Tema 1 Sisteme Armam. de Infanterie

ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE “NICOLAE BĂLCESCU” SIBIU
DISCIPLINA:
SISTEME DE ARMAMENT
CURS 1:
SISTEME DE ARMAMENT DE
INFANTERIE.
AGENDĂ TEMA 1:
1.principalele caracteristici tehnico-

tactice;
2. clasificarea armamentului de
infanterie;
3.funcţionarea automată a armamentului
de infanterie pe timpul tragerii
4. întrebări.
1.1. PRINCIPALELE CARACTERISTICI TEHNICO-TACTICE
1.Puterea focului
Puterea focului exprimă cantitatea de energie

consumată în mod util de armă în unitatea de
timp. Principalii factori care influenţează puterea
focului unei arme sunt: cadenţa de tragere,
precizia şi efectul glonţului sau proiectilului la
ţintă. In general, efectul la ţintă a gloanţelor este
de nimicire a forţei vii. Pentru a scoate din luptă
un om energia cinetică a glonţului trebuie să fie
de circa 8 kgf-m. Energia cinetică a unei arme
individuale, la gura ţevii, poate ajunge până la
400 kgf-m.
1. Puterea focului
O mare importanţă prezintă suprafaţa zonei de
pătrundere (distrugere), ce depinde de
caracteristicile mecanice ale organismului în
zona în care a fost lovit, de modul cum glonţul
şi-a păstrat direcţia la pătrunderea prin diferite
ţesuturi, precum şi de viteza şi de rezistenţa
glonţului.
2. Cadenţa de tragere teoretică
Reprezintă numărul loviturilor ce pot fi trase
cu o armă în unitatea de timp, fără a considera
timpul de încărcare, de ochire sau de corectare a
acesteia. Depinde de: suma timpilor de
funcţionare a tuturor mecanismelor; lungimea,
calibrul şi greutatea cartuşului.
1.1. PRINCIPALELE CARACTERISTICI TEHN.-TACTICE
2. Cadenţa de tragere teoretică
Cu cât acestea sunt mai mari, cu atât volumul şi
greutatea pieselor mecanismului automat vor fi mai
mari, cursele mai lungi, vitezele de deplasare mai
mici şi, deci cadenţa va fi mai mică.
3. Cadenţa de tragere practică sau viteza de tragere

Reprezintă numărul de lovituri ce pot fi trase în
unitatea de timp ţinând seama de timpul de
încărcare, ochire şi de corectare a acesteia. Este
întotdeauna mai mică decât cadenţa teoretică de
tragere şi depinde de construcţia mecanismelor
armamentului şi de condiţiile în care este folosită
arma.
1.1. PRINCIPALELE CARACTERISTICI TEHN.-TACTICE
3. Cadenţa de tragere practică sau viteza de tragere
La puștile semiautomate, în calculul cadenței de tragere
practice, trebuie să se țină cont și de timpul de schimbare a
încărcătorului, întrucât capacitatea acestuia este, în general,
mică.
La armamentul automat și la mitralierele de bord,
cadența de tragere practică se apropie de cadența de
tragere teoretică.
D.p.d.v. al utilizării în luptă, arma trebuie să aibă o
cadență cât mai mare. Cadența mare presupune viteze mari
și curse scurte ale pieselor, deci o construcție mai complexă,
o prelucrare mai pretențioasă a pieselor și o calitate
superioară a materialului din care sunt confecționate
acestea. Deci d.p.d.v. al siguranței în funcționare a
mecanismelor este necesară o cadență de tragere mai
redusă. Rezultă că la proiectarea armamentului trebuie
aleasă o cadență optimă, care să împace cele două
condiții contradictorii.
4. Maniabilitatea
Maniabilitatea armamentului caracterizează
mobilitatea acestuia din punct de vedere al
transportului, al focului şi tactic.
Mobilitatea de transport este influenţată de:
greutatea, dimensiunile armamentului, posibilitatea
transportului în orice teren şi în orice condiţii de ducere a
luptei.
Mobilitatea focului se caracterizează prin:
rapiditatea deschiderii focului şi viteza de transport de pe un
obiectiv pe altul a focului.
Mobilitate tactică: posibilitatea trăgătorului de a
executa focul în orice poziţie a sa şi a armamentului, precum
şi utilizarea armamentului în diferite faze ale luptei şi ale
unor obiective de natură diferită.
5. Siguranţa în funcţionare a armamentului
Presupune: funcţionarea fără incidente de
tragere în cele mai diferite condiţii de temperatură, de
umiditate, de ungere, de murdărie etc.
Într-un ciclu de funcţionare a unei arme
automate, care durează doar fracţiuni de
secundă, piesele se deplasează rapid ceea ce face
ca acestea să se uzeze mult mai repede decât cele
din armele neautomate.
Viaţa unei arme se apreciază după numărul de
lovituri trase:
- ţevile unei arme automate rezistă în medie la
30.000 de lovituri;
- automatul armei poate însă să reziste la
tragerea a 90.000... 120.000 de cartuşe.
Factorii cei mai importanţi care influenţează

precizia tragerii sunt:
forţa de recul;
vibraţiile ţevii;
condiţiile de fabricaţie;
uzura ţevii;
aparatele (dispozitivele) de ochire;
poziţia centrului de greutate al armei;
muniţia folosită;
condiţiile atmosferice din momentul tragerii;
aprecierea distanţei şi executarea focului de
către trăgător.
.
Forţa de recul influenţează păstrarea poziţiei armei pe

timpul tragerii și are ca efect direct apariţia unghiului de
zvâcnire, a cărui valoare este direct proporţională cu mărimea
forţei.
Forţa de recul care acționează asupra trăgătorului
diferă de la armamentul neautomat la cel automat în
sensul că:
 la armamentul neautomat se datorează acțiunii
presiunii gazelor (rezultate în urma arderii încărcăturii de
azvârlire) asupra fundului tubului cartuș ;
 la armamentul automat depinde de organizarea
armei și pe lângă acțiunea presiunii gazelor asupra
fundului tubului cartuș mai este influențată și de
mișcarea pieselor mobile la recul și revenire, de șocurile
care se produc la ciocnirea pieselor, de acțiunea arcului
recuperator etc.
Vibraţiile ţevii constituie un factor perturbator al

preciziei tragerii deoarece modificând poziţia ţevii
la plecarea fiecărei lovituri din serie, traiectoriile se
împrăştie.
Influența cea mai mare asupra preciziei o au
vibrațiile transversale, care depind de forma,
lungimea și grosimea țevii, precum și de
procedeul de fixare a acesteia la armă.
Condiţiile de fabricaţie - Precizia armei depinde
şi de gradul de prelucrare şi de finisare a
interiorului ţevii, precum şi a tuturor suprafeţelor
pieselor mobile şi fixe care intră în contact pe timpul
funcţionării diferitelor mecanisme.
Uzura ţevii influenţează şi ea negativ precizia tragerii.

În general, uzura depinde de condiţiile de exploatare, de
păstrare şi de întreţinere a armei. Piesele armelor
automate se uzează mai repede decât piesele
armelor neautomate, datorită caracterului dinamic al
forţelor ce acţionează asupra mecanismelor şi temperaturii
ridicate din ţeavă (peste 2500° C), care uneori se face
simţită şi în piesele legate de ea.
Aparatele (dispozitivele) de ochire - De
corectitudinea cu care sunt executate şi montate
piesele (cătarea, înălţătorul etc.), de fineţea de
prelucrare a suprafeţelor, precum şi de trasare a
gradaţiilor, depinde valoarea erorilor de ochire, deci şi
precizia tragerii.
Poziţia centrului de greutate. Dacă poziţia centrului de
greutate se găseşte în dreapta faţă de ax, pe timpul
tragerii, ţeava tinde să devieze spre stânga. Cu cât
glonţul este mai greu, ţeava mai lungă şi arma mai
uşoară, cu atât mai puternic se face simţită influenţa
deplasării centrului de greutate (când centrul de
greutate al sistemului reculant este dispus asimetric
față de țeavă poate apărea un cuplu dinamic care tinde
să rotească sistemul reculant în mișcarea sa de
translație sub acțiunea forței de presiune a gazelor).
Muniţia. Tăierea corectă a glonţului în ghinturi,
variaţia presiunii gazelor în ţeavă şi viteza glonţului atât
în interiorul ţevii, cât şi pe traiectorie depind de organizarea
muniţiei (materialul din care este fabricată muniţia,
corectitudinea de prelucrare a glonţului, uniformitatea
de încărcare şi constanţa greutăţii pulberii utilizate).
Condiţiile atmosferice (densitate aer și vînt)

- In timpul zborului glonţului pe traiectorie, asupra lui
acţionează forţa de rezistenţă la înaintare a aerului
ceea ce duce la micşorarea vitezei. Această forţă
se datorează densităţii aerului care variază invers
proporţional cu altitudinea şi temperatura (dacă
temperatura aerului este mai mare densitatea va fi
mai mică, deci forţa de rezistenţă la înaintare va fi
mai mică şi bătaia glonţului va creşte).
- Precizia tragerii este de asemenea influenţată
de vânt, mai ales când calibrul armei este mic şi deci
glonţul are o greutate mai redusă. Rafalele de vânt
pot devia glonţul de la traiectorie şi pot produce
împrăştierea excesivă a loviturilor la ţintă.
1.1. PRINCIPALELE CARACTERISTICI
TEHNICO-TACTICE
Aprecierea distanţei şi executarea

focului de către trăgător.
În condiţiile unui trăgător obişnuit,
cauzele care pot afecta precizia la tragere
sunt:
-greşelile ce se pot produce la
aprecierea distanţei de tragere;
-inexactitatea ochirii;
-modul cum se realizează sprijinirea
armei;
-condiţiile de declanşare a focului.
1.2. CLASIFICAREA ARMAMENTULUI DE INFANTERIE
Generalități
La baza automatizării armamentului stă
în principal utilizarea energiei gazelor
pulberii pentru punerea în mişcare a
mecanismelor. Energia gazelor, poate acţiona
asupra ţevii, închizătorului sau a unui
piston.
Dacă ţeava nu este legată rigid la armă,
odată cu deplasarea glonţului spre înainte,
se va deplasa şi ţeava spre înapoi.
Deplasarea închizătorului de către gaze
se poate realiza atunci când acesta nu este
înzăvorât la ţeavă.
La armamentul care funcţionează pe
principiul împrumutului de gaze, o parte din
gaze se scurg, printr-un orificiu practicat în ţeavă,
într-o cameră şi acţionează asupra unui piston
care declanşează funcţionarea mecanismului
automat. Timpul cât poate fi utilizată energia
gazelor este foarte mic. În acest interval de timp
mecanismele nu pot să execute toate
mişcările necesare funcţionării automate a
armei și se impune utilizarea altor forţe pentru
mişcarea în continuare a altor piese. Energia
cea mai utilizată este energia potenţială
acumulată de arcuri , numite recuperatoare ,
în perioada acţiunii gazelor.
Clasificarea armamentului de infanterie se poate
face după mai multe criterii funcţie de scopul urmărit,
astfel:
a) după modul de utilizare a energiei gazelor pulberii
pentru acţionarea mecanismelor;
b) după ciclul de funcţionare;
c) după destinaţie.
a) După modul de utilizare a energiei gazelor
(este specifică armamentului automat sau semiautomat):
 armament care funcţionează pe principiul
reculului;
 armament automat cu împrumut de gaze.
b) După ciclul de funcţionare:
 armament neautomat;
 armament semiautomat;
 armament automat.
1.2. CLASIFICAREA ARMAMENTULUI DE
INFANTERIE
c) După destinație:
 pistoale;
 revolvere;
 pistoale mitralieră/automate;
 puşti automate;
 carabine automate;
 puşti mitralieră;
 mitraliere cu afet (ușoare, medii);
 mitraliere de calibru mare;
 tunuri automate.
A. Armamentul care funcționează pe principiul
reculului
Reculul ia naştere datorită acţiunii presiunii
gazelor asupra fundului tubului cartuş sprijinit pe
închizător. Această forţă poate produce:
 deplasarea închizătorului, dacă acesta nu este
înzăvorât la ţeavă;
 deplasarea ţevii, dacă aceasta nu este fixată rigid
la armă.
1. Armamentul care funcţionează pe principiul
reculului închizătorului - are ţeava fixată rigid la corp
iar închizătorul are posibilitatea de a se deplasa spre
înapoi în vederea dezăvorârii ţevii şi extragerii tubului
cartuş. Zăvorârea ţevii este asigurată de către arcul
recuperator care acţionează asupra închizătorului.
reculului închizătorului
Se întâlnesc două tipuri:
 cu recului liber al închizătorului - are construcţia
cea mai simplă fiind compus din țeavă, închizător şi arc
recuperator;
Principalul dezavantaj al acestor tipuri de arme

este faptul că forţa de recul este foarte mare,
reculul avand loc când presiunea atinge valoarea
maximă, ceea ce conduce la acceleraţii şi ciocniri
mari şi influenţează negativ precizia tragerii
datorită vibraţiilor în special la trageri automate.
1. Armamentul care funcţionează pe

principiul reculului închizătorului
 cu reculul frânat al închizatorului –
elimină dezavantajul forţei de recul
foarte mari prin faptul că deschiderea
tevii are loc numai după ce presiunea
din țeavă scade. Din această cauză are şi
o construcţie mai complicată, între
închizător şi arcul recuperator
găsindu-se două sau trei bile şi o piesă
de legătură cu vârf conic.
1. Armamentul care funcţionează pe
principiul reculului închizătorului
 cu reculul frânat al închizatorului
reculului ţevii
 ţeava nu este fixată rigid la corpul armei, având
posibilitatea de a se roti sau de a se deplasa într-
un plan oarecare.
 condiţia impusă acestor arme: la recul sau la
revenire, închizătorul să se dezăvorască de la
ţeavă pentru extragerea şi aruncarea tubului cartuş,
după care să se producă alimentarea şi zăvorârea.
Armamam. de acest tip se poate clasifica astfel:
 cu reculul lung al ţevii;
 cu recului scurt al ţevii (care, în funcţie de modul de
deplasare al ţevii poate fi: cu deplasarea ţevii într-un plan
vertical, cu deplasarea şi rotirea ţevii într-un plan vertical,
cu rotirea ţevii în jurul axei sale, cu deplasare liniară).

deplasări țevii spre înainte.
 deplasarea țevii spre înainte se datorește forței
de frecare axială a glonţului cu ghinturile (se poate
descompune într-una tangenţială care tinde să rotească
ţeava în sensul de rotaţie a glonţului şi într-una axială
care tinde să deplaseze ţeava spre înainte);
 închizătorul este fix faţă de corp, iar ţeava are
posibilitatea de a se deplasa spre înainte;
 revenirea ţevii în poziţia iniţială este asigurată
de arcul recuperator montat pe ea. Zăvorârea
este asigurată numai de forța arcului recuperator.

deplasări țevii spre înainte.
B. Armamentul automat cu împrumut de gaze
Principiul de construcţie este cel mai folosit
deoarece oferă o serie de avantaje ca:
 construcţia relativ simplă a
mecanismelor;
 un număr redus de piese în structura
mecanismelor;
 posibilitatea de reglare a cadenţei de
tragere între anumite limite,
 funcţionarea optimă a mecanismelor;
 o bună stabilitate a armei la tragere,
ceea ce are ca efect o precizie ridicată a
tragerii.
Tipuri de armament:
 Armamentul automat cu orificiul de împrumut
de gaze practicat în teavă:
• cu deplasarea pistonului spre înapoi (este cel mai
utilizat sistem deoarece sensul de mişcare al pistonului
coincide cu sensul de mişcare al închizătorului şi
cuplajul între ele se poate realiza uşor);
• cu deplasarea pistonului spre înainte (acest sistem
este neavantajos, deoarece direcţia de mişcare a
pistonului nu coincide cu cea a închizătorului) ;
• cu deplasarea pistonului perpendicular pe axa ţevii
(deplasarea pistonului se transmite închizătorului prin
intermediul unei pârghii care se rotește în jurul unui
ax. Este rar utilizat din cauza complexității
mecanismului).
Tipuri de armament:
 Armamentul automat cu împrumut de gaze pe
la gura ţevii:
 energia de mişcare a mecanismului automat este
asigurată de presiunea gazelor care acţionează
asupra unui întăritor de recul montat la gura ţevii
care se poate deplasa;
 în momentul când glonţul a părăsit ţeava, gazele
care se scurg din ţeavă acţionează asupra
întăritorului de recul care se deplasează în raport
cu ţeava spre înainte producând decuplarea
închizătorului de ţeavă. Datorita unui arc
recuperator ţeava cu întăritorul de recul revin în
poziţia iniţială, între timp realizându-se şi
reîncărcarea camerei.

Tipuri de armament:
 Armamentul automat cu împrumut de gaze
prin fundul tubului cartuş:
 la acest sistem tubul cartuş are un fund mult mai gros,
iar locaşul pentru capsă mai lung;
 în momentul tragerii, gazele trec printr-un orificiu al
fundului tubului, acţionează asupra capsei (care are
rol de piston) care se deplasează spre înapoi împreună
cu percutorul, care acţionează închizătorul.
 prin deplasarea închizătorului se produce dezăvorârea,
iar la sfârşitul cursei, datorită arcului recuperator,
închizătorul revine în poziţia iniţială reîncărcând
arma cu un nou cartuş (se folosește mai rar datorită
pericolului scăpării de gaze în cutia mecanismelor).
C. Clasificarea armamentului după ciclul de
funcţionare:
 Armamentul automat :
 acest tip de armament poate executa "foc
continuu", la care încărcarea armei şi percuţia
capselor cartuşelor următoare se execută
automat, loviturile urmând una după alta până
când trăgătorul încetează să mai acţioneze
asupra mecanismului de declanşare, sau până la
consumarea cartuşelor din încărcător sau bandă.
 din această categorie fac parte pistoalele
mitralieră şi puştile mitralieră (pistoalele
automate și puștile de asalt), precum si
mitralierele;

funcţionare:
 Armamentul semiautomat:
 acest tip de armament execută numai "foc cu foc"
(foc lovitură cu lovitură);
 încărcarea se realizează automat, din încărcător;
 declanşarea percutorului sau cocoşului nu se
face automat, iar trăgătorul, pentru fiecare
lovitură, trebuie să acţioneze asupra
mecanismului de declanşare (percuția manuală);
 acest sistem se utilizează la pistoale şi la puştile cu
lunetă.

funcţionare:
 Armament neautomat, cu repetiție:
 la acest tip de armament încărcarea se face manual prin
manevrarea închizătorului, prin introducerea pe ţeavă a
unui cartuş preluat din încărcător prin intermediul unui
mecanism, percuția este manuală iar armamentul execută
numai "foc cu repetiţie";
 din această categorie fac parte carabinele și unele puști cu
lunetă.
 Armament neautomat, care trage câte o singură lovitură:
 armamentul este fără încărcător, este încărcat după fiecare
tragere prin introducerea manuală a cartuşului în camera de
încărcare sau într-un lăcaş special prevăzut la intrarea în
ţeavă și percuția se realizează manual, armamentul
executând numai "foc cu câte o singură lovitură“.
 din această categorie fac parte puștile cu lunetă.
D. Clasificarea armamentului după ciclul de
destinație:
Armamentul automat se împarte în
următoarele tipuri:
 pistoale;
 revolvere;
 pistoale mitralieră/automate;
 puşti automate;
 carabine automate;
 puşti mitralieră;
 mitraliere cu afet;
 mitraliere de calibru mare;
 tunuri automate.
destinație:
1. Pistolul este o armă individuală destinată
pentru tragerea împotriva forţei vii la distanţe
mici (sub 50m), având încărcare automată și
percuția manuală (funcționare semiautomată), cu
alimentare din încărcător dispus în mâner.
destinație:
1. Pistolul.
Principalele caracteristici tactico-tehnice:
• bătaia = până la 50 m;
• calibrul = 5,45; 7,62; 7,65; 9 mm;
• capacitatea încărcătorului = 8...20
cartușe;
• viteza iniţială = 300...440 m/s;
• cadenţa de tragere = 18...40 lov./min;
• lungimea armei = 160...210 mm;
• lungimea ţevii = 90...118 mm.
destinație:
2. Revolvere –
fac parte din
armele neautomate,
cu repetiție.
destinație:
2. Revolvere – caracteristici:
 magaziile lor au forma unui butoiaş cu locaşuri care
formează camera cartuşului;
 butoiaşul se roteşte în jurul axului său astfel încât locaşele
coincid succesiv cu prelungirea ţevii, permiţând astfel
tragerea;
 lungimea ţevii coincide practic cu lungimea părţii
ghintuite;
 dezavantajul revolverelor constă în existenţa spaţiului
liber între partea frontală a butoiaşului şi culata
ţevii, ceea ce poate favoriza scăpări de gaze;
 dimensiunile butoiaşului fac incomode purtarea şi
manipularea revolverelor - scoase din dotarea
armatei.
destinație:
3. Pistolul mitralieră- face parte din
armele automate, dar majoritatea pistoalelor
mitralieră au mecanisme de declanşare
prevăzute cu schimbător de foc care face
comutarea automatului armei la "foc cu foc”.
destinație:
3. Pistolul mitralieră- posibilități de tragere

 de regulă, tragerea cu pistolul mitralieră
se execută în serii scurte (3...5 lovituri);
 capacitatea mare a încărcătorului şi
greutatea mică a cartuşului permit
purtarea unei rezerve mari de muniţie la
armă, putând realiza densităţi mari de
foc la distanţe relativ mici.
destinație:
3. Pistolul mitralieră
 Bătaia= 300... 1000 m;
 calibrul = 5.45; 5.56; 7,62; 7,65; 9 mm;
 capacitatea încărcătorului = 20... 100 lovituri;
 viteza iniţială = 300... 800 m/s;
 cadenţa de tragere = 40.. 100 lov./min;
 lungimea armei = 490...900 mm;
 lungimea ţevii = 200...420 mm.
destinație:
4. Puşca mitralieră - este o armă colectivă
destinată pentru nimicirea forţei vii
descoperite, izolate sau grupate, la distanţe de
până la 1500m.
destinație:
4. Puşca mitralieră - posibilități de tragere:

 face parte din armamentul cu tragere
automată, tragerea executându-se, de obicei, în
serii scurte;
 în vederea măririi cadenţei de tragere se
folosesc încărcătoare cu capacitate mare,
sau alimentarea se poate face si din bandă,
dupa executarea unor modificari adaptoare;
 pentru asigurarea unei bune stabilităţi şi unei
precizii cât mai bune, puştile mitralieră sunt
prevăzute cu crăcane.
destinație:
4. Puşca mitralieră
 bătaia = 400... 1500 m;
 calibrul= 5,56; 7,62; 9 mm;
 capacitatea încărcătorului = 30... 100
lovituri;
 cadenţa de tragere = 120... 150 lov./min;
 lungimea armei = 840...1100 mm;
 lungimea ţevii = 450...600 mm.
destinație:
5. Mitraliera pe afet - este o armă automată colectivă
foarte puternică (de grupă și cu scop general),
destinată nimicirii forţei vii descoperite, izolate sau
grupate şi a mijloacelor de foc (terestre sau aeriene)
ale inamicului la distanţe de până la 1500 m.
destinație:
5. Mitraliera pe afet - posibilități de tragere:

 se fixează pe un afet tripied sau afet cu roţi,
prevăzut cu mecanisme de ochire în direcție şi
înălțime (se pot monta și pe mașinile de luptă);
 foloseşte procedeul de alimentare din bandă,
realizând astfel o cadenţă de tragere mare;
 ptr. un regim de foc normal, țevile mitralierei
necesită o răcire eficace adoptându-se
varianta racirii cu apă (la modele mai vechi), a
răcirii cu aer sau schimbarea ţevii încălzite
(la modelele aflate în uz) .
destinație:
5. Mitraliera pe afet
 bătaia = 1000... 1500 m;
 calibrul = 5,56; 7.62; 9 mm;
 capacitatea încărcătorului (cutie cu benzi) -
50...200 lovituri;
 greutatea = 5...12 kg;
 cadenţa, de tragere = 600... 1.000lov./min;
 lungimea armei = 900.-.1300 mm;
 lungimea ţevii = 560... 880 mm.
destinație:
6. Mitraliera de calibru mare (12,7 mm;

14,5 mm; 15,5 mm) –mitraliere grele
destinație:
6. Mitraliera de calibru mare (12,7 mm;
14,5 mm; 15,5 mm) - este destinată
pentru apărarea antiaeriană, pentru
lupta împotriva tehnicii de luptă uşor
blindată a inamicului şi pentru înarmarea
tancurilor, TAB.-urilor şi avioanelor.
 CA ARME ANTIAERIENE, SE FOLOSESC PE
INSTALAŢII SPECIALE CU DOUĂ SAU MAI
MULTE ŢEVI (MR-2, MR-4, ZU-2, ZU-4);
 alimentarea se face din bandă.
1.3. FUNCŢIONAREA AUTOMATĂ A ARMAMENTU-
LUI DE INFANTERIE PE TIMPUL TRAGERII
In tehnică, prin mecanisme-automate se

înţeleg mecanisme a căror funcţionare,
reglare, şi, uneori, pornire şi oprire
directă sau de la distanţă se efectueuză
fără intervenţia omului.
AUTOMATIZAREA SE IMPUNE ÎN PROCESELE
CARE SE DESFĂŞOARĂ CU VITEZE MARI,
uneori peste posibilităţile umane de intervenţie
în evoluţia lor, PROCESUL ARE O MARE
REPETIVITATE ŞI CICLUL SE REIA LA
INTERVALE FOARTE SCURTE DE TIMP.
Plecând de la aceste folosirea
observaţii,
mecanismelor automate în construcţia
armamentului este reclamată. în principal,
de tendinţa de a realiza cadenţe de tragere
cât mai mari, practic de a executa într-un
interval cât mai scurt operaţiile pe care le
comportă procesul tragerii între două lovituri
consecutive. Prin automatizare se realizează
un armament capabil să execute un foc
puternic echivalent cu focul unui mare
număr de arme neautomate. La
armamentul greu, automatizarea vizează în
plus reducerea efortului fizic al servanţilor.
Funcţionarea automatelor presupune

utilizarea unei surse de energie diferită
de cea umană. Cînd este vorba de
armamentul automat, ea există ca urmare
a desfăşurării procesului de tragere:
prin arderea pulberii de azvârlire se
pune în libertate o cantitate mare de
energie mecanică, ce nu este folosită
decât parţial pentru tansportul la ţintă
al glonţului (proiectilului).
În general într-un ciclu de funcţionare sunt cuprinse
următorele operaţii:
 dezăvorarea închizătorului de la ţeavă;
 separarea închizătorului de ţeavă (deschiderea ţevii);
 extragerea tubului-cartuş din camera de încărcare;
 îndepărtarea (aruncarea) tubului cartuş tras din armă;
 aducerea unui nou cartuş în camera de încărcare
(încărcarea propriu-zisă);
 închiderea ţevii cu închizătorul;
 zăvorârea închizătorului;
 fixarea armamentului în poziţia de tragere;
 ochirea în direcţie şi în înălţime a armamentului;
 deschiderea focului prin apăsarea pe trăgaci
(declanşarea percutorului).
In principal, la orice armament automat se
utilizează următoarele mecanisme:
 mecanismul motor al armei-țeava;
 mecanismul de zăvorâre și de dezăvorăre a
închizătorului la ţeavă;
 mecanismul de alimentare cu cartuşe;
 mecanismul de extracţie a tuburilor cartuş trase;
 mecanismul de îndepărtare a tuburilor cartuş din
armă;
 mecanismul de accelerare a mişcării
închizătorului (la armele care fucţionează pe
principiul reculului ţevii);
 mecanismul de declanşare a focului;
 mecanismul de percuţie.
1.3.1. Forțele care acționează asupra mecanismelor
și pieselor în timpul tragerii
Forța de presiune a gazelor (P)
Constituie principala forță care acționează
asupra mecanismelor armei. Valoarea ei depinde de
condițiile concrete în care acționează: în țeavă, în camera
de gaze, asupra întăritorului de recul, asupra frînei de
gură.
Forţa de presiune a gazelor este variabilă în timp şi
are durată scurtă de acţiune.
Având valoarea cea mai mare, în comparaţie cu
celelalte forte, forţa de presiune se ia în considerare ca
forţă motoare care imprimă mişcare tuturor
mecanismelor legate de sistemul reculant.
Balistica interioară
Acțiunea presiunii gazelor

56
Balistica interioară: Curbele p= f(t); v=f(t)
p,v
a b c d
pmax
vg vmax
vk
pk
p0 vm
v0 pg
ph
pa
t0 tm tk tg t
Curbele de variație p(t) şi v(t). 57

1.3.1. Forțele care acționează asupra mecanisme-

lor și pieselor în timpul tragerii
Fortele elastice ale arcurilor

Sunt forţe motoare atunci când redau
energia acumulată în procesul de
comprimare şi forţe de rezistenţa la
comprimarea lor de către mecanismele
care se mişcă sub acţiunea altor forţe.
Variaţia forţelor elastice se consideră că
este liniară cu deformaţia arcurilor.
Forţele de inerţie
 Au sensuri şi mărimi diferite datorită caracterului
neuniform şi nepermanent al funcţionării
mecanismelor armamentului.
 Însoţesc, mişcarea mecanismelor sub acţiunea
oricăror forţe date, având valori foarte mari
îndeosebi la ciocnirea diverselor piese şi
mecanisme, cînd se manifestă acceleraţii însemnate.
 Determinarea valorii lor se face în scopul evaluării
reacţiunilor de legătură care acţionează asupra
elementelor mecanismelor şi al verificării rezistenţei
pieselor.
Forțele de frecare
Forţele de frecare se manifesta pe timpul
mişcării mecanismelor armamentului
automat, fiind în general forţe de
rezistenţă. Valoarea acestor forţe este în
funcţie de mărimea reacțiunilor de
legătură, care, la rândul lor, depind de
forțe de inerție, ceea ce constituie, de fapt,
principala dificultate la determinarea mărimii
forțelor de frecare.
Forțele de frecare
În armamentul automat are loc un proces
apropiat de frecarea uscată, astfel că forțele ce
apar sunt proporționale cu componeneta normală a
reacțiunii de legătură. De asemenea, se consideră
că valoarea forței de frecare depinde numai de
starea suprafețelor respective. Diminuarea
forțelor de frecare se poate realiza prin
dimensionarea corespunzătoare a suprafețelor
de ghidare și dispunerea rațională a centrelor
de greuate a elementelor mecanismelor.
1.3.1. Forțele care acționează asupra
mecanisme-lor și pieselor în timpul tragerii
Forţele de greutate
Forțele de greutate au rol secundar în
funcționarea mecanismelor armamentului
automat, având valori constante.
Evaluarea influenței lor asupra mișcării
mecanismelor nu prezintă nici un fel de dificultăți.
Forțele de greutate ale pieselor în
mișcare influențează funcționarea, numai în
cazul tragerilor cu unghiuri mari.
BIBLIOGRAFIE - CURS
1. S. Popescu, A. Baboş – Sisteme de armament de

infanterie - curs, Editura Academiei Forţelor Terestre,
Sibiu, 2019.
 C. Trocan si colectiv – Capabilitati ale fortelor de sprijin,

Editura Academiei Fortelor Terestre, Sibiu, 2007.
 L. Keresztes, A. Iacobescu, D. Homei – Sisteme de

armament I, Editura Academiei Trupelor de Uscat 1999.
 Stelian Popescu, Simion Bobanga Asigurare tehnică cu

armament și muniții – curs -, Editura Academiei Forţelor
Terestre, Sibiu, 2017.
26.01.2021 63
BIBLIOGRAFIE - CURS
 S. Popescu – Balistică și teoria tragerii cu armamentul

de infanterie - curs, Editura Academiei Forţelor Terestre,
Sibiu, 2020.
 *** „Principii de tragere cu armamentul de

infanterie” Editura Militară Bucureşti 1974.
 *** Regulamentul Tragerilor cu Armamentul de
Infanterie” Editura Militară Bucureşti 2006.
 Note de curs pe suport electronic.
 Tabele de tragere.
26.01.2021 64
2.4. Intrebări ?
26.01.2021 65
VĂ MULŢUMESC
PENTRU ATENŢIE!
26.01.2021 66

Tema 1 Sisteme Armam. de Infanterie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 1 Sisteme Armam. de Infanterie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE “NICOLAE BĂLCESCU” SIBIU

1.principalele caracteristici tehnico-

Puterea focului exprimă cantitatea de energie

3. Cadenţa de tragere practică sau viteza de tragere

Factorii cei mai importanţi care influenţează

Forţa de recul influenţează păstrarea poziţiei armei pe

Vibraţiile ţevii constituie un factor perturbator al

Uzura ţevii influenţează şi ea negativ precizia tragerii.

Condiţiile atmosferice (densitate aer și vînt)

Aprecierea distanţei şi executarea

Principalul dezavantaj al acestor tipuri de arme

1. Armamentul care funcţionează pe

3. Armamentul care funcţionează pe principiul

3. Armamentul care funcţionează pe principiul

B. Armamentul automat cu împrumut de gaze

C. Clasificarea armamentului după ciclul de

C. Clasificarea armamentului după ciclul de

3. Pistolul mitralieră- posibilități de tragere

4. Puşca mitralieră - posibilități de tragere:

5. Mitraliera pe afet - posibilități de tragere:

6. Mitraliera de calibru mare (12,7 mm;

In tehnică, prin mecanisme-automate se

Funcţionarea automatelor presupune

Acțiunea presiunii gazelor

Curbele de variație p(t) şi v(t). 57

1.3.1. Forțele care acționează asupra mecanisme-

Fortele elastice ale arcurilor

1. S. Popescu, A. Baboş – Sisteme de armament de

 C. Trocan si colectiv – Capabilitati ale fortelor de sprijin,

 L. Keresztes, A. Iacobescu, D. Homei – Sisteme de

 Stelian Popescu, Simion Bobanga Asigurare tehnică cu

 S. Popescu – Balistică și teoria tragerii cu armamentul

 *** „Principii de tragere cu armamentul de

S-ar putea să vă placă și