Tema 1.1

SERVICIU SPRIJIN DE LUPTĂ 1 (Modululu pregătirea geniu)
locotenent-colonel Ion GODOROJA
CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

DISCIPLINA: SERVICIU SPRIJIN DE LUPTĂ 1

(modulul pregătirea Geniu)
cuprinde teoria şi practica organizării şi îndeplinirii de către subunităţi a diferitor
misiuni de geniu precum şi asigurarea genistică a acţiunilor de luptă
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI:

OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCIPLINEI

1. La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
Studentul trebuie să ştie:
bazele de geniu;
structura organizatorică, posibilităţile subunităţilor de geniu, tehnică de geniu şi principiile de folosire a lor;
misiunile (sarcinile) asigurării genistice şi posibilităţile subunităţilor de diferite genuri de arme la
îndeplinirea acestor misiuni;
destinaţia, componenţa, caracteristicile de protecţie şi succesiunea (ordinea) executării lucrărilor de
fortificaţie;
materialele şi mijloacele de mecanizare întrebuinţate la amenajarea genistică a poziţiilor şi raioanelor
ocupate de subunităţi;
destinaţia, componenţa şi modul de întrebuinţare a mijloacelor de mascare confecţionate în industrie şi
pregătite în trupe;
modul şi procedeele de confecţionare a măştilor şi a machetelor cu forţele şi mijloacele trupelor;
destinaţia, clasificarea şi caracteristicile tactico – tehnice a armamentului, muniţiilor şi a barajelor genistice;
principalele modele de mine cu care sunt dotate forţele armate, procedeele şi modul de plantare şi
deplantare a lor;
procedeele de trecere a barajelor genistice;
substanţele explozive, mijloacele de dare a focului şi accesoriilor folosite la lucrările de distrugere în trupe;
regulile de manipulare a substanţelor explozive şi procedeele de explozie;
caracteristicile tactico – tehnice ale tehnicii de trecere şi parcurilor de pontoane;
mijloacele de aprovizionare cu apă a trupelor.

OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCIPLINEI

2. La nivel de aplicare:
Studentul trebuie să poate:
să aleagă locul, să fixeze şi să traseze în teren lucrările de fortificaţie pentru săparea lor
cu ajutorul diferitor mecanisme şi instrumente manuale;
să amenajeze şanţuri – adăpost, adăposturi, locaş individuale pentru executarea focului
şi observării;
să ascundă de cercetarea inamicului acţiunile subunităţilor sale, adoptând terenul şi
folosind procedeele tehnice şi mijloacele de mascare;
să planteze şi să neutralizeze principalele modele de mine, care se află în dotarea
trupelor;
să execute trecerea peste barajele genistice;
să pregătească amorse, încărcături de exploziv şi să execute explodarea lor;
să organizeze trecerea cu ajutorul mijloacelor de trecere peste cursurile de apă din zonă
şi întrebuinţînd materialele din zonă;
să organizeze trecerea şi forţarea cursurilor de apă cu ajutorul mijloacelor din dotare şi
din zonă;
să aprovizioneze, să dobândească, să distribuie şi să păstreze apa.

ÎNTREBĂRI ???

Tema 1: Subunităţile de geniu

Lecţia 1: Principii generale
PROBLEMELE DE STUDIU:
1. Natura şi caracteristicile viitorului conflict
2. Locul şi rolul subunităților de geniu
3. Sprijinul de geniu
4. Structuri de geniu din Forţele Terestre
5. Principii de întrebuinţare a subunităților de

geniu în operaţiile Forţelor Terestre

OBIECTIVELE:
LA SFÎRŞITUL LECŢIEI STUDENŢII VOR FI ÎN MĂSURĂ
SĂ:
Să definească destinaţia subunităţilor de sprijin genistic;
Să identifice/determine locul și rolul subunităților de geniu;
Să analizeze principale misiuni ale asigurării de geniu;
Să dezvolte abilităţi de organizare autodisciplină şi curaj.
BIBLIOGRAFIA:
Instrucţiuni pentru executarea lucrărilor genistice de către trupele de toate armele
ed.Bucureşti – 1981
Manualul „Pregătirea de geniu” ed. Chişinău 200

√ 1. Natura şi caracteristicile viitorului conflict


Noile forme de vulnerabilităţi, riscuri şi ameninţări la adresa securităţii statelor, determină

modelarea mediului operaţional actual.
Riscurile de natură asimetrică se diversifică şi se amplifică în intensitate şi ca arie de
manifestare, iar prevenirea şi contracararea acestora constituie o responsabilitate comună a
tuturor statelor.
Cu toate că este dificil de prezis natura viitoarelor conflicte, este cert că forţele de răspuns
vor fi capabile să acţioneze împotriva unor forţe atipice în medii expediţionare, întrunite şi
multinaţionale, exploatând toate oportunităţile pentru realizarea scopurilor propuse.
Pentru majoritatea forţelor inamice, tendinţa va fi să se angajeze într-un război asimetric,
exploatând o gamă largă de capacităţi, de la dispozitive explozive improvizate până la arme
moderne antiblindate şi aruncătoare.
Astfel, acestea vor încerca să producă victime fără discriminare, să atragă forţele aliate
într-un teren defavorabil, să atace pe toată adâncimea dispozitivului propriu şi să utilizeze
orice mijloc pentru a diminua voinţa şi moralul forţelor noastre.
Comandanţii vor fi capabili să planifice şi să conducă atât operaţiile specifice războiului
convenţional, cât şi cele de stabilitate şi de sprijin.
Pentru aceasta, structurile de geniu din compunerea forţei întrunite trebuie să fie în măsură
să facă faţă spectrului larg al diverselor provocări, prin asigurarea gamei diversificate de
capabilităţi operative şi tehnice.

Apariţia unei ameninţări asimetrice efective a schimbat fundamental cadrul operaţional.

Creşterea tendinţei de a acţiona în apropierea centrelor populate cere genişti cu capacităţi
de specialist, care să poată fi dezvoltate sau modificate în funcţie de posibilele misiuni.
Vehiculele cu mobilitate şi protecţie sporită destinate acestor misiuni, trebuie să facă faţă
unui astfel de mediu ostil.
Structurile de geniu trebuie să elaboreze tehnici, tactici şi proceduri mai eficiente pentru
protecţia forţelor împotriva multiplelor ameninţări, inclusiv a actelor sinucigaşe cu bombă.
Sarcinile de geniu necesită un volum mare de forţă de muncă, resurse şi timp, identificarea
din timp a cerinţelor sprijinului de geniu va ajuta la stabilirea constrângerilor importante la
toate nivelurile, de la cel strategic până la cel tactic.
În plus, geniştii trebuie să fie consultaţi în procesul de selecţie a obiectivelor/ţintelor pentru
ca spaţiul de luptă să fie stabilit şi pregătit în conformitate cu intenţia comandantului.
Recomandările geniştilor trebuie să fie valabile pentru toate armele/specialităţile, iar
implicarea lor în operaţiile expediţionare va fi considerabilă.
Forţele de geniu sunt indispensabile pentru o astfel de angajare şi sunt adesea folosite
pentru a acţiona în grupuri mici, organizate pentru misiune, pe perioade scurte de timp,
reorganizându-se atunci când este necesar.
Forţele de geniu trebuie să îndeplinească sarcini de aprovizionare, inclusiv cu apă şi
electricitate, atât pentru nevoile militarilor cât şi ale civililor.

ÎNTREBĂRI ???

√ 2. Locul şi rolul subunităților de geniu


În cadrul Forţelor Terestre, locul forţelor de geniu depinde de structura în

sprijinul căreia acţionează, de misiunile acesteia şi de sarcinile genistice
încredinţate.
Din punct de vedere funcţional, structurile de geniu pot face parte din forţele
dislocabile sau din forţele de generare-regenerare.
Din punct de vedere acţional, structurile de geniu se găsesc în cadrul forţelor de

sprijin de luptă.
Rolul forţelor de geniu constă în consilierea şi asigurarea:

sprijinului pentru realizarea mobilităţii;
sprijinului pentru realizarea contramobilităţii;
sprijinului pentru menţinerea capacităţii operaţionale;
sprijinului de geniu general.

FUNCŢIUNI SPRIJINUL DE GENIU DE LUPTĂ SPRIJINUL DE GENIU AL FORŢEI
ROLURI Mobilitate Contramobilitate Menţinerea capacităţii Sprijin de geniu general

operaţionale
Operaţii împotriva minelor Obstacole (inclusiv plantarea Lucrări genistice de

minelor) protecţie a forţei (inclusiv Facilităţi pentru camparea
fortificaţii) trupelor
Treceri peste văi adânci

Lucrări de distrugeri Lucrări de ascundere şi Aproviziona-rea cu apă şi
inducere în eroare electricitate
(inclusiv poduri)
SARCINI
Amenajări genistice pentru
Sprijinul aviaţiei înaintate Blocarea drumurilor executarea focului curăţarea mecanismelor
explozive/
deminare
Amenajarea şi Sprijinul protecţiei împotriva Sprijinul operaţiilor aeriene
întreţinerea drumurilor efectelor armelor CBRN
OPERAŢII LA CONTACT OPERAŢII ÎN AFARA CONTACTULUI
ALTE ACTIVITĂŢI DE SPRIJIN

IMPORTANTE Cercetare de geniu Scufundări (scafandri) Informaţii
genistice

Este important de remarcat faptul că în prezent sprijinul de geniu de luptă, asigurat de structuri de
geniu din forţe luptătoare, se execută în sprijinul operaţiilor terestre, aeriene sau navale.
Odată cu creşterea vitezei de execuţie a lucrărilor genistice, pe baza elementelor prefabricate, care pot
presupune şi un anumit grad de improvizaţie, este posibilă îndeplinirea cerinţelor tactice în termen scurt.
În ceea ce priveşte sprijinul de geniu al forţei acesta va fi concentrat pe operaţiile pre/post conflict şi în
operaţiile din spate pe timpul conflictelor armate.
Este un domeniu care poate implica un grad mai mare de interferenţă a rolurilor sprijinului de geniu, iar
sarcinile de geniu vor fi de durată, bazate pe soluţii anterior proiectate şi executate cu un scop predefinit.
Este posibil ca îndeplinirea cerinţelor operaţionale pe termen lung, prin diversitatea sarcinilor de geniu,
să se facă în sprijinul tuturor categoriilor de forţe, nu numai pentru Forţele Terestre. De exemplu,
lucrările genistice de infrastructură pot fi o componentă a sprijinului de geniu al forţei întrunite.
Lucrările genistice se execută în ritmul planificat numai dacă echipamentul, materialele şi rezervele
necesare sunt disponibile atunci când este nevoie de ele.
Resursele trebuie aduse la locul cerut, în ordinea corectă şi la timpul oportun. Unele resurse pot fi
descentralizate şi păstrate asupra unităţilor, dar altele, în mod deosebit cele mai rare, trebuie păstrate sub
un control central pentru a putea fi folosite la momentul şi în locul în care sunt necesare.
Dacă resursele sunt păstrate la distanţă în spate, aprovizionarea promptă este mai dificilă; dacă sunt
prea în faţă, deplasarea lor laterală întâmpină greutăţi.
 În mod similar, dacă controlul resurselor este exercitat de la un nivel prea înalt este posibilă întârzierea
aprovizionărilor; dacă controlul este la un nivel prea mic, livrarea nu se face în baza celor mai bune
informaţii.

ÎNTREBĂRI ???

√ 3. Sprijinul de geniu


Sprijinul de geniu este o componentă a sprijinului operaţiei

întrunite şi constă în totalitatea sarcinilor de geniu care se planifică,
organizează şi execută în sprijinul forţelor participante la lupta
armată, la operaţiile de stabilitate şi de sprijin precum şi la cele
intermediare.
Sprijinul de geniu este necesar la toate eşaloanele şi nivelurile

operaţiilor, iar în funcţie de locul din zona de operaţii în care este
executat, poate avea două funcţiuni:
sprijin de geniu de luptă;
sprijin de geniu al forţei.

Sprijinul de geniu de luptă cuprinde sarcinile de geniu

asociate cu sprijinul direct pentru operaţiile curente sau
imediate, în zona operaţiilor de la contact şi are drept scop
menţinerea/accelerarea ritmului operaţiei şi îndeplinirea
cerinţelor tactice pe termen scurt.
 Sprijinul de geniu de luptă are un rol deosebit în

asigurarea mobilităţii şi menţinerea capacităţii operaţionale
a forţelor proprii, precum şi în executarea sarcinilor de
contramobilitate pentru a împiedica manevra liberă a
forţelor inamice.

Sprijinul de geniu al forţei cuprinde acele sarcini de geniu

executate în sprijinul indirect al operaţiilor curente şi viitoare, în
zona operaţiilor din afara contactului, care asigură pregătirea
deliberată şi pe termen lung a zonei de operaţii, precum şi
susţinerea forţelor pe parcursul tuturor fazelor operaţiei.
Rolurile sprijinului de geniu se manifestă în domeniile:
mobilităţii;
contramobilităţii;
menţinerii capacităţii operaţionale;
sprijinului de geniu general.
Pentru îndeplinirea acestor roluri în sprijinul misiunii forţei
întrunite, structurile de geniu execută sarcini care pot fi prevăzute
explicit sau pot fi deduse din planuri, ordine şi anexe.

Sprijinul de geniu pentru realizarea mobilităţii. Forţele luptătoare au nevoie de

posibilitatea de a se mişca rapid şi liber în zona de operaţii pentru a-şi îndeplini misiunile
lor de bază.
Mobilitatea este necesară pentru a se asigura concentrarea efortului şi desfăşurarea
rapidă în scopul angajării inamicului sau dezangajării de acesta.
În contextul noului cadru operaţional, operaţiile de contramobilitate ale inamicului,
indiferent de tip, se axează, pe oprirea sau încetinirea forţelor, astfel încât să le fixeze în
zona ţintă sau, pe limitarea libertăţii de manevră.
Pentru a îndeplini acest tip de misiuni inamicul va folosi mijloacele aeriene, navale şi
terestre de orice tip, inclusiv dispozitivele explozive standardizate şi improvizate (IEDs).
Obstacolele naturale şi distrugerea infrastructurii vor fi de asemenea folosite pentru
mărirea eficienţei obstacolelor realizate, căutând să restrângă posibilităţile de mobilitate
ale forţelor proprii.
Mediul urban reprezintă un mediu favorabil pentru dezvoltarea de către inamic a unei
game de noi ameninţări şi oportunităţi distructive fapt ce solicită din partea forţelor aliate
conceperea şi realizarea unor vehicule de geniu şi soluţii tehnice pentru a face faţă cu
eficienţă acestor potenţiale provocări împotriva mobilităţii.

Forţele proprii încercă să ocolească sau să depăşească obstacolele

şi să menţină mobilitatea, folosind propriile resurse disponibile.
Pentru a se menţine ritmul şi iniţiativa, în operaţiile care presupun
manevra, la întâlnirea obstacolelor se întreprind următoarele
acţiuni:
ocolirea obstacolelor;
trecerea peste obstacole cu mijloacele din dotare;
desfăşurarea forţelor specializate pentru trecerea obstacolelor.
Menţinerea ritmului şi a mobilităţii la întâlnirea unui obstacol,
amplasat sau nu de inamic, depinde de următorii factori:
evaluarea din timp a eventualelor obstacole care se vor
trece;
descoperirea la timp şi cercetarea obstacolelor;
desfăşurarea forţelor într-un dispozitiv adecvat astfel încât
să depăşească obstacolele cât mai repede posibil;
proceduri şi antrenamente
CATEDRA ARTĂeficiente.
MILITARĂ
În sprijinul mobilităţii forţelor proprii, principalele sarcini de geniu

sunt:
trecerea văilor adânci, cu apă sau uscate;
operaţii de deminare: detectarea, cercetarea, marcarea, ocolirea,
traversarea şi deminarea zonelor;
operaţii împotriva obstacolelor: traversarea, ocolirea sau
reducerea obstacolelor, altele decât văile adânci sau zonele
minate;
refacerea şi construcţia drumurilor pentru deplasări tactice;
sprijinul aviaţiei înaintate prin construirea, repararea şi
întreţinerea infrastructurii de aerodrom la bazele de operare
înaintate, piste de decolare/aterizare, căi de rulaj, platforme: de
decolare-aterizare pentru elicoptere, de parcare şi mentenanţă, de
înarmare/dezarmare, punctele de aprovizionare şi realimentare;
executarea distrugerilor pentru realizarea mobilităţii.
 Sprijinul de geniu pentru realizarea contramobilităţii. Operaţiile de

contramobilitate afectează capacitatea inamicului de a executa fără restricţii manevre
interzicându-i acestuia posibilitatea de a se folosi de caracteristicile terenului.
De asemenea aceste operaţii pot reduce efectul superiorităţii numerice a unui atacator şi îl
pot canaliza în zone unde poate fi înfrânt.
Planificarea contramobilităţii trebuie de asemenea să ţină cont de necesităţile de manevră
ale forţelor proprii.
Dezvoltarea planificată a unei varietăţi de sisteme tehnologice avansate bazate pe muniţii
dispersate, împreună cu elemente de tip autoneutralizare şi autodistrugere, măreşte
semnificativ capacitatea forţelor proprii de a crea rapid o varietate de efecte de
contramobilitate corespunzătoare, letale sau neletale, pe tot spaţiul de luptă, modelându-l în
avantajul propriu.
O astfel de capabilitate este folositoare şi în alte situaţii îndeosebi în mediul urban.
Inamicul îşi poate spori mobilitatea pentru a obţine superioritate în ceea ce priveşte forţele
la un moment şi loc decisiv şi pentru a menţine ritmul operaţiilor.
Echipamentul inamicului poate fi conceput pentru a da posibilitatea forţelor acestuia să facă
faţă acestor cerinţe.
Trupele de geniu pot fi organizate şi înzestrate să ajute la menţinerea ritmului ridicat de
deplasare prin curăţirea şi menţinerea viabilităţii itinerarelor/drumurilor pentru înaintarea
unităţilor din toate armele şi specialităţile militare, inclusiv prin crearea de culoare prin
câmpurile de mine sau alte tipuri de obstacole precum şi prin traversarea văilor adânci.

Operaţiile de contramobilitate trebuie puse în balanţă pentru a întrerupe mobilitatea

inamicului, dar fără a limita propria capacitate de a executa manevre fără restricţii.
Obstacolele pot fi orientate în funcţie de teren, obiective sau situaţie.
Probabilitatea de a opera într-un mediu urban/teren închis impune o capacitate coerentă de
contramobilitate ca şi în alte zone de teren mai deschis, concomitent cu intenţia de a
direcţiona deplasarea inamicului în zone dinainte stabilite.
Pentru a putea realiza efectele cerute de comandant asupra manevrei inamicului,
planificarea obstacolelor urmăreşte pregătirea informativă a câmpului de luptă/IPB şi
procesele de estimare.
În cadrul acestora comandantul îşi exprimă intenţia privind integrarea obstacolelor de
către armele întruniteşi caută să menţină libertatea de manevră a forţelor proprii concomitent
cu împiedicarea manevrei inamicului prin întrerupere, întoarcere, fixare sau blocare.
Principalele sarcini de geniu pentru realizarea contramobilităţii sunt:
amplasarea obstacolelor prin utilizarea minelor, explozivilor, lucrărilor de fortificaţii
etc;
întărirea obstacolelor artificiale;
extinderea obstacolelor naturale;
ridicarea nivelului de sincronizare dintre arme/specialităţi privind valoarea
obstacolelor prin acoperirea acestora cu foc eficient.

Sprijinul de geniu pentru menţinerea capacităţii operaţionale include aspectele fizice

ale protecţiei personalului, armamentului şi materialelor împotriva efectului armamentului
inamic şi a diferitelor sisteme de detectare.
Poate include şi măsuri de ascundere şi inducere în eroare.
Inamicul poate folosi masiv puterea de foc pentru suprimare şi distrugere şi pentru a
intensifica şocul acţiunilor forţelor atacatoare.
Poate desfăşura o gamă largă de sisteme de supraveghere a zonelor şi de descoperire a
ţintelor.
Pe de altă parte, acesta poate folosi mijloace neconvenţionale cum ar fi oameni şi vehicule
care transportă dispozitive explozive inclusiv atacuri sinucigaşe.
Toate genurile de armă şi servicii sunt responsabile pentru protecţia imediată a propriilor
forţe.
Forţele de geniu întăresc măsurile de protecţie a unităţilor în limitele resurselor avute la
dispoziţie şi a priorităţilor ordonate de comandant.
Sprijinul de geniu se concentrează pe executarea sarcinilor care necesită deprinderi
speciale şi echipamente specializate.
Măsurile de protecţie încep cu folosirea acoperirilor şi posibilităţilor de ascundere naturale,
urmate de săparea şi amenajarea poziţiilor de luptă şi a lucrărilor de protecţie.

Pe timpul operaţiilor de stabilitate şi de sprijin proiectarea, asigurarea

resurselor şi construirea facilităţilor necesare pentru protecţia forţei,
inclusiv a campurilor, precum şi asigurarea utilităţilor, sunt în
responsabilitatea geniştilor.
Această sarcină importantă solicită o gamă largă de deprinderi şi
echipamente pentru protecţia forţei pentru a o face capabilă să execute
operaţii eficiente în tot spectrul de operaţii.
Principalele sarcini de geniu pentru menţinerea capacităţii operaţionale
sunt :
pregătirea şi amenajarea fortificaţiilor de campanie;
consolidarea şi executarea lucrărilor de infrastructură de protecţie,
incluzând protecţia colectivă împotriva armelor de distrugere în masă
chimice, biologice, radiologice şi nucleare/ADMCBRN;
ascunderea dispunerii şi acţiunilor forţelor proprii şi inducerea în
eroare a inamicului;
curăţirea câmpului de tragere.

Sprijinul de geniu general presupune activităţi de consiliere şi expertiză tehnică,

furnizarea de resurse şi forţă de lucru, altele decât cele furnizate de sprijinul de geniu de
luptă organic direct operaţiilor combative.
Acesta este concentrat predominant pe operaţiile pre/postconflict şi pe operaţiile din
spatele dispozitivului propriu pe timpul conflictului armat.
Poate implica un grad foarte mare de sprijin între categorii de forţe, iar sarcinile
genistice sunt, de regulă, de durată şi bazate, cu precădere, pe soluţii special proiectate şi
elemente prefabricate, care îndeplinesc o cerinţă operaţională pe termen lung.
Principalele sarcini ale sprijinului de geniu general sunt:
aprovizionarea cu apă în situaţii de urgenţă;
asigurarea energiei electrice;
sprijinul operaţiilor aeriene;
protecţia locală şi securitatea zonei de dispunere;
construcţia şi mentenanţa utilităţilor şi structurilor: căi de aprovizionare, poduri,
treceri, puncte de comandă, construcţii orizontale şi pe verticală, piste/ platforme de
aterizare pentru avioane/elicoptere;
participarea la înlăturarea efectelor ADMCBRN;
sprijinul naţiunii gazdă;
sprijinul misiunilor de reconstrucţie;
lucrări genistice de lungă durată.

ÎNTREBĂRI ???

√ 4. Structuri de geniu din Forţele Terestre



STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A BATALIONULUI DE GENIU

(O VATIANTĂ)

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A COMPANIEI DE GENIU

(O VATIANTĂ)

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A PLUTONULUI DE GENIU

(O VATIANTĂ)

BATALIONUL DE GENIU:
− o structură tip unitate de armă, având în compunere subunităţi

specializate pentru executarea misiunilor de sprijin genistic a
acţiunilor militare de amploare diferită la nivel operativ.
Pentru executarea misiunilor de asigurare genistică batalionul de geniu are în
componenţa sa subunităţi de diferită destinaţie şi anume:
de cercetare genistică;
de pionieri;
de pontonieri;
de treceri desant;
de maşini de drumuri;
de geniu-construcţii poduri;
de puitor de mine;
de mascare;
de aprovizionare de campanie cu apă ;
de deminare.

Companie pionieri este subunitatea batalionului

geniu destinată să asigure desfăşurarea acţiunilor de
sprijin genistic a acţiunilor militare executând:
baraje explozive, minarea şi distrugerea obiectivelor,
culoare prin barajele genistice, verificarea la minare
şi deminarea terenului şi obiectivelor.
Pe timpul luptei de regulă constituie detaşamentul
de distrugeri (DD).

Companie puitor mine este subunitatea batalionului

geniu destinată să asigure desfăşurarea acţiunilor de
sprijin genistic a acţiunilor militare executând: baraje
explozive, minarea şi distrugerea obiectivelor, culoare
prin barajele genistice, verificarea la minare şi
deminarea terenului şi obiectivelor.
Pe timpul luptei de regulă constituie detaşamente
mobile de barage (DMB).

Companie tehnică este subunitatea batalionului geniu

destinată să asigure desfăşurarea acţiunilor de sprijin genistic a
acţiunilor militare prin executarea:
fortificaţiilor de campanie de mare complexitate;
amenajarea şi deservirea punctelor de aprovizionare cu
apă;
exploatarea şi prelucrarea lemnului;
amenagarea şi deservirea genistică a punctelor de
comandă;
asigurarea viabilităţii drumurilor de luptă;
amenajarea şi deservirea trecerilor peste obstacole;
 realizarea misiunilor complexe de mascare.

Companie treceri este subunitatea

batalionului geniu destinată să asigure
desfăşurarea acţiunilor de sprijin genistic a
acţiunilor militare conform specialităţii de
trcere peste cursuri de apă.

Pluton deminare este subunitatea

batalionului geniu destinată să asigure
desfăşurarea acţiunilor de sprijin genistic a
acţiunilor militare conform specialităţii EOD.

Pluton cercetare geniu este subunitatea batalionului

geniu destinată să asigure desfăşurarea acţiunilor de sprijin
genistic a acţiunilor militare executând: cercetarea geniu a
terenului şi inamicului, precum şi cercetarea obiectivelor şi
cursurilor de apă.
Pe timpul luptei de regulă constituie posturi de observare
geniu (P.O.Ge) şi patrule de cercetare geniu (P.Cc.Ge.).
Comandantul de pluton poate coordona şi controla
eforturile cercetării şi măsurile împotriva mijloacelor de
cercetare ale inamicului, precum şi alte sarcini stabilite de
comandantul batalionului.

Pluton transmisiuni este subunitatea care

desfăşoară acţiuni de asigurare a
comunicaţiilor pentru comandamentul, statul
major şi subunităţile batalionului, precum şi
asigurarea acţivităţii punctelor de comandă.
El se dispune de regulă în cadrul PC.

Compania logistică este subunitatea care

asigură sprijinul logistic al batalionului.
Compania logistică este constituită din
subunităţi destinate să realizeze sprijinul
logistic al acţiunilor prin desfăşurarea de
activităţi specifice de pază şi deservire,
aprovizionare, transport, depozitare şi
mentenanţă.

Punctul medical este subunitatea care

asigură sprijinul medical, veterinar şi
protecţia epidemiologică al batalionului.

ÎNTREBĂRI ???

√ 5. Principii de întrebuinţare a subunităților de


 Întrebuinţarea structurilor de geniu constituie parte integrantă a planului de operaţii de

la toate nivelele.
Forţele de geniu trebuie incluse în procesul de planificare a operaţiei încă de la început,
pentru a se asigura optimizarea utilizării resurselor în sprijinul forţei întrunite.
Responsabilităţile comandanţilor structurilor de geniu pot fi îndeplinite prin comanda şi
controlul subunităţilor de geniu subordonate şi consilierea comandantului forţei întrunite,
astfel:
consilierea pe linie de geniu a comandanţilor, comandamentelor şi a structurilor
subordonate;
integrarea planurilor genistice în planurile de operaţie ale forţei;
coordonarea tuturor lucrărilor de geniu din dispozitivul operativ.
Fiecare ofiţer specialist de geniu din comandamentele forţelor luptătoare este angrenat într-
un lanţ funcţional.
Lanţul funcţional are rolul de a asigura angajarea şi utilizarea cât mai eficientă a forţelor şi
resurselor de geniu facilitând comunicarea pe orizontală şi pe verticală dintre comandanţii
structurilor de geniu şi cei ai forţelor sprijinite participante la operaţie.
Elemente ale planului privind întrebuinţarea forţelor de geniu interacţionează cu cerinţele
planului de operaţie.
Comandantul structurii de geniu trebuie să se asigure de existenţa unei depline coordonări
ale forţelor participante la misiune, în privinţa executării sarcinilor genistice.

- Întrebuinţarea forţelor de geniu în operaţiile Forţelor Terestre trebuie să

respecte următoarele principii:
organizarea forţelor de geniu în concordanţă cu cerinţele câmpului de

luptă – necesităţile operaţiei determină mărimea şi structura forţelor de geniu
ca un conglomerat de diferite specialităţi genistice; adesea este necesară o
combinaţie de diferite tipuri de subunităţi de geniu pentru realizarea balanţei
potrivite de capacităţi; această structură se poate schimba frecvent pe
parcursul operaţiei/luptei în funcţie de evoluţia acesteia;
prioritatea efortului principal – niciodată nu sunt suficiente forţe de geniu

pe câmpul de luptă pentru executarea tuturor sarcinilor de sprijin de geniu,
motiv pentru care acestea nu trebuie dispersate ci concentrate pentru a
asigura succesul efortului principal; forţele de geniu trebuie
organizate/concentrate în funcţie de nevoile misiunii şi nu după şabloane tip;

integrarea sprijinului de geniu cu manevra şi sprijinul de foc – schema

manevrei forţelor luptătoare determină schema operaţiilor; focul, manevra,
mobilitatea/ contramobilitatea formează o triadă; nici focul şi nici manevra
nu sunt pe deplin eficiente dacă forţele nu se pot deplasa în funcţie de
nevoile operaţiei şi dacă manevra pe câmpul de luptă este îngreunată;
forţele de geniu acţionează de regulă înaintat pe câmpul de luptă pentru a
integra mobilitatea/contramobilitatea în această triadă;
anticiparea – operaţiile genistice curente trebuie să ajute operaţiile

viitoare ale forţei întrunite; comandanţii unităţilor şi subunităţilor de geniu
trebuie să anticipeze viitoarele misiuni şi repoziţionări ale forţelor
luptătoare, dacă este necesar, pe timpul îndeplinirii misiunii curente; forţele
de geniu nu trebuie doar să-şi îndeplinească sarcinile curente ci trebuie să
le adapteze la intenţiile comandantului;

forţele de geniu nu se păstrează în rezervă – subunităţile organice de

geniu destinate susţinerii manevrei forţelor nu rămân cu forţele proprii când
acestea sunt în afara luptei/în rezervă; forţele de geniu rămân în afara luptei
numai atât cât este necesar să se refacă după acţiunile majore; ele sunt date
sub control operaţional, comandă tactică, control tactic al forţelor ce
acţionează pe direcţia principală de efort; planurile trebuie să asigure
întoarcerea/ regruparea la timp a forţelor de geniu înaintea manevrei
principale de introducere în luptă a forţelor, pentru a se asigura pregătirea şi
integrarea adecvată;
asigurarea unei logistici corespunzătoare pentru susţinerea forţelor de

geniu – resursele sunt întotdeauna limitate; materialele, condiţiile locale şi
timpul restricţionează capacitatea forţelor de geniu de a executa sarcinile
specifice; sarcinile forţelor de geniu şi ale structurilor de sprijin logistic
trebuie planificate în detaliu, deoarece restricţionările de ordin logistic pot
limita gradul de folosire a forţelor de geniu;

eficienţa comenzii şi controlului/C2 – informaţiile oportune şi corecte

reprezintă un factor de putere; facilităţile C2 trebuie să funcţioneze pe
verticală şi pe orizontală; aceste facilităţi trebuie să contribuie la
supravegherea şi îndrumarea desfăşurării operaţiilor şi să asigure
transmiterea de rapoarte complete la timp;
folosirea tuturor resurselor locale – la nivel tactic improvizaţiile pot fi

necesare pentru a transforma pe loc materialele şi echipamentele pentru uz
militar; resursele naţiunii gazdă sunt benefice pentru realizarea sprijinului
de geniu general, în special în zona operaţiilor din spate; resursele locale
sporesc disponibilităţile structurilor de geniu şi permit mai multor forţe de
geniu să acţioneze avansat în câmpul de luptă.

ÎNTREBĂRI ???

Tema 1: Subunităţile de geniu

Lecţia 1: Principii generale


OBIECTIVELE:
LA SFÎRŞITUL LECŢIEI STUDENŢII VOR FI ÎN MĂSURĂ
SĂ:
Să definească destinaţia subunităţilor de sprijin genistic;
Să identifice/determine uneltele, materialele şi elementele
întrebuinţate la amenajarea genistică a poziţiilor şi raioanelor de
dispunere a trupelor în diferite forme ale luptei;
Să analizeze principale de tehnică genistică;
Să dezvolte abilităţi de organizare autodisciplină şi curaj.
BIBLIOGRAFIA:
Instrucţiuni pentru executarea lucrărilor genistice de către trupele de toate armele
ed.Bucureşti – 1981
Manualul „Pregătirea de geniu” ed. Chişinău 200

ÎNTREBĂRI ???

Tema 1.1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 1.1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SERVICIU SPRIJIN DE LUPTĂ 1 (Modululu pregătirea geniu)

locotenent-colonel Ion GODOROJA

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

DISCIPLINA: SERVICIU SPRIJIN DE LUPTĂ 1

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCIPLINEI

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCIPLINEI

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Tema 1: Subunităţile de geniu

2. Locul şi rolul subunităților de geniu

4. Structuri de geniu din Forţele Terestre

5. Principii de întrebuinţare a subunităților de

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Manualul „Pregătirea de geniu” ed. Chişinău 200

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

√ 1. Natura şi caracteristicile viitorului conflict

2. Locul şi rolul subunităților de geniu

4. Structuri de geniu din Forţele Terestre

5. Principii de întrebuinţare a subunităților de

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Noile forme de vulnerabilităţi, riscuri şi ameninţări la adresa securităţii statelor, determină

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Apariţia unei ameninţări asimetrice efective a schimbat fundamental cadrul operaţional.

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

1. Natura şi caracteristicile viitorului conflict

√ 2. Locul şi rolul subunităților de geniu

4. Structuri de geniu din Forţele Terestre

5. Principii de întrebuinţare a subunităților de

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

În cadrul Forţelor Terestre, locul forţelor de geniu depinde de structura în

Din punct de vedere acţional, structurile de geniu se găsesc în cadrul forţelor de

Rolul forţelor de geniu constă în consilierea şi asigurarea:

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

FUNCŢIUNI SPRIJINUL DE GENIU DE LUPTĂ SPRIJINUL DE GENIU AL FORŢEI

ROLURI Mobilitate Contramobilitate Menţinerea capacităţii Sprijin de geniu general

Operaţii împotriva minelor Obstacole (inclusiv plantarea Lucrări genistice de

Treceri peste văi adânci

OPERAŢII LA CONTACT OPERAŢII ÎN AFARA CONTACTULUI

ALTE ACTIVITĂŢI DE SPRIJIN

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

1. Natura şi caracteristicile viitorului conflict

2. Locul şi rolul subunităților de geniu

4. Structuri de geniu din Forţele Terestre

5. Principii de întrebuinţare a subunităților de

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Sprijinul de geniu este o componentă a sprijinului operaţiei

Sprijinul de geniu este necesar la toate eşaloanele şi nivelurile

sprijin de geniu de luptă;

sprijin de geniu al forţei.

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Sprijinul de geniu de luptă cuprinde sarcinile de geniu

 Sprijinul de geniu de luptă are un rol deosebit în

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Sprijinul de geniu al forţei cuprinde acele sarcini de geniu

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Sprijinul de geniu pentru realizarea mobilităţii. Forţele luptătoare au nevoie de

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Forţele proprii încercă să ocolească sau să depăşească obstacolele