta montare a motoarelor reactive şi prezenţa la ele a şaibelor
speciale;
c) conectarea ramificaţiilor reţelei electrice de lansare la motoare şi prezenţa
capacelor semimufelor la ramificaţiile neconectate la motoare;
d) îndepărtarea siguranţei de transport;
e) mutarea detonatorului în poziţie de luptă.
(6) Siguranţa de transport şi rondela metalică trebuie să fie predate
comandantului subunităţii, care răspunde de executarea culoarelor prin câmpurile
de mine.
(7) Înainte de lansarea încărcăturii se execută verificarea instalaţiei electrice.
(8) Rezistenţa instalaţiei electrice de lansare a încărcăturii cu lungimea de 50
m trebuie să fie în limitele 5... 12 ohmi, iar a încărcăturii cu lungimea de 100 m în
limitele 9 ... 20 ohmi.
(9) Explozorul cu care se execută aprinderea încărcăturii trebuie să fie
verificat pentru a nu dezvolta o tensiune mai mică decât cea nominală (necesară).
(10) Lansarea încărcăturii se execută numai la ordin.
(11) După explozia încărcăturii se execută verificarea şi marcarea culoarului.
2. Executarea culoarelor cu încărcături alungite

(în tub metalic cu lungimea de 2 m)
Art. 294 - (1) Procedeul se aplică numai atunci când nu este posibilă
întrebuinţarea altor mijloace şi în special pentru executarea culoarelor în
adâncimea apărării inamicului. prin explodarea încărcăturilor alungite scurte
(încărcături compuse din 4. . . 6 elemente) împinse succesiv în câmpul de mine.
152
(2) Încărcăturile alungite în tuburi metalice de 2 m lungime, asamblate în
încărcături simple, duble sau triple (cu lungimea maximă, respectiv de 50 m, 70 m,
sau 100 m), pot fi folosite la executarea culoarelor prin câmpurile de mine, atunci
când nu se dispune de alte mijloace, iar caracteristicile terenului şi situaţia
acţiunilor de luptă permit folosirea acestor încărcături.
(3) Efectul maxim al exploziilor încărcăturilor alungite se obţine atunci când
acestea se găsesc la o înălţime de c ca 50 cm deasupra solului.
(4) Lăţimea culoarului rezultat prin explozia încărcăturii alungite depinde
de: tipul minelor aflate în câmpul de mine, cantitatea explozivului ce revine pe
metru liniar de încărcătură alungită, relieful terenului, durata de timp de când au
fost plantate minele şi de anotimp (dacă există ori nu strat de zăpadă).
(5) În principiu, explozia încărcăturilor alungite in tuburi metalice, având
2,300 kg f trotil pe metru liniar, aşezate pe teren în câmpurile de mine antiblindate,
realizează culoare cu lăţimea de:
a) până la 0,5 m pentru încărcătura simplă;
b) 1... 1,5 m pentru încărcătura dublă;
c) 2,5. . . 3 m pentru încărcătura triplă.
(6) Atunci când încărcăturile explodează la c.c.a. 50 cm deasupra terenului,
lăţimea culoarului se măreşte cu:
a) până la 1 m pentru încărcătura simplă;
b) până la 2 m pentru încărcătura dublă sau triplă.

concentrate de exploziv
Art. 295 - (1) Încărcăturile concentrate se instalează pe suporţi (trepied,

capră, ţăruşi) , la înălţimea de 0,9... 1,0 m deasupra solului – fgura 70.
(2) Suprafaţă inferioară a încărcăturii trebuie să fie paralelă cu suprafaţa
solului.
(3) În locul încărcăturii de exploziv pot fi întrebuinţate şi mine antiblindate
(4) Pentru o mai bună eficacitate, locul de execuţie a culoarelor cu
încărcături concentrate se alege în teren plan, fără gropi şi denivelări.
(5) Faţă de lăţimea culoarului ce urmează a fi realizat, încărcăturile
concentrate se dispun pe un rând sau pe două rânduri . Distanţa dintre încărcăturile
concentrate se determină experimental în raport de caracteristicile minelor ce
urmează a fi explodate. În principiu, în cazul folosirii încărcăturilor concentrate de
5 kg f pentru realizarea unui culoar de 3 ... 4 m lăţime, distanţa dintre încărcături se
ia de 5.. . 6 m. În teren frământat (gropi, moviliţe) aceste distanţe se micşorează.
10-15 cm
1m
a b c
153
Fig. 70 Executarea culoarelor prin explodarea încărcăturilor aşezate pe
suporţi.
(6) Aprinderea încărcăturilor se face pe cale pirotehnică cu fitil detonant, sau
pe cale electrică. Atât fitilul cât şi cablul se întind pe pământ, fitilul pe lângă ţăruşi
(trepiede), iar cablul la 30.. . 50 cm depărtare de aceştia.

aşezate deasupra minelor descoperite
Art. 296 - (1) Se aşează pe fiecare mină ce urmează a fi explodată, iar în

cazul minelor antipersonal se aşează lângă fiecare mină, un calup de trotil de 200
sau 400 g. Încărcăturile aşezate deasupra minelor se unesc cu fitil detonant,
conform figurii 71, iar darea focului se face la semnalul comandantului grupei
după ce pionierii s-au retras în adăpost sau la distanţa de siguranţă.
(2) Ramificaţiile de fitil detonant se racordează la fitilul detonant principal
prin suprapunere sau prin nod dublu şi se dispun astfel ca de la locul de racordare
până la încărcăturile respective, fitilurile detonante să nu se atingă între ele sau cu
alte încărcături, să nu se intersecteze, să nu formeze ochiuri sau noduri şi să nu fie
prea întinse.
2
Fig. nr. 71
Executarea
culoarelor prin
explodarea
încărcăturilor
1 aşezate direct pe
mine
1.- încărcătura de
exploziv
2.- fitil detonant
3 3.- amorsa
SECŢIUNEA a 4- a
Executarea culoarelor prin procedeul manual
Art. 297 (1) Pentru executarea unui culoar prin procedeul manual, se
numeşte, de regulă, o grupă de pionieri. Procedeul de lucru, organizarea şi
154
înzestrarea grupei de pionieri se stabilesc în raport de situaţia de luptă,
caracteristicile culoarului ce urmează a fi realizat, efectivele şi mijloacele de care
se dispune pentru executarea culoarului.
(2) În principiu la realizarea unui culoar de 9 m lăţime, cu ajutorul sondelor
şi a detectoarelor sunt necesare 3 echipe a câte 3 pionieri. Fiecare din aceste trei
echipe cercetează câte o fâşie cu lăţimea de 3 m, deplasându-se cu 2 pionieri în
faţă, având fiecare sonda şi un pionier în urma acestora cu detectorul .
(3) Fiecare din pionierii care au sondă cercetează o fâşie de 1,5 m lăţime, iar
cel de-al treilea pionier cercetează cu detectorul întreaga fâşie în urma primilor doi
pionieri. Prima echipă se deplasează la 5... 10 m în faţă celorlalte două echipe,
întinzând două benzi alb-roşu care marchează limitele fâşiei cercetate. Pionierii din
exterior, de la echipele laterale întind benzile alb-roşu pe limitele culoarului şi
marchează culoarul prin indicatoare cu o singură faţă.
(4) Pionierii celor trei echipe, se deplasează târâş, caută minele cu ajutorul
sondelor sau detectoarelor şi în funcţie de tipul minelor, le îndepărtează dincolo de
limitele culoarului sau le marchează cu steguleţe albe pentru a fi scoase ulterior, cu
ajutorul ghearei de pisică sau distruse cu ajutorul încărcăturilor aşezate deasupra
lor.
(5) Comandantul grupei conduce acţiunea pionierilor; când aceştia
descoperă mine de construcţie necunoscută, comandantul grupei le examinează
personal şi dă îndrumări pentru acţiunea ulterioară a pionierilor.
(6) Pentru îndepărtarea manuală a minei dincolo de limitele culoarului,
pionierul scoate stratul de mascare de pe mină şi verifică cu minuţiozitate dacă
mina nu este nedeplantabilă. După ce s-a convins că mina nu este nedeplantabilă,
pionierul scoate mina din locaş şi ţinând-o în mâini o duce dincolo de limitele
culoarului.
Art. 298 - (1) Minele nedeplantabile descoperite în limitele culoarului se
scot din locaş cu gheara de pisică trasă cu ajutorul unui cablu de la distanţa de
30.. . 50 m. Scoaterea minelor nedeplantabile se face numai după executarea
cercetării şi marcarea culoarului.
(2) Scoaterea minelor se face de 1... . 2 pionieri, ceilalţi pionieri se
depărtează la distanţa de siguranţă şi fac acoperirea cu foc a acţiunii pionierilor
care scot minele.
(3) Pionierul execută scoaterea minei în următoarea succesiune:
a) agaţă gheara de pisică (cârligul) de mânerul minei sau de dopul de pe
capacul minei, fără a mişca din loc mina sau mânerul ei;
b) se retrage într-un loc adăpostit sau la o depărtare de 30. . . 50 m şi din
poziţia culcat, la comanda comandantului grupei, trage de cablu scoţând astfel
mina din locaş,
c) după câteva minute (în eventualitatea că mina este asigurată pentru a
acţiona cu întârziere) trage mina în apropierea sa şi o îndepărtează dincolo de
limita culoarului.
(4) Pentru scoaterea a 2.. . 4 mine în acelaşi timp, la un singur cablu se leagă
2... 4 gheare de pisică; în acest caz cablul are un număr corespunzător de
ramificaţii de 5... 10 m lungime fiecare, iar la capătul lor sunt legate ghearele de
155
pisică. Ramificaţiile vor fi de lungimi diferite pentru ca la întinderea cablului
minele să nu fie deplasate din loc în acelaşi timp.
(5) La îndepărtarea dincolo de limitele culoarului a minelor deplantate,
deşurubarea dopurilor, deschiderea capacelor şi scoaterea percutoarelor din aceste
mine este interzisă.
SECŢIUNEA a 5- a
Lărgirea culoarelor
Art. 299 - (1) Lărgirea culoarelor se face manual sau prin explodarea
încărcăturilor alungite.
(2) În cazul lărgirii culoarelor prin procedeul manual grupa de pionieri
acţionează conform celor indicate la Art. 304.
(3) Pentru lărgirea culoarelor prin explodarea încărcăturilor alungite pot fi
folosite două metode:
a) aşezarea încărcăturilor de-a lungul limitelor culoarului existent – figura
72;
b) aşezarea unor încărcături scurte perpendicular faţă de axul culoarului
existent – igura 73.
(4) Înainte de darea în folosinţă a culoarelor (indiferent de procedeul aplicat
pentru lărgire), acestea vor fi verificate înlăturând sau explodând, cu ajutorul
încărcăturilor aşezate deasupra, eventualele mine care n-au fost acţionate de
încărcătura alungită.
Art. 300 - (1) Pentru lărgirea culoarului prin explodarea încărcăturilor
alungite aşezate de-a lungul limitei culoarului, încărcătura se cuplează manual şi se
aşează pe suporţi (trepiede) înalte de 0,5... 1,0 m de-a lungul marginii culoarului.
(2) Faţă de lăţimea culoarului existent şi lăţimea ce trebuie să se obţină prin
lărgirea culoarului, încărcăturile alungite se aşează pe o singură margine , sau pe
ambele margini ale culoarului existent. Încărcăturile pot fi simple, duble sau triple.
(3) Suporţii se instalează la distanţa de 2. . . 3 m unul de altul pe toată
adâncimea câmpului de mine.
Art. 301 - (1) Pentru lărgirea culoarului prin explodarea încărcăturilor
alungite scurte împinse perpendicular faţă de limita culoarului, încărcăturile se
montează pe cărucioare (sănii pe timp de iarnă) confecţionate de trupe . Pe un
cărucior (sanie) se aşează o încărcătură simplă sau dublă.
(2) Încărcăturile alungite se împing în câmpul de mine la un interval una de
alta de 3... 4 m pentru încărcăturile simple şi 6. . . 7 m pentru încărcăturile duble.
Capetele şipcilor pe care sunt fixate încărcăturile se aşează pe suporţi cu înălţimea
de aproximativ 0,5 m, instalaţi la marginea culoarului.
(3) Încărcăturile alungite se unesc cu fitil detonant pentru realizarea
dispozitivului de aprindere.
156
Culoarul lărgit
Câmp de mine
Fig. 72 Lărgirea culoarului cu

încărcături alungite aşezate de-a
lungul limitei culoarului
2 1 Culoarul 3
existent
3 2 1
3-4 m
Câmpul de mine
Culoarul Fig. 73 Lărgirea culoarului

existent cu încărcături alungite
scurte aşezate perpendicular
faţă de limita acestuia
1.Încărcătura alungită
2.Fitil detonant
3.Limitele culoarului după
lărgire
4.Amorsa pentru darea
focului
4
Culoarul lărgit
2m
a)
0,25-0,3 m
Fig. 74 Aşezarea pe cărucioare a

3m încărcăturilor alungite scurte:
a) Vedere în plan b) Vedere
b) laterală
157
SECŢIUNEA a 6-a
Serviciul de comenduire la culoare
Art. 302 - (1) Pentru trecerea trupelor prin culoarele executate în câmpurile
de mine proprii şi prin barajele inamicului se organizează serviciul de comenduire.
(2) Corespunzător procedeului folosit la executarea culoarelor, serviciul de
comenduire la culoare se organizează:
a) de către subunităţi destinate special, în cazul executării culoarelor cu
dragoare de mine. În acest caz se destină pentru fiecare culoar câte o echipă
formată din 3 pionieri care cercetează la minare şi deminează fâşia din mijloc şi
cele două fâşii laterale (de 1,5 m lăţime) faţă de căile deminate. Echipa alcătuită
din cei 3 pionieri rămâne în continuare la culoar şi asigură serviciul de
comenduire;
b) de către subunităţile de pionieri care au executat culoarele, în cazul
aplicării procedeului de realizare a culoarelor prin explodare sau manual.
(3) Pentru fiecare culoar se numeşte un post de comenduire format din 2. . .
3 pionieri, care se instalează imediat după crearea culoarelor şi execută:
a) verificarea şi marcarea culoarului;
b) îndrumarea circulaţiei pe timpul trecerii trupelor prin culoar;
c) închiderea culoarului (la nevoie).
(4) De regulă, o grupă de pionieri asigură serviciul de comenduire la două
culoare.
(5) Pentru un grup de 4... 6 culoare se numeşte un şef de comenduire.
(6) Şeful comenduirii culoarelor stabileşte din timp legătura cu comandanţii
subunităţilor în sectorul cărora se află culoarele şi organizează serviciul de
comenduire în sectorul său, în care scop:
a) împarte grupele la culoare;
b) dă misiuni comandanţilor de grupă;
c) asigură instalarea semnelor suplimentare şi împrejmuirea culoarelor;
d) raportează când culoarele sunt gata şi posturile de comenduire sunt
instalate;
e) organizează îndrumarea circulaţiei prin culoare, întreţinerea acestora şi a
căilor de acces;
f) organizează repararea împrejmuirilor şi a semnelor care marchează
culoarul în caz că acestea au avut de suferit în urma acţiunilor inamicului sau a
circulaţiei trupelor;
g) pregăteşte şi repartizează forţele şi mijloacele pentru închiderea culoarelor
în caz de necesitate;
h) indică unităţilor (subunităţilor) direcţiile spre alte culoare, în cazul când
unul din culoare a fost închis.
(7) În vederea trecerii prin culoare a tancurilor şi infanteriei, şefii posturilor
de comenduire instalează îndrumători la intrarea în culoar, trimit pionieri pentru
marcarea suplimentară cu semne indicatoare a culoarului, întâmpină subunităţile
care urmează să treacă prin culoar şi organizează trecerea lor.
158
(8) Îndrumătorii se dispun în locuri ferite de acţiunile inamicului, favorabile
pentru observarea câmpului de luptă . La nevoie închid culoarele folosind bariere
de mine, rezerva de mine, sau pun sub tensiune minele comandate.
(9) Toate posturile de comenduire se asigură cu mijloace de semnalizare
pentru îndrumarea circulaţiei ziua şi noaptea (steguleţe, lanterne cu lumină
dirijată).
(10) Fiecare culoar are numărul şi semnul de recunoaştere, deosebite de
numerele şi semnele de recunoaştere ale altor culoare din acelaşi sector. Marcarea
culoarelor se face cu aceleaşi semne ca şi a drumurilor de coloană ce vin spre ele;
în zona care este observată dinspre inamic se instalează semne cu o singură faţă.
(11) Posturile de comenduire instalate imediat după realizarea culoarelor
asigură serviciul de comenduire, de regulă, până la trecerea unităţilor din primul
eşalon. În continuare, corespunzător situaţiei de luptă, serviciul de comenduire se
preia de către marile unităţi. Acestea stabilesc prin ordin culoarele care rămân în
funcţiune şi cele care se închid. Culoarele rămase în funcţiune se lărgesc cores-
punzător nevoilor de circulaţie, iar câmpurile de mine se împrejmuiesc şi se
marchează.
159
CAPITOLUL XII
Deminarea terenului
(zonă de risc terestru)
SECŢIUNEA 1
Scopul şi conţinutul deminării totale a terenului şi a deminării umanitare
1. Scopul şi conţinutul deminării totale
Art. 303 - (1) Deminarea totală a terenului se execută în scopul înlăturării

barajelor explozive instalate de către inamic sau de către trupele proprii în
raioanele, pe itinerarele sau porţiunile de teren cucerite de la inamic sau în care au
avut loc acţiuni ale inamicului şi sunt prevăzute a fi ocupate sau folosite de către
trupele proprii, ca:
a) raioane de poziţii de lansare şi poziţii de tragere ale artileriei;
b) raioane de dispunere ale FAU, rezervelor, punctelor de comandă şi
formaţiunilor de logistică;
c) itinerare de deplasare a trupelor;
d) raioane destinate amenajării punctelor de trecere peste cursurile de apă
sau pentru alte lucrări de geniu.
(2) Deminarea totală a terenului se face şi în scopul redării în folosinţa
populaţiei a unor suprafeţe de teren, localităţi sau obiective ce au fost minate de
către inamic sau chiar de către trupele proprii.
Art. 304 - (1) Deminarea totală a terenului cuprinde:
a) verificarea la minare;
b) executarea lucrărilor de deminare – figura 75;
c) verificarea terenului deminat.
(2) Verificarea la minare se face potrivit indicaţiilor date la art. 284 - 288.
(3) Deminarea terenului se execută odată cu verificarea la minare, sau se
organizează separat, pe baza rezultatelor obţinute pe timpul cercetării la minare.
(4) Lucrările de deminare cuprind: deplantarea minelor, distrugerea minelor
nedeplantabile, scoaterea dispozitivelor de aprindere şi a încărcăturilor de exploziv
de la obiectivele pregătite pentru distrugere.
(5) Verificarea terenului deminat se face de către comandantul subunităţii
căruia i s-a repartizat sectorul respectiv. Pentru verificare, comandantul subunităţii
poate fi ajutat de un pionier instruit, folosind aparatura necesară verificării. Pentru
verificarea deminării câmpurilor de mine antiblindate se pot folosi câini dresaţi.
(6) Verificarea terenului deminat se poate face: prin procedeul celular, prin
procedeul executării culoarelor de control izolate sau prin procedeul culoarelor
alăturate.
(7) În cazul că la verificare se găseşte chiar numai o singură mină atunci
câmpul de mine (sectorul de teren) trebuie deminat a doua oară.
160
(8) Împrejmuirea câmpului de mine se scoate numai după terminarea
verificării.
4-5 m
celula pionierul culoarul de 2-2,5 m
între celule
Până la 200 m
2-2,5 m
4-5 m
2-2,5 m
40-50 m 40-50 m fâşia de 2-2,5 m

culoarul verificat şi
verificată de pionier
curăţat
la o intrare
Fig.75 Deminarea terenului prin procedeul celular (pe compartimente de teren)

Art. 305 - (1) Subunităţile numite pentru verificarea la minarea şi deminarea
terenului se asigură cu:
a) detectoare şi sonde;
b) mijloace pentru scoaterea, îndepărtarea şi neutralizarea minelor;
c) jaloane şi indicatoare pentru marcarea culoarelor;
d) steguleţe albe pentru marcarea limitelor fâşiilor de teren verificate şi
steguleţe roşii pentru marcarea minelor descoperite;
e) exploziv şi mijloace de aprindere pentru distrugerea minelor descoperite.
(2) În cazul când nu este posibil să se treacă la neutralizarea sau distrugerea
neîntârziată a câmpurilor de mine, grupurilor de mine sau a minelor izolate, acestea
se împrejmuiesc şi se marchează cu indicatoare vizibile ,,MINAT”.
(3) Minele scoase şi neutralizate se depozitează în raionul lucrărilor, în
depozite de campanie.
(4) Minele inamicului se păstrează separat de minele proprii. Atât la
introducerea minelor în depozit cât şi la scoaterea lor din acesta, toate minele
trebuie verificate la un punct de verificare, organizat la cel puţin 50 m depărtare de
161
depozit. Minele nu trebuie să aibă percutoare, capse pirotehnice, capse electrice,
electroaprinzătoare. Minele se transportă şi se păstrează fără dopuri.
(5) Nu se admite păstrarea în depozite a minelor şi muniţiilor inutilizabile şi
deteriorate.
(6) Comandantul subunităţii care a condus deminarea întocmeşte raportul
asupra deminării totale a terenului şi fişa raport asupra deplantării minei cu acţiune
întârziată.
2. Deminarea umanitară
Art. 306 - (1) Deminarea umanitară reprezintă totalitatea misiunilor şi

activităţilor de cercetare, marcare şi eliminare a mecanismelor explozive
desfăşurate de unităţile (subunităţile) EOD conform deciziei politice, în afara
teritoriului naţional în cadrul misiunilor internaţionale de menţinere/implementare
a păcii.
(2) Scopul deminării umanitare îl reprezintă asanarea totală a terenului şi
redarea acestuia circuitului economic şi social conform standardului ONU (procent
de curăţire de 99,6 % pe o adâncime de 200 mm).
(3) Misiunile EOD în cadrul deminării umanitare sunt:
a) cercetarea EOD;
b) recunoaşterea EOR / detecţia EOD;
c) marcarea;
d) ridicarea topogeodezică;
e) eliminarea mecanismelor explozive.
(4) Caracterul activităţilor EOD:
a) umanitar prin asanarea totală a terenului şi redarea acesteia circuitului
economic şi social şi prin protecţia populaţiei civile;
b) militar prin asigurarea protecţiei unităţilor (subunităţilor) ce acţionează în
zona (raionul) respectiv şi prin asigurarea mobilităţii trupelor la trecerea prin zona
(raionul) respectiv.
Art. 307 - (1) Cercetarea mecanismelor explozive este activitatea ce se
desfăşoară pentru a culege, compara, prelucra şi înregistra toate informaţiile
disponibile despre localizarea şi numerotarea zonelor cu mecanisme explozive.
(2) Scopul cercetării mecanismelor explozive este de a procura la timp datele
şi informaţiile despre zonele cu mecanisme explozive, necesare pentru
documentarea comandantului (şefului) unităţii (subunităţii) EOD în vederea luării
deciziei în executarea în bune condiţii a intervenţiei pentru dezamorsarea,
neutralizarea sau distrugerea mecanismului exploziv.
(3) Recunoaşterea EOR / detecţia EOD constă în stabilirea caracteristicilor
constructive şi funcţionale a mecanismelor explozive ţinând cont de formă,
inscripţionare, vopsire, ambalare şi dimensiuni.
Art. 308 - (1) Mecanismul exploziv reprezintă un ansamblu de piese
mecanice, electrice şi electronice care produc un impuls pentru a iniţia o
încărcătură explozivă.
(2) Eliminarea mecanismelor explozive cuprinde:
a) dezarmarea;
b) neutralizarea;
162
c) distrugerea.
(3) Dezarmarea reprezintă acţiunea de îndepărtare a dispozitivului de
amorsare (percutor, capsă, focos) de la o încărcătură destinată distrugerii prin
explozie (mină, proiectil etc.).
(4) Neutralizarea este acţiunea de a pune în imposibilitatea de a manifesta, a
face inofensiv (neutru) de a produce pierderi care să ducă la limitarea sau la
întârzierea funcţionării unui mecanism.
(5) Distrugerea semnifică acea acţiune în urma căreia rezultă nimicirea sau
scoaterea din luptă a mecanismelor explozive.
(6) Deminarea umanitară se execută, de regulă, post – conflict şi nu este
limitată în timp.
(7) Procedeele de deminare umanitară sunt neconvenţionale şi se aplică în
funcţie de particularităţile terenului şi tipul mecanismului exploziv.
SECŢIUNEA a 2- a
Deminarea drumurilor
1. Principii generale
Art. 309 - (1) Deminarea drumurilor constă în cercetarea şi înlăturarea

barajelor explozive de pe partea carosabilă, acostamente, şanţurile drumului şi de
la lucrările de artă, precum şi de pe zonele laterale de pe ambele părţi ale drumului
(zonele laterale sunt destinate pentru ieşirea de pe drum şi dispunerea trupelor şi
tehnicii în cazul atacului aviaţiei inamicului precum şi pentru ocolirea unor lucrări
sau baraje de pe drum, refacerea sau întinderea liniilor de transmisiuni şi pentru
halte).
(2) Deminarea drumurilor se execută concomitent pe porţiuni de drum în
cadrul cărora se deminează toate elementele drumului. Faţa de urgenţa lucrărilor şi
de posibilităţile de lucru, deminarea elementelor drumului se poate executa şi
succesiv în următoarea ordine de urgenţă:
a) în urgenţa întâi se deminează partea carosabilă, acostamentele, şanturile
drumului şi lucrările de artă;
b) în urgenţa a doua, se execută cercetarea şi deminarea câmpurilor de mine
din zona laterală a drumului până la 25 m pe ambele părţi ale drumului (pe timpul
deminării, circulaţia pe porţiunile de drum respective se întrerupe temporar)
c) în urgenţa a treia, se execută lărgirea zonelor laterale până la dimensiunile
necesare (pe timpul executării lucrărilor din urgenţa a treia, ieşirea de pe platforma
drumului a mijloacelor de transport şi a trupelor pe jos este interzisă).
(3) Pe drumurile de pământ şi pe acostamente pot fi întrebuinţate tancuri
prevăzute cu dragoare de mine.
(4) Pentru verificarea definitivă a drumului precum şi pentru executarea
acţiunilor de deminare independente, pot fi numite subunităţi de deminare cu câini
dresaţi în acest scop.
(5) Dacă pe drum există lucrări mari de artă, atunci pentru cercetarea şi
deminarea lor se numesc subunităţi speciale.
163
Art. 310 - (1) Locurile cele mai probabile de instalare a barajelor explozive
sunt:
a) lucrările de artă (poduri, podeţe tubulare etc.) şi accesele la ele;
b) încrucişările şi nodurile de comunicaţii;
c) porţiunile de drum greu de ocolit;
d) raioanele unde drumurile intersectează fostele aliniamente de apărare.
(2) La deminarea drumurilor trebuie să se ţină seama de următoarele
particularităţi de plantare a minelor:
a) mascarea deosebit de minuţioasă a locurilor unde s-au plantat minele;
b) plantarea minelor în grupuri mici sau izolat;
c) plantarea minelor sau instalarea unor încărcături de exploziv la o
adâncime mare şi în câteva rânduri suprapuse;
d) prezenţa îmbrăcăminţilor tari sau pământului de deasupra minelor bine
bătătorit ceea ce îngreuiază întrebuinţarea sondelor.
(3) Indicii principale de demascare a minării drumurilor:
a) urme proaspete de săpătură pe platforma drumului, acostamente, în
şanţurile drumului, lângă suporţii podurilor, în taluzurile rambleelor şi debleurilor;
b) prezenţa unor porţiuni de drum cu îmbrăcămintea diferită faţă de fondul
general;
c) tasarea pământului sau urme în şanţul drumului care indică faptul că sub
platforma drumului s-au introdus încărcături de exploziv;
d) diferenţierea la culoare faţă de restul lucrării a unor părţi din lucrarea de
artă;
e) prezenţa cablurilor;
f) resturi de material (sau ambalaj) folosit la minare;
g) semne, indicatoare, împrejmuiri ale barajelor explozive;
h) prezenţa burajelor în tuburi (podeţe tubulare) sau lipsa tuburilor acolo
unde acestea ar trebui să existe.
Art. 311 - (1) Porţiunea de drum deminată se marchează cu semne lu-
minoase şi panouri de placaj cu dimensiunile de 40 x 80 cm pe care se scrie cu
vopsea neagră:
Drumul şi zonele laterale (pe câte 25 m)

au fost deminate de pionierii (gradul, numele
şi prenumele comandantului unităţii)
(2) Indicatoarele se instalează la începutul şi sfârşitul porţiunii de drum

deminată, la încrucişări de drumuri, la intrarea şi ieşirea din localităţi precum şi la
fiecare 500 m.
(3) Drumurile neverificate se împrejmuiesc pe mijlocul platformei drumului
neverificat se instalează pe stâlpi sau capre la înălţimea de 1,5 m un panou de
40x60 cm cu inscripţia:
164
Trecerea oprită — MINE
2. Organizarea şi executarea lucrărilor de deminare a drumurilor
Art. 312 După primirea misiunii pentru deminarea drumului, comandantul

care conduce deminarea:
a) studiază itinerarul pe hartă şi reţine acele locuri unde dispunerea barajelor
explozive este mai probabilă, pe care le are în vedere la organizarea lucrului;
b) trimite echipa (echipele) pentru verificarea la minare şi menţine legătura
cu aceasta;
c) formulează şi dă ordinul de acţiune;
d) asigură subunităţilor mijloacele de transport şi mijloacele de cercetare,
deminare şi marcare;
e) controlează cunoaşterea precisă de către fiecare comandant de subunitate
sau şef de echipă a misiunii, a organizării lucrului, a măsurilor de siguranţă precum
şi pregătirea pionierilor pentru îndeplinirea misiunii;
f) controlează modul de executare a lucrărilor şi organizează verificarea
terenului deminat;
g) trece pe hartă porţiunile deminate şi raportează stadiul lucrărilor,
descoperirea a noi tipuri de mine şi noi procedee de plantare; întocmeşte fisele de
evidenţă pentru fiecare mină cu acţiune întârziată care a fost descoperită.
Art. 313 - (1) Verificarea la minare a drumului se execută de o subunitate
(echipă) de pionieri sub comanda unui ofiţer sau a unui gradat.
(2) Despre barajele explozive descoperite se raportează comandantului care
a trimis cercetarea; minele nu se deplantează iar porţiunile minate se închid şi se
marchează prin semne avertizoare cu inscripţia ,,TRECEREA OPRITĂ, MINE”.
(3) Este indicat ca subunitatea de cercetare să primească un tanc cu dragor
de mine care se va deplasa în faţa subunităţii. Aceasta lărgeşte până la 5 m culoarul
executat de dragorul de mine şi-l marchează.
(4) Verificarea la minare a drumului se face în mod obligatoriu atât la
porţiunile de drum şi lucrările de artă nedistruse cât şi la cele distruse parţial sau
complet.
Art. 313 - (1) Pentru deminarea unui drum cu dublu fir de circulaţie – figura
76, se destină în principiu o grupă de pionieri. În cazul când grupa este constituită
din 6 pionieri se repartizează 4 pionieri cu sonde care merg în faţă, un pionier cu
detectorul în urma acestora, iar ultimul pionier deplantează şi înlătură minele de pe
drum sau le distruge .
(2) Cei patru pionieri cu sonde se deplasează eşalonat, la distanţa de 20 m
unul faţă de celălalt, verificând fiecare câte o fâşie de 2,5 ... 3 m. Pionierii din
exterior verifică acostamentele, şanţurile drumului şi taluzurile rambleului sau de-
bleului drumului.
165
(3) Limita fâşiei verificată de fiecare pionier se marchează cu steguleţe de
culoare albă instalate la distanţa de 10 ... 15 m. Pionierul din faţă înzestrat cu
sondă, pune aceste steguleţe pe limita fâşiei sale, iar fiecare din pionierii următori
mută aceste steguleţe pe limita fâşiei lor.
(4) Minele descoperite sunt marcate cu steguleţe de culoare roşie, fără a le
deplanta. Neutralizarea sau distrugerea minelor descoperite, în cadrul fiecărei
grupe se face de 1 .. . 2 pionieri de la distanţa de siguranţă.
(5) Înainte de începerea lucrului comandantul subunităţii stabileşte modul de
semnalizare folosit de fiecare pionier la descoperirea minei (prin voce, fluier, cu
steguleţul etc.).
20 m
şanţul drumului
20 m
20 m
acostamentul
20 m
partea
20 m
carosabilă
Fig. 76 Modul de acţiune al grupei pionieri pentru deminarea unui drum cu

dublu fir de circulaţie.
Art. 314 - (1) Deminarea drumului şi a zonelor laterale de pe ambele părţi

ale drumului se execută de către un pluton de pionieri. O grupă deminează
platforma şi şanţurile drumului, iar restul de două grupe zonele laterale de pe
ambele părţi ale drumului.
(2) Câmpurile de mine descoperite în zona laterală a drumului — dacă
deplantarea lor poate încetini mult ritmul deminării — nu se deplanteaza ci se
împrejmuiesc şi se marchează.
(3) În cazul cuceririi de la inamic a unui pod pregătit pentru distrugere
trebuie neîntârziat deconectate sursele de curent, tăiate câte un cablu principal şi
toate firele întinse în lungul podului şi neutralizat postul de aprindere prin
166
îndepărtarea sursei de curent. Trebuie să se ţină seama că în afară de linia
principală de bază pot fi şi linii principale de dublare.
(4) Se scot apoi din încărcături capsele electrice sau fitilurile detonante cu
capsele pirotehnice după care se dezleagă încărcăturile.
Art. 315 - (1) La deminarea drumurilor de către subunităţile care au câini
dresaţi, pentru căutarea minelor se repartizează fiecărui conducător o fâşie de 4…8
m lăţime. Conducătorul se deplasează pe axul longitudinal al fâşiei sale, iar câinele
se deplasează pe un traseu sinusoidal.
(2) În cazul când pentru deminarea drumurilor se folosesc tancuri cu
dragoare de mine, acestea se deplasează eşalonat, iar subunitatea de pionieri care
se deplasează în urma tancurilor execută verificarea şi marcarea culoarului. Când
numărul dragoarelor este mic, subunitatea de pionierii lărgeşte culoarul până la
dimensiunile stabilite, folosind procedeul manual sau prin explodare.
SECŢIUNEA a 3- a
Cercetarea şi deminarea minelor cu acţiune întârziată
Art. 316 - (1) Pentru cercetarea şi deminarea minelor cu acţiune întârziată se

repartizează echipe pregătite special care examinează cu minuţiozitate toate
lucrările de artă de pe drumuri (poduri, tuburi, ziduri de sprijin, diguri etc.),
încrucişările de drumuri, rambleele înalte şi debleurile adânci, defileurile.
(2) Toate locurile suspecte se verifică cu ajutorul sondelor obişnuite,
burghielor, detectoarelor de mine şi dispozitivelor de ascultare (stetoscoape).
(3) La nevoie, se sapă tranşee sau puţuri de explorare de-a lungul şi
transversal pe platforma drumului, în racordarea culeei cu terenul sau în terenul de
lângă suporţi. La săparea tranşeelor terenul trebuie neapărat verificat cu ajutorul
sondelor şi detectoarelor.
(4) Neutralizarea minei cu acţiune întârziată se face de cel mult doi pionieri.
(5) După descoperirea locului de plantare a minei, se determină precis,
folosindu-se sonde sau alte dispozitive, conturul puţului sau galeriei de mină.
(6) După ce porţiunea de teren afânată a fost verificată cu sondele şi cu
detectoarele de mine se sapă puţul (galeria) de mină prin scoaterea succesivă a
unor straturi de pământ de pe întreaga suprafaţă mărginită de conturul determinat,
folosind în acest scop lopeţi din lemn (pentru a evita acţionarea contactelor
magnetice). Pe timpul executării săpăturii se vor evita loviturile cu lopata, iar
atunci când s-a ajuns aproape de încărcătură, pământul se scoate cu mâinile.
(7) Ajungerea (apropierea) la încărcătura minei se mai poate face şi prin
săparea unui puţ alături de locul de dispunere a minei, la mină ajungându-se în
acest caz prin partea laterală a acesteia.
(8) Încărcătura descoperită se examinează cu minuţiozitate şi dacă aceasta
constă din lăzi izolate cu exploziv din bombe de avion sau proiectile de artilerie,
atunci desfacerea încărcăturii se va executa pe părţi pentru găsirea eventualelor
elemente de asigurare în deplantare sau percutoare (contactoare) şi pentru luarea
din timp a măsurilor în vederea neutralizării lor. Cablurile descoperite se taie pe
rând, iar sursele de curent se deconectează. În cazul când explozivul se află în lăzi
167
sau într-un altfel de ambalaj, acestea se desfac cu atenţie fără a le deplasa din loc
după care se scot calupurile de exploziv (câte unul).
(9) Dacă se descoperă mecanismul de aprindere a încărcăturii şi elementul
de asigurare, acestea se neutralizează aşa cum s-a stabilit pentru tipul respectiv de
mecanism sau contactor.
SECŢIUNEA a 4- a
Deminarea câmpurilor de mine
Art. 317 - (1) Deminarea câmpurilor de mine descoperite se face prin

procedeul celular (pe compartimente de teren), în care scop, în câmpul de mine se
execută culoare de 2. . . 2,5 m lăţime, la fiecare 40... 50 m, prin care câmpul de
mine se împarte în celule separate . Pentru deminarea fiecărei celule se numeşte
câte un pionier care execută lucrările pentru descoperirea şi marcarea minelor.
(2) La începutul lucrului, comandantul grupei dispune pionierii pe una din
laturile celulelor, astfel ca pionierii să fie tot timpul la o distanţă de siguranţă unul
faţă de altul. La comandă pionierii încep căutarea minelor deplasându-se de-a
lungul celulelor respective şi cuprinzând o fâşie de teren de 2. . . 2,5 m . Pionierii
examinează cu atenţie suprafaţa terenului înfigând sonda la fiecare 10... 15 cm şi
până la adâncimea de 10... 20 cm. Limitele fâşiei verificate se marchează cu
steguleţe albe puse la fiecare 4. . . 6 m.
(3) După ce ajung pe limita opusă a câmpului de mine, pionierii se înapoiază
pe fâşia îngustă verificată (intrarea inversă) reverificând terenul cu detectorul de
mine sau cu sonda. După această reverificare a primei fâşii înguste de teren,
pionierii trec la căutarea minelor din următoarele fâşii înguste care de asemenea se
verifică prin executarea a două intrări (dus şi întors). În cursul reverificării unei
fâşii, pionierul ridică steguleţele de pe limita stângă a fâşiei verificate.
(4) Minele descoperite se marchează cu steguleţe roşii.
(5) Pentru verificarea celulelor de teren cu ajutorul detectoarelor, din cadrul
grupei pot fi numiţi 1 . . . 2 pionieri. În acest caz pionierii care lucrează la celule,
folosindu-se de sonde, nu mai execută intrarea de înapoiere.
(6) Terenul unde s-au descoperit mine antipersonal la tracţiune sau se
presupune că acestea ar exista se piaptănă iniţial cu gheara de pisică.
(7) În situaţia ca într-o celulă de teren se descoperă mine antipersonal la
apăsare, atunci pionierii intrând din diferite părţi ale celulei stabilesc limitele de
dispunere a acestora şi marchează aceste limite cu steguleţe roşii pentru ca minele
să fie distruse ulterior cu exploziv.
(8) Pentru deminarea câmpurilor de mine antiblindate, precum şi pentru
verificarea terenului deminat se pot întrebuinţa subunităţi de deminare cu câini
dresaţi pentru căutarea minelor.
(9) În acest caz lucrul se organizează prin procedeul culoarelor alăturate.
Fiecare conducător verifică o fâşie (culoar) de 4... 8 m lăţime pe care o marchează
cu steguleţe (concomitent cu verificarea fâşiei, fiecare conducător de câini mută
steguleţele din partea stângă spre limita din partea dreaptă a fâşiei).
168
Art. 288 - (1) Acolo unde câmpul de mine este acoperit cu vegetaţie deasă şi
înaltă care împiedică executarea lucrului cu sonda şi detectorul, aceasta poate fi
înlăturată prin aprindere.
(2) Toate minele care prezintă urme de trecere a tancului sau
autovehiculului, cele care sunt deteriorate de schije, sau care se află în apropierea
gropilor de proiectile sau bombe, se distrug pe locul de plantare. Restul de mine se
neutralizează şi se deplantează. Fiecare mină se trage mai întâi dintr-un adăpost cu
ajutorul ghearei de pisică prevăzută cu o sfoară de cel puţin 50 m lungime.
(3) La minele de construcţie cunoscută, dacă nu sunt asigurate împotriva
deplantării şi neutralizării, se deşurubează (se scot) percutoarele, iar minele se
transportă la depozitul provizoriu.
(4) Minele de construcţie necunoscută se distrug. Mostrele acestor tipuri de
mine se transmit pentru a fi studiate.
(5) Distrugerea minelor se execută de către subunităţi de pionieri numite
special, cărora li se dau pentru indicarea locului minelor — pionieri din cei care au
lucrat pentru căutarea minelor în sectorul respectiv. Operaţia de distrugere este
condusă personal de către comandantul subunităţii respectând toate măsurile de si-
guranţă.
(6) Distrugerea minelor antiblindate izolate se face cu ajutorul încărcăturilor
de exploziv aşezate deasupra acestora, iar a minelor antipersonal cu acţionare la
apăsare cu ajutorul mijloacelor mecanice, a încărcăturilor concentrate sau alungite
care se duc prin împingere în câmpul de mine.
(7) Minele antipersonal cu acţionare la tracţiune se distrug cu ajutorul
ghearelor de pisică trase de la distanţă, sau cu ajutorul încărcăturilor de exploziv
aşezate deasupra minelor sau lângă acestea.
SECŢIUNEA a 5- a
Deminarea localităţilor
Art. 318 - (1) Deminarea localităţilor se face, de regulă, imediat în urma

eliberării acestora, respectându-se următoarea ordine de urgenţă:
a) deminarea principalelor itinerare de deplasare a trupelor din exteriorul şi
din interiorul localităţii;
b) deminarea podurilor şi a trecerilor peste cursurile de apă de pe căile de
deplasare a trupelor;
c) deminarea clădirilor necesare pentru trupe, puncte de comandă, formaţiuni
sanitare şi depozite;
d) deminarea construcţiilor de gospodărie comunală şi întreprinderilor
industriale.
(2) La deminarea localităţilor se pot întâlni
a) mine antiblindate şi antipersonal, dispuse în câmpuri de mine, grupuri de
mine sau izolat, pe drumuri, străzi, pieţe, curţi, grădini, locuri virane;
b) mine cursă în clădiri, în construcţiile industriale, la baricade şi la diferite
obiecte sau mijloace părăsite de inamic;
169
c) mine cu acţiune întârziată, în construcţii industriale, clădiri publice şi de
locuit, în pieţe, la intersecţii de străzi şi de drumuri, la poduri;
d) încărcături de exploziv unite cu diferite tipuri de mine şi aflate în gradul
unu de pregătire;
e) depozite de muniţie.
Art. 319 - (1) O atenţie deosebită trebuie acordată verificării şi neutralizării
minelor cursă şi a minelor cu acţiune întârziată.
(2) Verificarea la minare a clădirilor mari şi neutralizarea minelor se execută
în următoarea succesiune:
a) descoperirea şi neutralizarea minelor cursă;
b) examinarea clădirii cu minuţiozitate pentru determinarea locurilor
suspecte;
c) deschiderea locurilor suspecte şi înlăturarea minelor.
(3) Pentru primele două operaţiuni se pot folosi şi câini dresaţi pentru
căutarea minelor.
(4) Descoperirea şi neutralizarea minelor cursă se execută de către pionieri
bine pregătiţi, constituiţi în echipe de câte 2... 4 pionieri.
(5) Identificarea minelor cursă în cadrul clădirilor sau construcţiilor
industriale începe prin examinarea la exterior a clădirilor şi a căilor de acces pe o
rază de 50 m în jurul clădirii. Deschiderea porţilor, uşilor, ferestrelor se face de la
distanţa de siguranţă cu ajutorul ghearei de pisică sau cu alte mijloace. Se verifică
scările (treptele), obiectele lăsate, instalaţiile interioare, obiectele de uz casnic,
mobila, tablourile etc. Mişcarea din loc, ridicarea şi luarea obiectelor aruncate sau
lăsate de inamic în afara sau interiorul clădirilor este permisă numai după ce s-au
deplasat cu ajutorul ghearei de pisică (cârligului) dintr-un loc adăpostit la distanţa
de siguranţă.
(6) Identificarea minelor cu acţiune întârziată instalate În clădiri său
construcţii industriale se face concomitent cu identificarea minelor cursă şi începe
cu examinarea subsolului şi a spaţiului dintre planşeu şi sol. La subsol, cu ajutorul
sondelor şi prin săpături de control, se verifică duşumelele şi terenul de sub ele În
special lângă fundaţiile construcţiilor portante (ziduri, stâlpi) se ciocnesc cu
ciocanul de lemn zidurile şi coloanele; o atenţie deosebită se va acorda locurilor de
legătură dintre pereţii clădirilor.
(7) Pardoselile de beton, de ciment şi cele din asfalt se ciocănesc şi se
asculta, iar cele din scânduri se verifică prin scoaterea scândurilor duşumelelor,
iniţial a celor de lângă pereţi, iar apoi la intervale de 3 ... 4 scânduri.
(8) La clădiri trebuie verificate pervazurile, nişele de sub ele, coşurile de
fum, instalaţiile de încălzire, reţelele de iluminat şi telefonice care ar putea fi
folosite ca reţele electrice pentru acţionarea minelor.
(9) Toate locurile suspecte din ziduri şi planşee se marchează cu cretă său
cărbune şi se verifică prin ciocănire şi ascultare.
(10) Lucrările de cercetare la minare a clădirilor se execută în special ziua.
Examinarea subsolurilor se face la lumina electrică în care scop se folosesc staţii
electrice mobile din înzestrarea trupelor. Dacă încăperile sunt inundate, mai întâi
se scoate apa.
170
(11) După identificarea locului unde se află mina cu acţiune întârziată,
comandantul subunităţii numeşte pentru neutralizarea ei doi pionieri sub
conducerea unui gradat. Restul efectivului se îndepărtează de obiectivul minat.
(12) În cazul deminării minelor care au încărcături mari se instalează posturi
de pază.
(13) Lucrările de înlăturare a minelor cu acţiune întârziată se execută
conform Art. 316.
(14) În funcţie de importanţă se cheamă echipele EOD.
Art. 340 - (1) Depozitele (stivele) de muniţie părăsite de inamic şi des-
coperite În teren se supun unei minuţioase verificări sub raportul minării. La
această verificare participă grupuri de 2... 3 pionieri sub comanda unui ofiţer care
cunoaşte bine procedeele de descoperire a minelor cursă şi a elementelor pentru
asigurarea împotriva deplantării folosite de inamic.
(2) La început se execută verificarea căilor de acces la depozit, apoi se
verifică depozitul (stiva) examinându-se minuţios fiecare ladă.
(3) La înzestrarea şi pregătirea echipelor de pionieri pentru verificarea
depozitelor de muniţie se va avea în vedere existenta minelor cu acţiune întârziată
şi a minelor cursă, instalate pe căile de acces, în construcţii şi obiectele existente în
incinta depozitului, precum şi în cadrul stivelor din interiorul construcţiilor său a
stivelor de muniţie izolată.
(4) Dacă deminarea depozitului nu este posibilă său nu este indicată, acesta
poate fi distrus numai la hotărârea eşalonului superior.
SECŢIUNEA a 6- a
Deminarea cursurilor de apă
Art. 341 - (1) Pentru deminarea cursurilor de apă se verifică drumurile de

acces, malurile şi albia cursului de apă în special la vaduri, locurile de trecere pe
poduri umblătoare şi locurile favorabile amenajării punctelor de trecere.
(2) Malurile şi vadurile pot fi minate cu mine antiblindate, antipersonal şi
mine afundate. Albiile cursurilor de apă pot fi minate cu mine plutitoare ancorate
sau cu mine afundate. La maluri şi pe bancurile de nisip se pot întâlni mine de
curent neexplodate.
(3) Subunităţile care se numesc pentru executarea lucrărilor de deminare a
cursurilor de apă se înzestrează cu: detectoare, sonde, gheare de pisică cu frânghii
de cel puţin 50 m lungime, cabluri de dragare, căngi, topoare, costume de înot,
cizme de cauciuc, bărci cu lopeţi, ancore, precum şi calupuri de exploziv şi
mijloace de aprindere.
(4) Deminarea malurilor se face prin procedeele şi cu mijloacele folosite la
deminarea terenului. În cazul malurilor favorabile pentru acostarea mijloacelor de
trecere şi debarcarea desantului, odată cu verificarea malului se verifică şi fâşia de-
a lungul malului, până unde apa are adâncimea de un metru.
(5) Vadurile şi albiile cu adâncimea până la 1 m mai întâi se verifică cu
ajutorul ghearelor de pisică, după care se verifică cu sonde şi detectoare.
171
(6) Minele descoperite se distrug cu încărcături de exploziv alungite şi
concentrate, aruncate de pe mal său lansate din bărci. Pentru a se evita luarea de
curent a încărcăturilor, acestea sunt prevăzute cu greutăţi.
(7) Vadurile verificate se marchează cu jaloane instalate pe ambele maluri.
Art. 342 - (1) Albiile cursurilor de apă mai adânci de 1 m se verifică cu
ajutorul ghearelor de pisică şi cu cabluri de dragare – figura 76.
(2) Cablul de dragare are grosimea de 5... 10 mm, iar la fiecare 3 . . . 5 m
este prevăzut cu bucăţi de frânghie cu geamanduri (plutitori) la capătul liber.
Lungimea acestor bucăţi de frânghie trebuie să fie astfel stabilită încât pe timpul
dragării, cablul să se afle la adâncimea care să asigure prinderea minei de cablul de
ancora al acesteia.
(3) La cablul de dragare se leagă greutăţi pentru ca pe timpul lucrului să nu
fie ridicat la suprafaţa apei.
(4) Cele doua capele libere ale cablului de dragare sunt remorcate de două
bărci cu motor (şalupe) său sunt trase la edec de echipe de militari care merg de-a
lungul malului (la cursurile de apă înguste).
(5) Distrugerea minelor ancorate cu ajutorul cablului de dragare se produce
atunci când acesta prinde cablul de ancorare al minei şi alunecă de-a lungul
acestuia până când atinge mecanismul de aprindere al minei provocând astfel
explozia.
(6) Pe timpul dragării, mina împreună cu ancora pot fi luate de cablul de
dragare iar din cauza îndoirii cablului de ancoră mina se va afunda şi poate rămâne
neobservată din barca. De aceea cablul de dragare trebuie rabătut periodic către
malul cu panta lină pentru a scoate mina la suprafaţa apei.
(7) Înainte de începerea dragării se verifică la minare cu ajutorul ghearei de
pisică fâşiile de lângă maluri pe unde urmează a se deplasa bărcile (şalupele) care
remorchează cablul de dragare.
barcă (şalupă) geamandură
greutate cablul de dragare
Fig. 77 Deminarea cursurilor de apă cu ajutorul cablului de dragare
172
CAPITOLUL XIII
Măsuri de siguranţă pe timpul pregătirii
şi executării lucrărilor de minare şi de deminare
SECŢIUNEA 1
Măsuri generale de siguranţă
Art. 343 - (1) Lucrările de minare (executarea barajelor explozive) şi de

deminare (cercetarea barajelor explozive, executarea culoarelor şi deminarea totală
a terenului) se execută numai de către personal instruit, care trebuie să cunoască
mijloacele cu care lucrează, operaţiunile de amorsare (dezamorsare) şi modul de
plantare (deplantare) a minelor, precum şi regulile generale şi specifice fiecărui tip
de mină privind manipularea şi modul de folosire. Personalul care execută lucrări
de minare (deminare) trebuie să cunoască procedeele şi modul de lucru În cadrul
echipelor său subunităţilor pentru executarea acestor lucrări.
(2) Depozitarea, păstrarea, întreţinerea, transportul, controlul şi distrugerea
minelor, explozivilor şi mijloacelor de darea focului se execută potrivit
prevederilor ,,M - 28 din 01.11.1996, Instrucţiuni privind evidenţa, primirea,
distribuţia şi scăderea din evidenţă a materiilor explozive “.
(3) Comandanţii subunităţilor răspund de respectarea măsurilor de siguranţă
pe timpul pregătirii şi executării lucrărilor de minare şi de deminare, urmărind
aplicarea cu stricteţe a prevederilor de la toate capitolele, din prezentele
instrucţiuni, privind cunoaşterea şi folosirea mijloacelor de minare şi de deminare
şi modul de organizare şi desfăşurare a lucrărilor.
(4) Se vor respecta de asemenea măsurile de siguranţă generale şi speciale,
specifice lucrărilor de minare şi de deminare, prevăzute în ,,Instrucţiunile pentru
trupele de geniu — Lucrări de distrugeri — cap. XVI”.
Art. 344 Pe timpul pregătirii şi executării lucrărilor de minare şi de
deminare se va urmări ca:
a) fiecare comandant de subunitate, înaintea începerii lucrărilor, să-şi
instruiască subunitatea şi să se convingă că pionierii şi-au însuşit tehnica execuţiei
lucrărilor şi măsurilor de siguranţă necesare a fi respectate pe timpul realizării
acestora;
173
b) pe timpul executării diferitelor lucrări să se respecte cu stricteţe ordinea şi
succesiunea stabilită În prezentele instrucţiuni;
c) fiecare pionier din subunitatea care execută minarea (deminarea) să
cunoască în detaliu ce are de făcut, modul de lucru şi succesiunea operaţiunilor;
d) la manipularea mijloacelor de minare să se respecte regulile şi măsurile de
siguranţă stabilite pentru fiecare tip în parte;
e) deplasarea pionierilor pentru executarea lucrărilor să se facă numai pe
direcţii stabilite de comandantul subunităţii, iar acolo unde s-au lăsat (au fost
create) culoare să se interzică deplasarea în afara acestora;
f) minele amorsate să nu fie aruncate, rostogolite pe teren său depozitate În
grămezi, lovite său apăsate pe capac;
g) să nu se producă aglomerarea pionierilor pe locurile unde se execută
lucrări de minare (deminare);
h) să nu se fumeze pe timpul efectuării lucrărilor de minare (deminare),
i) sursele de curent să nu fie conectate la cabluri până ce lucrul nu este
terminat şi până ce pionierii n-au părăsit zona în care s-au plantat mine comandate
electric sau încărcături de exploziv cu sistem electric de aprindere;
j) să nu se aprindă focul mai aproape de 100 m distanţă de locul lucrărilor de
minare (deminare) său de locul depozitului cu mijloace de minare;
k) să nu se dispună pionierii pentru a se odihni în apropierea depozitelor şi
să nu se aducă în subunitate obiecte care ar putea exploda;
l) să nu se întrebuinţeze mine, mijloace explozive, muniţie şi accesorii la
executarea unor explozii pentru care acestea nu sunt destinate.
SECŢIUNEA a 2- a
Măsuri speciale de siguranţă pe timpul lucrărilor de minare
Art. 345 Pe timpul executării lucrărilor de minare se vor respecta cu stricteţe

prevederile prezentelor instrucţiuni privind amorsarea şi plantarea fiecărui tip de
mină şi modul de organizare a lucrului, în cadrul subunităţilor (echipelor), pentru
realizarea barajelor explozive.
Art. 346 Pe lângă măsurile generale de siguranţă vor fi respectate şi
următoarele măsuri speciale:
a) din momentul aducerii materialului la locul de minare, staţionarea,
accesul sau trecerea pe lângă acest loc a persoanelor străine este interzisă
b) verificarea bunei stări a minelor şi pregătirea mijloacelor de aprindere,
care se transportă separat de încărcătura de exploziv, se face din timp, până la
minare, în locuri adăpostite, respectându-se măsurile de siguranţă;
c) minele se amorsează definitiv de către pionierii care cunosc bine
construcţia minelor şi principiul lor de funcţionare;
d) minele cursă se confecţionează şi se plantează numai de către personal
bine instruit şi cu experienţă în executarea unor asemenea tipuri de baraje
explozive;
e) amorsarea minelor se face sub conducerea unui comandant de grupă;
înainte de a se trece la amorsarea minelor se va verifica cunoaşterea de către
pionieri a succesiunii amorsării minelor şi a măsurilor de siguranţă;
174
f) amorsarea minelor se execută, de regulă, la locul de plantare a minelor;
amorsarea din timp a minelor este permisă numai când acestea sunt prevăzute cu
siguranţe speciale de transport
g) înainte de montarea percutorului la corpul minei trebuie să se verifice ca
dispozitivul (şplintul) de siguranţă al percutorului să fie bine fixat;
h) locaşul percutorului să fie curat şi să nu fie astupat cu pământ, zăpadă etc;
i) în situaţia ca percutorul nu intră cu uşurinţă în mină, forţarea sau lovirea
acestuia este interzisă;
j) folosirea minelor şi a mijloacelor de aprindere defecte este interzisă;
k) amorsarea definitivă şi plantarea fiecărei mine se face de un singur
pionier;
l) manipularea şi plantarea minelor amorsate precum şi manipularea
mijloacelor de aprindere a încărcăturilor de exploziv ale minelor, fără a avea cel
puţin un dispozitiv de siguranţă, este interzisă;
m) în cazul când mina plantată se acoperă cu pământ şi se maschează cu
materiale din zonă, bătătorirea cu lopata a pământului aşternut deasupra minei este
interzisă. Toate lucrările de astupare cu pământ şi de mascare se execută cu mâna,
fără a se apăsa deasupra, pe mină, şi ferind-o de şocuri şi lovituri; bulgării mari de
pământ nu se vor întrebuinţa pentru acoperirea minei.
SECŢIUNEA a 3- a
Măsuri speciale de siguranţă pe timpul executării lucrărilor de deminare
Art. 347 Pe timpul cercetării barajelor explozive, executării culoarelor şi

deminării totale a terenului trebuie respectate măsurile generale de siguranţă
prevăzute la Art. 343 - 344, interzicându-se admiterea la aceste lucrări a
personalului care nu şi-a însuşit tehnica deminării şi măsurile de siguranţă ce
trebuie respectate.
Art. 348 Fiecare pionier care lucrează la cercetare sau la deminare trebuie să
respecte următoarele reguli de bază:
a) observând ceva suspect, să examineze atent locul respectiv şi să verifice
dacă nu este o mină cursă;
b) înainte de a începe lucru la mina pe care a descoperit-o să examineze cu
minuţiozitate ceea ce există în jurul ei;
c) mina se neutralizează, de regulă, de un singur pionier ceilalţi pionieri
trebuie să se găsească în acest timp la distanţa de siguranţă faţă de mină;
d) să neutralizeze numai acele mine a căror construcţie îi este cunoscută;
e) descoperind o mină, a cărui principiu de funcţionare nu este cunoscut, să
marcheze locul ei, fără a o atinge şi să raporteze comandantului subunităţii, aceste
mine se distrug prin explodare sau se scot din locaş cu gheara de pisică, şi numai în
cazuri deosebite se deminează sub conducerea comandantului subunităţii;
f) să nu tragă sau să mişte cablurile, sforile, frânghiile întinse slab şi să nu
taie pe cele bine întinse; înainte de a le atinge trebuie să examineze dacă acestea
sunt legate de mine cu acţionare la tracţiune sau la mine cursă
g) să nu ridice şi să nu mişte din loc materialul şi armamentul inamicului,
precum şi obiecte de uz militar, personal sau casnic
175
h) să lucreze cu calm şi stăpânire de sine, fără a se grăbi, să execute cu
atenţie şi grijă operaţiunile de neutralizare sau deplantare a minei;
i) să manipuleze cu grijă obiectele care conţin exploziv.
Art. 349 La executarea lucrărilor de cercetare a barajelor explozive şi la
deminare trebuie să se mai respecte următoarele măsuri de siguranţă:
a) scoaterea de pe locul de plantare a minelor care s-au aflat sub focul
artileriei, aruncătoarelor sau pe deasupra cărora au trecut tancuri sau alte mijloace
de transport este interzisă; aceste mine se distrug prin explodare pe locul de
plantare
b) deplantarea minelor din teren îngheţat este interzisă ; acestea se distrug pe
locul unde se află plantate;
c) barajele de sârmă sau alte baraje se mişcă din loc sau se desfac numai
după ce s-au verificat dacă sunt sau nu minate;
d) este interzisă deşurubarea focoaselor din proiectilele de artilerie, mine de
aruncător, grenade, bombe de avion şi alte obiecte care pot exploda, precum şi
aprinderea explozivului din proiectile şi mine, inclusiv din cele explodate
incomplet;
e) este interzis să se folosească pentru aprinderea focului pulberi sau
încărcături din mijloacele de aprindere şi de iluminat;
f) ambalajul infectat cu lichid autoinflamabil nu se va folosi;
g) se interzice adunarea şi păstrarea muniţiei inamicului şi a celei proprii
care prezintă indicii că a fost folosită dar nu a explodat, a celei aflate pe locul unei
avarii (explozie, incendiu, bombardament) sau aruncate de explozie. Toată muniţia
arătată mai sus, fiind deosebit de periculoasă, se distruge pe loc prin explodare;
h) îngroparea în pământ a muniţiei şi aprinderea acesteia este interzisă.
Art. 350 Pentru asigurarea securităţii populaţiei aceasta va fi informată, prin
organele locale, asupra suprafeţelor unde există obiecte care pot exploda.
Câmpurile de mine descoperite şi nedeminate se împrejmuiesc şi se marchează cu
semne avertizoare.
Art. 351 Anexele 1-11 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni care
intră în vigoare începând cu………….
COMANDANTUL (şi Inspector pentru geniu, construcţii şi căi ferate)

ŞCOLII DE APLICAŢIE PENTRU GENIU ŞI CĂI FERATE
,,PANAIT DONICI“
COLONEL
DUMITRU ŢÂRDEA
176
Anexa nr. 1
Art. 4
Extras din STANDARD Nr.________________
PREAMBUL
1. Acest standard reprezintă revizuirea standardului 50002- 98 şi a fost

întocmit în anul 2002.
Faţă de standardul pe care îl înlocuieşte s-a făcut următoarea modificare:
- Conform Legii 204 din 15.11.2000 pentru ratificarea ,,Convenţiei privind
interzicerea utilizării, stocării, producerii şi transferului de mine antipersonal şi
distrugerea acestora” în executarea câmpurilor de mine s-a renunţat la plantarea
minelor antipersonal, modificându-se substanţial executarea barajelor explozive.
2. Acest standard are caracter de generalitate şi a fost elaborat pentru a
asigura cadrul normativ necesar pregătirii şi desfăşurării activităţilor în domeniul
executării barajelor explozive.
3. Standardul are aplicabilitate pentru toate structurile categoriilor de forţe
ale armatei.
4. Standardul stabileşte numai acele elemente care impun a fi cunoscute şi
aplicate pentru realizarea obiectivelor de interoperabilitate cu structurile NATO,
celelalte aspecte din domeniul barajelor explozive necuprinse în acest document se
execută potrivit actelor normative naţionale, cu respectarea L 204 din 15.11.2000.
177
GENERALITĂŢI
1. SCOP
Stabilirea procedurilor şi tehnicilor de plantare, marcare, înregistrare şi
raportare pentru câmpurile de mine, cu excepţia măsurilor, procedurilor şi
tehnicilor privind minele cu autodistrugere dispersate cu artileria, rachetele şi
aviaţia.
2. DETALII
2.1. Plantarea câmpurilor de mine terestre, marcarea, înregistrarea şi
raportarea se execută în concordanta cu legile internaţionale şi cu procedurile şi
tehnicile prevăzute în prezentul standard.
2.2. Procedurile şi tehnicile prezentate se referă la câmpurile de mine
terestre.
2.3. Prevederile prezentului standard nu se referă la plantarea, marcarea şi
deminarea în porturi şi apele interioare recunoscute internaţional ca rute maritime.
3.INTEROPERATIBILITATEA SE REALIZEAZĂ PRIVIND:
3.1.Competenţele de comandă, termenii şi definiţiile, clasificarea câmpurilor
de mine şi procedurile de plantare, coordonarea şi controlul minării terestre.
3.2.Conţinutul ordinului comandantului pentru plantarea câmpurilor de
mine.
3.3.Marcarea şi împrejmuirea câmpurilor de mine şi a culoarelor prin
câmpurile de mine, pentru facilitarea recunoaşterilor şi trecerii în siguranţă prin
ele.
3.4.Înregistrarea şi raportarea câmpurilor de mine, astfel încât comunicarea
între forţele aliate să fie clară şi compatibilă.
4.DEFINIŢII
4.1. Densitatea de minare reprezintă raportul dintre numărul de mine
antiblindate plantate într-un câmp de mine şi dezvoltarea frontală în metri a
acestuia. Densitatea de minare se exprimă în numărul de mine pe metrul liniar şi
poate avea valori diferite (0,5-1,1), funcţie de destinaţia câmpului de mine.
4.2. Densitatea de baraje reprezintă raportul dintre suma fronturilor
câmpurilor de mine plantate pe întreaga adâncime a direcţiei de interzis şi
dezvoltarea frontală a acesteia.
178
4.3. Frontul câmpului de mine este reprezentat de lungimea laturii
câmpului de mine perpendiculară pe direcţia de înaintare a inamicului măsurată
între axele minelor plantate la extremităţile câmpului de mine.
4.4. Adâncimea câmpului de mine este reprezentată de lungimea laturii
câmpului de mine paralelă cu direcţia de înaintare a inamicului măsurată între axul
celei mai apropiate mine şi axul celei mai îndepărtate mine de inamic.
4.5. Axul rândului de mine reprezintă linia frântă marcată pe teren faţă de
care se stabileşte locul fiecărei mine în cadrul rândului.
4.6. Linia centrală a fâşiei minate reprezintă linia frântă, marcată pe teren,
faţă de care se stabileşte dispunerea alternativă, de o parte şi de alta a acesteia, a
minelor.
4.7. Punctele de capăt ale rândurilor de mine reprezintă punctele marcate
pe teren, dispuse la distanţa minimă de siguranţă faţă de prima mină plantată sau
faţă de ultima mină plantată. Punctele de capăt se notează cu litere majuscule
urmate de cifrele arabe 1 şi 2. Minarea va începe întotdeauna cu punctul 1.
4.8. Punctul de schimbare de direcţie reprezintă punctul marcat în teren în
care rândul de mine (linia centrală a fâşiei minate) schimbă direcţia, sub un anumit
unghi.
4.9. Linia de siguranţă este latura exterioară care înconjoară câmpul de
mine, aflată la o distanţă de minimum 5m faţă de minele plantate care determină
frontul şi adâncimea câmpului de mine.
4.10. Marginea exterioară asimetrică (M.E.A.) reprezintă ansamblul
fâşiilor minate, dispuse la o distanţă minimă faţă de primul rând de mine (fâşie
minată), către inamic, în scopul îngreunării determinării schemei de plantare a
câmpului de mine.
4.11. Linia de bază a M.E.A. reprezintă linia dreaptă, marcată în teren, faţă
de care sunt dispuse liniile scurte de minare ale M.E.A.
4.12. Linia scurtă de minare a M.E.A. reprezintă linia dreaptă, marcată în
teren, dispusă sub un anumit unghi faţă de linia de bază a M.E.A., având un punct
de capăt pe aceasta, faţă de care se plantează minele M.E.A.
4.13. Punctele de capăt ale liniei de bază al M.E.A. reprezintă punctele
marcate pe teren, dispuse la distanţa minimă de siguranţă faţă de prima mină sau
faţă de ultima mină plantată. Punctul de capăt de la care se începe plantarea liniei
scurte de minare se dispune pe linia de bază a M.E.A.
4.14. Punct de colţ: Punctul de pe traseul perimetrului câmpului de mine la
care linia de perimetru îşi schimbă direcţia.
4.15. Marcator de câmp: Marcator instalat la începutul şi sfârsitul liniei de
minare, a rândului de mine sau a liniei de bază a marginii exterioare asimetrice
(M.E.A.).
4.16. Schema câmpului de mine: Schema, cu detalii după hartă, care
cuprinde localizarea şi tipul câmpului de mine.
4.17. Autodistrugere: O detonare automată a explozivului dintr-o mină,
după o perioadă de timp prestabilită.
4.18. Câmpul de mine este elementul constitutiv de bază al aliniamentului
şi zonei de baraje şi reprezintă porţiunea de teren cu dezvoltare frontală, adâncime
179
şi densitate bine definite, în raport cu funcţia lui, în limitele căreia s-au plantat
mine după anumite scheme (procedee).
4.19. Aliniamentul de baraje este un element liniar al barajelor explozive
compus din câmpuri de mine, care poate fi executat independent sau în cadrul unei
zone de baraje. Aliniamentul de baraje poate include şi baraje neexplozive.
4.20. Zona de baraje reprezintă o grupare de baraje explozive , combinate
cu baraje neexplozive şi obstacole existente, organizate într-un sistem unitar,
dispusă într-un raion apărat de forţele proprii, pentru interzicerea unei direcţii
favorabile ofensivei inamicului în special cu blindate.
3
2 4
sector de minare min15m
1 5
I1E directia de plantare I2E 6
I3E
min15m
campului de mine
I3 MEA
adancimea
I2 7
min15m
I1
min.15m
MEA
8
A1 A2
B1 9
B2
4-6m
10
min15m frontul campului 11
de mine
Legenda:
1.linia de baza; 2. punct de capat al liniei scurte de minare MEA; 3.
linia de siguranta; 4. linia scurta de minare a MEA; 5. gard de
imprejmuire; 6. linia de baza a MEA; 7. Punct de capat al liniei de
baza MEA; 8. marcaj liniii scurte de minare ale MEA; 9. punct de
capat al liniei centrale a fasiei minate; 10. linia centrala a fasiei
minate; 11. punct de schimbare a directiei.
180
Fig. 1 Elementele câmpurilor de mine
ANEXA NR. 2
Cap. IX
Organizarea şi modul de acţiune al grupei pentru executarea
mecanizată a barajelor explozive
1. Organizarea şi modul de acţiune al grupei pentru plantarea mecanizată a

câmpurilor de mine cu minele armate definitiv.
2. Organizarea grupei: 1+4 pionieri (din care fac parte comandantul grupei şi
şoferul maşinii):
a) pionierul nr.1- operator pe distribuitorul plantator de mine -
comandantul grupei;
b)pionierul nr.2;
c) pionierul nr.3;
d)pionierul nr.4;
e) pionierul nr.5 – şoferul autocamionului.
3. Modul de acţiune presupune:
a) marcarea pe teren a câmpului de mine conform schemei acestuia;
b)pregătirea distribuitorului-plantator pentru minare;
c) minarea propriu-zisă;
d)ridicarea topografică a câmpului de mine.
4. Marcarea pe teren a câmpului de mine conform schemei acestuia se
execută sub îndrumarea directă a comandantului grupei şi presupune:
a) marcarea axului rândurilor cu jaloane - pionierii 2 şi 3;
b) marcarea locului de plantare a primei mine cu ţăruşi, pe fiecare rând
pentru realizarea decalajului minelor–pionierul 4.
5. Pregătirea distribuitorului pentru minare presupune:
a) se montează proţapul DPM-ului în poziţia pentru lucru-pionierii 2 şi
3;
b) se rabat consolele care limitează cursa suspensiei balansierului şi
mărimea adâncimii la care este coborât plugul – pionierul 5;
c) cu ajutorul şurubului de ridicare şi a mecanismului cu clichet, părţile
posterioare ale balansierelor trenului de rulare se vor instala pe consolele de
limitare - pionierul 4;
181
d) se deschide brida care fixează jgheabul de ghidare şi prin rotirea
mecanismului de ridicare se va aşeza în aşa fel jgheabul, încât partea de jos a
plugului să fie cu 0,5-0,6 m mai sus de suprafaţa solului - pionierul 1 .
e) instalarea plugului – pionierul 1 ,funcţie de caracteristicile terenului,
într-una din următoarele poziţii:
- în cazul în care operaţiunile de plantare a minelor se fac într-un
sol care se caracterizează prin ţelină acoperită cu iarbă, trebuie să se deblocheze
dispozitivele de strângere din poziţia superioară şi să se ridice până la refuz
cormanele inverse ale instalaţiei de plantare;
- în cazul în care plantarea minelor se execută în sol afânat
(arătură, mirişte, etc.) trebuie să se blocheze dispozitivele de strângere în poziţia
superioară şi să se coboare cormanele inverse;
- în cazul plantării minelor în zăpadă cu efectuarea îngropării
acestora, este necesar să se demonteze partea inferioara a plugului, să se coboare
cormanele inverse şi să se deblocheze dispozitivele de strângere;
- în cazul plantării minelor la suprafaţa solului (sau pe zăpadă)
trebuie să se scoată partea inferioară a plugului şi să se ridice cormanele inverse în
poziţia de transport. Pe timp de iarnă, partea inferioară a plugului poate fi
demontată cu mult timp înainte.
f) se scot siguranţele care sunt folosite pentru poziţia de transport şi se
montează bolţul de siguranţă de la dispozitivul cu plug - pionierul 5;
g) acţionând asupra manetei mecanismului de ridicare, se va coborî
plugul pe sol - pionierul 1;
h) se deblochează jgheabul de primire din poziţia de transport şi se
rabatează în poziţia de lucru – pionierii 2 şi 3;
i) se stabileşte şi se reglează pasul de minare - pionierul 1;
j) se cuplează cu ajutorul volanţilor cei doi clicheţi care asigură
cuplarea mecanismelor de acţionare – pionierul 1.
6. Minarea presupune următoarele activităţi:
a) primul pionier (comandantul grupei) se află pe scaunul DPM -ului şi
are ca sarcină urmărirea modului în care se deplasează minele în jgheabul de
ghidare; înainte de începerea plantării minelor acesta transmite ordinul pentru
începerea minării;
b) după transmiterea semnalului, pionierul 1 cuplează sistemul de
fricţiune; în cazul apariţiei unor obstacole, la semnalul dat de şoferul maşinii,
întrerupe eliberarea minelor prin decuplarea sistemului de fricţiune al
mecanismelor de acţionare; după aceea ridică dispozitivul cu plug si cormanele
inverse, execută operaţiunea de coborâre la adâncime mai mare a plugului (în cazul
că acesta iese din sol), urmăreşte ca mecanismul de armare să funcţioneze în mod
corespunzător iar în cazul în care consideră necesar, transmite şoferului semnalul
pentru oprirea maşinii care execută remorcarea;
c) pionierii 2 si 3 (care împreună cu pionierul nr.4 se găsesc în
caroseria maşinii) execută operaţiunea de deschidere a închizătoarelor de la
rafturile containerului; apoi, unul de sus, şi celălalt de jos extrag minele şi le
transmit pionierului 4;
182
d) din rândurile de sus ale fiecărui cadru, două mine se iau direct de pe
rafturile containerului, iar următoarele trei se iau prin tragere de cablul cadrului
care împinge afară cele trei mine care au mai rămas;
e) pionierul 4 aşează minele în jgheabul de primire, iar după aceea pe
transportorul cu lanţ;
f) la terminarea lucrărilor de minare maşina care execută remorcarea se
opreşte, operatorul decuplează transmisia şi, împreună cu servanţii 2 şi 3 trece
DPM-ul din poziţia de lucru în poziţia de transport (se ridică cormanele inverse, se
coboară jgheabul de ghidare în poziţia lui de transport, se fixează jgheabul de
primire, proţapul este trecut în poziţia limită introdusă în interior, dispozitivele de
strângere se blochează).
4m sau 5,5m
Fig.1 Plantarea minelor armate definitiv şi dispunerea

pionierilor pe DPM-4 şi autocamionul de tracţiune
7 1
2
6
3
5
Fig. 2 Marcarea câmpului de mine şi dispunerea DPM pentru realizarea

decalajelor între mine
1 jalon; 2 axul rândului de mine;
3 conturul câmpului de mine; 4 locul de plantare a minei;
5 ţăruş; 6 linia de plecare a DPM;
7 linia de bază 183
ANEXA NR. 3
Cap IX
Organizarea şi modul de acţiune al grupei pentru executarea manuală
a barajelor explozive
I. Plantarea manuală a unui câmp de mine antiblindat cu sfoara de

minare tip I întinsă paralel cu frontul câmpului de mine
(metoda coordonatelor).
1. Modul de acţiune al grupei pentru plantarea manuală a unui câmp de

mine antiblindat cu sfoara de minare tip I întinsă paralel cu frontul
câmpului de mine (metoda coordonatelor).
4m
3m
3m
2m
2m
3m
4m
4m
1m 4m 6m 5m 4m 6m 5m 4m 1m
Fig. 1 Sfoara de minare tip I- variantă de realizare a coordonatelor în

vederea plantării
2. Organizarea grupei mijloace deminare: 1+5 pionieri; 3 echipe x 2

pionieri (comandantul grupei intră în compunerea echipei nr.1 )
3. Modul de acţiune:
a) pionierii vor executa toate operaţiunile pentru plantare a minelor;
b) întinderea şi fixarea pe teren a sforii de minare – echipa nr.1- după
care participă la plantarea acestora;
c) transportul minelor la locul de plantare – echipele 2 şi 3 deplasându-
se în sensul invers întinderii sforii (echipa 2 pe partea dreaptă şi echipa 3 pe partea
184
stângă), pionierii 1 din fiecare echipă aşează şi plantează minele în prima jumătate
a sforii, iar pionierii 2 în a doua jumătate; fiecare pionier transportă şi plantează
2…3 mine.
INAMIC
locul minei sfoara de plantare
Randul I
10-30
m
Randul II
40-80 m
10-30
m
Randul III
10-30
m
Randul IV
sector
(35 m)
Fig. 2 Plantarea minelor cu sfoara de minare tip I întinsă paralel cu frontul

câmpului de mine (metoda coordonatelor)
2 Modul de acţiune al grupei pentru plantarea manuală a unui câmp de

mine antiblindat prin procedeul în formaţie.
1 Organizarea grupei: 1+5 pionieri (grupa se împarte în pionieri cu numere

fără soţ şi cu soţ; comandantul grupei este primul pionier – nr.1).
2 Modul de acţiune:
185
a) marcarea câmpului de mine – comandantul grupei cu primii doi
pionieri;
b) transportul minelor într-un subdepozit din apropierea câmpului de
mine – toată grupa;
c) dispunerea grupei pe linia de bază a câmpului de mine în formaţie
pe un rând cu intervale de 2 m între pionieri;
d) fiecare pionier se înzestrează, la ordinul comandantului grupei, cu
câte 2 mine;
e) în această formaţie grupa se deplasează, la comandă, pe axul
rândului de mine (IV) şi pionierii nr.1 aşează mina din mâna stângă la 0,50 m spre
stânga faţă de locul de staţionare;
f) în aceeaşi formaţie grupa se deplasează pe următorul rând de mine
(III), unde pionierii nr.2 aşează mine din partea stângă la distanţa de 0,50 m;
g) se continuă deplasarea pe rândul II, unde pionierii nr.2 aşează mina
din partea dreaptă şi rămân pe loc;
h) pionierii nr. 1 continuă deplasarea la comandă până pe rândul I şi
aşează mina în partea dreaptă;
i) pionierii 1 şi 2 execută plantarea minelor aşezate pe teren pe
rândurile I şi II după care se deplasează înapoi, mai întâi pionierii nr.1, pe rândul
IV şi pionierii 2 pe rândul III, plantând minele aşezate anterior pe aceste rânduri;
j) după plantare pionierii ies din câmpul de mine şi sub comanda
comandantului de grupă marchează cu jaloane sau steguleţe limitele rândurilor
plantate, apoi pregătesc următoarea intrare;
k) după plantarea întregului câmpINAMIC
de mine se procedează la marcarea
(dacă se marchează), ridicarea topografică
Mina şi predarea acestuia.
Randul I
min.8m
Randul II
min.8m min.8m
Randul III
Randul IV
Deplasare
1 2 1 2 1 2 pionieri
2m 2m 2m 2m 2m
186
Fig. 3 Plantarea câmpurilor de mine prin procedeul în formaţie
ANEXA NR. 4
Cap. IX
Formularul câmpului de mine

îngropat, plantat mecanizat (faţă)
………………… COPIA nr…...din…….
ÎNREGISTRAREA CÂMPULUI DE MINE FOAIA nr……din……
(Clasificare după completare)
SECRET DE SERVICIU
AUTORITATEA: DATA ŞI ÎNCEPUT: Număr câmp de mine:
UNITATEA PLANTATOARE: TIMPUL TERMINAT: Harta: serii, nr. şi scara:
ŞEF: ÎNREGISTRATOR: Foaia nr. (sau numele):
REPERE Indicatori intermediari
NR. coordonate DESCRIERE NR. Descriere
1 1
2 2
3 3
4 4
DESCRIEREA GARDULUI ÎNCONJURĂTOR SAU MARCAJULUI CULOARE
NR. Lăţime Mar Mod
caj de
închi
dere
1
NR. RÂNDURI: DESCRIERE MARCATORI DE RÂND: 2
3
C.M. TACTIC MINE A.T. NOTĂ:
tip tip tip tip tip Total Asigurate
C.M. DE
mine la 1. Mine la ... metri / paşi
HĂRŢUIALĂ
A.T. deplantare distanţă
C.M. FALS nr. nr. nr. nr. nr. NR. NR. 2. MEA –
3. Mine asigurate la
MEA
M Îngropate deplantare:
şi A 4. Distribuire mecanizată la
I
plantate B suprafaţă cu mascare
N la C superficială.
suprafaţă
D
E
În linie E
F
În
rânduri
G
Fără
ordine H SEMNĂTURA (ŞEF):
187
J
TOTAL DATA:
SECRET DE SERVICIU
(după completare)
Formularul câmpului de mine

Pe rânduri, plantat mecanizat (spate)
SECRET DE SERVICIU
(după completare)
188
ANEXA NR. 5
Art. 284 - 288
Organizarea şi modul de acţiune al grupei pentru

verificarea la minare a unei zone de risc terestru
SECRET DE SERVICIU
Localizare NORD
(Clasificare după completare) inamic magnetic
79 88 A2
159 338
A1
165
360 24
40 91 76
B2
79
81 159
B1 102 348
359 46
20 85
C2
C1 342
57 LEGENDĂ
298 384
Exemplu indică
Scara: 1cm=20m azimut
354 342 În afara unor precizări, toate unghiurile sunt orientate
distanţă
180 magnetic, folosind compas cu 360o.
Indicaţi alternativă, dacă folosiţi.
11 64 Părţi6400
192 Miimi400 Grade Centezim.AlteleToate
distanţele ridicate sunt în metri.
Indicaţi sistemul de măsurare folosit.
86 Paşi (0,75m)Ruletă pânză 100mRuletă metalică
274 100mAlteleXSEMNĂTURA
…………………………………
R1 R2
1. Zona de risc terestru este porţiunea de teren în limitele căreia sunt plantate
prin diferite procedee şi mijloace, mine sau alte mijloace explozive a căror
explozie se poate produce instantaneu (la contactul cu o forţă exterioară), automat
(după expirarea unei durate de întârziere prestabilită) sau la comandă.
2. Verificarea la minare a zonei de risc are drept scop:
a) determinarea existenţei barajelor explozive, precum şi a muniţiei
neexplodate sau părăsite;
189
b) marcarea zonei (porţiunilor de teren) sau a obiectivelor minate;
c) procurarea datelor necesare şi înregistrarea acestora în documente
pentru organizarea lucrului în vederea deminării.
3. Verificarea la minare a zonei de risc presupune:
a) stabilirea limitelor zonei (porţiunii de teren) ce trebuie verificată;
b) determinarea limitelor elementelor barajelor explozive descoperite;
c) marcarea, împrejmuirea zonei de risc.
4. Organizarea grupei: se împarte pe numere cu soţ şi fără soţ (în afară de
comandantul grupei).
5. Modul de acţiune este următorul:
a) stabilirea limitelor zonei (porţiunii de teren) ce trebuie verificată -
comandantul de grupă indică în ordinea numerelor stabilite locul unde fiecare
pionier fixează jaloanele prin intermediul cărora se marchează perimetrul zonei ce
trebuie verificată sau aliniamentul de pe care se pleacă la verificare.
b) determinarea limitelor elementelor barajelor explozive descoperite
se face în ordinea următoare:
- comandantul grupei stabileşte aliniamentul de plecare la
verificare şi direcţia de verificare prin adunarea grupei în linie şi indicând fiecărui
pionier direcţia de deplasare după reperele stabilite;
- în faţă pe direcţia stabilită se deplasează doi pionieri (nr. unu şi
doi) având sonde sau detectoare cu care verifică o fâşie lată de 3 m; pionierul cu
soţ (nr. doi) trage după sine o bandă (panglică) lungă de 15-20 m;
- după prima echipă de pionieri, după ce aceştia au înaintat 5-10
m, eşalonat spre dreapta (orientându-se după banda alb-roşu) începe verificarea o
altă echipă care verifică de asemenea o fâşie lată de 3 m; pionierul cu soţ trage
după sine o bandă (panglică) lungă de 15-20 m;
- comandantul grupei se deplasează la mijlocul fâşiei cercetate la
5-10 m înapoia ultimilor pionieri; tot aici se vor găsi 1-2 pionieri care asigură cu
foc pionierii care lucrează.
- la descoperirea (detectarea) primei mine toată grupa se opreşte;
semnalul de oprire se transmite cu ajutorul benzii alb-roşu (prin tragere) sau prin
voce;
- comandantul grupei se deplasează la mină, examinează mina,
fixează un steguleţ roşu în dreptul minei descoperite, se retrage împreună cu echipa
şi la 5- 6 m de mină instalează un indicator de zonă minată;
- echipa care a ieşit din terenul minat continuă verificarea
terenului pe o fâşie de 3 m, eşalonat dreapta de echipa care este în curs de
verificare;
- la descoperirea următoarelor mine de oricare dintre echipele de
pionieri, aceştia procedează la fel ca la prima mină;
190
- operaţiunile de verificare la minare a ternului de către echipe se
repetă până la verificarea totală a zonei de risc ordonate.
3
4
15m
10-
5
15m
10-
2 8
6
3m 3m 3m
Fig. 1 Acţiunea grupei de pionieri pentru verificarea la minare a terenului

prin procedeul fâşiilor succesive
1.- fâşie minată
2.- comandantul grupei;
3.- pionier cu detector de mine;
4.- pionier cu sondă;
5.- mină detectată şi marcată cu steguleţ roşu;
6.- aliniament de plecare
7.- bandă alb-roşu; 8. pionier care asigură cu foc pionierii care lucrează.
c) marcarea, împrejmuirea zonei de risc se face la ordinul
comandantului de grupă, prin instalarea de indicatoare, garduri de interzicere a
trecerii prin zonă începând de la prima mină descoperită, în sensul executării
verificării.
Raportarea – pe baza observaţiilor personale ale comandantului grupei şi ale
cercetaşilor, datele verificării se centralizează şi se întocmeşte raport la care se
anexează o schemă pe care se trec limitele barajelor explozive descoperite în zona
de risc, tipul minelor (mijloacelor explozive), procedee de plantare, locul
191
culoarelor descoperite; toate datele referitoare la amplasarea barajelor trebuie
legate de reperele existente în teren.
ANEXA NR.6
Art. 304
Organizarea şi modul de acţiune al grupei pentru

deminarea unei zone de risc terestru
1. Organizarea grupei: se împarte pe numere cu soţ şi fără soţ (în afară de

pionierul cu detector )
192
2. Modul de acţiune:
a) pe terenul ce urmează a fi cercetat se execută o reţea de culoare. Se
execută mai multe culoare principale cu lăţimea de 6..8 m, care constituie
aliniamentul de unde subunitatea începe cercetarea şi apoi deminarea;
b) paralel şi perpendicular pe culoarul principal se execută culoare
ajutătoare late de 4…5 m şi la 160…200m distanţa unul de altul;
c) culoarele principale şi ajutătoare se marchează la fiecare 20…25 m
cu jaloane şi se numerotează, numerele fiecărui culoar înscriindu-se pe indicatoare
instalate la intersecţiile culoarelor;
d) pentru executarea culoarului principal sau a două culoare ajutătoare
se destină de regulă o grupă de pionieri, iar lucrările se desfăşoară în ordinea
următoare:
- 2…4 pionieri, în funcţie de lăţimea culoarului , deplasându-se
eşalonat la 25…30 m, verifică fiecare, cu ajutorul sondelor fâşii de teren de 2…2,5
m lăţime;
- pionierul cu detectorul, deplasându-se la 25…30 m în urma
pionierilor din faţă verifică a doua oară întregul culoar;
- 1…2 pionieri marchează culoarul executat;
4-5 m
- fiecărui Culoare 2-2,5 m direcţia de deplasare după

pionier i se indică Culoarereperele
secundare ajutătoare
stabilite din timp si aflate pe culoarul opus;
- numerele fără soţ verifică câte o fâşie de 2..2,5 m;
- când numerele fără soţ ajung la 20…25 m depărtare de culoarul
principal, încep verificarea numerele cu soţ.
4-5 m 4-5 m
160-200 m
Nr. 1
Nr. 3
Nr.5
Nr.6 6
Nr. 2
Nr.4
20-25 m
6-8 m
160-200 m
Culoar principal
193
Fig.1 Schema de lucru a grupei pentru deminarea terenului prin
procedeul culoarelor paralele
ANEXA NR. 7
Cap. IX
NORME APROXIMATIVE DE LUCRU
PIVIND PLANTAREA MINELOR ANTIBLINDATE
Plantarea minelor - bucăţi mine / 1 zi (noapte)

Nr Denumirea Timpul pentru În 1 oră Ziua în 10 Noaptea
crt lucrărilor plantarea unei (buc. ore (8 ore de în 5 ore
194
(4 ore de
mine de către lucru
mine) lucru
un pionier efectiv)
efectiv)
0 1 2 3 4 5
I. Plantarea minelor
antiblindate
Plantarea în locaşuri
(inclusiv mascarea) a
minelor antişenilă în
afara contactului cu
1
inamicul-ziua
-plantarea manuală 10 36 300 -
-plantarea cu ajutorul - 200 800 (în 4 -
unui distribuitor – intrări în
plantator de mine câmpul de
mine)
Plantarea la suprafaţa
terenului a minelor
antişenilă în afara
contactului cu
inamicul-ziua
2
-plantarea manuală 5 75 600 -
-plantarea cu ajutorul - 400 (în 2 1600 (în 8 -
unui distribuitor de intrări în intrări în
mine câmpul câmpul de
de mine) mine)
minelor antişenilă în
3 15 24 - 100
faţa limitei dinainte
în prezenţa
inamicului-noaptea
4 minelor antipodea în 20 18 150 -
afara contactului cu
inamicul-ziua
NOTA:
1. La stabilirea normelor pentru plantarea minelor antiblindate pe timp de zi
( pct. 1, 2, şi 4) s-a socotit timpul necesar pentru aducerea minelor de la o distanţă
de cel mult 150 m şi că săparea locaşelor se execută în pământ vegetal, în condiţii
de vară. În cazul când lucrul se execută noaptea, timpul pentru plantarea unei mine
prevăzut la col.3 se măreşte cu 20….50o/o , numărul de mine ce se plantează de o
grupă de pionieri – col.4,5,6 – se reduce în mod corespunzător cu 20….50o/o .
195
2. În cazul plantării minelor pe limita dinainte s-a considerat că minele se
află adunate în tranşeea întâi.
3. La stabilirea normelor de plantare cu ajutorul distribuitorului de mine s-a
considerat că plantarea se execută cu un distribuitor de mine la o grupă, incluzând
şi timpul pentru încărcarea containerului cu mine şi deplasarea până la o distanţă
de aproximativ 5 km.
4. Norma aproximativă medie pentru plantarea unei mine de către un pionier
s-a luat ţinându-se seama de durata de timp reală pentru lucru: în cazul zilei de
lucru de 10 ore s-au considerat 8 ore de lucru, în cazul perioadei de lucru de 5 ore
(noaptea) s-au considerat 4 ore de lucru (adică excluzându-se pauzele).
5. Norma medie pentru plantarea unei mine antiblindate asigurată împotriva
deplantării, pe timp de zi, în condiţii de vară, este de 25….30 minute.
ANEXA NR. 8
Cap. X, XI
NORME APROXIMATIVE DE LUCRU PRIVIND CERCETAREA ŞI
ÎNLĂTURAREA BARAJELOR EXPLOZIVE
ŞI PENTRU DEMINAREA TOTALĂ A TERENULUI
196
Nr. Denumirea
Efective Norma de lucru
Crt. lucrărilor
Cercetarea pe o direcţie a unui
câmp de mine al inamicului, în
1 1 grupă 3….4 ore
faţa limitei dinainte a apărarii -
noaptea
1 pionier 2 ha/zi
2 Verificarea la minare a terenului
1 grupă 12 ha/zi
Verificarea la minare şi
deminarea terenului în raioanele
de dispunere (în condiţiile Până la 2,5
3 1 companie
verificării şi deminării numai a km2/zi
locurilor unde sunt dispuse
trupele şi a drumurilor)
Verificarea la minare şi
4 deminarea unui drum cu lăţimea 1 pluton 1 km/oră
de 10…12m
Executarea unui culoar, cu
lăţimea de 8….10m şi adâncimea 4…5ore (un
5 de 100m, manual în faţa limitei 1 grupă culoar într-o
dinainte în prezenţa inamicului- noapte)
noaptea
Lărgirea unui culoar cu lungimea
de 100m cu ajutorul
încărcăturilor alungite aşezate
6 de-a lungul limitelor culoarului 1 grupă 3….4 ore
sau perpendicular pe axul
culoarului (fără confecţionarea
suporţilor sau cărucioarelor)
Deminarea câmpurilor de mine 1 pionier 0,05 ha/zi
7
ale inamicului 1 grupă 0,3 ha/zi
ANEXA NR. 9
Art. 304
FIŞA RAPORT ASUPRA DEPLANTĂRII

MINEI (MINELOR) CU ACŢIUNE ÎNTÂRZIATĂ (CURSĂ)
1. Denumirea şi locul obiectivului………………………………………….

197
………………………………………………………………………………………
2. Tipul minei, percutorului, contactorului…………………………………..
………………………………………………………………………………………
3. Cand s-a deplantat (an, luna, zi, ora, minut)……………………………..
4. Timpul cât mai avea până la explozie …………………………………….
5. Tipul asigurării la deplantare……………………………………………
6. Denumirea explozivului şi greutatea………………………………………
7. Mina, percutorul (contactorul) s-au predat……………………………….
8. Explozivul s-a predat…………………………………………………..
9. Note explicative…………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………..
10.Locul şi schema plantării minei (minelor)
11.Deplantarea a fost executată de (unitatea, funcţia, grad, nume şi prenume
cu iniţiala tatălui şi semnătura)…………………………………………..
ANEXA NR. 10
Art. 304
RAPORT ASUPRA DEMINĂRII TOTALE
1. Raionul lucrărilor (harta, scara, foaia, coordonate)

……………………….……………………………………
198
2. Deminarea s-a executat în perioada de la (anul, ziua,luna)
………………………………………………..până la
………………………………………………………...
3. Suprafaţa de teren repartizată pentru
deminare………………………….km2
4. Suprafaţa de teren repartizată pentru verificarea la
minare……………..km2
5. Deminat…………………………..km2 suprafaţă
6. Cu ocazia deminării au rezultat:
Nr. Denumirea Descoperite Distruse Adunate la Observa
Crt. mijloacelor depozitul de ţii
campanie
1 Mine antiblindate
-proprii…………
-ale inamicului……
2 Mine antipersonal
-ale inamicului……
3 Mine cu acţiune
întârziată
4 Mine cursă………
5 Alte tipuri de
mine…………
7. Conturul suprafeţei deminate (schema la scara 1:50000 (1:100000) cu
marcarea conturului suprafeţei deminate)
8. Deminarea a fost executată de (unitatea, subunitatea, funcţia, gradul,
numele şi prenumele cu iniţiala tatălui şi semnătura)……………………………..
199

Ge - 3 Baraje Explozive

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ge - 3 Baraje Explozive

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Colectiv de elaborare: Colonel Persecă Paul

PENTRU APROBAREA ,,Ge-3 BARAJE EXPLOZIVE.

Şeful Statului Major al Forţelor Terestre,

pentru instruirea unitară a personalului şi structurilor din Forţele

emite prezenta dispoziţie:

Art. 1 Se aprobă, ,,Ge-3 BARAJE EXPLOZIVE. INSTRUCŢIUNI

ŞEFUL STATULUI MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE

CAPITOLUL II Mijloace folosite pentru executarea barajelor explozive……….16

CAPITOLUL III Mijloace pentru verificarea la minare,

CAPITOLUL IV Mine antiblindate ……………………………………………..55

CAPITOLUL V Mine antipersonal ……………………………………………...69

CAPITOLUL VI Mine speciale………………………………………………….82

CAPITOLUL VII Mine improvizate……………………………………………109

CAPITOLUL VIII Mine cursă……………………………………………120

CAPITOLUL IX Executarea barajelor explozive……………………………….127

CAPITOLUL XI Executarea culoarelor prin barajele explozive………………..148

CAPITOLUL XII Deminarea terenului (zonă de risc terestru)…………………160

Anexa nr. 1 Extras din Standard nr.________……………………………177

Art. 1 Barajele explozive sunt obstacole artificiale, dispuse în teren sau în

Art. 4 Barajele explozive constau în principal din:

Art. 5 - (1) Corespunzător diferitelor forme şi situaţii ale acţiunilor de luptă,

Art. 8 Mijloacele folosite pentru executarea barajelor explozive se pot grupa

Art. 9 Din categoria mijloacelor explozive fac parte:

Art. 10 Mina este un complet, alcătuit dintr-o încărcătură de exploziv şi un

Art. 11 - (1) După destinaţie, minele se împart în:

3. Principalele părţi componente ale minelor

Art. 19 O mină este compusă în general din următoarele părţi componente:

4. Principii generale privind plantarea minelor

Art. 23 - (1) Plantarea unei mine cuprinde totalitatea operaţiunilor de

(4) Grosimea stratului de mascare, când se folosesc brazde de iarbă, trebuie

Art. 27 - (1) Minele antipersonal de tip fugasă explodează, de regulă, la

1. Tarus de plantare; 2. Corpul minei; 3. Mecanismul de percutie; 4. Splint;

Fig. 4 Schema plantării minei antipersonal cu schije cu o singură ramură a sârmei

1. Mina plantata; 2. Tarusi de anorare; 3.Sârma de tractiune; 4. Distantierul cu carabina si bucla.

Art. 36 Mijloacele pentru dispersare şi plantare sunt destinate pentru

2. Clasificarea mijloacelor pentru dispersare şi plantare

Art. 37 – (1) După modul de lucru se împart în :

3. Mijloace din înzestrare

Art. 41 Mijlocul de bază folosit pentru executarea mecanizată a barajelor

Fig. 6 DPM-4 –vedere laterală

e) jgheabul de ghidare (fig. 7), construcţie metalică sudată cu secţiune

f) mecanisme de ridicare-coborare pentru: jgheabul de ghidare

Art. 47 - (1) Mijloacele manuale folosite pentru verificarea la minare a

1. Detectorul de metale la adâncime DMA - 1

Art. 48 DMA - 1 este destinat pentru detectarea minelor metalice şi celor

Art. 51 DT-3 este destinat pentru detectarea minelor metalice îngropate în

Fig. 8 Detectorul tranzistorizat DT -3

Fig. 9 Tija prelungitoare a detectorului de mine tranzistorat

Art. 56 - (1) În completul de minare-deminare se găsesc două tipuri de

Fig. 10 Sonda scurtă (schiţă)

Fig. 11 Sonda lungă demontabilă(schiţă)

Art. 59 - (1) Ghearele de pisică se confecţionează cu două, trei sau patru

Fig. 12 Gheara de pisică cu 4 braţe rabatabile (reprezentare axonometrică)

Fig. 13 Gheara de pisică cu 2 braţe (schiţa-principiu de utilizare )

(5) Pentru scoaterea din mină a mecanismului de percuţie, înainte ca mina să

Art. 61 - (1) Pe timpul efectuării lucrărilor de cercetare sau de deminare,

Câmp de mine Suport panou

Fig. 15 Marcarea culoarelor şi a câmpurilor de mine cu ajutorul CMCC

1. Dragorul de mine D-5 M

Art. 63 Destinaţia. Se foloseşte la executarea culoarelor în câmpurile de

t) transportul dragorului se face după cum urmează: un complet de dragor