ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

SISTEM E D ARMAMENT
E

TEMA 1: Noțiuni privind fundamentele operațiunilor de

tragere din armamentul greu de infanterie și mașini de luptă.
LECȚIA 1: Generalități privind cunoașterea operațiunilor de
tragere din armamentul greu de infanterie și mașini de luptă.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

PROBLEME DE INSTRUIRE
1. Reguli de siguranță pe timpul folosirii
armamentului greu de infanterie;
2. Echipament de protecție;
3. Controlul armamentului înainte de tragere;
4. Pregătirea preliminară a tragerii
5. Pregătirea pentru tragere;
6. Executarea tragerii;
7. Încetarea tragerii;
8. Reluarea tragerii.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

OBIECTIVELE ȘEDINȚEI:
- să identifice rolul și importanța disciplinei;
- să distingă succesiunea regulilor de mânuire a armamentului;
- să enumere reguli principale de siguranță, obligații subsecvente
ale trăgătorilor, măsuri de siguranță pentru antrenamentul “la
rece”.
Scopul lecției:
De a cunoaște masurile de siguranță și ordinea de pregătire și
executare a tragerii din armamentul greu de infanterie și
mașinile de luptă.
BIBLIOGRAFIA:
1. "Manual pentru instrucția tragerii cu armamentul de
infanterie”, București – 1993;
2. “Instrucțiuni. Principii și reguli de tragere cu armamentul de
infanterie”, București – 1993;
CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

PROBLEMA DE INSTRUIRE Nr. 1

REGULI DE SIGURANȚĂ PE TIMPUL FOLOSIRII
ARMAMENTULUI GREU DE INFANTERIE.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ
Disciplina Operațiuni de tragere cu armament de infanterie
constituie una din categoriile de instrucţie de bază în sistemul
de instruire şi educare a militarilor din toate structurile de
forță.
Disciplina are ca scop:
- instruirea militarilor în cunoaşterea operațiunilor cu
armamentul de infanterie;
- folosirea în totalitate a posibilităţilor de tragere cu armamentul
de infanterie;
- nimicirea diferitor obiective, într-un timp scurt;
- efectuarea tragerii cu consum minim de muniţii, în condiţii
complexe ale luptei moderne;
- formarea deprinderilor şi încrederii în armamentul din
dotare;
- dezvoltarea gândirii logice şi independente în rezolvarea
misiunilor de foc.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

Şedinţele de operaţiuni pentru tragere se planifică după

executarea şedinţelor de reguli de tragere.

La învăţarea operaţiunilor pentru tragere, formarea

deprinderilor de foarte buni trăgători se realizează într-un
număr variabil de şedinţe în funcţie de numărul operaţiunilor
necesare de învăţat şi de gradul lor de dificultate. În funcţie de
numărul operaţiunilor şi a mişcărilor ce urmează a fi învăţate
pentru fiecare şedinţă de tragere, se afectează proporţional
timpul prevăzut în Programul pregătirii de luptă şi instruire.

Şedinţele de operaţiuni pentru tragere se organizează pe

pluton sau companie iar ca ajutoare vor fi folosiţi comandanţii de
grupă (şefii de ateliere) sau comandanţii de plutoane.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

Operațiunile pentru tragere reprezintă ansamblul de

mișcări pe care le învață militarii în vederea executării tragerii.

Învățarea lor într-o succesiune logică, de la simplu la

complex, în timp scurt și în mod temeinic, asigură formarea la
militari a unor deprinderi stabile și corecte pentru executarea
tragerilor cu precizie din diferite poziții, pe orice teren și stare a
vremii, ziua și pe timp de noapte.

Rezultatele tragerilor individuale cu armamentul de

infanterie depind de calitatea pregătirii militarilor care începe
chiar din primele zile de instrucție.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

De fiecare dată când se folosesc arme, siguranța

persoanelor trebuie să fie pe primul plan.
Posesorul unei arme de foc trebuie să știe că siguranța
oricărei arme nu este de natură mecanică; este vorba de
conștientizarea mentală a poziției degetului în prelungirea
mecanismului de dare a focului până când se ia decizia de a se
executa foc. Degetul se plasează în prelungire pentru a reduce
șansele unei descărcări accidentale a armei. În cazul unei
surprize, o contracție involuntară a mușchilor poate declanșa
mecanismul de tragere. Acest lucru se poate întâmpla dacă se
ține degetul sau mîna pe aparatajul de executare a focului.
Indiferent de ansamblul de operațiuni pentru tragere care
sunt necesare de a le învață militarii în vederea executării
tragerii este necesară respectarea strictă a regulilor și măsurilor
de securitate.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

Pentru respectarea masurilor de securitate este

necesar de reținut următoarele:
A. Manevrați orice armă ca și cum aceasta ar fi încărcată,
chiar dacă v-ați asigurat că este neîncărcată.
O armă trebuie considerată întotdeauna încărcată și gata de
tragere până când trăgătorul se asigură personal de contrariu,
prin scoaterea încărcătorului și acționarea manșonului pentru
golirea camerei cartușului și constată că nu există cartuș în camera
cartușului.
B. Țineți degetul în afara gărzii trăgaciului (declanșatorului),
mai exact în prelungirea gărzii trăgaciului până în momentul în
care sunteți în fața țintei cu intenția de a trage.
Degetul trăgător trebuie plasat lângă garda trăgaciului și nu
pe trăgaci. Degetul trăgător se pune pe trăgaci NUMAI când arma
este îndreptată spre țintă.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

C. Nu îndreptați niciodată arma spre ceva pe care nu

intenționați să-l loviți.
Arma nu trebuie niciodată îndreptată către o persoană în
timpul manipulării. Un foc involuntar trebuie luat în considerație
în orice moment.

D. Luați în considerare atât ținta, cât și ceea ce se află în

spatele acesteia sau în imediata apropiere.
Identificați ținta, ce se află în față, în lateral și în spatele ei.
Rețineți că orice glonț plecat din arma dumneavoastră se oprește
undeva. Asigurați-vă că în spatele țintei nu se află obstacole ce
pot favoriza ricoșeul.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

E. Nu folosiți arme într-un interval mai mic de opt ore după

ce ați consumat băuturi alcoolice, medicamente sau substanțe
halucinogene.
Acestea pot să afecteze judecata sau abilitatea de a mânui o
arma în siguranță, reduc capacitatea de atenție și limitează
funcțiile motrice.

F. Asigurați pistolul atunci când nu sunteți în situația folosirii

acestuia.
Cu o armă în stare de funcționare, nu se produce un foc de
armă involuntar decât în urma unei erori umane.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

G. De asemenea, în completarea regulilor elementare,

enumerate de mai sus, se mai poate adăuga:
- citiți cu atenție manualul de utilizare al armei pe care ați
achiziționat-o;
- nu lăsați niciodată o armă încărcată nesupravegheată;
- asigurați-vă în permanență că pe țeava armei nu există ceva ce
ar putea impiedica lansarea proiectilului, glonțului;
- folosiți numai muniție de încredere (producători consacrați),
cu un calibru și caracteristici corespunzătoare celor recomandate de
producătorul armei și pe cât posibil care să fie uscată, curată și
evident omologată;
- nu permiteți și nu dați arma pentru a fi studiată, manipulată
sau chiar utilizată la o persoană despre care nu sunteți convinși că
deține un minim de cunoștințe elementare privind securitatea
armelor de foc.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

R.T.A.I. şi M.L.-2000

Art.39. Regulile şi măsurile de siguranţă ce trebuie respectate

cu stricteţe, fermitate şi exigenţă de către întregul personal aflat
în poligon pe timpul executării tragerilor cu armamentul de
infanterie şi al aruncării grenadelor de mînă de război au drept
scop să preîntîmpine accidentele în rîndul militarilor şi populaţiei
civile şi producerea de pagube materiale fondului armatei şi celui
civil.
Comandanţii de subunităţi şi unităţi, care organizează şi
conduc tragerile, au obligaţia să asigure cunoaşterea şi
respectarea de către întregul personal subordonat a regulilor şi
măsurilor de siguranţă pe timpul tragerilor.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

Art.40. Regulile şi măsurile de siguranţă, pe timpul executării

tragerilor cu armamentul de infanterie şi aruncării grenadelor de mînă
de război, se realizează prin:
- cunoaşterea în amănunt a acestora de către întregul personal şi a
modului lor de materializare la antrenamente şi în poligon;
- organizarea în detaliu şi conducerea fermă şi exigentă a şedinţelor
de tragere prin stabilirea şi îndeplinirea cu precizie a atribuţiilor ce
revin militarilor, a programului de desfăşurare a activităţilor şi
executarea unui control permanent din partea comandanţilor şi
personalului de serviciu pe poligon;
- realizarea unei ordini stricte pe timpul executării şedinţelor de
tragere;
- respectarea şi aplicarea întocmai, cu fermitate, a prevederilor
prezentului Regulament şi a regulilor de mînuire stabilite pentru
fiecare categorie de armament şi muniţie în instrucţiunile de
cunoaştere, întrebuinţare şi întreţinere;
- executarea întocmai de către personalul de serviciu pe poligon a
îndatoririlor ce-i revin.
CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

PROBLEMA DE INSTRUIRE Nr. 2

ECHIPAMENTUL DE PROTECȚIE.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ
ECHIPAMENTUL DE PROTECȚIE.
a) Ochelari de protecție;
b) Căști antifoane (de protecție a auzului);
c) Cască de oțel sau chivlar;
d) Vesta tactică sau antiglonț;
e) Mânuși tactici sau de protecție;
f) Cotiere și genunchiere;
g) Glugă, etc;
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

PROBLEMA DE INSTRUIRE Nr. 3

CONTROLUL ARMAMENTULUI ÎNAINTE DE TRAGERE
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

PRINCIPIILE ÎNTREŢINERII ŞI EXPLOATĂRII ARMAMENTULUI

Arma trebuie să fie păstrată și întreţinută în stare bună de

funcţionare (disponibilă) şi gata de luptă.
Aceste criterii pot fi obținute prin deservirea și curățirea
armamentului.

Curăţarea armamentului aflat în subunităţi se desfăşoară:

•Înainte de tragere;
•după tragere cu muniţii de luptă şi de manevră imediat după
tragere (în câmp): se curăţă şi se unge cutia mecanismelor, canalului
ţevii, celelalte piese și mecanisme ale armei;
•curăţirea finală se desfășoară după întoarcere de la tragere şi în
următoarele 3-4 zile în fiecare zi;
•după servicii şi şedinţe în câmp fără tragere;
•în condiţii de luptă sau la aplicaţiile de lungă durată – zilnic;
•în pauze între lupte sau în timpul întreruperilor la aplicaţii;
•dacă arma nu s-a folosit – nu mai rar de o dată pe săptămână.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

NOȚIUNI GENERALE
Pentru verificarea funcţionării armei, a stării de curăţenie, a ungerii şi a
pregătirii pentru trageri se execută controlul armei, al accesoriilor şi al
încărcătoarelor sau benzilor.
Soldaţii şi sergenţii controlează armele :
•zilnic;
•înainte de a intra în gardă;
•înainte de a pleca la instrucţie;
•în timpul curăţirii.
În situaţie de luptă se controlează periodic în cursul zilei şi înainte de
executarea misiunii de luptă;
Ofiţerii controlează armele :
•în mod periodic, la datele stabilite prin RSI;
•înainte de tragere;
•de intrare în gardă;
• înaintea executării misiunii de luptă.
Defectele armelor, încărcătoarelor benzilor şi accesoriilor trebuie să fie
remediate imediat. Dacă ele nu pot fi remediate în cadrul subunităţii se trimit la
atelierul de reparaţie.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

Controlul armei de către soldaţi şi sergenţi.

• La executarea controlului zilnic se constată existenţa tuturor pieselor
armei şi se verifică dacă pe piesele exterioare nu există rugină,
murdărie, zgârieturi şi alte defecţiuni care pot provoca o funcţionare
anormală a mecanismelor, dacă pe piese nu există crăpături, aşchieri
şi lovituri, existența accesoriilor, încărcătoarelor și benzilor, port-
încărcătoarelor şi declanșatoarelor.
• La controlul armamentului, înainte de de plecare la instrucţie şi în
situaţie de luptă se execută aceeaşi verificare ca şi la controlul zilnic;
în afară de aceasta se verifică dacă înălţătoarele şi mecanismele de
ochire mecanice sunt în stare bună, se verifică dacă în canalul ţevii nu
sunt obiecte străine și dacă piesele şi mecanismele funcţionează
corect.
• Pe timpul curățirii armei se verifică fiecare piesă și mecanism în
parte la lipsa deteriorărilor, ruginii, murdăriei și coincidența Nr. de
serie.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ
Controlul armei de către ofiţeri.
Ofiţerii verifică armele în stare montată şi demontată.
Controlul armei se efectuează la fel ca şi de soldaţi și sergenți, în afară
de care se mai verifică:
• introducerea cartuşului sau loviturii în camera cartuşului, extragerea şi
aruncarea tub-cartușului sau incărcăturii de start;
• starea țevii;
• starea încărcătoarelor (benzilor);
• starea declanșatoarelor și mecanismelor de dare a focului.
Pentru controlul armei în stare demontată se execută demontarea
incompletă sau completă.
Când se verifică arma în stare demontată se confruntă seriile de pe
piesele şi se verifică cu minuţiozitate fiecare mecanism:
• se verifică ţeava;
• se verifică cutia cu mecanisme, ansamblurile armei;
• se verifică port-închizătorul, contactele;
• se verifică închizătorul;
• se verifică recuperatorul, ghearele extractoare;
• se verifică MDF.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

Pregătirea armei către tragere.

Pregătirea armei pentru tragere se execută cu scopul de a
asigura funcţionarea neîntreruptă a acesteia pe timpul tragerii.
Pregătirea armei pentru tragere se execută sub conducerea
comandantului de grupă.

La pregătirea armei pentru tragere se procedează astfel:

• se execută curăţirea, se verifică arma în stare demontată şi se
unge;
• se verifică arma în stare montată:
• se verifică încărcătoarele, benzile, mecanismele de încărcare.
Înainte de tragere se curăţă canalul ţevii până la uscat, se
verifică muniția şi se încarcă în încărcătoare, benzi sau conveere.
CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

PROBLEMA DE INSTRUIRE Nr. 4

PREGĂTIREA PRELIMINARĂ A TRAGERII
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

SUCCESIUNEA OPERAȚIUNILOR DE TRAGERE

În vederea tragerii cu orice categorie de armament
de infanterie se execută următoarele operațiuni
pentru tragere :
•Pregătirea pentru tragere;
•Executarea tragerii;
•Încetarea tragerii;
•Reluarea tragerii.
Deasemenea tragerea cu orice categorie de armament de
infanterie trebuie să fie precedată de:
a) stabilirea elementelor inițiale de tragere;
b) executarea operațiunilor pentru tragere.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

Pregătirea preliminară a tragerii constă în:

a) pregătirea armamentului și muniției pentru tragere;
b) observarea câmpului de luptă;
c) alegerea obiectivelor;
d) alegerea poziției de tragere;
e) stabilirea procedeului de tragere, a felului focului şi a
momentului pentru deschiderea focului.
Pregătirea armamentului şi muniţiei pentru tragere constă în luarea
tuturor măsurilor pentru a asigura funcţionarea sigură şi
neîntreruptă a armamentului pe timpul tragerii. Pentru aceasta,
armamentul şi încărcătoarele (benzile) se curăţă, se verifică şi se
ung; muniţia se verifică, se curăţă, şi se încarcă în benzi.
Pregătirea armamentului şi muniţiei pentru tragere se execută
după regulile prevăzute în instrucţiunile pentru cunoaşterea,
întreţinerea, întrebuinţarea şi păstrarea fiecărei categorii de
armament în parte.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

Observarea câmpului de luptă constituie o îndatorire

permanentă a tuturor militarilor şi cuprinde:
a) descoperirea obiectivelor;
b) determinarea distanţelor până la obiective;
c) indicarea (raportarea) obiectivelor descoperite.
Descoperirea obiectivelor constituie o îndatorire permanentă a
fiecărui trăgător. Ea se realizează prin observare. Observarea se
execută circular şi continuu, în scopul descoperirii la timp a
dispunerii şi a acţiunii inamicului. În afară de aceasta, în luptă
trebuie să se observe semnalele pe care le dă comandantul şi
rezultatele focului propriu.
Determinarea distanţelor până la obiective are o importanţă
deosebită pentru precizia tragerii. Procedeele cele mai utilizate pentru
determinarea distanţelor în timpul luptei sunt: din vedere - folosind
valorile liniare şi unghiulare ale obiectivelor sau în raport cu gradul
de vizibilitate a acestora; după hartă; cu ajutorul relaţiei dintre viteza
luminii şi a sunetului, cu aparate de ochire și observare etc.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

Indicarea obiectivelor garantează conducerea sigură a focului

în luptă, ea trebuie să se facă repede, simplu şi precis, prin voce - în
funcţie de repere sau alte obiective din teren, precum şi cu ajutorul
cartuşelor cu glonţ trasor sau al cartuşelor de semnalizare trase pe
direcţia obiectivului. Pentru a indica poziţia unui obiectiv prin voce,
se denumeşte reperul cel mai apropiat şi apoi se indică locul unde se
află obiectivul faţă de acesta.
Precizarea poziţiei obiectivului faţă de reper, în direcţie
(dreapta sau stânga) se face obişnuit în miimi sau lăţimi de obiecte,
iar în adâncime (mai departe, mai aproape) - în metri.
Alegerea obiectivelor constituie o îndatorire a comandanţilor
de subunităţi şi în unele situaţii chiar a fiecărui trăgător. Tragerea se
execută, de regulă, în limitele bătăii eficace a armamentului
respectiv, în primul rând asupra obiectivelor importante şi
periculoase. Atunci când obiectivele prezintă aceeaşi importanţă şi
sunt la fel de periculoase, se alege obiectivul cel mai apropiat şi cel
mai uşor de nimicit.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

Alegerea poziției de tragere se face astfel, încât aceasta să

ofere trăgătorului un câmp de vedere şi de tragere cât mai larg şi
adânc, precum şi posibilitatea nimicirii inamicului, fără ca
tragerea să fie stânjenită de teren sau dispunerea trăgătorilor
proprii. De asemenea trebuie să ferească pe trăgător împotriva
vederii şi focului inamicului. Schimbarea poziţiei de tragere se
execută la comandă sau din iniţiativa trăgătorului sau
comandantului.

Stabilirea procedeului de tragere, a modului de executare a

focului şi a momentului pentru deschiderea focului constituie
atribute ale comandanţilor de toate treptele, începând de la
comandantul de grupă - piesă. Atunci când misiunea impune
executarea tragerii din propria iniţiativă a trăgătorului, ele se aleg
de către acesta. La stabilirea procedeului de tragere se are în
vedere ca acesta să asigure lovirea inamicului în timpul cel mai
scurt şi cu un consum minim de muniţie.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

Procedeul focului ochit este metoda cel mai eficace de executare a

focului. În cazuri deosebite, mai ales când situaţia impune
devansarea inamicului în deschiderea focului, poate fi folosit
procedeul prin îndreptarea armamentului spre obiectiv cu ochirea
de-a lungul ţevii sau cu ajutorul aparatelor de ochire.

La stabilirea modului de executare a focului se ţine seama de:

a)natura obiectivului;
b)distanţa de tragere;
c)cantitatea de muniţie de care se dispune.

Stabilirea elementelor inițiale de tragere constă în stabilirea

înălțătorului şi a punctului de ochire în înălţime şi în direcţie sau
stabilirea corecțiilor (DSCL) cu care se execută tragerea asupra
unui obiectiv.
CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

PROBLEMA DE INSTRUIRE Nr. 5

PREGĂTIREA PENTRU TRAGERE
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

Pregătirea pentru tragere.

Trecerea armamentului din poziţia de marş în poziţia de luptă.

(1) Se execută la comanda: „ Pentru – luptă”. La această

comandă se execută următoarele operaţiuni:

(2) Mecanicul – conductor (Ochitorul, Mitraliorul) scoate

învelitoarea de pe turelă (țeavă) şi o aşează în interiorul
transportorului (alături), după care pune contactul general.

(3) Trăgătorul scoate muniția de pe stelajele din pereţii laterali

ai transportorului (sau din lăzi, cutii) şi o introduce succesiv în
portcutie, împingând-o în sus până ce aceasta se agaţă de zăvor; se
aşează în scaunul său şi aprinde plafoniera turelei şi becul pentru
iluminarea tabloului electric şi a lunetei, iar pe timp de iarnă
conectează şi sistemul încălzitorului lunetei
CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

PROBLEMA DE INSTRUIRE Nr. 6

EXECUTAREA TRAGERII
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

Executarea tragerii constă în:

- ochirea prin aparatele optice (prin aparatele

mecanice) asupra obiectivelor terestre şi suprapunerea
pe obiectiv a diviziunilor corespunzătoare și corecțiilor
necesare;
- oprirea mişcării mitralierelor în plan orizontal și
verical, blocarea țevilor tunurilor sau aruncătoarelor;
- apăsarea lin cu degetele mâinii pe pârghia de
declanșare, mecanismele de executare a focului;
- apăsarea manetei mecanismului de dare a focului.
CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

PROBLEMA DE INSTRUIRE Nr. 7

ÎNCETAREA TRAGERII
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

Încetarea tragerii poate fi temporară sau completă.

La încetarea temporară a tragerii trăgătorul încetează

apăsarea pe trăgaci, declanșator sau mecanismul de dare a
focului, asigură arma, punînd piedica de siguranţă până la refuz,
trece arma dîn poziţia de luptă în poziția de așteptare sau de marș
şi continuă observarea câmpului de luptă.

La încetarea completă a tragerii trăgătorul asigură arma,

punînd piedica de siguranţă până la refuz, trece arma dîn poziţia
de luptă în poziția de așteptare sau de marș, scoate încărcătorul
sau banda; verifică canalul țevii, după care execută declanşarea de
control; asigură arma; introduce muniția în locul destinat pentru
transportare sau păstrare.
CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

PROBLEMA DE INSTRUIRE Nr. 8

RELUAREA TRAGERII
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

Reluarea tragerii, după încetarea temporară, se poate face fără

schimbarea poziţiei de tragere şi după schimbarea acesteia.

La reluarea tragerii fără schimbarea poziţiei de tragere,

trăgătorul dezasigură arma, pune înălţătorul la gradaţia
corespunzătoare distanţei până la obiectiv şi continuă tragerea.

La reluarea tragerii după schimbarea poziţiei de tragere,

trăgătorul execută, în plus, ocuparea poziţiei de luptă, după care
continuă cu celelalte operaţiuni.

La reluarea tragerii după încetarea completă, trăgătorul

execută din nou toate operaţiunile pentru tragere.
 ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

TEMA 1: Noțiuni privind fundamentele operațiunilor de tragere

din armamentul greu de infanterie și mașini de luptă.
LECȚIA 1: Generalități privind cunoașterea operațiunilor de
tragere din armamentul greu de infanterie și mașini de luptă.
PROBLEME DE INSTRUIRE
1. Reguli de siguranță pe timpul folosirii armamentului greu de
infanterie;
2. Echipament de protecție;
3. Controlul armamentului înainte de tragere;
4. Pregătirea preliminară a tragerii
5. Pregătirea pentru tragere;
6. Executarea tragerii;
7. Încetarea tragerii;
8. Reluarea tragerii.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT ȘI TEHNICĂ MILITARĂ

OBIECTIVELE ȘEDINȚEI:
- să identifice rolul și importanța disciplinei;
- să distingă succesiunea regulilor de mânuire a armamentului;
- să enumere reguli principale de siguranță, obligații subsecvente
ale trăgătorilor, măsuri de siguranță pentru antrenamentul “la
rece”.
Scopul lecției:
De a cunoaște masurile de siguranță și ordinea de pregătire și
executare a tragerii din armamentul greu de infanterie și
mașinile de luptă.
BIBLIOGRAFIA:
1. "Manual pentru instrucția tragerii cu armamentul de
infanterie”, București – 1993;
2. “Instrucțiuni. Principii și reguli de tragere cu armamentul de
infanterie”, București – 1993;