MARELE STAT MAJOR AL ARMATEI NAŢIONALE

A REPUBLICII MOLDOVA

DIRECŢIA OPERAŢII

ATLASUL

SEMNELOR CONVENŢIONALE
 2

CHIŞINĂU 2000

Capitolul I

PRINCIPII GENERALE

1. Reguli generale

Semnele convenţionale şi abrevierile specifice domeniului militar se

vor folosi pentru redarea manuală sau automatizată pe documente sau ecrane
a situaţiei şi acţiunilor trupelor proprii şi ale inamicului (părţii adverse)*.
Semnele convenţionale sunt simboluri grafice întrebuinţate pentru a
reda unităţile**, tehnica şi acţiunile acestora pe hărţi, planuri, scheme sau alte
suporturi de informaţii.
Pentru diferite nevoi de reprezentare, semnele convenţionale pot fi
combinate, colorate, completate cu litere, cifre şi abrevieri.
Semnele convenţionale şi abrevierile ale căror reprezentări sunt
stabilite pe plan internaţional (Crucea Roşie, Semiluna Roşie, Protecţia civilă,
denumirea ţărilor etc.) se redau prin simbolurile respective.
Pentru desfăşurarea acţiunilor militare în cadrul ONU şi parteneriatului,
se vor întrebuinţa semnele convenţionale, abrevierile şi culorile ce sunt
stabilite sau se vor stabili de (conveni cu) organismul care coordonează
acţiunile.
Când se folosesc semne convenţionale, abrevieri şi culori altele decât
cele din prezentul regulament, semnificaţia acestora se va explica pe
documentele respective sub formă de legendă (notă).
Semnele convenţionale şi înscrisurile se redau pe hărţi (scheme), în
principiu, orientate paralel cu marginea de sus (jos) a acestora.
Gradul de detaliere şi mărimea semnelor convenţionale care nu se
reprezintă la scară, ale înscrisurilor, precum şi numărul de situaţii succesive
redate pe acelaşi document sunt în funcţie de scara hărţii (schemei),
imperativele conducerii şi ale lucrului de stat major, ele putându-se, totodată,
stabili de comandanţi (state majore) pentru fiecare situaţie în parte.

______________

* Prin “parte adversă”, în sensul prezentului regulament, se înţelege forţele care

marchează “inamicul” în exerciţiile şi aplicaţiile tactice.
 3
** Prin “unitate”, în sensul prezentului regulament, se înţelege structurile militare
destinate să desfăşoare acţiuni militare.

2. Câmpurile semnului convenţional

Câmpul reprezintă un loc amplasat în interiorul sau în jurul semnului

convenţional, în care se redau informaţii suplimentare printr-o combinaţie de
simboluri, litere, cifre şi/sau abrevieri.
Câmpul se caracterizează prin poziţia sa faţă de semnul convenţional şi
prin lungimea exprimată în numărul maxim de caractere alfanumerice ce pot
fi înscrise în acesta.
Poziţia şi lungimea câmpurilor sunt arătate în diagrama de mai jos;
cifrele reprezintă numărul maxim de caractere alfanumerice.

6
6
15 21
15 21
15 21
15 21
6
6

În fiecare câmp pot fi înscrise una sau mai multe informaţii, cu condiţia
ca lungimea maximă a câmpului să nu fie depăşită. Tipurile de informaţii
înscrise în acelaşi câmp se separă printr-o linie oblică.
La completarea câmpurilor laterale trebuie avut în vedere să nu se
depăşească limita superioară a semnului convenţional; limita inferioară a
acestuia poate fi depăşită.
Dacă informaţia este nesigură, se pune semnul întrebării.
Câmpurile semnului convenţional şi semnificaţia informaţiilor marcate
prin litere sunt prezentate în diagrama de mai jos şi în tabelul de la p. 9 – 17.

D
B C
W E
W A F / G
V H / J / K / L
T M / N / P
S
R

Q
4
 Nr. maxim
Litera de
Aplica-
câm- caractere Destinaţia Observaţii Exemple
bilitatea
pului alfanu-
merice
1 2 3 4 5 6
A - Indicator de rol (semn Toate
convenţional, abreviere semnele
pentru armă, specialitate, conven-
tehnică, activităţii, lucrări ţionale Unitate mecanizată
etc.)

Depozit de carburanţi-lubrifianţi pentru aviaţie

B 6 Semn convenţional de rang Unităţi Permite semnul
întrebării

Pluton de infanterie
?

Unitate de infanterie, probabil un batalion

C 6 Număr de mijloace Tehnică Permite semnul 4
întrebării

Patru tunuri antitanc

 6

1 2 3 4 5 6
D 6 Semn convenţional pentru Unităţi La nevoie
destinaţie specială

Unitate cu alcătuire temporară (grupare de forţe)

Batalion sub comandă naţională

Semn convenţional pentru reprezentarea unităţi
sub comandă naţională, neafectată unei alianţe

E 1 Informaţie nesigură (ne- Unităţi, Semnul întrebării.

confirnată) tehnică, Se pune în câmpul E,
elemente dacă întreaga ?
de dispo- informaţie este
zitiv nesigură. Batalion mecanizat, informaţie nesigură
Dacă numai unele
informaţii sunt
nesigure, semnul 3?
întrebării se pune în
câmpurile respective Compunere de infanterie, probabil Compania 3

2 ?

Compania 2 infanterie, eşalon superior

necunoscut
 7

1 2 3 4 5 6
F 3 Întăriri şi deficit Unităţi Întotdeauna între
paranteze
x
(+)
4
Brigada 4 întărită

(-)
1
Compania unu cu deficit
G 21 Adnotări Toate Informaţiile nu se
x
semnele transmit la alte
(+) Nec log leg
conven- eşaloane
12
ţionale
Brigada 12 I.Mc, cu adnotarea că trebuie să fie
cerut un ofiţer de legătura
H 21 Text liber. Toate Permite să fie semnul
Informaţii suplimentare care semnele întrebării
Nepotabilă
completează datele din alte conven-
câmpuri ţionale
Apă nepotabilă

x
(+)
10 1BTC
Brigada 10 Mecanizată, întărită cu un batalion de
tancuri
 8

1 2 3 4 5 6
J 2 Sursa şi gradul de Pentru Dacă este folosit şi
certitudine ale informaţiei inamic câmpul H. informaţia A1
din câmpul J se trece 15
prima Batalionul 15 infanterie, descoperit de sursa A,
grad de certitudine 1

K 5 Capacitate de luptă Unităţi Dacă este folosit şi

(combativă). câmpul H, informaţia
CC60
Se redă prim “CL” (“CC”) + din câmpul K se trece
două cifre care reprezintă prima
procentajul Batalion de infanterie motorizată, avînd o
capacitate combativă de 60%

Pierderi.
Se redau prin “P” + două P20
cifre care reprezintă
procentajul Batalion de infanterie, avînd pierderi de 20%

L 1 Tehnică de luptă în Tehnica de Semnul exclamării

funcţiune luptă a Tip nou!
inamicului

Staţie de radiolocaţie de tip nou în funcţiune

 9

1 2 3 4 5 6
M 21 Eşalonul superior Toate Permite semnul
(numerotaţia şi după caz, semnele întrebării.
natura şi valoarea convenţio Dacă se reprezintă mai 34 10 MC
acestuia) nale multe eşaloane, aces-
tea se separă prin linie Batalionul 34, din Brigada 10 Mecanizată
oblică.
Când se reprezintă
mai multe unităţi x
înregimentate, acestea
se separă prin cratimă. 2 (CA) 3(US)
Când pentru o unitate Brigada 2 Canadiană subordonată Diviziei 3 SUA
se reprezintă mai
multe eşaloane şi unul
din acestea este sărit,
numerotaţia următo-
2 2/6/3
rului eşalon este
redată în câmpul M, Plutonul 2, din compania 2, din batalionul 6, din
iar indicatorul de rang brigada 3
pentru acel eşalon este
trecut în câmpul H.
2 2-8

Compania 2, din batalionul 2, din brigada 8

 10

1 2 3 4 5 6
N 2 Indică tehnica de luptă a Tehnica de Numai pentru
inamicului cu literele “IN” luptă reprezentările
monocromatice, când IN
semnul convenţional
nu poate fi dublat. Tun antitanc inamic

P 21 Număr convenit. Pentru Se pune între

Se atribuie pentru inamic paranteze şi poate
desemnarea arbitrară a avea maximum trei
unităţilor, atunci când cifre (123)
informaţiile despre acestea
sunt incomplete sau
nesigure Batalion de tancuri denumit arbitrat 123

Q - Săgeată ce indică direcţia Toate Indică direcţia

deplasării. semnele generală, nu itinerarul x
conven- exact
ţionale 20

Punct de comandă al Brigăzii 2 Mecanizate în

deplasare spre est
R - Indicator de mobilitate Unităţi şi -
tehnică de
luptă

Compania de infanterie pe autovehicule pe roţi

 11

1 2 3 4 5 6
S 6 Tipul punctului de comandă Puncte de Permite semnul
comandă întrebării

în

Punct de comandă înaintat

T 15 Denumirea abreviată Unităţi Permite semnul

(numerotaţia) a unităţii. întrebării
Când batalionul (divizionul) 1
este înregimentat,
numerotaţia se desparte de Compania 1 infanterie
cea a eşalonului superior
prin cratimă

Baza 123

Baza 123 aprovizionare

1-32 I

Batalionul 1 din Brigada 3 infanterie (batalion

înregimentat)
 12

1 2 3 4 5 6
V 15 Date privind specificul Unităţi şi Poate fi o informaţie
misiunii unităţii sau tipul tehnică de complementară celei
tehnicii de luptă luptă prezentate în câmpul Pt (+)
T. 1
Permite semnul
întrebării Patrula constituită din pluton 1 infanterie întărit

D Înt.
2

Detaşament de întoarcere constituit din compania

2 infanterie
 13

1 2 3 4 5 6
W 15 Gruparea dată-oră. Toate Poate ocupa două
Se poate completa cu “de semnele câmpuri
la”, “Până la” pentru a convenţio- 03050500
preciza semnificaţia nale
grupului Punct de comandă al Batalionului Aprovizionare
şi Transport care întra în funcţie
la 3 mai, ora 05.00

0705200

Unitate care începe deplasarea la 7 mai, ora 20.00

De la 11050800
Pînă la 13051800
pers
Punct de decontaminare personal, în funcţie de la
11 mai, ora 08.00 pînă la 13 mai ora 18.00
 3. Întrebuinţarea culorilor

Pentru reprezentarea semnelor convenţionale şi abrevierilor se vor

folosi următoarele culori:
- albastru – pentru forţele proprii;
- roşu – pentru forţele inamicului;
- galben – pentru suprafeţele contaminate, atât la inamic, cât şi la
trupele proprii;
- verde – pentru obstacole, distrugeri şi câmpuri de mine proprii sau
ale inamicului;
- maro – pentru drumuri;
- - negru – pentru înscrisuri: antet, caracterul documentului, titulatură,
semnături, tabele etc.

Când întrebuinţează aceeaşi culoare pentru ambele părţi, conturul

semnelor convenţionale pentru inamic se reprezintă cu linii duble. Când
această reprezentare nu este posibilă. Lângă semnul convenţional se redă
“IN”.
Exemplu:

a) Tanc inamic IN b) Batalionul tancuri

al inamicului

Situaţia reală existentă la un moment dat (iniţială) se reprezintă prin

semne convenţionale trasate prin continue, iar acţiunile planificate, hotărâte
de comandant pentru trupele proprii şi apreciate de acesta ca probabile pentru
inamic, se redau cu linii întrerupte.
În cazul în care pe aceeaşi hartă (schemă) se trec mai multe situaţii
succesive ale forţelor proprii şi ale inamicului, pentru distingerea acestora,
fiecare se particularizează prin sublinierea abrevierilor şi dublarea conturului
semnelor convenţionale, prin linii întrerupte, punctate, haşuri etc. de aceeaşi
culoare cu acestea sau prin tente de aceeaşi culoare pentru ambele părţi.
Atunci când un element de dispozitiv nu îşi schimbă locul şi este
necesar să se reprezinte şi în următoarele situaţii, semnul convenţional al
acestuia se reliefează, de fiecare dată, corespunzător variantei alese pentru
situaţia respectivă, fără să se şteargă evidenţierile anterioare.

4. Întrebuinţarea abrevierilor
 15

Abrevierile se întrebuinţează pentru completare informaţiilor şi a

datelor referitoare la un semn convenţional sau la redactarea unor documente
sub formă de text.
Abrevierile (siglele) care completează semnul convenţional se înscriu
cu culoarea acestuia, fără însă a reprezenta punctul care marchează sfârşitul
prescurtării.
Abrevierile sunt aceleaşi atât pentru singular şi plural, cât şi pentru
cuvintele cu aceeaşi rădăcină, cu condiţia ca sensul acestora să fie clar.

Exemplu:
Batalion, batalioane: B.

Denumirile date grupărilor de forţe constituite temporar şi cele

onorifice ale unităţilor nu se abreviază.

Exemple:
Gruparea tactică “FĂCĂRAŞ”: G.Ta. “FĂCĂRAŞ”.
Brigada 4 Motorizată “MIHAI VITEAZUL”: Bg. 10 Mc.
“MIHAI VITEAZUL”.

Pentru a indica mai multe unităţi ale unui eşalon, acestea se redau sub
formă de fracţie, înscriindu-se la numărătordenumirea acestora, iar la numitor,
denumirea eşalonului din care fac parte.

Exemple:
Batalioanele 2 şi 3 infanterie din Brigada 4 infanterie B.2,3
I.Bg. 4 I.;

Indicarea numărului de unităţi de aceeaşi valoare se redă prin cifre.

Exemplu:
Două batalioane din Brigada 5 infanterie moto: 2B./Bg.5 I.Mo.

În situaţia în care se indică valoarea aproximativă a unor forţe se scrie

abrevierea “Apx.”.

Exemplu:
Aproximativ două batalioane de tancuri: Apx. 2 B.Tc.

5. Înscrierea termenilor calendaristici

 16

Ziua, luna, ora şi minutul se redau grupat, prin câte două cifre,
înscriindu-se, pentru numerele până la 10, cifra 0 în faţă fiecărui număr. Anul
se reprezintă printr-o grupă de 4 cifre.

Grupele de cifre se separă astfel:

- prin punct, între cele care reprezintă ziua şi luna, precum şi între cele
care reprezintă ora şi minutul;
- printr-un spaţiu de mărimea unui caracter, între grupurile de cifre care
reprezintă data (ziua şi luna)şi timpul (ora şi minutul), precum şi între acestea
şi cele care reprezintă anul.
Exemple:
8 martie, ora 10 şi 30 de minute: 08.03 10.30
15 mai 2000. ora 14 şi 15 minute: 15.05 2000 14.15.

Pentru indica o noapte, se înscriu numerele ambelor zile între care este
cuprinsă aceasta, despărţite printr-o linie oblică.
Exemple:
Noaptea de spre 6 august: 05/06.08.

În cazul reprezentărilor grafice, când se completează câmpul W al unui

semn convenţional, se elimină punctele şi spaţiile dinte numerele care indică
ziua şi luna, ora minutul.
Exemple:
8 martie, ora 10 şi 30 de minute: 08031030/

În unele situaţii, când acţiunile se petrec în aceeaşi lună, aceasta nu se

mai redă.

Exemple:

Aliniament antitanc
care urmează să fie
ocupat în ziua de 15
a lunii curente, la
ora 04.30

6. Particularităţi de reprezentare
a) Pentru semnele convenţionale care nu se reprezintă la scara hărţii,
dispunerea (amplasarea) exactă este dată de mijlocul laturii inferioare sau a
părţii inferioare a acestora.
 17

Dacă situaţia nu permite să se redea semnul convenţional în locul exact,

acesta se redă în alt loc şi se trasează o linie dreaptă sau frântă (curbă) până la
locul real de dispunere.
Exemple:

b) elementele componente ale unei unităţi (grupări) se pot reprezenta în

interiorul unei casete, în acoladă sau în axa de acţiune.
Exemple:

Grupare de forţe având în

compunere: în batalion de
infanterie, o companie de
trupe teritoriale, o baterie de
artilerie antitanc, o baterie de
artilerie şi un pluton de geniu

Brigadă mecanizată având în

compunere: două batalioane
mecanizate, două batalioane
de tancuri, un divizion de x
artilerie şi o baterie de artilerie
antiaeriană;
 18

Forţe navale compuse

din: un divizion de
fregate, un divizion de
vedere torpiloare şi un
divizion de vedete
purtătoare de rachete,
care acţionează pe
direcţia…

Forţe de infanterie
motorizată compuse din
o brigadă de infanterie x
motorizară, o grupă
tactică de batalion şi o
companie de cercetare
care acţionează pe
direcţia
 19

Capitolul II

SEMNE CONVENŢIONALE PENTRU

REPREZENTAREA UNITĂŢILOR,
ARMELOR, SPECIALITĂŢILOR,
CATEGORIILOR DE MILITARI
ŞI FUNCŢIILOR ACESTORA

1. Semne convenţionale de bază

Semnul convenţional Ce reprezintă

Unitate

Punct de comandă

Punct (loc) în care se desfăşoară activităţi de verificare,

adunare, întâlnire, regrupare, odihnă, precum şi
activităţi care ţin de domeniul logistic

Militar (persoană)

Grupare de forţe constituită temporar

Post de observare

Punct (loc) pentru instalaţii şi acţiuni electronice

 20

Semnul convenţional de bază reprezintă elementul primar pentru

construirea, prin combinări, a altor semne.

Exemple:
Unitate motorizată (mecanizată);

Punct de comandă de brigadă de artilerie.

x

Comandamentele forţelor armate, Marele Stat Major, organele de

transporturi militare, statele majore de carabinieri, grăniceri protecţie civilă şi
alte organisme militare cu rol de conducere (coordonare) pentru care nu s-au
stabilit semne de rang se reprezintă prin înscrierea siglei acestora în interiorul
semnului convenţional de punct de comandă.
Exemple:
Marele Stat Major;

M.St.M.

Centru militar judeţean.

C.M.J.

Pentru a se arăta destinaţia punctului (locului) în care se desfăşoară

diferite activităţi, se combină semnul convenţional de bază de punct (loc) cu
abrevieri şi/sau cu semne specifice armei (specialităţii).
Exemple:
Punct de adunare;
Ad
n

Punct de odihnă al cercetaşilor în dispozitivul inamicului;

Od
h
 21

Punct de întâlnire;
P.În
t

Punct de aprovizionare.
P.Apr

2. Semne convenţionale pentru reprezentarea rangului unităţilor

Semnul convenţional Ce reprezintă

Echipă (similar)

Grupă (similar)

Pluton (similar)

Companie (similar)

Batalion (similar)

Regiment (similar)

Brigadă (similar)
x
Divizie (similar)
xx
Corp de armată (similar)
xxx
xxxx Armată (similar)

Exemple:
 22

Pluton;

Brigadă.
x

Valoarea grupărilor de forme constituite temporar se reprezintă prin

simbolul de rang al unităţilor de mărime similară.

Exemplu:
Grupare de forţe de valoare brigadă.

Instituţiilor de învăţământ, de cercetare, formaţiunilor, detaşamentelor,

centrelor şi laboratoarelor nu li se atribuie semne pentru rang.
Exemple:
Bază de reparaţie.

Baza 123 XXXX

A.N.

3. Semne convenţionale pentru reprezentarea funcţiei, specialităţii,

misiunii ţi stării militarilor (persoanelor)

Funcţia de comandant (şef) se reprezintă printr-un simbol sub formă de

unghi, iar cea de şef de stat major (locţiitor), printr-o linie orizontală redate
deasupra semnului convenţional de militar.
Când trebuie precizat şi eşalonul comandat, deasupra semnului
convenţional care reprezintă comandantul (şeful de stat major) se trece rangul
unităţii comandate.

Exemple:
 23

Comandant de brigadă;

Locţiitorii comandantului de batalion.

Pentru a reprezenta arma (specialitatea, misiunea) unui militar, în

interiorul semnului convenţional se trece simbolul specific armei
(specialităţii, misiunii).
Exemple:
Cercetaş:

Sanitar;

Agent de legătură.

Starea unui militar (persoane) – prizonier, rănit, mort etc. – se

reprezintă printr-o abreviere care se înscrie în câmpul H.
Exemple:
Cercetaş rănit;

Rnt.
Prizonier;

Pzn.

Infractor.

Infr.

4. Semne convenţionale specifice armei sau specialitîţii*

 24

Semnul convenţional Ce reprezintă

Infanterie

Infanterie moto

Mecanizate

Tancuri

Trupe teritoriale

Cercetare

Cercetare în dispozitiv

Transmisiuni

Radio
W

Radioreleu

* În acest subcapitol, semnele convenţionale specifice armei sau specialităţii sunt înscrise în
interiorul semnului convenţional de bază de unitate.
 25
Ce reprezintă
Semnul convenţional
Troposferice

Telefonie – Telegrafie

Construcţii linii

Secretizare
Z

Poştă

Luptă electronică
LE

Interceptare

Emisie

Goniometrare

Bruiaj

Informatică

Mascare
Msc.
 26

Semnul convenţional Ce reprezintă

Transporturi şi comunicaţii

Topogeodezie

Protecţia informaţiilor

Asigurare hidrometeorologică

Protecţie psihologică

Comenduire

Îndrumarea circulaţiei

Artilerie

Antitanc

Rachete

Geniu

Pionieri

Căi ferate
 27

Semnul convenţional Ce reprezintă

Poduri

Drumuri

Pontonieri

Construcţii (lucru)

Chimie militară

Protecţie N.B.C.

Mijloace incendiare

Decontaminare

Aviaţie şi apărare antiaeriană

Aviaţie

Apărare antiaeriană

Paraşutişti

Trupe aeromobile
 28

Semnul convenţional Ce reprezintă

Artilerie antiaeriană

Rachete antiaeriene

Radiolocaţie

Tehnică de rachete

Logistică

Aprovizionare

Transport

Asigurare tehnică

Întreţinere şi reparaţii
 29
Semnul convenţional Ce reprezintă

Evacuare

Medical

Veterinar

Salvare

Carburanţi-lubrifianţi

Muniţie

Contraspionaj
CSp

Informare şi relaţii publice

IRP

Poliţie
Pol

Carabinieri

Grăniceri

Pompieri

Paşapoarte şi poliţie de frontieră

 30
Semnul convenţional Ce reprezintă

Legătură

Mobilizare

Serviciu de informaţii
SI

Instrucţie

Inst

Completare
Cplt

Învăţământ
Înv

Comandă

Teritorial (de teritoriu)

Reprezentarea altor arme (specialităţi) se face prin combinarea

semnelor sau adăugarea abrevierilor la semnele convenţionale de bază sau la
cele specifice.
Exemple:
Aviaţie de vânătoare – bombardament;
 31

Cercetare N.B.C.;

Decontaminare personal;

Pers

Poliţie militară;

PM

Unitate de infanterie care

se mobilizează.
 32

Capitolul III

SEMNE CONVENŢIONALE PENTRU REPREZENTAREA

TEHNICII MILITARE

1. Infanterie

Semnul convenţional Ce reprezintă

Puşcă mitralieră

Puşcă cu lunetă

Mitralieră

Armament de infanterie prevăzut cu aruncător de grenade

Aruncător de grenade antitanc portativ (tip AG-7)

Aruncător de grenade antitanc (tun fără, recul) (tip AG-9)

 33

2. Blindate

Semnul convenţional Ce reprezintă

Tanc

Maşină de luptă (MLI, MLD)

Transport blindat (transportor amfibiu blindat)

Autovehicul blindat

3. Artilerie şi rachete

Semnul convenţional Ce reprezintă

Aruncător de bombe

Tun

Tun-obuzier

Tun antitanc

Obuzier

Aruncător de proiectile reactive

 34
Semnul convenţional Ce reprezintă

Instalaţie de lansare a rachetelor

Instalaţie de lansare a rachetelor antitanc

Artilerie autopropulsată, aici obuzier autopropulsat

4. Geniu

Semnul convenţional Ce reprezintă

Pod mobil de asalt pe şasiu de tanc

Instalaţie de filtroventilaţie

Indicator pentru utilaj de geniu

Ponton

Portiţă

Bac

Mijloc improvizat de trecere

 35
Semnul convenţional Ce reprezintă

Puncte suspendată

Reflector poliedric

Mină:

a) antipersonal;

b) antiblindate;

c) cursă (surpriză);

d) cu acţiune comandată;

e) direcţională

f) ancorată;

g) de fund;

h) în derivă

i) de protecţie a barajelor;

j) de tip necunoscut

Exemple de tehnică de geniu:

Tanc cu dragor; Dg

Autovehicul blindat cu lamă de buldozer; Bdz

Maşină de săpat tranşee

MST
 36

5. Chimie militară

Semnul convenţional Ce reprezintă

Aruncător de flancări

Aruncător de grenade incendiare

Staţie de calcul analitic

Fugasă

Generator de fum
F

6. Transmisiuni

Semnul convenţional Ce reprezintă

Staţie radio
W

Staţie radioreleu

W Receptor radio
 37
Semnul convenţional Ce reprezintă

Radiotelefon
W

Centrală telefonică

Terminal:

a) a) Telefonic;

b) b) Telegrafic, aici cu dispozitiv de secretizare;

c) c) Fax;
FAX

d) d) Date (monitor, imprimantă, Tv)

DATE

7. Luptă electronică

Semnul convenţional Ce reprezintă

Staţie de interceptare (cercetare)

Staţie de goniometrare

Staţie de bruiaj electronic

 38
Semnul convenţional Ce reprezintă

Staţie pentru determinarea condiţiilor de compatibilitate

electromagnetică

Capcană termică

Reflector dipol

Senzor

Marcator radio de obiectiv

8. Informatică

Semnul convenţional Ce reprezintă

Calcul electronic

9. Protecţia informaţiilor

Semnul convenţional Ce reprezintă

Dispozitiv pentru protecţia informaţiilor

Complex de protecţie a informaţiilor

 39

10.Protecţie psihologică

Semnul convenţional Ce reprezintă

Difuzor

Staţie de amplificare

W Staţie de radiodifuziune

Staţie de televiziune teritorială

Studio pentru montaj emisiuni

E

Maşină de reportaj

Tipografie

Materiale scrise

Generator (imitator) de sunet

 40

11.Aviaţie

Semnul convenţional Ce reprezintă

Avion

Avion de vânătoare

Avion de bombardament

Avion de cercetare

Avion fără pilot

Hidroavion

Elicopter

Satelit militar

Aerostat
 41

12.Apărare antiaeriană

Semnul convenţional Ce reprezintă

Mitralieră antiaeriană

Tun antiaerian

Instalaţie de lansare a rachetelor antiaeriene

Staţie de radiolocaţie

Radioaltimetru

Staţie de recunoaştere prin radiolocaţie

Staţie de conducere a focului

Staţie de dirijare a rachetelor antiaeriene

 42

13. Transporturi şi comunicaţii

Semnul convenţional Ce reprezintă

Tren (vagon)

Vagon platformă

14. Logistică

Semnul convenţional Ce reprezintă

Abator:

a) de campanie;

b) de teritoriu

Brutărie de campanie

Bucătărie

Bucătărie rulantă

Car

Staţie de alimentare (pompare)

Spălătorie (baie) de campanie

Automobil (maşină)

Autoturism
T
 43
Semnul convenţional Ce reprezintă

Autocamion

Autospecială

Tractor

Trailer

Remorcă

15.Protecţie civilă

Semnul convenţional Ce reprezintă

Hidrant

Mijloc de stins incendiu

Sirenă

Dispozitiv de întrerupere a iluminatului exterior

 44
Semnul convenţional Ce reprezintă

Centrală de alarmare

Staţie de control a radioactivităţii mediului înconjurător

16.Particularităţi de reprezentare

a) Reprezentarea tehnicii pentru care nu s-au stabilit semne

convenţionale în cuprinsul capitolului III se face prin combinarea semnelor
convenţionale şi/sau abrevierilor care definesc elementele componente
(destinaţia) ale tehnicii respective.
Exemple:

Aruncător de bombe instalat pe

transportor blindat;

Elicopter antitanc;

Autospecială de cercetare N.B.C.

instalată pe autoturism;
T S

Staţie de interceptare de
radiolocaţie; diurna

Staţie de interceptare radio

W
 45

b) Reprezentarea unor caracteristici ale tehnicii militare se realizează

prin bararea semnelor convenţionale ale acesteia, cu linii, astfel:

Bararea semnului convenţional:

Tehnică militară Cu o linie cu două linii cu trei linii cu patru linii

Tunuri, tunuri-obuziere, Calibrul până Calibrul Calibrul peste -

obuziere, aruncătoare la 100 mm 100-150 mm 150 mm

Instalaţii de lansare a Bătaie până Bătaie până Bătaie până -

rachetelor antitanc la 2 km la 3 km la 5 km

Tunuri antiaeriene Calibru Calibru Calibru -

mic mijlociu mare

Instalaţii de lansare a Bătaie Bătaie Bătaie Bătaie

rachetelor antiaeriene apropiată mică medie mare

Tancuri, tractoare de Uşoare Mijlocii Grele -

artilerie, avioane
(elicoptere), de transport

Aparatură electronică cu Metrice Decimetrice Centimetrice Milimetrice

funcţionare în gama
undelor

Avioane de cercetare Tactică Operativă Strategică -

(bombardament)

aparatură electronică cu Mică Medie Mare -

putere de emisie

Exemple:

Tun calibrul 100 – 150 mm;

Instalaţie de lansare a rachetelor

tactice
 46

Instalaţie de lansare a rachetelor

antiaeriene cu bătaie medie;

Tanc mijlociu;

Tractor de artilerie mijlociu;

Staţie de radiolocaţie în gama

undelor decimetrice,

Elicopter greu de transport

 47

Capitolul IV

SEMNE CONVENŢIONALE PENTRU REPREZENTAREA

ACŢIUNILOR, ELEMENTELOR DE DISPOZITIV
ŞI MISIUNILOR

1. Probleme generale

Informaţiile referitoare la semnele convenţionale care reprezintă

acţiuni, elemente de dispozitiv şi misiuni se redau prin abrevieri, caractere
alfanumerice sau prin alte semne convenţionale înscrise în câmpurile
respective. Denumirea, lungimea şi semnificaţia câmpurilor se prezintă în
tabelul de mai jos:

Litera Nr. maxim de Destinaţia Aplicabilitatea Observaţii

câm- caractere
pului alfanumerice

A - Indicator de rol Toate semnele Semn convenţi-

convenţionale onal (observare)
pentru armă,
specialitate,
tehnică, acţiuni,
elemente de
dispozitiv, misiuni
etc.

B 6 Semn convenţional de Raioane de

rang apărare, puncte de
sprijin, poziţii,
aliniamentele
misiunilor, direc-
ţii, linii de
despărţire etc.

Numărul (codul) Acţiuni de foc şi

obiectivului lovire, elemente
de baraje

G 21 Adnotări Toate semnele Informaţiile nu se

convenţionale transmit la alte
eşaloane
Indicativ de prioritate Acţiuni de foc şi
lovire
 48

Litera Nr. maxim de Destinaţia Aplicabilitatea Observaţii

câm- caractere
pului alfanumerice

Q - Direcţia vântului Lovituri N.B.C. Indică direcţia

probabilă a
contaminării
N.B.C.

V 15 Tipul armei sau Lovituri N.B.C.

mijlocului de folosire
a A.N.M.

W 15 Gruparea dată – oră Toate semnele

convenţionale cu
excepţia celor
pentru limite

2. Limite, aliniamente, misiuni

Limitele fâşiilor (zonelor de responsabilitate) unităţilor se reprezintă

prin linii de despărţire întrerupte la anumite intervale de semnul convenţional
al rangului eşalonului la care se referă, iar dacă este cazul, în dreptul (lângă)
acestuia se trece numerotaţia unităţilor. În situaţia în care linia desparte două
unităţi aparţinând unor state diferite din cadrul Parteneriatului pentru Pace se
poate reda abreviat şi numele acestora.

Poziţionarea T
câmpurilor: B
T
Exemple:

Linie de despărţire între Brigăzile 3 şi 5;

3
X
5
 49

În situaţia în care este necesar să se redea şi natura unităţii, aceasta se

înscrie abreviat după numerotaţie.

Exemple:

Linii de despărţire în baterie situaţii

1.Între brigăzile 2 şi 3 2. În dispozitivul Bg. 3. În dispozitivul

de infanterie moto I.Mo. Cp.I.Mo.
Bg. 2 I.Mo. X
X 1 2
X
Bg. 3 I.Mo.
1
X 3

În situaţia când se reprezintă unităţi de valoare diferită, pe linia de

despărţire se redă semnul convenţional al rangului unităţii cu valoarea mai
mare, cu excepţia limitei de spate, unde, întotdeauna, se foloseşte semnul
convenţional al rangului unităţii din faţă. Linia de despărţire se prezintă de la
pluton în sus.

Aliniamentele de desfăşurare (apărare, atac, coordonare etc.) se redau

printr-o linie al cărei traseu urmează coordonatele sau punctele reale din teren.
Linia poate fi întreruptă de abrevieri sau alte semne convenţionale care să-i
evidenţieze clar destinaţia.

Poziţionarea W
(A) A (A)
câmpurilor: H

Exemple:

Aliniamentul de
desfăşurare pe
coloane de companii,
care va fi atins la ora
11.15 în ziua de 15
octombrie

Aliniamentul antitanc
nr.1 al Brigăzii 1/Bg. Art.
Artilerie
 50

Aliniamentul de contact se reprezintă, în general, prin semicercuri care

au concavitatea îndreptată spre dispozitivul propriu, respectiv, al inamicului.

Exemplu:

Aliniament de contact.

1 2

În situaţia când se organizează fâşie de siguranţă (poziţie înaintată sau

siguranţă de luptă), limita dinainte a apărării se redă prun semnul
convenţional de aliniament, iar limita dinainte a celor mai înaintate elemente,
prin semicercuri care au concavitatea orientată spre dispozitivul propriu.
Exemplu:

Limita dinainte a fâşiei de

siguranţă şi limita dinainte a
apărării Brigăzii 5 infanterie

LDA

X 5 5X
X
5

Aliniamentele (limitele) până la care se execută misiuni specifice

armelor şi specialităţilor (artilerie, cercetare, luptă electronică etc.) se
reprezintă printr-o linie pe care se redă, în funcţie de situaţie, semnul
convenţional sau denumirea abreviată a armei (specialităţii) respective.
 51

Exemple:

Aliniamentul
distanţei maxime
de tragere cu
armamentul de
artilerie;

aliniamentul până
la care se asigură
cercetarea N.B.C.

Limita maximă a
zonei de neutra-
lizare prin bruiaj
a mijloacelor
electronice

Aliniamentele misiunilor urmează punctele reale din teren şi se redau

prin linii întrerupte la anumite intervale de semnul convenţional al rangului
eşalonului la care se referă.

Poziţionarea W B
câmpurilor: H

Exemplu:
X

Misiunea brigăzii
de infanterie

În situaţia în care misiunea unităţii este împărţită în misiune imediată şi

următoare sau pe etape, aliniamentul misiunii imediate (etapei) se reprezintă
cu semnul convenţional al rangului unităţii şi abrevierea “Im” sau “Et…”.

Exemplu:
X
Misiunea imediată
a brigăzii
Im
 52

3. Raioane (zone), puncte de sprijin, poziţii

Conturul raioanelor se redă printr-o linie care urmează coordonatele sau

punctele reale din teren.

Poziţionarea
câmpurilor: W

T H

Conţinutul câmpului H se poate reda, după caz, în interiorul sau în

exteriorul raionului.

Exemple:

Raion pregătit pentru

lupta antidesant de 14091200
către Compania 1
Infanterie, gata la X
14.09, ora 12.00;

Cp 11

Raion în care
acţionează elemente
teroriste înarmate
Tero

Informaţi
 53

În unele situaţii, în interiorul raionului se poate reda semnul

convenţional de unitate sau denumirea abreviată a acesteia.
Exemple:

Raionul de desantare
prin paraşutare al
Companiei 1
Destinaţie Specială

Raionul de regrupare
al Brigăzii 4
Infanterie Motorizată
Rgr
Bg. 4 I.Mo.

Raion ce constituie
“OBIECTIV”, aici
nr. 105
Obv 105

Raioanele de apărare, poziţiile, punctele de sprijin se reprezintă la scară

sau schematic. Pentru a se deosebi de alte tipuri de raioane, conturul este
întrerupt de semnul convenţional al rangului unităţii, redat întotdeauna pe
partea opusă contactului cu adversarul.

Poziţionarea
câmpurilor: W

(T) T
B
H
 54

Exemple:
Raionul de apărare al
Batalionului 3
Infanterie, ocupat la
25 octombrie, ora
17.00;
3I


Punctul de sprijin al
Companiei 1
Infanterie, reprezentat
3 1
pe plutoane. 3
2

Raioanele, punctele de sprijin, poziţiile de apărare fortificate se redau

prin amplasarea unor segmente scurte aşezate perpendicular pe conturul
exterior al aceastora.
Exemplu
Raionul fortificat al
Batalionului 2
Infanterie.

21 I


Câmpul T din afara raionului se completează în situaţia în care se

impune cunoaşterea unităţii care realizează lucrarea (amenajare genistică,
aprovizionare, transport etc.).

Exemplu:
Raionul fortificat al
Batalionului 3
Infanterie, amenajat
genistic de Plutonul 2 3I
Pionieri. Pl 2Pi 
 55

Poziţiile de apărare (tragere) se reprezintă la scară sau schematic

printr-o linie având capetele orientate în unghi spre înapoi, la care se adaugă
semnul convenţional de unitate sau rangul şi/sau mijlocul de foc.

Exemple:

Poziţia de apărare a
Grupei 3 Infanterie;

Raionul batalionului
în apărare, unde sunt
reflectate sectoarele S.Fc.
de tragere şi sacul de
foc (S.Fc.) 3 3
 
2
 
oziţia de tragere a
Bateriei 2 Obuziere; 2

Raionul poziţiilor de
tragere al
Divizionului Artilerie
3 1
din Brigada 5
5 5Mo
Motorizată. dispus pe
baterii
2

Zonele contaminării radioactive se reprezintă prin linii al căror traseu

corespunde punctelor cu acelaşi nivel de radiaţie. În locul valorilor nivelurilor
de radiaţie se pot reda codurile (culorile sau literele)corespunzătoare
 56

nivelurilor de radiaţie. În punctul de pornire al zonei se poate reda simbolul

sursei contaminării (explozie nucleară, agent economic etc.)

Câmpurile zonei contaminării radioactive:

C1

C2

C3

C4

4. Direcţii

Semnul convenţional Ce reprezintă

Indicator pentru:
a. a) atac;

b. b) atac principal

Direcţie de atac

Direcţie principală de atac

 57

Semnul convenţional Ce reprezintă

Axa de atac (înaintare)

Axa principală de atac (înaintare)

x

Indicator pentru:

a a) direcţie de interzis;

b. b) direcţie principală de interzis

Direcţie pe care unităţi din F.A.U. urmează

şi sprijină F.A.I.

direcţie pe care unităţi din F.A.U. se

deplasează şi se introduc în operaţie
(luptă), aici preiau efortul principal

Primele două semne convenţionale se folosesc când forţele au libertatea

de a acţiona în întreaga fâşie (zonă).
Direcţia de atac se foloseşte, de regulă, pentru eşaloane de valoare
batalion şi mai mici şi condiţionează executarea acţiunii numai în lungul
direcţiei respective.
Axa de atac permite atacul şi manevra numai în spaţiul corespunzător
axei; acţiunile în afara axei se execută numai cu aprobarea eşalonului
superior.
Vârful săgeţii se redă pe aliniamentul (obiectivul, reperul) care
reprezintă (defineşte) misiunea, iar linia care marchează direcţia (axa) poate fi
întreruptă de semnul de rang al unităţii care execută misiunea.
 58

5. Deplasare

Semnul convenţional Ce reprezintă

Indicator pentru mobilitate:

a. a) pe jos;

1 1

b. b) pe roţi;

1 1

c. c) pe roţi pentru orice fel de teren;

d. d) pe şenile;

e. e) mixtă (pe roţi şi şenile);

f. f) tractat;

g. g) pe calea ferată;

h. h) aeropurtat
 59

Semnul convenţional Ce reprezintă

Itinerar de deplasare.
În cazul deplasării în ambele sensuri, nu se
pune săgeata. semnul convenţional se
poate completa cu un simbol de unitate,
tehnică, nume de cod sau număr.

Coloană:

a. a) în deplasare;

b. b) oprită.

Indicator de impracticabilitate.
În interiorul acestuia se redă simbolul sau
abrevierea categoriei de tehnică pentru
care nu este practicabil.
Indicatorul se leagă cu o linie de elementul
la care se referă (raion, itinerar etc.).

Ocolire:

a. a) uşoară;

b. b) dificilă;

c. c) imposibilă.

sector de comenduire şi îndrumare a

circulaţiei.

Exemple:
Batalionul 3 Mecanizat
în marş pe autovehicule
pe roţi;
 60

O coloană de 10 MLI în
deplasare către MALINA,
la 17 iulie, ora 10.05; 17071005

10 MLI

MALINA
Itinerar de deplasare
impracticabil pentru
autovehicule pe roţi;

ICLOD
ROŞU
Raion inaccesibil
autovehiculelor pe roţi şi
pe şenile;

Vad cu dificultate la
intrare şi la ieşire.

5. Puncte, posturi, locuri

Semnul Ce reprezintă
convenţional
Punct de control
PC
PC

Punct iniţial
PT
PI
1 1
SCULENI
 61

Semnul Ce reprezintă
convenţional
Punct final
PF
PF
1 1
Punct de
coordonare

Post de comenduire şi îndrumare a circulaţiei

Post de dispeceri şi control al circulaţiei

Indicator militar de îndrumare a circulaţiei

7. Acţiuni de foc şi lovire

Semnul convenţional Ce reprezintă

Sector de tragere (lansare, observare,

bruiaj etc.)

Foc pe obiectiv punctiform

Foc pe obiectiv de suprafaţă

Foc liniar
 62

Semnul convenţional Ce reprezintă

Val de foc, aici un aliniament

“MARTIE” Foc masat

Concentrare succesivă a focului, aici un

aliniament

Lovitură executată de aviaţie

Lovituri cu mijloacele de foc, aici cu

artileria.
Conturul semnului convenţional încer-
cuieşte obiectivul (suprafaţa de teren)
asupra căruia s-a executat focul.
Când situaţia impune, în locul semnului
convenţional de artilerie se redă tipul
mijlocului folosit: tun, obuzier, rachetă etc.

Distrus (nimicit)
Se aplică peste semnul convenţional al
obiectivului

Incendiu izolat.
Săgeata indică direcţia vântului

Luptă pe aliniamente intermediare

II LDA
II
1 1

II

Acţiuni de fixare

1 1
 63

Semnul convenţional Ce reprezintă

Contralovitură (contraatac)

Acţiuni de întârziere

Forţe care încercuiesc

Forţe încercuite

Ambuscadă.
Vârful săgeţii indică locul precis al acţiunii

Pândă

Infiltrare
1 1

Cercetare prin luptă

Urmărire

Procedeu de luptă prin surprindere (raid,

incursiune, sondă etc.)
Sector de rupere X
LDA
(în brigadă)

X
 64

Poziţionarea câmpurilor focului

B
pe obiectiv punctiform

W G

Exemplu:

Foc pe obiectiv punctiform,

30
obiectivul nr. 30, executat
la 14 mai, ora 10.00
14051000

Poziţionarea câmpurilor focului B

pe obiectiv de suprafaţă
W G

Exemplu:

Foc pe obiectiv de suprafaţă, 50

obiectivul (sectorul) nr. 50,
planificat a se executa la 14 mai, 14051030
ora 10.30

Poziţionarea câmpurilor pentru

B
focul liniar: W G

Exemplu:

Foc liniar, foc de baraj de bază,

obiectivul codificat “ALUN”,
planificat să se execute la 15 “A”
mai, ora 04.50 15050450
 65

Poziţionarea câmpurilor pentru

procedeul de luptă prin
surprindere: W
A
T H

Exemplu:

Raid executat de Plutonul 3

Infanterie din Compania 2
DE LA 11042250
Infanterie; începerea misiunii la RAID
11.40, ora 22.50 3/Cp.2I

Exemple de fâşie şi sector de tragere:

Fâşie de tragere pentru un pluton

de infanterie moto

Sector de tragere pentru maşina

de luptă a infanteriei

Exemplu de acţiune de întârziere:

Acţiune de întârziere executată

de către Compania 2 Infanterie
-2I
-2I
 66

8. Acţiuni specifice
8.1. Cercetare terestră
Semnul convenţional Ce reprezintă

Direcţie de cercetare

Supraveghere

Echipă de destinaţie specială a Armatei

AN Nr.1 Naţionale (A.N.)
03.00 14.05

Gr.Cc.Nr.1. B.D.S. grupă de cercetare (Gr.Cc. predat de la

05.00 16.03 unitate)
Pt.Cc.Nr.2 Bg.1 I.Mo Patrulă de cercetare şi timpul începerii
03.00 27.05

Echipă de cercetare în dispozutivul

inamicului

Sursa agenturii cu indicarea ordinii şi

Nr.4
07.00 17.03
timpul începerii acţiunilor

Exemple:

Compania 2 Infanterie în II

cercetarea unei fâşii de

batalion 2
II
Direcţie de cercetare
N.B.C.

8.2. Desantare

Semnul convenţional Ce reprezintă

Desantare prin paraşutare

 67

Desantare prin aterizare

Semnul convenţional Ce reprezintă

Fâşie în care se neutralizează mijloacele

antiaeriene ale inamicului

Element de dirijare a paraşutării

8.3. Artilerie şi rachete

Semnul convenţional Ce reprezintă

Grupare de artilerie, aici de brigadă,

formată din două divizioane

Post de ascultare

Bază:

a. a) de intersecţie

b. b) acustică
 68

Când nu se cunoaşte sau nu este nevoie să se redea locul real de

dispunere al fiecărui divizion, gruparea de artilerie se poate reprezenta prin
înscrierea abreviată a denumirii acesteia în semnul convenţional de raion.

Exemplu:

Grupare de artilerie
de brigadă

G.A. Bg.

8.4. Geniu

Semnul convenţional Ce reprezintă

Tranşee

Adăpost:

a. a) la suprafaţă;

b. b) de tip îngropat;

c. c) subteran;

d. d) sub parapet

Şanţ adăpost:

a. a) acoperit;

b. b) neacoperit
 69

Semnul convenţional Ce reprezintă

Lucrare pentru executarea locului:

a. a) din lemn şi pământ;

b. b) din prefabricate de beton;

c. c) de tip greu (permanentă);

d d) cu cupolă blindată;

e. e) cu cupolă escamotabilă

Punct de exploatare şi prelucrare a

lemnului

Punct de fabricare betoane

Obstacol punctiform

Abatiză

Capcană explozivă

Obstacol antitanc neexploziv

 70

Obstacol de sârmă, asigurat cu mine cu

percuţie la tracţiune

Semnul convenţional Ce reprezintă

Obstacol liniar nedefinit

Obstacol puţin vizibil

Obstacol împotriva desantului aerian

Baricadă

Reţea de sârmă ghimpată, aici pe două

rânduri de pari, conectată la reţeaua
electrică

Şanţ antitanc în curs de execuţie.

Dacă şanţul este terminat, interiorul
triunghiurilor se haşurează

Distrugere:
a. a) planificată;

b. b) pregătită în stadiul 1 (de siguranţă);

c. c) pregătită în stadiul 2 (armat);

d. d) executată

Semnul convenţional se redă peste

simbolul elementului distrus (de distrus)
sau în afara acestuia. Când nu este
 71

necesar să se redea stadiul distrugerii, se

reprezintă numai stadiul 2

Semnul convenţional Ce reprezintă

Grup (banc) de mine

Câmp de mine:

a. a) executat manual sau mecanizat;

b. b) executat prin lansare la distanţă (cu

aviaţia, artileria etc.)
S

Zonă de baraje

Zonă minată nedeterminată topografic şi

M neîngrădită, aici conţinând mine de tip
M M
necunoscut

Drum:
a. a) de bază;

b. b) de rezervă;
Rz Rz

c. c) de varientare
 72

Semnul convenţional Ce reprezintă

Loc de întoarcere pe drum (platformă de

încrucişare)

Culoar (de trecere, de intrare, de ieşire, de

recuperare)

Vad

Punct de trecere.
În interior se redă simbolul (abrevierea)
mijloacelor de trecere şi, când este necesar,
numărul acestora

Sector de forţare (trecere)

Post de fotografiere terestră

Poziţionarea câmpurilor
W
obstacolului punctiform A
T H

Exemplu:

Abatiză executată de 22120900

către Plutonul 1
Pionieri la 22 Pl. 1 Pi.
decembrie, ora 09.00
 73

Poziţionarea câmpurilor
B
elementelor de baraje, aici,
W A
câmp de mine:

T H

Exemplu:

Câmpul de mine
antiblindate nr. 15, realizat
de Plutonul 1 Pionieri până 15
la 12 martie, ora 17.00, 12031700
având plantate 200 de mine,
prin care este executat un
Pl. 1Pi 200
culoar de trecere;

Zonă de baraje în care sunt

executate câmpuri de mine
şi obstacole neexplozive

Semnul convenţional Ce reprezintă

Lovitură chimică (biologică)

Punct de măsurare a nivelului debitului

dozei de radiaţie

Perdea de fum
FUM

Poziţionarea câmpurilor pentru W

V H

Q
 74

lovitura chimică (biologică)

Exemplu:

Atac chimic cu iperită,

produs la 30.09, ora 14.10, 30091410

având norul în deplasare în Ip.

direcţia săgeţii

8.6. Transmisiuni

Semnul convenţional Ce reprezintă

Centru de transmisiuni.
Tipul centrului se redă în câmpul H prin
abrevierile: N – nodal; S – sprijin; G – de
garnizoană

Linie de transmisiuni.
Numărul căilor (canalelor) se poate
reprezenta întrerupând linia cu grupe de
cifre despărţite prin punct, în ordinea:
- telefonice pe două fire;
- telefonice pe patru fire;
- telegrafice pe două fire;
- telegrafice pe patru fire;
- transmiteri de date

Staţie intermediară

Staţie de adunare şi expediere a

SAE documentelor

D Staţie poştală militară

Centru de telecomunicaţii teritorial

 75

Exemple:

Centrul de transmisiuni al
punctului de comandă al unei
brigăzii de infanterie având în
compunere:
- staţie telefonică centrală;
- staţie telegrafică;
- staţie de secretizare;
- staţie de comutare şi verificare
a căilor (liniilor);
- staţie de frecvenţă;
CV
- staţie de alimentare electrică;
- grup de receptoare radio şi
telecomandă;

Linie radioreleu care se

exploatează:
- 8 căi telefonice pe două fire; 8.2.4.0.1.
- 2 căi telefonice pe patru fire;
- 4 căi telegrafice pe două fire;
- 0 căi telegrafice pe patru fire;
- una cale pentru transmiteri de
date
a)

0.
0.2.
Centru de telecomunicaţii 0.2.
teritorial având:
a) joncţiuni de abonare; b) 2.2.1.1.0. 2.2.1.1.0.
b) tranzit de căi;
c) ramificarea căilor pe o direcţie
c) 6.2.3.2.1. 4.1.2.0.0.
0.
1.1.
2.2.
 76

8.7 Luptă electronică

Semnul convenţional Ce reprezintă

Centru de luptă electronică

LE

Centru de interceptare - goniometrare

Post de bruiaj electronic

Centru de conducere şi dirijare a focului

din sistemul de cercetare-lovire

Sistem integrat de luptă electronică

Bază de goniometrare

Zonă de goniometrare
 77

8.8. cercetare radio

Semnul convenţional Ce reprezintă

Centru de cercetare radio

Punct de interceptare radio

Punct (post) de interceptare emisiuni

radioreleu

8.9. Informatică

Semnul convenţional Ce reprezintă

Reţea de calculatoare electronice

8.10. Protecţia informaţiilor

Semnul convenţional Ce reprezintă

Legătură protejată
 78

8.11. Mascare

Semnul convenţional Ce reprezintă

Acţiune (lucrare) de înşelare

Lucrare de ascundere

Exemple:

Lucrare de înşelare – tanc

în amplasament

Lucrare de ascundere a
unui pod

8.12. Transporturi şi comunicaţii

Semnul convenţional Ce reprezintă

Indicator pentru activităţi de transporturi

şi comunicaţii
a. a) îmbarcare;

b. b) debarcare;

c. c) transbordare
 79

Semnul convenţional Ce reprezintă

Staţie de cale ferată în care se execută

activităţi militare, aici de îmbarcare

Sector de cale ferată.

În casetă se trec caracteristicile acestuia şi
alte detalii

Eşalon militar transportat, aici pe calea

ferată.
Vârful săgeţii se trasează în locul prin care
trece şi în care soseşte eşalonul de
transportat

8.13. Aviaţie şi apărare antiaeriană

Semnul convenţional Ce reprezintă

Aerodrom.
Felul pistelor se redă în câmpul H prin: A
– asfaltată; B – betonată; C – consolidată;
M – metalică; N - naturală

Elidrom

Teren de aterizare
 80

Semnul convenţional Ce reprezintă

Nod de aerodromuri

Centru de conducere a acţiunilor aviaţiei

Punct de conducere a aviaţiei în luptă

Punct de dirijare şi indicare a obiectivelor

Luptă aeriană

Raion în care se execută acţiuni ale

aviaţiei.
Natura acţiunii (cercetare fotografiere etc.)
se redă prin semnul convenţional al
aeronavei sau prin abreviere

Culoar de acţiune al aviaţiei, aici de ieşire

Aliniament pentru aviaţie

Zona de foc a rachetelor şi artileriei

 81

antiaeriene

Semnul convenţional Ce reprezintă

Direcţie de atac a aviaţiei

Axă de atac a aviaţiei

Traiect de zbor

8.14. Asigurare hidrometeorologică

Semnul convenţional Ce reprezintă

Direcţia vântului şi gradul de acoperire cu

nori.
În câmpul H se redă viteza vântului în m/s,
gradul de acoperire cu nori şi altitudinea în
metri

Centru meteorologic

Punct (post) meteorologic

8.15. Logistică

Semnul convenţional Ce reprezintă

Depozit teritorial
 82

Semnul convenţional Ce reprezintă

Agent economic de aprovizionare

Agent economic prestator de servicii

Conductă de campanie pentru produse

petroliere

Ax de evacuare-reparare a tehnicii militare

Staţie tehnică.
Destinaţia acesteia se redă în câmpul H

Sursă de apă

Loc de adunare a tehnicii deteriorate

Spital de campanie

Cimitir
 83

Exemple:

Depozit de alimente
Alim

Depozit de muniţie al
Brigăzii 3 Infanterie
X
3I
Depozit de logistică în
care se găsesc materiale de
geniu, chimice şi de
Ge.Ch.Trs.
transmisiuni

8.16. Protecţie civilă

Semnul convenţional Ce reprezintă

Adăpost de protecţie civilă

Agent economic cu componente nucleare,

chimice sau explozive

Dărâmături, demolări

Obiectiv de importanţă deosebită

Obiectiv de patrimoniu

Formaţiune de pompieri
 84

Semnul convenţional Ce reprezintă

Sector şi raioane de intervenţie pentru

protecţia civilă.
1 Numerotarea sectorului de intervenţie se
face cu cifre romane, aici nr. II, iar a
II
3 2 raioanelor, cu cifre arabe, aici 1,2,3. În
câmpul H se scrie sub formă de fracţie: la
numărător – numărul de locuitori, iar la
numitor – şeful sectorului de intervenţie

Raion în (din) care se evacuează populaţie

civilă şi bunurile materiale.
În câmpul H se trece numărul raionului, iar
Ev. pop
sub formă de fracţie, la numărător –
numărul persoanelor evacuate, iar la
numitor – numărul locuitorilor cu
domiciliul stabil în raionul respectiv. Sub
casetă se redă săgeata care indică intrarea
(ieşirea) din raion, aici ieşirea

8.17. Drept internaţional umanitar

Semnul convenţional Ce reprezintă

Indicator pentru organizaţiile

internaţionale şi societăţile naţionale de
Cruce Roşie.
Crucea se redă cu culoarea roşie

Indicator pentru serviciile medicale

militare şi civile, personalul religios civil
care participă la serviciile medicale sau de
protecţie civilă.
Crucea şi semiluna se redau cu culoarea
roşie

Indicator internaţional pentru protecţia

 85

civilă.
Triunghiul este colorat în albastru pe fond
portocaliu
Semnul convenţional Ce reprezintă

Indicator pentru obiectiv cultural aflat sub

protecţie generală.
Triunghiul şi rombul înnegrite se colorează
în albastru

Indicator pentru obiectiv cultural aflat sub

protecţie specială.
Triunghiurile şi romburile înnegrite se
colorează în albastru

Indicator pentru lucrări şi instalaţii foarte

periculoase (baraje, diguri, centrale
nucleare etc.).
Interiorul cercurilor se colorează în
portocaliu

8.18. Informare şi relaţii publice

Semnul convenţional Ce reprezintă

Redacţie de radio-televiziune emisiuni

RT militare
v
mil

Pre
Redacţie presă militară
s
mil

8.19. Pază şi ordine

Semnul convenţional Ce reprezintă

Post de pază cu câine de serviciu

 86

Patrulă de pază cu câine de serviciu

Semnul convenţional Ce reprezintă

0700 Punct de control trecere frontieră, aici

1800 PCTF deschis între orele 07.00 şi 18.00

SCT
Scotocire

Captură

Control special (filtru)

Escortă, aici pentru 200 de persoane

escortate.
Dreptunghiul şi numărul de persoane
200 escortate se redau cu culoarea specifică
forţelor din care provin

Cordon de ordine:

a. a) simplu, aici cu autovehicule;

b. b) dublu, aici cu personal

 87

CAPITOLUL V

ABREVIERI

1. ABREVIEREA DENUMIRILOR MARILOR UNITĂŢI,

UNITĂŢILOR ŞI SUBUNITĂŢILOR
Denumire completă Abrevierea
1 2
Armata Naţională A.N.
Armată A.
Academia militară A.M.

Batalion B.
Baterie Bt.
Baza Bz.
Brigada Bg.

Comandament Cmd.
Comandament teritorial C.T.
Companie Cp.
Corp de armată C.A.
Corp aerian (de aviaţie) C.Aer. (Av.)

Detaşament Dt.
Direcţie Dir.
divizie D.
Divizion Dn.

Echipă Ech.
Escadrilă E.

Flotilă Fl.
Forţele Armate F.A.
Front F.

Grup Gp.
Grupare G.
Grupă Gr.
Grupă operativă Gr.Op.
 88

Mare unitate M.U.

Marele Stat Major M.St.M.
1 2
Ministerul Apărării M.Ap.
Ministerul Afacerilor Interne M.A.I.
Batalion de tancuri B.Tc.
Divizion de artilerie Dn.A.
Divizion de artilerie antitanc Dn.A.T.
Divizion de artilerie antiaeriană Dn.A.A.
Divizionul 1 tunuri (obuziere) Dn.I.T.
Divizion de artilerie reactivă Dn.Re.
Divizionul 1 rachete antiaeriene Dn.1 R.A.A.

Escadrilă de elicoptere de luptă E.El.L.

Escadrilă aviaţie de vânătoare E.Av.V.
Escadrilă de elicoptere de transport şi luptă E.El.Tr.L.

Subunităţi de asigurare Sub.Asg.

Secţie gospodărie (grupă gospodărie) Sc.Gs. (Gr.Gs.)
Direcţia operaţii a Marelui Stat Major Dir.Op.M.St.M.
Departamentul Administrativ-militar (al D.A.M. (R.M.)
Republicii Moldova)
Centru de analiză C.Anl.
Centru de instruire C.Ins.
Depozit de carburanţi Dp.C.
Nod de transmisiuni al M.St.M. N.T.M.St.M.
Grupare de artilerie a brigăzii 1 infanterie G.A.Bg. 1 I.Mo.
motorizată
Unităţi de infanterie U.I.
Unităţi speciale U.Sp.
Trupe de apărare teritorială Tr.Ap.T.
Batalionul de infanterie motorizată B.I.Mo.
Batalion tancuri B.Tc.
Divizion de obuziere Dn.Ob.
Divizion antiaerian Dn.A.A.
Baterie de artilerie antiaeriană Bt.A.A.
Baterie de rachete antiaeriene Bt.R.A.A.
Baterie cercetare şi transmisiuni antiartilerie Dt.Cc.Trs.A.Art.
companie cercetare Cp.Cc.
Companie transmisiuni Cp.Trs.
Pluton comandă Pl.Cdă.
 89

Companie geniu Cp.Ge.

Companie protecţie antichimică Cp.Pr.A.Ch.
Companie deservire materială Cp.D.M.
1 2
Companie de reparat tehnica militară Cp.Rp.T.M.
Companie de pază Cp.Pz.
Pluton de drumuri şi comenduire Pl.Dr.Cmd.
Punct medical P.Med.
Grupă pregătire desant-paraşutat Gr.Pg.Ds.Pşt.
Companie Stat Major şi deservire Cp.St.M.D.
Pluton puşcă-mitralieră antitanc Pl.P.M.A.T.
Pluton antitanc Pl.A.A.
Baterie aruncătoare de mine Bt.Ar.Mn.
Serviciu armament de rachete şi artilerie S.Arm.R.A.
Serviciu automobile, transportare, amfibii, S.Au.T.A.B.Tc.
blindate şi tancuri
Serviciu echipament S.Eh.
Serviciu alimentar S.Al.
Serviciu carburanţi lubrifianţi S.C.L.
Serviciu cazare şi exploatare a locuinţelor S.Cz.Expl.
Brigada 1 infanterie motorizată Bg. 1 I.Mo.
Brigada de artilerie Bg.A.
Brigada de rachete antiaeriene Bg.R.A.A.
Brigada de aviaţie mixtă Bg.Av.M.
Escadrilă de aviaţie mixtă independentă E.Av.M.Ind.
Regiment de transmisiuni independent R.Trs.Ind.
Batalion destinaţiei specială B.D.S.
Batalion de pază şi asigurare B.Pz.Asg.
Batalion geniu B.Ge.
Baza reparaţie restabiliri Bz.Rp.Rs.
Batalion de asigurare materială independent B.Asg.Mt.Ind.
Companie de luptă redioelectronică Cp.L.Rd.Elc.Ind.
independentă
Companie de apărare chimică independentă Cp.Ap.Ch.Ind.
Detaşament topogeodezic Dt.Topo.Geo.
Companie cercetare radio şi radiotehnică Cp.Cc.Rd.Th.Ind.
independentă
Centru zonal de instruire C.Zn.Inst.
Depozit central a patrimoniului tehnic Dp.C.Patr.Th.
Laborator tehnic de măsură independent Lb.Th.Măs.Ind.
Spital militar central Sp.Milit.C.
Spital militar Sp.Milit.
 90

Batalion de conducte independent B.Cd.Ind.

Policlinică militară centrală Pol.Milit.C.
Depozit medical independent Dp.Md.Ind.
1 2
Grupă veterinară zoologică Gr.Vet.-Zool.
Depozit de păstrare şi transportare a Dp.Păstr.Tră.Com.
combustibilului
Depozit echipament Dp.Ech.
Depozit combustibil Dp.Cb.

Comenduire de comunicaţii, militare la staţii C.Com.M.St.C.F.

feroviare
Comenduire de comunicaţii militare, sectorului C.Com.M.Sec.F.St.Aerop.
feroviar, staţiei şi aeroportului
Depozit de carburanţi şi lubrifianţi Dp.C.L.
Departamentul protecţie civilă şi situaţii D.Prt.Civ.Sit.Exp.
excepţionale
Centru de instruire al specialiştilor pentru C.Inst.Spc.A.N.
Armata Naţională
Centru de instruire de aviaţie a Armatei C.Inst.Av.A.N.
Naţionale
Şcoala tehnico-militară din … a centrului Şl.Th.-Milit. …
pregătirii specialiştilor Armatei Naţionale C.Pg.Spc.A.N.
Centru sportiv al Armatei Naţionale C.Sr.A.N.
Direcţia armament Dir.Arm.
Direcţia asigurare material-tehnică Dir.Asg.Mt.Th.
Direcţia operaţii Dir.Op.
Direcţia logistică Dir.Log.
Direcţia transmisiuni Dir.T.
Secţia de serviciu a trupelor Sc.S.Tr.
Secţia topogeodezică Sc.TopoGeo.
Grupa de gospodărie Gr.Gs.
Grupa de finanţe (secţia de finanţe) Gr.Fin. (Sc.Fin.)
Cancelaria M.St.M. Cnl.M.St.M.
direcţia pregătire de luptă Dir.Pr.L.
Direcţia artilerie Dir.A.
Secţia apărare spaţiului aerian Sc.Ap.Spţ.Aer.
Secţia asigurare genistică şi protecţie Sc.Asg.Ge.Pr.A.Ch.Tr.
antichimică a trupelor
Direcţia politică militară şi relaţii externe Dir.Pol.Milit.Re.Ext.
Armament şi logistică Arm.Log.
Direcţia medico-militară Dir.Md.Milit.
 91

Punct medical P.Md.

Direcţia cadre şi învăţământ militar Dir. C.Inv.Mil.
Direcţia educaţie Dir.Ed.

1 2

2. GRADELE MILITARE

Soldat Sold.

Caporal Cap.

Sergent interior Serg.inf.

Sergent Serg.

Sergent major Serg.maj.

Plutonier Plt.

Plutonier major Plt.maj.

Plutonier adjutant Plt.adj.

Locotenent Lt.

Locotenent-major Lt.maj.

Căpitan Cpt.

Maior Mr.

Locotenent-colonel Lt.Col.

colonel Col.

General de brigadă Gl.Bg.

General de divizie Gl.D.

General de corp Gl.C.

 92

1 2

3 ABREVIEREA REFERITOARE LA SERVICIUL

ÎN UNITATE

Ofiţer de serviciu de unitate O.S.U.

Ofiţer de serviciu operativ O.S.Op.

Ofiţer (sergent) de serviciu pe parc O.S.Pc. (Serg.S.Pc.)

Ofiţer (sergent) de serviciu pe tabără O.S.Tbr. (Serg.S.Tbr.)

Ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate Aj.O.S.U.

Ajutorul ofiţerului (sergentului) de serviciu pe Aj.O.S.Pc.Ctr.Th.

parc pentru control tehnic

Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de Aj.Serv.S.P.Ctr.

control

Sergent de serviciu pe companie (batalion, Serg.S.Op. (B., Bt.)

baterie)

Sergent de serviciu pe punct de control Serv.S.P.Ctr.

Sergent de serviciu pe bucătărie Serv.S.Bct.

Planton pe companie (parc, punct de control) Pn.Cp. (Pc.P.pCtr.)

Gornist de serviciu Grn.S.

Pompier de serviciu Pomp.S.

Electrician (instalator) de serviciu Ectr. (Inst.) S.

 93

1 2

4. ABREVIEREA UNOR EXPRESII ŞI TERMENI

= A =

Abatiză Abz.
Achiziţie, achiziţionar Acz.
Acoperire Acp.
Activ, activitate Ac.
Acţiune, de acţiune Acţ.
Acustic Acs.
Acvatic Acv.
Adăpost, adăpostire Adp.
Adăpost pentru apărare A.S.P.
Adăpost de tip greu A.T.G.
Adăpost de tip întărit A.T.Î
Adăpost de tip uşor A.T.U.
Adânc, adâncime Ad.
Administraţie Adm.
Adunare Adn.
Aerian, aeriană Aer.
Aerodrom Adr.
Aeroport Aerp.
Agent, agenţie Ag.
Agentură Agt.
Agresor, agresiune Agr.
Ajutor, ajutător Aj.
Ajutor pentru exploatare Aj.Expl.
(Reparaţie, dotare) Rp., Dot.
Alarmă Alr.
Alimente, de alimente, alimentare Al.
Aliniament Aln.
Aliniament iniţial Aln.I.
 94

Ambuscadă Amb.
Amenajare, amenajat Amj.
Amfibie (transport) Amf.
1 2
Amplasament Ampl.
Amplificator, amplificare Ampf.
Analiză, analitic Anl.
Animal Anm.
Antiaerian A.A.
Antichimic A.Ch.
Antidesant A.Ds.
Antiepidemic A.Ep.
Antiinfanterie A.I.
Antirachetă A.R.
Antitanc A.T.
Antiterorişti A.Ter.
Aparatură de pregătire şi transmitere a datelor A.P.T.D.
Apărare Ap.
Apărare antiaeriană a teritoriului (trupelor) Ap.A.A.T. (Tr.)
Apărare antidesant (antirachetă) Ap.A.Ds. (A.R.)
Apărare naţională (civilă) Ap.N. (C.)
Aplicaţie Apl.
Aprovizionare Apr.
Aproximativ Apx.
Ariergardă Arg.
Armament, armă Arm.
Armament şi muniţie A.Mţ.
Arme de Nimicire în masă A.N.M.
Arme sub apă A.s.A.
Armă nucleară (chimică, biologică) Arm.N. (Ch., Blg.)
Artilerie Art.
Aruncător de flăcări Ar.Flc.
Aruncător de grenade antitanc portativ – A.G.-7 A.G.-7 (A.G.-9)
(A.G.-9)
Aruncător de grenade incendiare Ar.G.Inc.
Aruncător de proiectile reactive Ar.P.R.
Asalt, de asalt As.
Ascultare Asc.
Asigurare Asg.
Asigurare materială, tehnică şi medicală Asg.Mt.Th.Md.
Asigurare tehnică de tancuri şi autotractoare Asg.T.A.
Aşteptare Aş.
 95

Atelier Atl.
Atelier de reparat tehnică militară A.R.T.M.
Autoatelier Auatl.
1 2
Autobază Aubz.
Automobil, autovehicul, auto Au.
Autotractor Aut.
Autogreider Augr.
Automat, automatizat Autm.
Automatizarea conducerii trupelor A.C.T.
Autopropulsat Aupr.
Autosanitară Ausan.
Autoservire Aus.
Autospecială Ausp.
Autostaţie Aust.
Autotun Atu.
Autovehicul de luptă A.L.
Auxiliar Aux.
Avangardă Avg.
Avarie, avariat Avr.
Aviaţie, avion (de vânătoare – bombardament; Av. (V; V.B; B.;
de bombardament;
de cercetare tactică, operativă sau strategică, de Cc.Ta.;Cc.Op.;
cercetare – corectare, de transport; sanitară de Cc.Str.; Cc.Co.;
legătură) Tp.; San.; Lg.)
Avion proiectul Av.Pr.
Azimut (magnetic) Az. (Mg.)

= B =

Baraj Bj.
Batalion (Cp.; Pl.; gr.) de protecţie civilă B.Pr.C.
Batalion aprovizionare şi transport B.Apr.Tr.
Batalion (Cp.; Pl.) aruncătoare de flăcări B.Ar.Flc.
Batalion autosanitar de evacuare B.Ausan.Ev.
Batalion (Cp.; Pl.; gr.) bruiaj radioelectronic B.Br.Rd.Elc. (Rd.Th.)
(radiotehnic)
Batalion căi ferate B.C.F.
Batalion (Cp.; Pl. gr.) cercetare (bruiaj) radio B.Cc. (Br.) Rd.
Batalion cercetare B.Cc.
Batalion prin paraşutare, instrucţie şi B.Cc.Pşt.I.Cpl.
completare
 96

Batalion completare şi instrucţie desant B.Cpl.I.De.Pşt.

paraşutare
Batalion (Cp.) construcţii magistrale B.C.M.
1 2
batalion construcţii linii permanente (cablu B.C.L.P. (C.G.) (C.Tg.)
greu, cablu telegrafic)
Batalion construcţii şi exploatare B.C.E.
Batalion (Cp.; Pl.) degazare teren, echipament B. (Cp.; Pl.) Dgz.T. (Ec.)
Batalion deservire tehnică materială B.D.Th.M.
Batalion deservire, pază, lucru şi apărare B.D.P.L.A.
Batalion (Cp.; Pl.) drumuri şi comenduire B. (Cp.; Pl.) B.Dr.Cmd.
Batalion (Cp.; Pl.; gr.) de evacuare autovehicule B. (Cp.; Pl.; gr.) Ev.Al.
de luptă (tancuri transportoare amfibii blindate, (Tc.; T.A.B.; Au.)
automobile
Batalion geniu aerodrom B.Ge.Adr.
Batalion geodezie B.Geo.
Batalion (companie) infanterie (grăniceri; pază B.Cp.) I.
şi ordine; trupe teritoriale) (Gr.; Pz. Or.; T.T.)
Batalion (companie, pluton) infanterie maritimă B. (Cp., Pl.) I.M.
Batalion (Cp.) lucru B.Lcr.
Batalion (Cp.) mascare B.Msc.
Batalion (Cp.) pază aeroport B.Pz.Aerp.
Batalion poduri şi căi ferate B.Pod.C.F.
Batalion protecţie antichimică B.Pr.A.Ch.
Batalion radio (radioreleu) B.Rd. (Rd.Rl.)
Batalion radiotehnic B.Rd.Th.
Batalion de reparaţie tancuri (tractoare de B.Rp.Tc. (Tt.A.; T.A.B.;
artilerie; transportoare, amfibii blindate, Av.)
automobile)
Batalion topografic B.Topo.
Batalion tratare specială B.T.S.
Batalion transport (auto) B.Tr. (Au.)
Batalion transmisiuni B.Trs.
Batalion special de evacuare B.Spc.Ev.
Baterie de artilerie antiaeriană (calibru mare, Bt. A.A. (C.M.; c.M.; c.m.)
calibru mijlociu, calibru mic)
Baterie comandă Bt.Cdă.
Baterie radiotehnică Bt.Rd.Th.
Baterie de serviciu Bt.S.
Baterie (pluton) tehnică Bt. (Pl.) Th.
Baterie tehnică a brigăzii de rachete operativ- Bt.Th.Bg.R.o.t. (A.A.)
tactice (antiaeriene)
 97

Baterie de tunuri (tunuri obuziere) Bt.T. (T.Ob.)

Bază aeriană Bz.Aer.

1 2
Bz.A.T.T.A.
Bază de asigurare tehnică de tancuri şi
autotractoare
Bază de reparat tehnica militară Bz.R.T.M.
Bază tehnică de aerodrom Bz.T.A.
Bază tehnică rachete antiaeriene Bz.Th.R.A.A.
Baza grupului de cercetare în adâncime Bz.Gp.Cc.Ad.
Benzină Bsn.
Biologic Blg.
Bivuac Biv.
Blindate Bl.
Blocare, blocat Blc.
Bolnav Bv.

Bruiaj Br.
Brutărie Brt.
Bucată, bucăţi Buc.
Bucătărie Bct.
Buldozer Bdz.
Buletin Bul.

= C =

Calculator electronic C.E.

Cale (de acces; de aprovizionare; telefonică) Cl. (Acc.; Apr.; Tf.)
Cale ferată C.F.
Calibru: mare, mijlociu, mic C.M.; c.M. c.m.
Campanie Cmp.
Camuflaj, camuflare Cmf.
Canonieră Cn.
Cap, de cap (se prescurtează numai pentru C.
formarea expresiilor combinate)
Capacitate (de luptă; de apărare) Cpc. (L; Ap.)
Capcană Cpn.
Captură, capturat Capt.
Carburant-lubrifiant C.L.
Cartiruire Cart.
Categorie Catg.
 98

Cazare, cazarmere Cz.

Cazemată Czm.
Călăuză Clz.
1 2
Centrală telefonică C.Tf.
Centru antiepidemic C.A.Ep.
Centru de conducere a acţiunilor de luptă ale C.C.A.L. (Av.)
aviaţiei
Centru militar de calcul electronic C.M.C.E.
Centru mobil de calcul electronic C.Mb.C.E
Centru de primire şi rodaj C.P.R.
Centru de strângere a prizonierilor C.S.Pzn.
Centru de transmisiuni C.T.
Cercetare Cc.
Cercetaş cc.
Cercetare în dispozitiv (prin luptă, prin sunet) Cc.Dpz. (L.; S.)
Cercetare instrumentală de artilerie Cc.I.A.
Chemare Chm.
Chimic Ch.
Ciocan de foc nr. 1 C.F. 1
circulaţie, circulat Cir.
Câmp de mine C.Mn.
Coloană Cln.
Comandă Cdă.
Comandament Cdt.
Comandament tactic aerian Cdm.T.Aer.
Comandamentul apărării civile C.Ap.C.
Comandamentul apărării antiaeriene a C.A.A.T.
teritoriului
Comandamentul trupelor de grăniceri C.T.Gr.
Combustibil Cbs.
Comenduire, de comenduire Cmd.
Comenduire şi îndrumare a circulaţiei C.Î.C.
Comenduire transporturi militare de regulator C.T.M.R.C.
de circulaţie
Comisie de apărare civilă Cms.Ap.C.
Companie asigurare de luptă punct comandă Cp.A.L.P.C.
Companie autosanitară de evacuare Cp.Ausan.Ev.
Companie cercetare de radiolocaţie Cp.Cc.Rd.Lc.
Companie pază obiective Cp.Pz.Obv.
Companie strângere şi evacuare a răniţilor Cp.S.Ev.R.
Companie treceri fluviale Cp.Trc.Fl.
 99

Complet, completare Cpl.

Complet cartofotogrammetric C.C.F.
Complex Cx.
1 2
Comunicat Cmc.
Comunicaţie Com.
Concentrare, concentrat Conc.
Concentrate alimentare C.Al.
Concentrare succesivă a focului C.S.F.
Construcţii linii cablu (permanente) C.L.C. (P.)
Contagios Ctag.
Contingent Ctg.
Contraacţiune C.Acţ.
Contraatac, de contraatac C.Atc.
Contrainformaţii C.I.
Contralovirută, de contralovitură C.Lv.
Contrapregătire C.Pg.
Contraofensivă C.Ofs.
Control Ctr.
Consum, consumat Cs.

Convalescent Conv.
Convoi Con.
Cooperare Coop.
Coordonare, de coordonare Crd.
Corectare, corecţie Co.
Corespondent, corespondenţă Csp.
Crucişător (greu, uşor) Cr. (G.U.)
Curent Crt.
Curent de înaltă tensiune C.Î.T.
Curent de joasă tensiune C.J.T.

= D =

Deal Dl.
Debarcare, debarcat Db.
Decizie Dcz.
Deficit Def.
Defluire Dfl.
Depozit Dp.
Desant Ds.
Desfăşurare Dfs.
 100

Despărţire Desp.
Detaşament de asigurare a mişcării D.A.M.
Detaşament de asalt D.A.
1 2
Detaşament de distrugeri D.D.
Detaşament naval (fluvial) de sprijin cu foc D.N. (F.) S.F.
Detaşament înaintat D.În.
Detaşament de întoarcere D.Înt.
Detaşament mobil de baraje D.M.B.
Detaşament salvare-avarii D.S.A.
Detaşament tactic D.Ta.
Detaşament de salvare-evacuare D.S.E.
Dezactivare Dzv.
Dezinformare Dezinf.
Direcţie de ofensivă D.O.
Direcţie de bază D.B.
Dislocare Dsl.
Dispozitiv Dpz.
Dispozitiv premergător de luptă Dpz.P.L.
Dispunere Dsp.
Distrugător Dsg.
Document Doc.

Dragor de bază (de radă) Dg.Bz. (Rdă.)

Drum, de drumuri Dr.

= E =

Echipament Ec.
Efectiv Ef.
Elicopter El.
Emisie, emisiune Em.
Epidemie Epd.
Epicentru Epc.
Epizootic Epz.
Escală Esc.
Escarpă Escp.
Escortă Esct.
Eşalon (eşalonul întâi, doi) Eş. (Eş.1;2)
Etapă Et.
Evacuare Ev.
Evidenţă Evd.
 101

Exclusiv Excl.
Exemplu Ex.
Existent Exist.
1 2
Expediţie Exp.
Explozie, exploziv Explz.
Explozie aeriană E.A.
= F =

Flanc, de flanc Fc.

Flangardă Flg.
Foc concentrat (masat) F.C. (M.)
Formaţii de protecţie civilă F.Pr.C.
Formaţiune Frm.
Formaţiuni de apărare F.Ap.
Formaţiuni de rezistenţă F.Rzt.
Formaţiuni sanitare (de asigurare tehnică) F.San. (Asg.Th.)
Formaţiuni de serviciu F.S.
Forţare Fţ.
Forţe principale F.P.
Fracţionare Fcţ.
Frontieră Fr.
Fum, fumizare Fm.
= G =

Garnizoană Grz.
Gata de luptă (de marş, de deschidere, a focului; G.L. (M.; D.F.; T.)
de tragere)
Grănicer Gr.
Grup de asalt Gp.As.
Grup electrogen G.E.
Grup (grupare) fluvial de lovire Gp. (G.) F.L.
Grup (grupare) naval de lovire Gp. (C.) N.L.
Grupă (Pl.) de cercetare Gr. (Pl.) Cc.
Grup de conducere a acţiunilor de luptă ale G.C.A.L.Av.
aviaţiei
Grupare de artilerie G.A.
Grupare de cercetare – lovire G.C.L.

= H =

Haltă (mare; mică) Hl. (M.; m.)

 102

Hrană (caldă; proaspătă; rece) Hr. (C.; P.; R.)

1 2

= I =

Inamic Inm.
Incendiu Inc.
Inclusiv Incl.
Independent Ind.
Infanterie (infanterie moto) I. (I.Mo.)
Infirmerie Ifm.
Informaţie Inf.
Instrucţie Inst.
Interzis Intz.
Intervenţie Intv.

= Î =

Îmbarcare Îbc.
Încărcare Îcc.
Încercuire Îce.
Încetare Îct.
Încetarea alarmei aeriane Î.Alr.Aer.
Încolonat, încolonare Încl.

Îndrumare a circulaţiei Înd.Cir.

Întreprinderea de reparaţii auto Î.R.A.
Întreţinere Îtr.
Întreţinere tehnică nr. 1 (nr. 2; silnică) Î.Th.I. (2; Z.)
Înzestrare Înz.

= J =

Joncţiune Jcţ.

= L =

Lansare Lns.
Legale, legătură Lg.
 103

Limita dinainte a apărării L.D.A.

Linie Ln.
Loc, locaş Lc.
1 2
Loc de adunare autovehicule L.A.Au.
Loc de adunare răniţi L.A.R.
Loc de adunare rezervişti L.A.Rz.
Loc pentru odihnă Lc.Odh.
Locuitor Loc.
Locţiitor Locţ.
Lovire, lovitură Lv.
Lovitură principală Lv.P.
Lucrări, lucrători, de lucru Lcr.
Lucrători civili (forestieri) Lcr.C. (For.)
Lunetă, lunetist Lun.
= M =

Machetă Mch.
Manevră Mv.
Marş, de marş Mş.
Mască, mascare Msc.
Maşină electronică de calcul M.E.C.
Maşină de furnizare M.Fn.
Maşină de săpat adăposturi M.S.A.
Maşină de săpat tranşee M.S.T.
Materiale Mt.
Maximum Max.
Mecanic conductor m.c.
Mecanizat Mc.
Medic, medical Md.
Meteorologic Meteo
Militar Milit.
Poliţie, poliţişti Pol.
Mină, minare, minat Mn.
Minimum Min.
Misiune imediată (următoare) Mis.I. (U.)
Mitralieră Mtr.
Mobil Mob.
Motocicletă Mct.
Motorină Mot.
Muniţie Mţ.
 104

= N =

Navă de debarcare N.Db.

1 2
Necesar Nec.
Neutralizare, neutralizat Nz.
Nimicire Nm.
Nod de baraje N.Bj.
Normă de consum (aprovizionare) N.C. (Apr.)
Număr Nr.

= O =

Obiectiv Obv.
Obstacol Obst.
Obuzier Ob.
Ochitor Oct.
Odihnă de zi (noapte) Odh. Z. (N.)
Ofensivă Ofs.
Ofiţer Of.
Ofiţer de serviciu O.S.
Ofiţer de serviciu operativ O.S.Op.
Ofiţer de serviciu principal O.S.P.
Operativ, operator Op.
Oraş Or.
Ordin Ord.
Ordin circular (general, de luptă, de zi) O.C. (G.; L.; Z.)
Ordine de bătaie (interioară, de încolonare) O.B. (I.; Îcln.)
Organizaţie Org.
Orizont Oz.
= P =

Paraşutare, paraşutist Pşt.

Pază Pz.
Pachet mobil de cap Pct.Mb.C.
Pistă de decolare – aterizare P.D.A.
Pistol-mitralieră P.m.
Pândă P.
Platformă Plf.
Poduri Pod.
Pod de însoţire, de asalt Pod. Îns. (As.)
Politico-militar Pol-M.
 105

Pompier Pomp.
Ponton, pontonieri Po.
Populaţie Pop.
1 2
Portavion P.Av.
Post (punct) de control (de observare) P.Ctr. (O.)
Post de informare de luptă P.I.L.
Post (punct) de încercare şi control P.Î.C.
Post de observare contra minelor P.O.C.M.
Poziţie Poz.
Poziţie înaintată Poz.În.
Poziţia siguranţei de luptă Poz.S.L.
Poziţie de tragere P.T.
Prealarmă Palr.
Precursor Prc.
Pregătire (de foc) Pg. (F.)
Premergător Pmg.
Prim ajutor P.j.
Primire, primiri Prm.
Prizonier Pzn.
Probabil Prb.
Proiectil reactiv dirijat (nedirijat) P.R.D. (P.R.N.D.)
Protecţie Pr.
Protecţia navigaţiei aeriene P.N.A.
Psihic, psihologic, psihologie Psh.
Plantator de mine P.Mn.
Punător de plase P.P.
Punct P.
Punct de adunare răniţi P.A.R.
Punct de adunare a documentelor P.A.D.
Punct de comandă (comandă-observare) P.C. (C.O.)
Punct de aprovizionare de luptă P.A.L.
Punct de aprovizionare cu apă P.Apr.A.
Punct de comenduire P.Cmd.
Punct de comandă al serviciilor P.C.S.
Punct de dirijare P.D.
Punct iniţial P.I.
Punct de întâmpinare autovehicule P.Î.Au.
Punct de întâmpinare rezervişti P.Î.Rz.
Punct de lucru P.Lcr.
Punct medical P.Md.
Punct de observare tehnică P.O.Th.
 106

Punct de primire reparaţie autovehicule P.P.R.Au.

Punct de strângere prizonieri P.S.Pzn.
Punct de tragere specială P.T.S.
1 2
Puşcă, puşcaş Pş.
Puşcă mitralieră P.M.
Puşcă semiautomată cu lunetă P.S.L.
= R =

Rachetă (antiaeriană, operativ-tactică, tactică) R. (A.A.; O.T.; Ta.)

Rachetă antitanc dirijată R.A.D.
Rachetă nedirijată R.N.D.
Rachetă autoghidată R.A.G.
Radiaţie, de radiaţie Rad.
Radio Rd.
Radioelectronic Rd.Elc.
Radiointerceptare Rd.Intc.
Radiofuziune Rd.Dif.
Radiolocator Rd.Lc.
Radioreleu Rd.Rl.
Radiotehnic Rd.Th.
Raid Ra.
Raion (de bază; de baraje; de rezervă etc.) Rn. (Bz.; Bj.; Rz.; etc.)
Raion de adunare a tehnicii deteriorate R.A.T.D.
Raion de apărare contra minelor R.A.C.M.
Rănit, răniţi (grav, uşor) Rnţ. (G.U.)
Reactiv, reacţie Re.
Rechiziţie, rechiziţionat Rcz.
Recunoaştere Rec.
Regrupare Rgr.
Releu Rl.
Regim Rgm.
Remorcher Rm.
Restabilire Rst.
Reparaţie (curentă, medie, capitală) Rp. (C.;M.; K.)
Repartiţie Rep.
Reprezentant Repz.
Reţea (de sârmă) Rţ. (S.)
Rezervă, de rezervă Rz.
Rezervă antitanc Rz.A.T.
Rezervă de armă întrunite Rz.A.Î.
Rezervă generală strategică Rz.G.S.
 107

Rezistenţă Rzt.
Rocadă, de rocadă Roc.
Rupere, de rupere Rup.
1 2
= S =

Salvare Sv.
Sanitar San.
Sărin (substanţă toxică de luptă) Sr.
Sector Sct.
Secţia bazei de aprovizionare S.Bz.Apr.
Secţia întreţinere şi reparat tehnică electronică S.Î.R.T.E.C.
de conducere
Secţia pentru întreţineri tehnice şi reparaţii S.Î.R.C.A
curente ale autovehiculelor
Secţia de reparat tehnică militară S.R.T.M.
Semnal Smn.
Servant Serv.
Servicii S.
Siguranţă Sig.
Sistem automatizat pentru conducerea trupelor S.A.C.T.
sistem informaţional teritorial S.I.T.
Sistem de prelucrare automată a datelor S.P.A.D.
sistem teritorial de introducere extragerea S.I.E.G.
datelor grafice
Somam (substanţă toxică de luptă) So.
Spate Spt.
Special, specialitate, specialist Spc.
Spital (chirurgie, de linia întâi) Sp. (Chi.Ln.I.)
sprijin Spr.
Staţie, staţionare St.

Staţie de calcul analitic S.C.A.

Staţie de calcul electronic S.C.E.
Staţie de cale ferată St.C.F.
Staţie de control al radioactivităţii mediului S.C.R.M.I.
înconjurător
Staţie mobilă de calcul electronic S.Mb.C.E.
Staţie de încărcat acumulatori S.Î.A.
Staţie radio S.Rd.
Staţie de radiolocaţie pentru cercetare S.R.C.
staţie de radiolocaţie pentru trageri S.R.T.
 108

Staţie de radiolocaţie pentru dirijare a rachetelor S.R.D.R.

Staţie seismică St.Ssm.
Stoc Stc.
1 2
Strategie Str.
Sub apă (la suprafaţa apei) s.A. (S.A.)
Sub pământ (la suprafaţa pământului) s.P. (S.P.)
Subsector Ssect.
Substanţe radioactive S.R.
Substanţe toxice de luptă (persistente; S.T.L. (P.; T.)
trecătoare)
Subunităţi şi formaţiuni de servicii S.F.S.
Subzistenţă Sbz.
Supravegheat Spv.
Supraveghere de luptă S.L.
Supravieţuire Spvţ.
Surprindere Sur.
Sursă Ss.
= Ş =

Şalupă Şlp.
Şanţ adppost Ş.A.
Şanţ de comunicaţii Ş.C.
Şlep Şl.
= T =

Tabun (substanţă toxică de luptă) Tb.

Tabără Tbr.
Tactic Ta.
Tanc (greu; mijlociu; uşor) Tc. (G.; Mj.; U.)
Teatru de acţiuni militare T.A.M.
Tehnic, tehnică (de luptă; militară) Th. (L.; M.)
Telecomunicaţie Tcom.
telefon, telefonist Tf.
Telegraf, telegrafist Tg.
Televiziune TV.
Teren (numai pentru formarea expresiilor T.
combinate)
Terorist Ter.
Tipografie Tip.
Topografic Topo.
Tractor Tt.
 109

Tragere, trăgător Trg.

Tragere prin ochire directă (indirectă) T.O.D. (I.D.)
Tragere din poziţie acoperită (neacoperită) T.P.A. (N.A.)
1 2
Transbordare Tsb.
Transmisiuni Trs. (T.)
Transport, de transport Tp.
Transportor amfibiu blindat T.A.B.
Transvazare Tsv.
Tranşee Tş.
Tranzit, de tranzit Tz.
Tratare parţială (total) T.P. (T.)
Trecere, de trecere Trc.
Tren Tn.
Triaj Trj.
Trupe (proprii; de uscat) Tr. (Pp.; U.)
Tunel Tl.
= U =

Ulterior Ult.
Unde scurte (unde ultra scurte) U.S. (U.U.S.)
Unităţi, subunităţi şi formaţiuni de asigurare U.S.F.A.T.
tehnică
Unităţi şi subunităţi de servicii U.S.
Unităţi de foc U.F.
Unitate de măsură U/M
Uşor Uş.
Utilaj Ut.
Uzina (de reparaţii) Uz. (Rp.)
Unitate militară U.M.

= V =

Vagon Vg.
Val de foc V.F.
Vamă Vm.
Vecin Vc.
Vedetă (blindată; de debarcare; purtătoare de V. (Bl.; Db.; P.R.)
rachete)
Vehicul Vh.
Veterinar Vet.
Viteză V.
 110

Vânători de tancuri (de munte) V.Tc. (M.)

Vremelnic Vr.

= Z =

Zi Z.
Zi hrană Z.H.
Zi luptă Z.L.
Zonă Zn.
Zonă interioară Zn.I.
Zonă de serviciu în aer S.S.A.

5. Abrevierile punctelor cardinale

şi principalelor unităţi de măsură

a) Punctele cardinale

1. Est _ _ _ _ _ _ _ _ _ E 5. Sud _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ S
2. Nord _ _ _ _ _ _ _ _ N 6. Sud-est _ _ _ _ _ _ _ _ S-E
3. Nord-est _ _ _ _ _ _ N-E 7. Sud-vest _ _ _ _ _ _ _ _ S-V
4. Nord-vest _ _ _ _ _ N-V 8. Vest _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ V

b) Principalele unităţi de măsură

Amper A
Ar a
Atmosferă at
Farad F
0
Grad Celsius C
Gram g

Hectar ha
Hertz Hz
Joule J
Kilogram kg
Kilometru (kilometru pe oră) Km (km/h)
Litru l
Metru (metru pătrat; cub) m (m2; m3)
Milă marină Mm
Milimetru mm
Minut min
 111

Motokilometru mKm
Motooră mh
Perechi Per
Procentaj la sută (la mie) % (%)
Roentgen (roentgeni pe oră) r (r/h)
Secundă s
Tonă t
Volt V
Watt W
 112

CUPRINS

Capitolul I
PRINCIPII GENERALE 2

1. Reguli generale 2
2. Câmpurile semnului convenţional 3
3. Întrebuinţarea culorilor 13
4. Întrebuinţarea abrevierilor 13
5. Înscrierea termenilor calendaristici 14
6. Particularităţi de reprezentare 15

Capitolul II
SEMNE CONVENŢIONALE PENTRU REPREZENTAREA 18
UNITĂŢILOR, ARMELOR, SPECIALITĂŢILOR,
CATEGORIILOR DE MILITARI ŞI FUNCŢIILOR ACESTORA

1. Semne convenţionale de bază 18

2. Semne convenţionale pentru reprezentarea rangului unităţilor 20
3. Semne convenţionale pentru reprezentarea funcţiei, 21
specialităţii, misiunii şi stării militarilor (persoanelor)
4. Semne convenţionale specifice armei sau specialităţii 23

Capitolul III
SEMNE CONVENŢIONALE PENTRU REPREZENTAREA 31
TEHNICII MILITARE

1. Infanterie 31
2. Blindate 32
3. Artilerie şi rachete 32
4. Geniu 33
5. Chimie militară 35
6. Transmisiuni 35
7. Luptă electronică 36
8. Informatică 37
9. Protecţia informaţiilor 37
10. Protecţie psihologică 38
11. Aviaţie 39
12. Apărare antiaeriană 40
 113

13. Transporturi şi comunicaţii 41

14. Logistică 41
15. Protecţie civilă 42
16. Particularităţi de reprezentare 43

Capitolul IV
SEMNE CONVENŢIONALE PENTRU REPREZENTAREA 46
ACŢIUNILOR, ELEMENTELOR DE DISPOZITIV ŞI
MISIUNILOR

1. Probleme generale 46
2. Limite, aliniamente, misiuni 46
3. Raioane (zone), puncte de sprijin, poziţii 51
4. Direcţii 55
5. Deplasare 57
6. Puncte, posturi, locuri 59
7. Acţiuni de foc şi lovire 60
8. Acţiuni specifice 65
8.1. Cercetare 65
8.2. Desantare 65
8.3. Artilerie şi rachete 66
8.4. Geniu 67
8.5 Chimie militară 72
8.6 Transmisiuni 73
8.7. Luptă electronică 75
8.8. Cercetare radio 76
8.9. Informatică 76
8.10. Protecţia informaţiilor 76
8.11. Mascare 77
8.12. Transporturi şi comunicaţii 77
8.13. Aviaţie şi apărare antiaeriană 78
8.14. Asigurare hidrometeorologică 80
8.15. Logistică 80
8.16. Protecţie civilă 82
8.17. Drept internaţional umanitar 83
8.18. Informare şi relaţii publice 84
8.19. Pază şi ordine 84

Capitolul V
 114

ABREVIERI 86

1. Abrevierea denumirilor marilor unităţi, unităţilor şi 86

subunităţilor
2. Grade militare 90
3. Abrevierea referitoare la serviciul pe unitate 91
4. Abrevierea unor expresii şi termeni 92
5. Abrevierile punctelor cardinale şi principalele unităţi de 109
măsură