Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu”

Sibiu

ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

Participarea Armatei României la operații

de pace

Întocmit
Student Caporal Moisii Ioan
Sutudent Fruntaș Cocea Bogdan
Grupa 21

SIBIU
2017

1
 Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu”

Sibiu

Cuprins

1. Introducere.

2. Operații de pace.

3. Concluzie.

4. Bibliografie.

Introducere:

Operaţiile de pace pot fi definite ca acţiuni militare care se desfăşoară în

sprijinul eforturilor diplomatice, având drept scop stabilirea şi menţinerea păcii şi
ajungerea la soluţii politice pe termen lung ale conflictelor.

Literatura de specialitate delimitează conceptual operaţiile de pace astfel:

operaţii de menţinere a păcii şi operaţii de impunere a păcii:

Operaţiile de menţinere a păcii sunt definite ca fiind acele acţiuni militare ce se

desfăşoară cu acordul părţilor implicate în conflict ori dispută, în vederea
monitorizării sau facilitării punerii în aplicare a unui acord şi sprijinirii eforturilor
diplomatice întreprinse în scopul ajungerii la o înţelegere politică de durată.

În ceea ce priveşte operaţiile de impunere a păcii acestea sunt definite ca fiind acţiuni
de utilizare a forţei militare sau de ameninţare cu utilizarea acesteia, având o
autorizare din partea unei organizaţii internaţionale cu vocaţie de securitate pentru
a asigura respectarea sau punerea în aplicare a rezoluţiilor sancţiunilor stabilite de
către acea organizaţie, în scopul menţinerii sau restaurării păcii şi ordinii.

Pe lângă cele două tipuri de operaţii de pace, cele de menţinere şi cele de

impunere a păcii, trebuie precizate şi acţiunile de reconstrucţie a păcii. Reconstrucţia
păcii presupune acele măsuri luate după încheierea unui conflict, predominante fiind
măsurile economice şi diplomatice care au rolul de a repune în stare de funcţionare şi
de a întări şi dezvolta infrastructura unei ţări şi instituţii guvernamentale astfel încât să
se evite reizbucnirea conflictului.

Operații de pace:
 Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu”

Sibiu

România este un contributor important la pacea şi securitatea internaţională.

Ca stat membru al ONU, NATO și UE are o participare însemnată la misiuni
internaţionale. Această participare este consonantă cu eforturile constante şi abordările
tradiţionale de politică externă, care au în centru preocuparea şi acţiunea concertată a
comunităţii internaţionale în vederea asigurării securităţii, stabilităţii şi păcii,
prevenirii conflictelor, soluţionării lor prin mijloace paşnice şi reconstrucţiei post-
conflict. Participarea României la operaţiile ONU de menţinere a păcii a evidenţiat
eficienţa instituțiilor cu responsabilități în domeniul apărării naționale şi a securității,
precum și disponibilitatea politică a României de a se implica în activităţi militare
multinaţionale pentru menţinerea păcii și stabilităţii internaţionale.

Misiunea Resolute Support (RSM):

România a contribuit la procesul de stabilizare a Afganistanului încă din 2002,

atunci când s-a alăturat coaliţiei conduse de SUA, având drept scop reinstaurarea
libertăţii în Afganistan şi eliminarea terorismului din această ţară. După preluarea de
către NATO a operaţiei ISAF1 în 2003, România şi-a sporit gradual contribuţia la
efortul Alianţei, în paralel cu continuarea participării la operaţia “Enduring
Freedom”2, condusă de SUA. Mandatul ISAF s-a încheiat în decembrie 2014.

Exemplu: operațiuni în sprijinul păcii din Afganistan:

1. Misiuni sub comanda NATO -OPERAȚIUNEA ISAF/;

Un Batalion de Manevră;

Personal: 479/ 477 militari - B 33 VM "POSADA";

Locația: Qalat;

Misiuni îndeplinite: Patrulare, control trafic, escortă convoi; căutare -

cercetare în sprijinul securității forțelor coaliției; sprijin umanitar al populației afgane:
acordare de asistență medicală.

1 http://www.caleaeuropeana.ro/securitate-misiunea-nato-afganistan-continuitate-implicare/ ,

http://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_69366.htm

2 http://edition.cnn.com/2013/10/28/world/operation-enduring-freedom-fast-facts/
 Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu”

Sibiu

KFOR:

În prezent, Alianţa îşi continuă eforturile în vederea asigurării unei dezvoltări

stabile, democratice şi multietnice a Kosovo. România îşi menţine şi după prezentarea
de către CIJ, la 22 iulie 2010, a Avizului Consultativ privind Kosovo, poziţia privind
nerecunoaşterea statalităţii Kosovo.

După declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo, România îşi menţine

angajamentul faţă de KFOR. Militarii români îşi continuă îndeplinirea misiunilor în
baza mandatului încredinţat, acela de a asigura securitatea populaţiei civile. KFOR
include 4600 de militari din 31 de state.

Exemplu: misiuni conduse de NATO în Kosovo (KFOR):

1. O companie de Infanterie (Detașamentul național român de forțe -

ROFND), în cadrul detașamentului italian din Grupul de Luptă Multinațional de Vest
(MNTF-W)

Personal: 86 militari - 1 Cp/B191 "Colonel Radu Golescu"; Locația: Camp

VILLAGGIO ITALIA, lângă orașul PEC, Kosovo;

Misiuni îndeplinite: Verificarea respectării acordului de pace; pază și apărare a

taberei, a așezămintelor de cult și a persoanelor din perimetrul acestora; asigurarea
libertății de mișcare pe căile de comunicații în cadrul zonei de responsabilitate, prin
puncte de control trafic și patrule; căutarea și colectarea de armament și materiale
prohibite; protecția populației civile pe timpul întoarcerii la căminele din zona de
responsabilitate.

Operația NATO de combatere a terorismului “Active Endeavour”3:

In perioada 2005 – 2011, precum și în 2013, România a participat la OAE,

anual, cu o fregată având un echipaj de 205 militari. În anii 2014 şi 2015, contribuțiile
României la activitățile maritime Aliate au fost desfășurate ca parte a Fortei Navale
Permanente a NATO.

3 https://nato.mae.ro/node/574
 Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu”

Sibiu

Combaterea pirateriei în largul Cornului Africii:

În cadrul Consiliului Nord-Atlantic, forumul politic şi decizional principal al

Alianţei, România a sprijinit şi sprijină, alături de ceilalţi Aliaţi, asumarea şi
executarea de către NATO a acestei operaţii, în vederea creşterii contribuţiei Alianţei
la securizarea rutelor maritime importante care tranzitează această zonă.

Sprijinul NATO acordat Uniunii Africane:

În cadrul NAC, forumul politic şi decizional principal al Alianţei, România a

sprijinit, alături de ceilalţi Aliaţi, furnizarea de către NATO de asistență către Uniunea
Africană.

Alte misiun:

FURTUNĂ ÎN DEȘERT (20 februarie – 20 martie, 1991):

România a participat în operațiunea “GRANBY4”, condusã de cãtre britanici,

ca parte a Forței de Pace Multinaționale în Golful Persic (Coaliția Internationalã
împotriva Irakului), într-o campanie de medicinã militarã, cu 384 de militari și 200 de
paturi. în cadrul spitalului a fost asiguratã asistența medicalã pentru trupele britanice
angajate în operațiuni și misiuni umanitare (pentru prizonierii de rãzboi și civili).

ALBA (Forța Multinațională de Protecție în Albania, 14 aprilie – 24 iulie, 1997):

România a participat în cadrul acestei misiuni cu Detașamentul Tactic “Sfântul

Gheorghe”, cu 391 de militari și 10 ofițeri în cadrul Cartierului Forțelor (Force
Headquarters). România a fost singurul stat non-membru NATO care a participat la
aceste operatiuni. Unitatea româneascã a acționat în cadrul Brigadei “Friuli” (Italia),
unde a realizat misiuni specifice precum: recunoaterea itinerariului, escorta
convoaielor și a delegațiilor, patrule, recunoaștere, asigurarea securitãții aeroportului
Gjirokaster.

IFOR (Forța De Implementare în Bosnia-Herțegovina, 20 martie – 30 noiembrie,

1996):
4 http://www.stindard.ro/historicum/golf2.pdf
 Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu”

Sibiu

România a participat în aceastã misiune începând cu data de 8 martie, 1996, cu

un Batalion Tehnic (Batalionul Tehnic 96 – “Dr. Josef Kruzel” – 200 de militari)
subordonat Organismelor Aliate de Reacție Rapidã. Principala sa misiune a fost
protejarea deplasãrii forței internaționale în teatrul de operațiuni.

SFOR I (Forța de Stabilizare în Bosnia-Herțegovina, 01 decembrie – 30 iunie, 2000):

România a participat la aceastã misiune cu urmãtoarele forțe: un Batalion

Tehnic (Batalionul Tehnic 96 – “Dr, Josef Kruzel”, 166 de militari); un Detașament de
Transport POL, 10 militari și 6 tancuri (începând cu 1 noiembrie, 1996); 5 ofițeri în
Cartierul Forțelor (“Force Headquarters”) – 3 ofițeri CIMIC (începând cu 1 ianuarie,
1998) și 2 Ofițeri ai Poliției Militare (începând cu 24 august, 1998); un Pluton de
Poliție Militarã, 23 de militari (începând cu 24 august, 1998).

Concluzie:

În concluzie România trebuie să participe activ alături de întreaga comunitate

internaţională la operaţiunile de menţinere a păcii, deoarece alternativa neparticipării
ar conduce ţara la izolare şi, în consecinţă, la lipsă de securitate. Prin participarea
României la acţiunile de păstrare a păcii în cazul organismelor internaţionale aceasta
are posibilitatea de a câştiga securitate şi totodată de a-şi crea o imagine favorabilă în
lume.

Bibliografie:

1. http://www.summitbucharest.ro/ro/32.html;

2. https://www.mae.ro/node/1586;
 Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu”

Sibiu

3. http://www.timponline.ro/soimii-carpatilor-trei-luni-de-misiune-in-teatrul-de-
operatii-din-afganistan-foto/;

4. http://www.caleaeuropeana.ro/securitate-misiunea-nato-afganistan-continuitate-
implicare/;

5. http://www.arduph.ro/domenii/operatiuni-de-pace/operatiile-de-mentinere-a-
pacii-si-dreptul-international-umanitar/.