Tema 4. Soldatul în luptă.

Lecția 1. Soldatul la marș și în staționare.

PROBLEMELE DE ÎNVĂȚAT:

1. Soldatul la marș.
2. Soldatul în siguranța marșului.
3. Soldatul în staționare.
4. Soldatul în siguranța staționării
 Deplasarea
este acţiunea desfăşurată de subunităţi pentru
dislocarea dintr-un raion într-altul în vederea intrării în
luptă în mod organizat sau executării manevrei de forţe
şi mijloace
de pe o direcţie pe alta.

Deplasare

Marș Transport Combinat

 Deplasarea

TRANSPORTUL

PE COMUNICAŢII FLUVIALE PE COMUNICAŢII FEROVIARE

(NAVALE)

PE COMUNICAŢII AERIENE
 Procedeul de bază pentru deplasare este marşul.

Marşul
- deplasarea organizată a subunităţilor în coloană, cu
mijloace proprii, în scopul de a ajunge în raionul (pe
aliniamentul) fixat, la timp şi cu capacitatea de luptă
completăîn vederea îndeplinirii misiunii de luptă.

 pe drumuri amenajate sau neamenajate

 de regulă, noaptea sau în alte condiţii de vizibilitate
redusă
 ziua - numai când impune situaţia
 În funcţie de urgenţa, efortul cerut şi viteza,
marşul poate fi:
normal (de regulă, pe timp de noapte sau în alte condiţii
de vizibilitate redusă, cu viteze medii de deplasare)
forţat (când situaţia impune trecerea în timp scurt la
îndeplinirea unei misiuni de luptă, cu viteze maxime admise
de norme şi teren, fără oprire, folosindu-se pentru
deplasare majoritatea timpului de zi şi de noapte;
când se prevede întâlnirea cu inamicul
la introducerea în luptă
în urmărire
în retragere
în toate cazurile când există pericol de întrebuințare de
către inamic a armelor NBC
 Marşul se execută în condiţiile:

 Când se prevede întîlnirea cu inamicul

(forţele să fie în permanenţă gata de acţiune, capabile să se
desfăşoare rapid şi să intre la timp în luptă).

 Când nu se prevede întîlnirea cu inamicul

(subunităţile să ajungă în noul raion în condiţiile unor
eforturi normale; pentru aceasta se aleg cele mai bune
drumuri care se pregătesc din timp; coloanele se formează
din subunităţi care au aceeaşi viteză de marş şi capacitate
de trecere).
 Pe mașini de luptă

MARȘ

Pe automobile Pe jos
 Indicii marşului:
 etapa de marş;
 viteza de marş;
 itinerarele de marş;
 halta mică;
 halta mare;
 odihna de zi (noapte);
 punctul (aliniamentul) iniţial;
 punctul (aliniamentul) de coordonare;
 punctul (aliniamentul) final.
 Etapa de marş
- distanţa parcursă de pluton în 24 de ore.
în teren şes/deluros, pe autovehicule - până la 250
km, uneori mai mare
în teren muntos-împădurit - până la 150 km
pe jos - până la 30 km
Mărimea etapei de marş este determină de:
 viteza medie de mars
 durata deplasării coloanei
Durata medie de lucru a mecanicilor-conductori constituie 10-12
ore
Mărimea etapei de marş se determină la însuşirea misiunii şi se
precizează pe parcursul studierii itinerarului, care este împărţit pe
porţiuni de 5-10 km.
 Viteza medie de marş

 coloanele mixte în teren şes/deluros, ziua -20-30 km pe oră

 coloanele de TAB/MLI - 20-25 km pe oră
 coloanele de automobile – 25-30 km pe oră
 subunităţile pe jos - 4-5 km pe oră
 subunităţile pe schiuri - 5-7 km pe oră
 pe drumuri cu pante mari sau cu obstacole (bolovani, grohotiş)
- se micşorează până la 1 km pe
oră
în teren muntos - împădurit - se reduce cu 30-40%
 Haltele şi odihna
sunt destinate pentru:
 menajarea forţelor militarilor (odihna, hrană, WC)
 verificarea stării tehnice a autovehiculelor
 executarea întreţinerilor tehnice
 înlăturarea defecţiunilor

 Haltele mici,
 pe autovehicule: după 3-4 ore de marş şi au o durată
de pînă la 1oră
 pe jos: prima după 30 min., următoarele din 50 în 50
min. cu o durată de 10 min.
 Halta mare:
 la sfârşitul primei jumătăţi a etapei de marş cu o
durată de până la 2 ore.
 Odihna de zi/noapte: după executarea unei etape de marş.
 Punct de Punct de Punct iniţial
coordonare Nr. coordonare Nr.
Punct de 2 1
coordonare Nr.
Raion de
3
dispunere
a trupelor
(iniţial)
Haltă pînă la 1 oră
Punct de (după 3-4 ore de marş)
coordonare Nr. 4
Haltă pînă la 2-3 ore
(în a doua jumătate
Odihna de zi
a etapei de marş)
(noape)
La sfîrşitul etapei de
marş

Odihna de 24 ore
(după 2-3 etape de
marş)

Raionul
nou de RAIOANELE, PUNCTELE
ALINIAMENTELE FIXATE LA MARŞ
dispunere
(final)
Acțiunile soldatului la marș
 Amenajează un șanț-adăpost,
sau şanţ-adăpost acoperit

Pentru MLI (TAB) se

amenajează un
amplasament sau
adăpost

25-50 m

Rn. St.
 Pregătirea pentru marș
 Mecanicul-conductor (şoferul):
 controlează starea tehnică a ML (TAB), existenţa şi
starea sculelor, pieselor de schimb;
 completează carburanţii, lubrifianţii;
 verifică starea de funcţionare a motorului;
 execută reglarea aparatelor şi mecanismelor;
 verifică starea bună de funcţionare a mijloacelor de
încălzire a motorului;
 verifică echiparea maşinii cu mijloace de trecere
ridicată
 înlătură defecţiunile depistate.
 Pregătirea pentru marș

 Ochitorul-operator (ochitorul-mitralior la TAB):

 examinează armamentul, muniţia, aparatele de ochire,
mecanismele de încărcare şi dirijare, înlătură defecţiunile;
 controlează ajustarea aparatelor de ochire şi a mitralierei
jumelate;
 controlează starea bună de funcţionare a aparatelor de
observare, existenţa şi starea sculelor şi pieselor de
schimb pentru armament;
 acordă ajutor mecanicului – conductor (şoferului) la
întreţinerea tehnică a MLI (TAB).
 Pregătirea pentru marș
 Restul personalului:
 pregăteşte armamentul individual, muniţia,
echipamentul şi mijloacele de protecţie pentru
acţiunile ulterioare;
 amenajează adăposturile;
 ajustează echipamentul şi verifică starea
încălţămintei;
 completează bidonașul cu apă;
 îşi usucă ţinuta şi încălţămintea
 Compania IMo. la marş Rogojeni

(o variantă)
3 2 PI
2
2 2

1 2 l. Sărat
PF

Hotin
Dispozitivul de marş al Pl.Imo.

25-50 m
 Deplasarea pe itinerar
 Mecanicul – conductor (şoferul) conduce maşina
de luptă numai pe partea dreaptă a drumului,
respectînd viteza de deplasare, distanţa şi
măsurile de securitate stabilite.
 Viteza medie de marș poate fi:
 pe ML (TAB) – 20 – 25 km/oră;
 pe autovehicule – 25 – 30 km/oră;
 pe jos – 4 – 5 km/oră;
 pe schiuri – 5 – 7 km/oră.
 Distanţa dintre maşini la marş poate fi 25 – 50 m.
 În timpul opririi neprevăzute maşina se aduce pe
partea dreaptă sau într-o parte de drum, unde se
înlătură neajunsul.
 Depăşirea coloanei în timpul deplasării este
interzisă.
 Depăşirea maşinii oprite se execută numai prin
partea stîngă.
 Deplasarea pe itinerar
 Deplasarea pe timp de noapte:
 aparatele de vedere pe timp de noapte
 dispozitivele de mascare a luminii
 cu deconectarea completă a luminii şi a aparatelor
de vedere pe timp de noapte
 Executarea observărilor:
 după semnalele comandantului
 asupra spaţiului aerian
 asupra terenului
 Mijloc de foc de serviciu
 Trecerea cîmpurilor de mine instalate la distanță:
 ocolire
 trecere prin culoar
 Trecerea zonelor cu incendii:
 ocolire
 trecere
 acțiuni după trecere
 La primirea semnalulului:
Atac aerian
 cînd se acționează pe ML (TAB)
 se continuă deplasarea.
 mijloacele de foc, care sînt numite pentru
ducerea focului asupra inamicului aerian se pregătesc pentru deschiderea focului
 obloanele la ML (TAB), cu excepţia celor care sînt necesare pentru ducerea
focului se închid
 efectivul aduce masca contra gazelor în poziţia gata pentru luptă
 atacul inamicului aerian se respinge prin foc din mişcare sau din opriri scurte la
comanda comandantului
 viteza de deplasare şi distanţele dintre maşini în acest caz se măresc.
 în cazul deplasării pe jos:
 soldatul la comanda comandantului de grupă
se adăposteşte
 atacul inamicului aerian se respinge cu foc
concentrat din armamentul individual la
comanda comandantului de grupă.
 Zonele contaminate NBC
 La primirea semnalului:
 pe ML (TAB)
 se continuă deplasarea
 militarii îmbracă neîntîrziat masca contra gazelor şi completul de protecţie
 soldatul în componenţa grupei trece prin porţiunile de teren
contaminat, în funcţie de natura substanţelor chimice, cu viteza
cea mai mare
 dacă este praf se închid obloanele, vizoarele şi jaluzele ML (TAB)
 cînd deplasarea se execută pe automobile se măresc distanţele între acestea.
 pe jos
 porţiunile de teren contaminat se ocolesc, iar dacă nu este
posibil se trec în pas viu, cu intervale mărite între militari
avînd îmbrăcate mijloacele de protecţie individuală
 după ieşirea din raionul contaminat se execută decontaminarea
iniţială, de regulă, la ajungerea grupei la haltă
 decontaminarea totală se execută, de regulă, la ordinul
comandantului de companie.
 Acțiunile la halte

 ordinea construirii coloanei se păstrează

 maşinile la semnalul comandantului se opresc pe
partea dreaptă a drumului nu mai aproape de 10 m
una de alta sau la distanţele stabilite
 efectivul iese din maşini numai la comanda
comandanţilor şi se dispun pentru odihnă în locurile
indicate în dreapta de la drum.
 în maşini rămîn observatorii şi mijloacele de foc de
serviciu, iar în maşinile comandanţilor şi de serviciu la
mijloacele de transmisiuni
 mijloacele de foc, numite pentru lupta cu ţintele
aeriene se află în gătinţă pentru deschiderea focului
 echipajele maşinilor petrec controlul tehnic a
armamentului şi tehnicii şi în comun cu efectivul
repartizat în ajutor lichidează neajunsurile depistate.
 Acțiunile la contact cu inamicul
a) cînd acționează pe jos
 la comanda comandantului de grupă soldatul se desfășoară în linie
 se deplasează pe aliniamentul echipei de la contact
 execută foc puternic asupra poziţiei inamicului
 neutralizează inamicul
 acordă ajutor medical răniților
 la comanda cdt.gr. continuă deplasarea
 Acțiunile la contact cu inamicul
b) cînd acționează pe ML (TAB)
 ripostează imediat cu armamentul de bord;
 execută debarcarea din TAB (ML) la comanda
comandantului de grupă;
 ocupă un adăpost sau la comanda
comandantului de grupă execută atacul imediat sau
desfăşurarea rapidă mascată de grenade fumigene;
 neutralizează inamicul.
PROBLEMELE DE ÎNVĂȚAT :

1. Soldatul la marș.
2. Soldatul în siguranța marșului.
3. Soldatul în staționare.
4. Soldatul în siguranța staționării
 Siguranţa se realizează în scopul:

• de a preîntîmpina un atac prin surprindere din partea

inamicului terestru;
• de a interzice pătrunderea elementelor de cercetare
(cercetare – diversiune) ale inamicului spre forţele
principale sau spre anumite obiective;
• de a asigura condiţii avantajoase pentru întrarea
organizată în luptă a subunităţilor proprii.
 Siguranța de marș

 Dacă pe timpul marşului este posibilă întîlnirea cu inamicul

măsurile de siguranţă trebuie să permită:
 deplasarea rapidă şi nestingherită a trupelor aflate în
marş;
 desfăşurarea şi intrarea lor în luptă în mod organizat.

 Se organizează:
pe direcţia de deplasare, în faţă, pe flancuri şi înapoia
coloanelor de trupe aflate în marş.
 Elementele siguranței marșului
Pc.Mb.Fc

Pt.Cc Pc.Mb.Cp Pc.Mb.Sp

Pc.Mb.Fc Subunităţi de logistică

Elemente de cercetare

Elemente de siguranţă
Forţe principale
 Siguranța de marș

 Grupa poate fi numită ca:

 patrulă de siguranţă de cap
 patrulă de siguranță de flanc
 Patrulă de siguranță de spate

 Misiunea:
 de a face siguranţa pichetului mobil (subunităţilor) împotriva
atacului prin surprindere al inamicului terestru;
 a interzice apropierea elementelor de cercetare şi
cercetare-diversiune ale acestuia de pichetul (coloana) căruia
îi face siguranţa.
 Siguranța de marș

 Grupa numită ca patrulă de siguranţă se deplasează în

faţa subunităţii căreia îi face siguranţa la următoarele
distanţe:
1) cînd deplasarea se execută pe transportoare amfibii
blindate (maşini de luptă) ziua – pînă la 1500 m, noaptea
– pînă la 500 m;
2) cînd deplasarea se execută pe jos (pe schiuri), ziua –
pînă la 600 m, noaptea – pînă la 200 m.
 Dispozitivul de marş pe mașini:

1500 m 25-50 m

Patrula de siguranţă Forţele principale

 Acțiunile soldatului în cadrul patrulei de siguranță de cap
 Soldatul în cadrul patrulei de siguranţă
de cap poate acţiona:
 pe ML (TAB)
 pe jos
 iarna – pe schiuri.

 Îndeplineşte misiunea:
 prin observare din mers sau din opriri
scurte.

 Patrula de siguranţă de cap înaintează

în direcţia indicată prin salturi de la
adăpost la adăpost, însă fără a reţine
mişcarea coloanei subunităţii păzite.
 Acțiunile soldatului în cadrul patrulei de siguranță de cap
 Trimiterea cercetașilor:
 pentru siguranța nemijlocită
 pentru examinarea unor obiecte din
teren
 Maşina se dispune în adăpost.
 Restul personalului execută
observarea asupra terenului din jur şi
după acţiunile cercetaşilor, fiind gata
să-i sprijine cu foc.
 Cercetaşii examinează terenul şi
obiectele din teren, acordînd atenţie
semnelor, după care poate fi
descoperit inamicul.
 Dacă inamicul nu a fost descoperit,
cercetaşii dau semnalul „cale liberă”
(„drum liber”).
 Acţiunile soldatului în cadrul patrulei de siguranță la
contactul cu inamicul
 În situaţia în care soldatul acţionează
îmbarcat:
 militarii debarcă sub acoperirea asigurată
de focul mitralierelor de pe TAB sau MLI/MLD
 manevrează şi atacă un flanc vulnerabil al inamicului.

 Comandantul de grupă:
 raportează comandantului de pluton
 reorganizează grupa dacă este necesar
 continuă misiunea.
 Acţiunile soldatului în cadrul patrulei de siguranță la
contactul cu inamicul
 În situaţia în care soldatul acţionează
pe jos:
 militarii iau poziţia pentru luptă culcat

 deschid focul imediat

 folosesc acoperirile din teren pentru a se adăposti

 aruncă grenadele defensive şi fumigene

 imediat după detonarea grenadelor, militarii

atacă inamicul combinînd focul cu mişcarea.
PROBLEMELE DE ÎNVĂȚAT :

1. Soldatul la marș.
2. Soldatul în siguranța marșului.
3. Soldatul în staționare.
4. Soldatul în siguranța staționării
 Staţionare

-acţiunea pe care o desfăşoară unităţile luptătoare

atunci când nu execută acţiuni militare,
de luptă sau altele decât războiul,
nu se deplasează şi nu sunt în dispozitiv de luptă.

Este o formă de acţiuni intermediare.

 Scopul staţionării poate fi:

 desăvârşirea măsurilor cu privire la punerea subunităţilor

în starea pregătirii pentru luptă;
 pregătirea pentru luptă;
 restabilirea puterii de luptă;
 odihna personalului;
 completarea stocurilor şi rezervelor cu mijloace
materiale;
 executarea întreţinerii şi reparaţiei tehnicii;
 închegarea acţiunilor subunităţilor.
 Staţionarea
- Dispunerea Gr. într-un raion în vederea:
 pregătirii unor acţiuni de luptă,
 pregătirii marşului sau
 în scopul refacerii puterii de luptă.

Pentru staţionare Gr. se dispune

într-un raion

în cadrul eşalonului superior independent

 Raion de staționare
 Suprafaţa de teren în care se dispun şi desfăşoară
activităţi de pregătire pentru misiune unităţile
(subunităţile).
 Trebuie să cuprindă:
 acoperiri (localităţi, păduri) cu proprietăţi de adăpostire
şi mascare
 suficiente drumuri care să permită deplasarea şi
instalarea unităţilor (subunităţilor) şi formaţiunilor de
logistică în cadrul acestuia.

 Poate fi de bază sau de rezervă.

Culegeri de termeni și noțiuni din domeniul militar, Chiținău 2016

 Raionul de staţionare al Gr.
se stabileşte, de obicei, de către eşalonul superior,
şi trebuie să asigure:
 dispunerea mascată a Gr.,
 protecţie NBC,
 căi de intrare şi de ieşire
 posibilitatea asigurării cu apă a personalului.
 ÎN RAIONUL DE STAŢIONARE
Gr. se dispune:
 dispersat în lungul itinerarelor de deplasare sau în afara
acestora,
 ţinîndu-se seama de dispozitivul care trebuie constituit în
vederea ducerii acţiunilor de luptă.

Soldatul se dispune
 în apropiere de maşina de luptă.
 Amenajează un șanț-adăpost,
sau şanţ -adăpost acoperit

Pentru MLI (TAB) se

amenajează un
amplasament sau
adăpost

25-50 m

Rn. St.
 TAB se dispun dispersat în teren descoperit cînd există
pericolul întrebuinţării ANM la 100-150 m, în aşa fel ca
personalul să se îmbarce repede şi să poată ieşi oportun
din raion în orice timp ziua şi noaptea şi în orice condiţii de
stare a vremii.

100-150m
 Ocuparea raionului de staţionare
 de regulă, pe întuneric sau în condiţii de vizibilitate redusă
 fără oprirea coloanelor pe drumuri la intrarea în raion
 cu amenajarea genistică imediată după sosirea în raion
(dacă este timp)

Amenajarea genistică prevede:

 adăposturi pentru protecţia personalului
 adăposturi pentru protecţia tehnicii militare
 adăposturi pentru protecţia stocurilor de materiale

împotriva armelor NBC şi sistemelor incendiare

 Activităţi desfăşurate în cadrul
raionului de staţionare

 Pentru refacerea puterii de luptă:

 aprovizionarea;

 executarea lucrărilor de mentenanţă;

 acordarea primelor îngrijiri medicale;

 evacuarea răniţilor şi a bolnavilor;

 hrănirea şi odihna personalului.

 Activităţi desfăşurate în cadrul
raionului de staţionare
 Activităţi de pregătire pentru luptă a
soldatului:
 pregătirea misiunii următoare de îndată ce este
cunoscută, concomitent cu luarea tuturor
măsurilor pentru respingerea inamicului terestru
şi aerian, inclusiv pentru nimicirea desantului
aerian şi a grupurilor de cercetare – diversiune ale
acestuia;

 asigurarea materialelor, armamentului şi a

muniţiei necesare pentru îndeplinirea misiunii;

 desăvârşirea antrenamentului grupei;

 pregătirea pentru deplasare.

 Activităţi desfăşurate în cadrul
raionului de staţionare
 Întreținerea tehnică a autovehiculelor și
pregătirea lor pentru luptă:

 se completează carburanții, lubrifianții și

muniția

 se verifică starea de funcționare a

motoarelor, a armamentului și a aparaturii

 se execută reglarea și întreținerea

motoarelor, a armamentului și a aparaturii

 se remediază defecțiunile constatate.

 Activităţi desfăşurate în cadrul raionului de staţionare
 Soldatul în siguranța nemijlocită:
 Siguranţa nemijlocită se organizează:
 în limitele raionului de staţionare
 pentru a preîntîmpina atacul prin surprindere a inamicului.
 Include:
 echipe de patrulare, care execută siguranţa prin procedeul de
patrulare în jurul raionului, pe perimetru şi în interiorul lui;
 observatori care execută serviciul permanent la P.C.O. a
subunităţilor;
 subunitatea de serviciu;
 serviciul de zi pe subunitate.
 Soldatul poate fi numit:
 în echipa de patrulare
 ca observator
 în serviciu de zi pe subunitate
 Activităţi desfăşurate în cadrul raionului de staţionare
 Soldatul în echipa de patrulare:
 se deplasează pe itinerarul indicat şi minuţios
cercetează terenul
 soldaţii izolaţi ai inamicului sînt capturaţi
sau nimiciţi
 la depistarea inamicului superiorul din patrulă
organizează observarea asupra acţiunilor acestuia şi raportează
imediat comandantului de pluton

 SECRETUL
 constituie mijlocul de recunoaştere a militarilor subunităţilor proprii de cei ai inamicului
 se comunică, de obicei, pentru 24 ore, dar poate fi schimbat oricînd situaţia impune
 este compus din: parolă şi răspuns
 parola se cere tuturor persoanelor care se deplasează noaptea prin raionul de dispunere
a subunităţii
 parola şi răspunsul se pronunţă cu voce înceată
 cei ce nu cunosc parola vor fi reţinuţi şi se raportează comandantului de grupă
 Activităţi desfăşurate în cadrul raionului de staţionare

 La semnalul de alarmare despre inamicul

aerian:
 echipajele și militarii își ocupă locurile, de
regulă în TAB (ML)

 intră în șanțuri-adăpost sau în adăposturile

naturale cele mai apropiate

 la comandă, execută foc concentrat cu

armament individual și cu mitraliere asupra
avioanelor care zboară la înălțime mică.
 Activităţi desfăşurate în cadrul raionului de staţionare

 În cazul atacului cu mijloace incendiare:

 soldatul folosește adăposturile naturale și

șanțurile-adăpost
 echipajul TAB (ML) se adăpostește în
acestea
 în cazul incendiului se pun în funcțiune
ventilatoarele de aerisire, sistemele automate
de stins incendii
 se iau masuri de lichidare a incendiului,
folosind extinctoarele, brazdele de pămînt,
nisipul
 materialele folosite pentru mascare (fascine,
prelate, huse), în cazul că au luat foc se
îndepărtează imediat de pe tehnica militară
 Activităţi desfăşurate în cadrul raionului de staţionare

 La semnalul de înștiințare descpre

atacul chimic soldatul:

 din proprie iniţiativă, se adăposteşte

folosind adăposturile naturale (şanţul de
tragere, șanțul-adăpost);

 îmbracă neîntîrziat mijloacele de protecție

individuală;

 în maşina de luptă se închid obloanele,

uşile, crenelele, jaluzele şi conectează
sistema de protecţie contra A.D.M.
 Activităţi desfăşurate în cadrul
raionului de staţionare

 Lichidarea consecinţelor întrebuinţării

de către inamic a ADM:

 lucrările de salvare;

 acordarea primulului ajutor medical

militarilor răniți;

 evacuarea militarilor răniţi, contaminaţi,

intoxicaţi din zonele contaminate;

 executarea controlului dozimetric şi

chimic;

 localizarea şi stingerea incendiilor;

 executarea tratării speciale.

 Activităţi desfăşurate în cadrul raionului de staţionare
 Acţiunile soldatului la izbucnirea flăcării exploziei nucleare

 închide uşile, crenelele, obloanele,

jaluzele;
 conectează sistema de protecţie contra
A.N.M.

 neîntîrziat ocupă un adăpost în

apropiere sau se culcă la pămînt
cu capul în direcţia opusă exploziei
 Activităţi desfăşurate în cadrul
raionului de staţionare
 Pentru respingerea inamicului terestru:
 se sapă locașuri de tragere
 se amenajează poziții de tragere pentru
grupă și mijloace antitanc.

 Cînd există pericolul unui atac al

inamicului:
 soldatul ocupă poziția de tragere și se
pregătește pentru respingerea atacului.
PROBLEMELE DE STUDIU:

1. Soldatul la marș.
2. Soldatul în siguranța marșului.
3. Soldatul în staționare.
4. Soldatul în siguranța staționării
 Siguranţa de staţionare se organizează cînd trupele
proprii se găsesc în staţionare.

 Constă în dispunerea unor subunităţi întărite ca:

 posturi de pază (valoare grupă);
 pichete de pază (valoare pluton);
 detaşament de pază (valoare companie);
 în afara raionului de staţionare al subunităţilor cărora le fac
siguranţa;
 pe direcţia probabilă de acţiuni a inamicului

 Cu misiunea:
 de a descoperi şi împiedica atacul prin surprindere asupra
forţelor principale ale trupelor proprii.
 Batalionul de infanterie în staţionare
(variantă)

Pc.P
z.

Pol. 1

(-)
3
 GRUPA INFANTERIE ÎN SIGURANŢA STAŢIONĂRII
(o variantă)
În staţionare, Gr.I. poate fi numită ca:
 post de pază independent sau N

 post de pază, în cadrul Pl., care

acţionează ca pichet de pază S R-3
p. geod R-2 stîlp
800m Pd. MARE
(independent). Pd. VERDE 1000m

Ea se trimite pînă la o distanţă de:

 1,5 km (2 km) atunci cînd
R-1
acţionează pe TAB(MLD) sau pietre
400m
 1 km cînd acţionează pe jos.

Postul de pază: Pînă

 organizează o poziţie de la
1500

apărare cu o dezvoltare
m

frontală de pînă la 200m şi

 primeşte o fîşie de siguranţă cu
o lărgime de pînă la 600m
 Misiunile soldatului în cadrul postului de pază
 Soldatul are misiunea:
 să execute observarea, focul şi să contribuie la
apărarea cu dîrzenie a poziţiei postului de pază;
 ocupă un locaş de tragere în dispozitivul de luptă
al postului de pază;
 amenajează și maschează locașul de tragere;
 se pregăteşte pentru executarea focului pe timp de noapte sau în alte condiţii
de vizibilitate redusă, pe direcţiile sau în sectoarele de tragere ordonate;
 descoperă la timp inamicul;
 nimicește personalul şi mijloacele blindate
ale inamicului şi respinge atacul acestuia;
 în cadrul postului de pază apără poziţia
pe care o ocupă şi nu se retrage fără ordinul
comandantului de grupă.

 Soldatul poate fi numit:

 echipa de patrulare;
 pîndă
 Acțiunile soldatului în cadrul postului de pază
 După primirea misiunii soldatul execută următoarele activități:
 ocupă şi amenajează locaşul individual
de tragere;
 se orientează asupra direcţiei pe care o
are de apărat;
 îşi pregăteşte armamentul, muniţia şi
grenadele pentru tragere.

 Acțiuni:
 execută observea în fîşia postului de pază şi circular;
 este permanent pregătit pentru a participa la respingerea atacului prin surprindere
cu infanteria, tancuri şi alte mijloace blindate;
 se află în gătință să execute focul asupra ţintelor
aeriene ale inamicului care zboară la înălţimi mici;
 participă la capturarea sau nimicirea militarilor
izolați ai inamicului;
 nimicește personalul şi mijloacele blindate ale
inamicului şi respinge atacul acestuia
 În caz de atac al inamicului
soldatul:
 folosește şanţul adăpost
(atac NBC, foc de artilerie)
 folosește drept protecţie
TAB/MLI/MLD, dacă nu este
prevăzut şanţul adăpost
 imediat ce atacul încetează,
se reia activitatea
 capturează (dacă este posibil) sau nimicește militarii
izolaţi ai inamicului, raportîndu-se despre aceasta
comandantului de grupă
 Când inamicul atacă cu forţe superioare
soldatul:
 deschide focul la distanţa
maximă eficace, provocîndu-i
pierderi şi obligîndu-l să se
desfăşoare prematur;
 apără cu dârzenie poziția de
tragere pentru a contribui la
apărarea poziției de apărare a
postului de pază
 se retrage de la poziția de tragere ocupată numai la
ordinul comandantului de grupă
 Acțiunile soldatului în cadrul echipei de cercetare
 Destinația:
 pentru executarea cercetării, în special
pe timp de noapte sau în alte condiţii de
vizibilitate redusă, în faţa poziţiei
postului de pază şi la flancuri.

 Din misiunea primită pentru acţiunile în echipa de cercetare soldatul

trebuie să reţină:
 itinerarul de deplasare;
 misiunea;
 modul de executare a serviciului şi
acţiunile în caz de descoperire a
inamicului;
 secretul.
 Acțiunile soldatului în cadrul echipei de cercetare
 Îndeplinirea misiunii de cercetare:
 se deplasează în ascuns pe itinerarul indicat:
 cercetează în mod amănunţit terenul, fiind în
gătinţă permanentă pentru sprijinul reciproc cu foc
şi acţiuni;
 rețin pe cei care nu cunosc parola, îi dezarmează şi îi trimit la comandantul
postului de pază însoţiţi de către un militar;
 cînd descoperă grupuri de militari ai inamicului şeful echipei înştiinţează
imediat postul de pază şi continuă să observe acţiunile lor;
 cînd inamicul se apropie, echipa de cercetare
deschide focul şi îl nimiceşte sau îl capturează;
 primind comanda pentru retragere echipa în
ascuns, prin salturi, se deplasează pe poziţia
siguranţei şi se pregăteşte pentru deschiderea
focului.
 Acțiunile soldatului în pîndă
 Destinație:
 descoperirea la timp a apariţiei inamicului pe direcţiile
care trec prin terenuri acoperite în faţa poziţiei postului
de pază sau în intervalele cu posturile de pază vecine.

Compunere:
 2 – 3 militari, unul din ei se numeşte superior.

 Misiunea soldatului în pîndă:

 să descopere încercările inamicului de a surprinde trupele noastre, să
le alarmeze şi informeze despre apariţia inamicului.

 Soldatul în pîndă este obligat:

 să ocupe un locaş bun de observare şi tragere;
 să supravegheze în permanenţă sectorul încredinţat;
 să raporteze cele descoperite;
 să cunoască parola.
 Acțiunile soldatului în pîndă
 EXECUȚIA:
 executarea deplasării spre locul indicat (în ascuns)
 alegerea poziţiei pentru observare şi ducere a focului
şi mascarea acesteia
 stabilirea ordinii de executare a observărilor și
menținerea gătinţei permanente în vederea luptei
de de către superiorul pîndei
 pînda execută serviciul de pază (observare) în ascuns ca să nu fie observată de
inamic:
 nu opreşte pe nimeni, nu reţine şi nu interoghează;
 despre apariţia militarilor izolaţi, grupelor mici ale inamicului, tehnicii de luptă
sau a persoanelor civile superiorul pîndei raportează printr-un semnal stabilit
comandantului care l-a trimis şi continuă observarea, rămînînd neobservat de către
inamic;
 dacă inamicul atacă pînda, personalul ei deschide foc
şi la ordinul comandantului care a trimis pînda se retrage.
 Pînda duce serviciul de pază fără schimb pe parcursul
întregii zile sau nopţi.
 La sfîrşitul timpului de serviciu sau la comanda (semnalul) comandantului militarii din pîndă se întorc spre postul de pază.
 Schimbul, de regulă, se execută pe timp de lumină.
 BIBLIOGRAFIE
• Manualul de luptă a grupei de infanterie, Chișinău 2010;
• Culegeri de termeni și noțiuni din domeniul militar, Chișinău, 2016;
• Regulamentul de luptă a trupelor de uscat (provizoriu), partea III
(grupă, pluton), Chișinău, IMFA, 2006;
• Manualul infanteristului, Chișinău, MStM al AN, 2003;
• Soldatul în luptă (curs de prelegeri), Chișinău, IMFA, 2005;
• A.N.-4. Regulamentul de luptă al infanteriei și vînătorilor de munte
(pluton, grupă, soldat), București 1989;
• Manualul instrucției luptătorului, Sibiu 2001;
• I-4. Manualul instrucției infanteriștilor, Făgăraș 2000;
• Lexicon militar, Chișinău, Editura Saka, 1994;
• Приёмы и способы действий солдата в бою, Москва 1988;
• Мотострелковый (танковый) взвод в бою, Москва 1989.