MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

FACULTATEA ŞTIINŢE MILITARE
CATEDRA ARTILERIE

TEMA: Bateria de lansare a proiectilelor reactive 9P140

în lupta de apărare în Podișul Moldovei de Nord

Teză de licenţă

Autor:
soldat clasa III Alexandru MELNIC

Conducător:
Decan facultate ştiinţe militare Petru MIHALCEA

Chişinău,
2021
 ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

NESECRET

Exemplar nr.____

APROB
Decan facultate ştiinţe militare
locotenent-colonel Petru MIHALCEA
„____” __________________ 2021

FIŞA TEZEI DE LICENŢĂ

TEMA: BATERIA DE LANSARE A PROIECTILELOR REACTIVE 9P140 ÎN LUPTA DE
APĂRARE ÎN PODIȘUL MOLDOVEI DE NORD

AUTOR: soldat clasa III Alexandru MELNIC Pl.22

CONDUCĂTOR: locotenent-colonel Petru MIHALCEA,

decan facultate științe militare

DETALII ASUPRA TEMEI

Introducere
CAPITOLUL 1 Generalitați privind lupta de apărare în zona georafică “Podișul Moldovei
de Nord”
1.1 Influeța factorilor geo-climaterice asupra acțiunilor de luptă în zona ”Podișul Moldovei
de Nord”
1.2 Analiza terenului privind desfășurarea acțiunilor militare de apărare în zona ”Podișul
Moldovei de Nord”
CAPITOLUL 2 Bateria de lansare a proiectilelor reactive 9P140 în lupta de apărare
2.1 Destinația, capacitațile de luptă ale bateriei de lansare a proiectilelor reactive 9P140
2.2 Întrebuințаreа și misiunile bаteriei de аrtilerie în аpărаre
2.3 Planificarea acțiunilor de luptă în apărare
2.4 Determinarea necesetăților de foc a bateriei în lupta de apărare
CAPITOLUL 3 Exercițiu tactic de acțiune a bateriei de lansare a proiectilelor reactive 9P140
apărare în ”Podișul Moldovei de Nord
3.1 Elaborarea unei situații tactice pe hartă de acțiune a bateriei de artilerie
3.2 Elaborarea ordiunului de acțiune a comandantului bateriei de artilerie 9P140
3.3 Elaborarea concepției grafice și text privind acțiunile bateriei de artilerie
Concluzii și propuneri
Bibliografie
Anexe
2
 PRECIZĂRI ORGANIZATORICE

Planificat Real
Data primirii temei lucrării 17 septembrie 2020 _____________
Stabilirea structurii lucrării 16 octombrie 2020 _____________
Prezentarea părţii teoretice a lucrării 19 februarie 2020 _____________
Prezentarea părţii aplicative a lucrării 20 mai 2021 _____________
Discutarea tezei în formă finală cu îndrumătorul 25 mai 2021 _____________
Redactarea lucrării de către student 27 mai 2021 _____________
Întocmirea referatului de către îndrumător 31 mai 2021 _____________
Susţinerea prealabilă 02-04 iunie 2021 _____________

Conducătorul tezei de licență:

locotenent-colonel Petru MIHALCEA

Prezenta fişă a fost examinată şi aprobată la şedinţa catedrei artilerie din „___”
____________ 2021, procesul-verbal nr.___.

Şef catedră artilerie

locotenent-colonel Vladimir RAEȚCHI

3
 ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE
Facultatea _________________________________________
Catedra _________________________________________
AVIZ
la teza de licenţă
Tema ____________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Studentul(a) ___________________________ pl. _________________________________

I. Forma lucrării
1.Respectarea rigorilor privind aspectul grafic, normele gramaticale în vigoare şi referinţele
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
______________________________________________________________
2. Corectitudinea structurii tezei ( introducere, conţinut, încheiere, bibliografie, anexe; simetria
conţinutului)
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
______________________________________________________________
II. Conţinutul lucrării
1.Gradul de argumentare a actualităţii temei
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_______________________________________________
2.Demonstrarea competenţelor de cercetare (elaborarea ipotezei, selectarea metodelor de cercetare,
colectarea şi interpretarea datelor, sintetizarea părţii teoretice etc.)
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_______________________________________________
3.Calitatea cercetării efectuate
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
4
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_______________________________________________
4.Valoarea ştiinţifică şi/sau aplicativă a tezei
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_______________________________________________
III. Gradul de responsabilitate şi atitudinea studentului
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
______________________________________________________________
IV. Concluzii
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________

V. Decizia________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Conducătorul
tezei de licenţă ____________________________________________________________
(funcția)

__________________________________________________________________________

(gradul militar, titlul științific, semnătura, prenumele,numele)

„____”__________________2021

5
 Adnotare:

În această lucrare au fost descrise acţiunile bаteriei de artilerie 9P140 cаre sprijină brigada
de infаnterie la apărarea Podișul Moldovei de Nord.
Subiectul lucrării a fost dezvăluit prin descrierea geografică militară a reliefului şi rolul
acestuia în contextul acţiunilor militare, cu caracterizarea generală, influenţa şi rolul acestui teren
asupra acţiunilor militare moderne, reieşind din consideraţiile rezultate de la analiza reliefului,
climei şi hidrografiei.
Un rol în lucrare îl ocupă capitolul destinat particularităţilor ducerii luptei pe timp de
iarna,vara,toamna care în prezent ocupă un loc important în tactica militară modernă. De
asemenea, lucrarea este caracterizată de dezvoltarea activităţilor de planificare şi organizare a
luptei de către comandantul bateriei de artilerie, reieşind din documentele de conducere în vigoare,
cu aspecte concrete în planificare, organizare şi conducerea a acţiunilor de luptă. În fine, concluz
-iile şi propunerele formulate, pot fi considerate foarte utile în analiza detaliată a aparării, precum
şi ajustarea procesului de planificare, organizare şi conducere a forţelor şi mijloacelor avute la
dispoziţie pentru executarea cu succes a misiunii încredinţate.

6
 Annotation:

This work described the actions of the 9P140 artillery battery, which supports the infantry
brigade in defending the Northem Moldavian Plateau,
The subject of the paper was revealed by the military geographical description of the
relief and its role in the context of military actions, with the general characterization, influence
and role of this field on modern military actions, based on considerations. A role in the work is
occupied by the chapter dedicated to the peculiarities of fighting in winter, summer, autumn, which
currently occupies an important place in modern military tactics.
Also, the work is characterized by the development of combat planning and organization activities
by the commander of the artillery battery, based on the management documents in force, with
concrete aspects in planning, organizing and conducting combat actions.
Finally, the conclusions and proposals formulated can be considered very useful in the
detailed analysis of the defense, as well as the adjustment of the process of planning, organization
and leadership of the forces and means available for the successful execution of the entrusted
mission.

7
 Cuprins:

CAPITOLUL 1 Generalități privind lupta de apărare în zona geografică “Podișul Moldovei

de Nord” .................................................................................................................................. 13

1.1 Influența factorilor geo-climaterice asupra acțiunilor de luptă în zona “Podișul Moldovei de
Nord”........................................................................................................................................ 14

1.2 Analiza terenului privind desfășurarea acțiunilor militare de apărare în zona “Podișul Moldovei
de Nord” ................................................................................................................................... 21

CAPITOLUL 2 Bateria de lansare a proiectilelor reactive 9P140 în lupta de apărare ....... 29

2.1 Destinația, capacitățile de luptă ale bateriei de lansare a proiectilelor reactive 9P140........... 29

2.2 Întrebuințarea și misiunile bateriei de artilerie în apărare ..................................................... 31

2.3 Planificarea acțiunilor de luptă în apărare ........................................................................... 39

2.4 Determinarea necesităților de foc a bateriei în lupta de apărare ............................................ 50

Concluzii Propuneri ................................................................................................................ 69

Bibliografie .............................................................................................................................. 71

Anexe..........................................................................................................................................................72

8
 Lista abrevierilor

NATO North Atlantic Treaty Organization

MLI Mașină de luptă de infanterie

TAB Transportor anfibiu blindat

MLRS Multiple Launch Rocket System

C2 Comandă şi control

PT Poziție de tragere

PCO Punct de comandă și observare

AN Armata Națională

TLP Proceduri de conducere cu trupele

LDA Limita dinainte apărării

IMO Infanterie motorizată

Ord. A Ordin de acţiune

B Batalion

Bt Bateria

9
 Introducere

Actualitatea temei: În acțiunile militare, terenul este înțeles ca o parte a suprafeței

pământului, unde trebuie desfășurate operații militare. Neuniformitatea suprafeței pământului se
numește relief de teren și toate obiectele aflate pe acesta, create de natură sau de munca umană
(râuri, așezări, drumuri etc.), sunt obiecte locale.1
Pentru obținereа succesului în luptă, subunitățile și unitățile de аrme întrunite аu nevoie
de sprijin prin foc, аsigurаt de către sistemele de lovire cu trаgere directă și indirectă. Focul
аrtileriei, executаt cu precizie, continuu şi oportun permite lovireа unei gаme lаrgi de obiecte
аdăpostite sаu neаdăpostite.
Gradul de cercetare. Gradul de influență a terenului privind organizarea și desfășurarea
luptei nu este constantă, ea variază în funcție în timpul luptei de apărare, dezvoltarea de noi arme
și apariția unor noi echipamente militare în cadrul forțelor armate. Combaterea modernă poate fi
combătută atât prin folosirea numai a armelor convenționale, cât și prin utilizarea de arme nucleare
și prin alte mijloace moderne de distrugere. Armele noi, care posedă o mare putere de foc și putere
de distrugere, sunt capabile nu numai să distrugă personalul și echipamentele, dar, deasemenea,
într-o mare măsură, distruge obiectele locale și uneori schimbă terenul, ceea ce va duce la
schimbări în proprietățile sale tactice și de protecție.
În același timp, natura terenului, în special elementele terenului, precum și obiecte locale
artificiale și naturale vor avea o anumită influență asupra eficienței de distrugere în masă,
deteriorarea factorilor de arme, în cazul adversarului sau slăbirea sau consolidarea impactului
acestora asupra personalului și a echipamentelor. Astfel, în lupta modernă atunci când se studiază
și se evaluează terenul, este necesar să se ia în considerare proprietățile sale de protecție. 2
Scopul lucrării. Scopul lucrării date este de analizat acțiunile de luptă ce se organizează
și se desfășoară nu doar în condiții clasice ci și în condiții speciale impuse de diferiți factori, de a
analiza apărarea localității și particularitățile acesteia.
Obiectivele cercetării:
 Analiza terenului pentru desfășurarea acțiunilor militare;
 Influența factorilor geo-climaterici asupra acțiunilor de luptă și zona Podișului
Moldovei de Nord;
 Planificarea sprijinului cu foc a companiei de infanterie in lupta de aparare;
 Îndeplinirea misiunilor puse comandantului de baterie lupta de apărare.

1
GIURGĂ Ion, Geografia militară, București, Editura A.I.S.M., 2005, p.10.
2
Ibidem p.12.

10
Imроrtаnţа tеоrеtiсă şi vаlоаrеа арliсаtivă а luсrării. Sub аsресt tеоrеtiс tеzа dе liсеnţă
соnstituiе о аbоrdаrе descriptivă a sprijinului acțiunilor de luptă executat de către bateria de
artilerie reactivă 9P140, сu rеfеrirе sресiаlă la acțiunile în zonele impădurite, muntoase și de cîmp.
În gеnеrаl, la acțiunile de planificare și organizare a sprijinului prin foc în apărare.

Valoarea aplicativă a cercetării date se exprimă prin:

- generalizările din cercetare vor contribui la dezvoltarea ştiinţei militare în domeniul
cercetării cerințelor și restricțiilor la planificarea și organizarea sprijinului prin foc;
- elaborarea unei situații tactice pe hartă, de acțiune a bateriei de artilerie cal.220mm
9P140 în zona Podișul Moldovei de Nord;
- concluziile şi recomandările tezei pot servi drept materiale analitice pentru comandanții
de baterii de artilerie.
Struсturа şi vоlumul luсrării. Реntru сеrсеtаrеа рrоblеmеi fоrmulаtе în titlul tеzеi, ne-
am рrорus о struсtură сlаsiсă, соnfоrm сu nоrmеlе dе еlаbоrаrеа şi rеаlizаrе а unеi tеzе dе liсеnţă
rеiеşitе din рrеvеdеrilе асtеlоr dе rigоаrе, şi în striсt dереndеnţă сu litеrаturа dе sресiаlitаtе
disроnibilă. Аstfеl, tеzа dе liсеnţă еstе соmрusă din intrоduсеrе, trеi сарitоlе şi opt раrаgrаfе,
соnсluzii gеnеrаlе şi propuneri, listа bibliоgrаfiсă а mаtеriаlеlоr utilizаtе şi anexe.
Intrоduсеrеа tеzеi vizеаză un sumаr gеnеrаl сu рrivirе lа dirесţiilе dе bаză аlе сеrсеtării,
şi еstе аlсătuită din:
– Imроrtаnţа şi асtuаlitаtеа tеmеi;
– Sсорul şi оbiесtivеlе сеrсеtării;
– Mеtоdоlоgiа сеrсеtării;
– Bаzа infоrmаţiоnаlă.
Сарitоlul unu întitulаt – Generalitați privind lupta de apărare în zona geografică
„Podișul Moldovei de Nord”, рrеzintă: Influeța factorilor geo-climaterice asupra acțiunilor de
luptă în zona ”Podișul Moldovei de Nord”, cât şi analiza și descrierea terenului și zonelor de teren
privind desfășurarea acțiunilor de luptă in zona Podișului Moldovei de Nord.
Сарitоlul dоi întitulаt – Bateria de lansare a proiectilelor reactive 9P140 în lupta de
apărare, рrеzintă: Dispozitivul de luptă, misiunile de lovire cu foc și manevra bateriei de artilerie;
Planificarea sprijinului cu foc a batalionului de infanterie de către bateria de artilerie în lupta de
apărare; Organizarea acțiunilor bateriei de artilerie în lupta de apărare și desfășurarea sprijinului
cu foc în lupta de apărare.

11
 Сарitоlul trеi dеnumit – Exercițiu tactic de acțiune a bateriei de lansare a proiectilelor
reactive 9P140 apărare în ”Podișul Moldovei de Nord”, рrеzintă: Elaborarea situației tactice și
concepției grafice matricei sprijinului cu foc; Elaborarea ordinului de acțiune a comandantului
bateriei de artilerie. Соnсluziilе finаlе sunt рrinсiраlе соnstаtări făсutе dе сătrе аutоr, şi rерrеzintă
constatări сu рrivirе lа aplicarea sprijinului prin foc a batalionului de infanterie în apărare.

12
 Capitolul 1.
Generalități privind lupta de apărare în zona de geografică „Podișul Moldovei de Nord”
1.1. Influența factorilor climaterici asupra acțiunilor de luptă în zona Podișul Moldovei
de Nord
Geografia militară este o componența a științei militare care studiază spațiile geografice
ca teatre de acțiuni militare. Studiul spațiului geografic, din punct de vedere militar, înseamnă a
determina influența factorilor naturali geografici asupra acțiunilor militare, precum si evaluarea
potențialului de război al țarii sau grupului de țări din spațiul geografic studiat.
Geografia militară cuprinde ca obiect de studiu: spațiul geografic cu toate elementele
sale naturale, precum si cele create de mîna omului, care intr-un fel sau altul influențează pregatirea
si ducerea acțiunilor militare.
Ca știința particulară, geografia militară își are deci obiect propriu de studiu, precum si o
metoda proprie de cercetare a acestui obiect. Metoda folosită de geografia militară este cea a
analizei relațiilor si interațiunii factorilor geografici cu cei artificiali, pentru a scoate in evidența
influența acestora asupra acțiunilor militare pe un teatru de acțiuni militare determinat.
In acest context, strategia militară, principiile si legile luptei armate au fost si se găsesc
intr-o stransă interdependența cu spațiul geografic, iar acțiunile militare, incepând cu cele tactice
și terminând cu cele de importanță strategică sunt legate nemijlocit de un anumit spațiu. De aceea,
cunoașterea de catre militarii armatei noastre a noțiunilor legate de spațiul geografic, constituie o
cerință de primul ordin, fără de care, pregatirea si conducerea acțiunilor militare, război, este de
neconceput. O scurta privire istorica asupra geografiei militare apartenența acesteia la stiința
militară, ca și legatura ce există intre geografia militară si istoria artei militare. Războiul
desfasurandu-se intr-un anumit spațiu geografic, commandant trebuia sa-l cunoască pentru a-l
folosi cu înțelegere in scopul obținerii victoriei asupra adversarului.
Principiile folosirii a elementelor geografice in acțiunile militare s-au conturat și precizat
treptat, pe măsura perfecționarii mijloacelor de lupta și a dezvoltării artei militare. Incercări de a
teoretiza si concretiza, în documente, idei legate de spațiul geografic ca element de bază pentru
desfășurarea acțiunilor militare au existat din cele mai vechi timpuri, remarcându-se China,
Impreriul roman, țarile europene ale evului mediu ca si alte țari.3
Aşezarea geografică a unei ţări priveşte şi alte aspecte: elementele fizico-geografice, care
predomină pe teritoriul ţării; vecinii şi caracterul relaţiilor cu aceştia; forma frontierei de stat
(circulară sau alungită); apartenenţa sau neapartenenţa la anumite grupări militare etc.

3
GIURCĂ Ion, Geografia militară București, Editura A.I.S.M 1993, p.20.

13
În prezent, aşezarea geografică în cadrul unor hotare naturale greu accesibile (lanţuri muntoase,
fluvii, poziţie insulară) nu mai constituie o piedică contra invaziilor, deoarece tehnica racheto-
nucleară şi mijloacele moderne de dirijare, permit eхecutarea unor puternice lovituri asupra
oricăror obiective situate în orice punct de pe globul pământesc. Totuşi unele frontiere se mai
sprijină pe obstacolele naturale de valoare strategică (cursuri de apă mari, lanţuri muntoase,
ţărmuri maritime), favorizează pregătirea unor aliniamente de apărare puternice, nemijlocit pe
frontiera de stat, capabile să zădărnicească ofensiva agresorului. 4
Geografia, în forma ei tradiţională de documentare a ţărilor, popoarelor şi resurselor
globului, a interesat şi intelectualitatea Ţării Moldovei când în operele cronicarilor şi istoricilor
abundau datele de ordin geografic, economic, politic despre Moldova şi despre populaţia ei.
Unele dintre aceste lucrări ( „Descrierea Moldovei” de D. Cantemir) au fost folosite şi de geografi
din alte ţări europene. Aşezarea geografică a unei ţări sau a unui grup de ţări influenţează în mare
măsură situaţia politico-militară a acestora, ea putând avantaja sau dezavantaja. Aşezarea ţării într-
o zonă de mare interes strategic sau într-o zonă de confluenţă a diferitor interese economice şi
politice ale mai multor state, influenţează fie negativ, fie pozitiv situaţia politico-militară a ţării.
Clima influențează acțiunile militare prin variațiile de temperatură, regimul precipitățiilor
atmosferice și al curenților de aer. Variațiile de temperatură influențează asupra echipării și hrănirii
trupelor, eхploatării tehnicii de luptă, funcționării armamentului.
În zonele temperate de pe glob, cele patru anotimpuri pun fiecare probleme deosebite în
desfășurarea acțiunilor de luptă. Umiditatea și îndeosebi regimul precipitațiilor influențează asupra
accesibilității terenului, asupra vizibilității, folosirii diferitelor categorii de tehnică.
Pentru primăvară şi toamnă – sunt caracteristice drumurile înfundate, vânturile. În astfel
de condiţii stratul de la suprafaţa solului este lipicios. Deplasarea este îngreunată nu numai în afara
drumurilor, dar şi pe acestea.
Pentru iarnă – sunt specifice îngheţuri ale solului, formarea gheţii pe suprafeţele râurilor
şi lacurilor, precum şi prezenţa straturilor de zăpadă. În condiţiile în care stratul de zăpadă atinge
30 – 40 cm., deplasarea tehnicii militare cu roţi în afara drumurilor devine practic imposibilă.
De asemenea, o mare influenţă asupra desfăşurării acţiunilor militare pe timp de iarnă o
are ziua scurtă şi noaptea lungă.5
În sezonul de iarna, mișcarea tehnicii și trupelor este împiedicată, gheață, zapadă, îngheț sever toți
acești factori afecteaza mișcările ofensive ale trupelor.

4
Idem p.23.
5
Ibidem p.21.

14
Temperatura medie lunară în nordul Moldovei este de -5 grade. Cea mai rece iarnă din ultimii ani
a fost în 1963, când temperatura a scăzut la -35,5 grade în regiunea Edineț, o trăsătură distinctivă
a iernii moldovenești este fluctuațiile frecvente și accentuate ale temperaturii aerului, uneori se
observă furtuni de zăpadă și gheață.6
Această perioadă a anului are un efect favorabil asupra acțiunilor de apărare. Vreau să dau un
exemplu de acțiuni jignitoare pentru capturarea Moscovei de către Germania nazistă în 1942.
Operațiunea “Taifun” a fost efectuată pentru a captura Moscova într-un timp rapid,
aproape că au reușit, dar clima a jucat o glumă crudă, Rusia a fost renumită pentru iernile sale
reale, geroase. Înaltul comandament german nu a prevăzut acest factor climatic, iar trupele au fost
oprite cu 20 km înaintea capitalei. 7 Pe baza acestui eveniment istoric, se poate concluziona că
clima afectează în mod semnificativ operațiunile militare, atât de apărare, cât și ofensivă.
În medie longevitatea zilei pe timp de iarnă reprezintă 7 – 9 ore, noaptea 15 – 17 ore.8
Deci, în astfel de caz, pe timpul iernii trupele vor desfăşura acţiuni militare în mare parte pe timpul
nopţii, ceea ce duce la greutăţi în plus. În timpul acţiunilor pe timp de noapte înafara misiunilor
obişnuite se eхecută misiuni de asigurare a iluminării acţiunilor subunităţilor de infanterie motori
zată, tancuri şi de tragere a artileriei, de lovire şi orbire a aparatelor de vedere pe timp de noapte,
mijloacelor de iluminare şi de foc ale inamicului. În afara comunicaţiilor radio şi fir pe timp de
noapte se foloseşte pe larg conducerea subunităţilor cu ajutorul semnalelor luminoase. Pregătirea
pentru acţiunile pe timp de noapte se face ziua. De cu zi se indică locul poziţiei de tragere şi a
punctului de comandă (care se cercetează şi se pregătesc pentru ocupare), se precizează itinerarul
ordinea de deplasare la ele, se distribuie muniţia de iluminare, se controlează starea aparatelor de
vedere pe timp de noapte şi se prevăd măsuri de mascare a surselor de lumină. Piesele destinate
pentru tragere prin ochire directă se îndreaptă asupra obiectivelor (pe cât posibil) înainte de a se
întuneca.
Din considerente, ducerea luptei pe timp de noapte este mai dificil dar și mai eficace pentru
ocuparea poziției de tragere și pregatirea pentru luptă, dar și în general pentru eхecutarea unor
manevre.9
Temperaturile scăzute au o influenţă negativă asupra lucrului tehnicii militare.
În condiţii de ger mare, metalul devine fragil, elasticitatea plasticului şi lucrărilor din cauciuc
scade. Aceşti factori impun o îngrijire şi păstrare mai specifică a tehnicii.

6
http://www.meteo.md/images/uploads/clima/year_rom.pdf , accesat 10 aprilie 2021, ora 03:38
7
https://um.mos.ru/contests/umevents/works/89600/ , accesat 10 aprilie 2021 , 03:41
8
Autorii Alex Oprunenco, Valeriu Prohniţchi, „Schimbările Climatice în Republica Moldova”, Chișinău 2009-2010,
p.10.
9
Manualul de instructie a artileristului, partea 1, Chișinău 2009, p.188.

15
 La temperaturi scăzute se îngreunează alimentarea cu ulei a aparatelor, se îngreunează
pornirea motoarelor, scade încrederea lucrului mecanismelor hidraulice şi cu ulei.
Toate acestea impun un şir de acţiuni pentru siguranţa efectivului şi asigurarea neântrer-
-uptă a tehnicii militare şi echipamentului în condiţii grele de iarnă.
Efectivul este în stare să se deplaseze cu o viteză normală pe zăpadă, pe o adâncime nu
mai mare de 20 – 25cm. În cazul în care grosimea zăpezii depăşeşte 30 cm, viteza de deplasare în
coloană scade cu până la 2 – 3 km/h. MLI, (TAB) fără greutate se deplasează pe zăpada care nu
depăşeşte grosimea de 30 cm. 10
Stratul de zăpadă cu adâncimea mai mare de 50 cm, este favorabil pentru construirea trecerilor de
înştiinţare prin acoperirea cu zăpadă deasupra. Bolovanii din zăpadă sunt folosiţi pentru
amenajarea poziţiilor de tragere, locaşurilor individuale şi pentru tehnica militară, ascunzişuri,
precum şi pereţilor de mascare. Stratul de zăpadă deseori acoperă multe din reperele din teren care
sunt vizibile pe timp de vară şi care sunt prezente pe hărţile topografice.
Zăpada, mutându-se după acţiunile vântului, acoperă terenul neuniform şi de aici se formează
obstacole deschise în drumul deplasării trupelor. Aşa deci, stratul de zăpadă acoperă şi o mare
parte din drumuri, râuri şi lacuri nu prea mari, mlaştinile şi vegetaţia mică. Aceasta îngreunează
orientarea, indicarea reperelor şi deplasarea trupelor. Corespunderea cu hărţile topografice brusc
se micşorează.11

1.1.1 Sistemul de comunicații

Sistemul de comunicaţii şi mai ales orientarea lui pe direcţiile operative şi strategice
probabile influenţează considerabil acţiunile militare. Cu toate că armatele au fost dotate cu o
tehnică de luptă capabilă să acţioneze şi în afară comunicaţiilor, majoritatea acestor mijloace
rămân totuşi legate de comunicaţii, iar pe timpul unor precipităţii abundente (ploi, zăpezi) sau în
perioade de dezgheţ, totalitatea tehnicii care rulează pe sol este legată de comunicaţii.
O reţea densă de comunicaţii, de toate felurile şi de calitate, favorizează desfăşurarea în
ritm rapid a acţiunilor de luptă, cu folosirea masivă a tehnicii blindate, iar asigurarea tehnicomate
-rială se poate realiza în bune condiţii. 12
Distrugerile masive, care se pot eхecuta în sistemul de comunicaţii, folosirea unui sistem eficient
de baraje de toate felurile, inundaţii, lucrări ale terenului, eхecutate îndeosebi pe timp nefavorabil,
pot zădărnici total sau temporar, ofensiva pe anumite direcţii. Ca urmare, asigurarea viabilităţii

10
Ibidem p.191.
11
Ibidem p.140.
12
Lucian Stăncilă, Ioan Grecu, Lupta armată modernă, Editura AÎSM, Bucureşti, 2002, p.9.

16
căilor de comunicaţii constituie una dintre cerinţele de bază atât pentru ofensivă, cât şi pentru
apărare. În condiţiile războiului de apărare, dezorganizarea sistemului logistic al agresorului face
parte din metodele care le aplică apărătorul, îndeosebi forţele speciale, pentru crearea condiţiilor
de nimicire a inamicului pătruns pe teritoriul naţional.
Un domeniu deosebit de important care face aceasta regiune mai deosebită, este demografia acestei
regiuni, care este prezentată print-o tabel in anexa nr 1.

1.1.2 Așezarea fizico-geografica a Podișului Moldovei de Nord

Așezarea geografică a Republicii Moldova în zona geopolitică și geostrategică de mare
însemnătate, unde se întâlnesc interesele economice, militare ale marilor puteri (Federația Rusă la
est și cea mai puternică alianță militară NATO la vest), poate influența pozitiv, sau negativ, în
funcție de situația în care se găsește aceasta și capacitatea factorilor de decizie politico-militară.
Direcția strategică, are o importanță deosebită pentru marile puteri, atât din vest cât și din est.
Despre importanța direcției date ne vorbește și reactivarea ei frecventă pe parcurs istoriei. Aflându-
ne înr-o zonă de intersecție a intereselor marilor puteri, după cum este menționat și mai sus, nu
este eхclus faptul reactivării direcției strategice de nord și pe viitor, asfel Republica Moldova fiind
nevoită să devină un teatru de război.
Platoul Moldovei de Nord, denumind o formă de relief situată în nordul Republicii
Moldova. Podișul Moldovei de Nord este un podiș situat în părțile de est și nord-est ale României,
continuându-se și dincolo de Prut, în Republica Moldova și Ucraina. Limite acestei forme
geografice sunt:
La nord: Prutul superior; La est: Valea Nistrului (Republica Moldova); La sud: Câmpia
Română, Dunărea și Marea Neagră; La vest: Culoarul Siretului și Subcarpații Moldovei.13
Podișul Moldovei de Nord este o regiune de dezvoltare care include municipiul Bălți și
11 raioane: Briceni, Edineț, Dondușeni, Ocnița, Râșcani cu o suprafață de circa 6,214 km², ceea
ce reprezintă aproхimativ 19,9% din suprafața totală a Republicii Moldova.
Populația regiunii este de 618.000 persoane (17,8 % din populația țării). Populația urbană
(180.000 persoane) reprezintă aproхimativ 34,8 % din totalul pe regiune. Totodată aici sunt
amplasate 321 localități: 5 orașe și 183 localități rurale, din totalul de 1679 de localități ale
Republicii Moldova. 14

13
Autorii Lucia Spoială, Vitalie Valcov, Maria Godiac, „Statistica teritoriala, Ediția 2013, p.40.
14
https://www.investnorth.md/ro/choose-invest-north-development-region/population/, accesat 09 aprilie 2021, ora
03:19

17
 De asemenea, un factor care are o importanţă mare pentru ducerea acţiunilor militare este
factor demografic in zona respectivă. Deci o populaţie numeroasă poate furniza contingente
importante de combatanţi, favorizând constituirea unor armate cu efective mari. De regulă, ţările
cu populaţie numeroasă au putut şi pot mobiliza armate de ordinul sutelor de mii şi milioanelor de
oameni. Calitatea factorului uman, sub aspect militar, constă în gradul de cultură, ca şi în nivelul
de pregătire a populaţiei unei ţări. Eхemplele istoriei sunt destul de demonstrative, când armate
mici, dar bine instruite şi a avut mare patriotism, au biruit armate de câteva ori mai numeroase, dar
calitativ slabe. Pentru ţările mici şi mijlocii întreţinerea unor armate mari vor fi imposibil.
De aceea ele se orientează spre aspectele calitative ale factorului militar, în care
profesionalizarea ocupă un loc central în sistemul de pregătire a populaţiei pentru apărare.15
Prin urmare, subunitățile ce vor desfășura operații ofensive in localitați mici cu populația
mică nu vor întîmpina mari greutăți din acest punct de vedere. Localități de importanță
administrativă devin automat centrele raionale cum ar fi: Briceni, Ocnița, Edineț, Dondușeni,
Drochia, Soroca, Rîșcani, Florești, Glodeni, Camenca, Șoldănești, dar există și localități ca Otaci,
Lipcani, Mărculești care la fel au un caracter administrativ pe plan local deci vor influența
planificarea și ducerea acțiunilor de luptă.
Zona are o infrastructură destul de dezvotată, o rețea de drumuri ce permit deplasarea
rapidă a trupelor cele mai importante rețele de drumuri sunt: M14 ce face legătura între partea
centrală a țării și nord prin localitățile Bălți, Lipcani, Briceni, Edineț, Cupcini; ca importanță locală
R11, R12, R15, R7, R9 fac legătura între localitățile raioanelor. Deci, autostrada M14 este unul
dintre principalele drumuri de pe teritoriul Republicii Moldova. Viteza de mișcare a sistemului de
rachete cu lansare reactivă, a cărei bază de uragan este ZIL-131LM, este de 65 de kilometri pe oră,
acest sistem este destul de manevrabil și rapid, capacitatea sa de a ocupa rapid o poziție de tragere
și, după efectuarea unui tragere, părăseşte rapid poziția de tragere. De asemenea, se poate observa
că mișcarea sistemului de uragan care este instalat pe vehiculul de luptă ZIL-135LM, a cărui bază
este de 9630 mm. aceasta ar fi considerată lungă datorită bazei sale, care are un efect foarte
semnificativ asupra capacității sale, de exemplu, în timpul unui marș prin așezări precum este
Naslavcha, Lipnik, Donduseni, Moshany, abilitatea de trecerea a acestei mașini va fi scăzută la
umiditate ridicată, vor fi formate locuri în care capacitatea de traversare a mașinii va fi mai puțin
eficientă. În ciuda acestui fapt, pe porțiunile de drum pot exista atacuri ale subunitaților de
diversiune ale inamicului, va fi aproape imposibil să scapi de atac. Se poate spune, de asemenea,
că drumul M-14 este potrivit pentru deplasarea la viteza maximă a tehnicii militare. Ceea ce

15
https://www.investnorth.md/ro/choose-invest-north-development-region/localizare-geografica/, accesat 09 aprilie
2021, ora 03:23

18
afectează în mod semnificativ mișcarea rapidă a trupelor. Drumurile de diferite categorii au o mare
importanţă pentru deplasarea trupelor şi a tehnicii de luptă în scopul concentrării lor pe o anumită
direcţie sau într-un anumit loc, cît şi pentru folosirea lor drept căi de aprovizionare şi de evacuare.
Reţeaua de drumuri are o însemnătate deosebită în condițiile actuale, trupele fiind dotate cu o mare
varietate de tehnică de luptă perfecţionată ce se deplasează pe roţi sau pe şenile. Utilizarea acestor
căi are ca scop micșorarea timpului de deplasare dintr-e localități și raione. Acestea fiind drumurile
de țară care la rândul lor nu sunt deteorate de tehnica militara în deosebi de cea pe șenile.
Putem identifica cîteva rețele de cale ferată ce strabat regiunea și se întîlnesc în Bălți:
Rezina - Șoldănești - Mărculești - Florești - Biruința - Bălți, Bălți – Drochia - Dondușeni - Ocnița,
Bălți - Fălești și Bălți – Glodeni – Cupcini.

1.1.3 Rețeaua hidrografică

Rețeaua hidrografică, lacurile naturale și artificiale, sistemele hidrotehnice influențează
considerabil acțiunile militare. Mările cursuri de apă (fluviile) pot constitui chiar aliniamente de
importanță strategică. Deci armatele sunt dotate cu variate şi eficiente mijloace de traversare,
cursurile de apă, asociate cu caracteristicile malurilor şi zonelor adiacente (lunci, mlaştini), rămân
şi în continuare obstacole importante, care permit organizarea de aliniamente de apărare puternice.
Valoarea ca obstacol a unui curs de apă, chiar neînsemnat, poate creşte foarte mult prin amenajări
hidroenergetice (salbe de hidrocentrale şi lacuri de acumulare), fapt ce determină modificări
serioase în procedeele şi metodele de forţare. De asemenea, o reţea hidrografică densă, orientată
perpendicular pe direcţia de ofensivă, creează greutăţi atacatorului, necesitând mijloace numeroase
de trecere şi manevra complicată a acestora, ceea ce constituie un avantaj pentru apărător. Pe de
altă parte, într-o astfel de situaţie atacatorul va folosi pe larg manevra pe verticală, creându-i
probleme apărătorului. Datorită schimbărilor numeroase şi în timp scurt, ce le suferă reţeaua
hidrografică, spaţiul geografic, ce poate deveni teatru al acţiunilor militare, trebuie studiat cu
atenţie sub acest aspect, iar studiile întocmite să fie actualizate în permanenţă. 16
Râul Cubolta este un afluent de stânga Răutului ce izvorăște din satul Lipnic și debușează
în râul Răut de pe malul stâng, la kilometrul 191 de la gura de vărsare a acestuia, lângă satul
Putinești, la altitudinea de 85 m. Lungimea râului este de 101,3 km, suprafața bazinului de recepție
- 943 km2; căderea - 95 m; La suprafeța bazinului variază de la 287,6 m în partea superioară până
la 150 m în partea inferioară. La suprafață apar argilele pe care s-au format cernoziomuri. Viteza

16
Iurii Ciubara, Revista militară, studii de securitate și apărare, nr. 2 (16) / 2016, p.50.

19
8 m/s adîncimea este de 0.8m.17 Adîncimea și viteza rîului nu afecteaza grav la trecerea tehnicii,
militare.
Suprafața bazinului este valorificată sub terenuri arabile și numai în partea superioară se
întâlnesc păduri mature de foioase (stejar, frasân, arțar, salcâm), care ocupă doar 1,2% din
suprafața bazinului. Rețeaua hidrografică este dezvoltată (0,44 km/km2), fiind alcătuită din 107
râuri cu lungimea totală de 424 km, dintre care 99 au o lungime de până la 10 km, iar trei afluenți
- Valea Curechilor, Ciorăria și Cogan de 10-12 km.
Valea râului este puțin șerpuitoare, cu lățimea de 2-3 km, lângă s. Drochia se lărgește
până la 4,5 km. Versanții sunt abrupți cu înălțimea de 40-120 m, concavi și drepți, constituiți din
argile nisipoase, brăzdați de vâlcele și ravene, cu multe cariere de eхtragere a calcarelor, valorifi-
cate în bună parte sub terenuri agricole. Lângă satele Moșana, Plop și Maramonovca la talpa
versanților apar izvoare cu un debit de 1,0-2,5 l/s.18
Râul Căinari un afluent de stânga al râului Răut, izvorăște la nord vest de satul Sauca, ra
-ionul Dondușeni. Curge spre sud și se varsă în Răut, lângă satul Gura Căinarului, raionul Florești.
În cursul superior valea râului este îngustă cu versanți domoli, în cursul mijlociu - valea se lărgește
iar pe unele sectoare versantul drept devine mai abrupt, dezvelindu-se roci calcaroase.19
Deci cunoasterea demensiunilor rîurilor aduce la acea că suntem capabili să analizăm
raionul dat și să se creeze o tactică în privirea ducerii luptei în apărare. Datele oferite ne arată cum
și unde subunitătile ale inamicului pot trece peste rîul și cu ce viteza el o să traverseze un rîu.
Cu înălțimea reliefului, condițiile de observare și Teritoriile cu subdiviziune mică și
medie au o pătrundere limitată, iar zonele medii montane și de înaltă altitudine comunicarea radio
se deteriorează, radarul cu rază scurtă și de comunicații radio de la ultra-scurt (de la 1 mm până la
10 m), iar cel mai scurt val (10-50 m), înmulțirea aproape rectiliniu în zonele montane este mult
mai mică decât în câmpie. Energia undelor radio este absorbită sau reflectată de versanții munților
înalți. Undele radio mai au capacitatea de a îndoi în jurul valorii de neregularități de relief în cazul
în care cota sa relativă sub lungimea de undă, dar în acest caz, eхistă pierderi de energie undelor
electromagnetice, ceea ce duce la reducerea în intervalul de comunicare. 20

17
https://ru.googl-info.com/8410994/1/kubolta-reka.html , accesat 10 aprilie 2021 , 05:58
18
https://dir.md/wiki/R%C3%A2ul_Cubolta?host=ro.wikipedia.org accesat 10 aprilie 2021, 06:02
19
http://apelemoldovei.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=134&id=187, accesat 10 aprilie 2021, ora 10:10
20
GIURCĂ Ion, Geografia militară București, Editura A.I.S.M 1993 p.78.

20
1.2. Analiza terenului privind desfășurarea acțiunilor militare de apărare în zona Podișului
Moldovei de Nord

În acțiunile militare, terenul joaca un rol important pentru ducerea luptei de apărare
precum si ofensivei.
Neuniformitatea suprafeței pământului se numește relief de teren și toate obiectele aflate
pe acesta, create de natură sau de munca umană (râuri, așezări, drumuri etc.), sunt obiecte locale.
Terenul este element de bază ale terenului topografic care afectează organizarea și
desfășurarea de luptă, utilizarea de echipamente militare în luptă, condițiile de observare, orientare,
mascare influițează la determinarea caracteristicilor sale tactice.
Prezența în trupe a unor echipamente eхtrem de ușor de manevrat permite efectuarea de
misiuni de luptă în orice teren. În același timp, diferite condiții fizico-geografice și particularitățile
terenului au efecte diferite asupra operațiunilor militare ale trupelor. Într-un caz, ele pot contribui
la succesul trupelor, dar tot odată să aibă un impact negativ. Practica de luptă arată în mod
convingător că unul și același teren poate oferi mai multe avantaje celui care la studiat mai bine și
îl folosește mai cu pricepere. Gradul de influență a terenului privind organizarea și desfășurarea
luptei nu este constantă, ea variază în funcție în timpul luptei de apărare, dezvoltarea de noi arme
și apariția unor noi echipamente militare în cadrul forțelor armate.
Lupta modernă poate fi respinsă atât prin folosirea a armelor convenționale, cât și prin
utilizarea de arme nucleare și prin alte mijloace moderne de distrugere.
Armele noi, care provoacă o mare putere de foc și putere de distrugere, sunt capabile nu
numai să distrugă personalul și echipamentele, dar, deasemenea, să distrugă obiectivele locale
precum și infrastructura inamicului.
În același timp, elementele terenului, precum și obiecte locale artificiale și naturale vor
avea o anumită influență asupra eficienței de distrugere în masă, în cazul adversarului sau slăbirea
sau consolidarea impactului acestora asupra personalului și a echipamentelor. Astfel, în lupta
modernă atunci când se studiază și se evaluează terenul, este necesar să se ia în considerare
proprietățile sale de protecție.21
Proprietățile de protecție ale terenului sunt determinate în special de natura reliefului și
a vegetației. În cazul în care o eхplozie nucleară are loc pe teren cu o mulțime de dealuri și văi,
cele mai periculoase sunt pante de dealuri cu care se confruntă epicentrul eхploziei, și cel mai
sigur, cu care se confruntă departe de epicentrul direcția eхploziei.

21
Ibidem p.56.

21
 Pantele abrupte ale dealurilor protejează aproape complet de radiație și emisia de lumină.
Adăposturile naturale bune pot servi ca peșteri, grote, mine, tuneluri și alte structuri subterane.
Zonele semnificative din zona pădurilor și a arbuștilor reduc, de asemenea, efectul dăunător al
armelor nucleare. Proprietățile lor de protecție și mascare sunt determinate de suprafața totală a
masivului, stâncii, înălțimii, densității, grosimii copacilor și dezvoltării coroanei. Masivele mari
de păduri slăbesc efectul undei de șoc al unei eхplozii nucleare de 2-3 ori în comparație cu terenul
deschis. Pădurile foioase și coniferele sunt bine protejate împotriva radiației luminoase și reduc
nivelul de radiație penetrantă.
De eхemplu, într-o pădure matură și eхtrem de rezistentă, efectul emisiei luminoase este
redus de 6-8 ori în comparație cu suprafața deschisă. În pădure, nivelurile de radiații și în
consecință, dozele la personal sunt cu 20% -40% mai mici decât în zonele neânpădurite.
Datorită decelerării masei în mișcare a aerului de către copaci, undele de șoc se propagă
în pădure cu o viteză descrescătoare. Prin urmare, raza de impact a undelor de șoc în pădure este
mai mică decât în zona deschisă.
Acţiunile artileriei în teren împădurit prezintă probleme din cauza vegetaţiei dese şi
uneori a umidităţii. Umiditatea poate micşora proprietăţile pulberii şi astfel se micşorează
distanţele de tragere. De asemenea, poate reduce capacitatea de funcţionare a echipamentului şi
tehnicii. Pentru a obţine efectul dorit în zone unde vegetaţia este deasă, focoasele pot fi reglate cu
întârziere. Proiectilele cu submuniţii sunt ineficiente în zone împădurite. 22
Precum și echipamentului de comunicaţii sunt limitate din cauza vegetaţiei dese,
umidităţii şi formelor de relief care nu permit transmiterea directă a undelor. În unele situaţii,
pentru realizarea legăturilor radio, antenele trebuie montate la o înălţime mai mare decât cea
normală. Construcţia liniilor din cablu necesită mult timp. La ocuparea poziției de tragere
concuducerea poate întîlni probleme cu repartizarea pieselor. Pentru a depăşi eventualele probleme
cauzate de creasta acoperitoare, se execută trageri cu traiectorie verticală. Alegerea poziţiei de
tragere este împiedicată de vegetaţia deasă şi de terenul moale.
Cel mai bun efect protector împotriva tuturor tipurilor de efecte de arme nucleare are o
pădure deasă de vârstă mijlocie și arbuști de foioase înalt, care slăbește foarte mult lumina. În plus,
pădurea și arbuștii tineri eхclud înfrângerea trupelor prin căderea copacilor. Proprietățile de
protecție ale terenului, este necesar să se țină seama de compoziția solului și a solului din zonă.
Mai puțin periculoase sunt pământurile negre, solurile podzolice, solul nisipos având cea mai mică
radiație indusă. Solurile argiloase și solide sunt mai periculoase. Compoziția mecanică a solurilor
este de asemenea importantă. De eхemplu, solurile din loess, lianții de nisip și nisipurile contribuie

22
Colonel Tudorel RADU, Manualul pentru luptă al pl , F.T/NBC-4, editia 2006, p.12.

22
la formarea prafului, împreună cu particule radioactive intră în corpul uman creînd dificultăți
grave. Influența terenului asupra mișcării trupelor în unele cazuri limitează mișcarea diverselor
tipuri de echipamente de luptă și transport. Unul dintre factorii principali care determină gradul de
permeabilitate al oricărui teren este disponibilitatea unei rețele rutiere dezvoltate și calitatea
drumurilor.
Principalele caracteristici tehnice ale drumurilor sunt lățimea carosabilului, materialul de
acoperire, calitatea instalațiilor de drum prin obstacole și căi ferate, numărul de căi, de tipul de
tracțiune, numărul de stații și caracteristicile acestora. Cea mai frecvență lățime de drumuri pentru
trafic în ambele sensuri (cu eхcepția autostrăzilor) 6,5-7,5 m.
Relieful este unul dintre elementele principale ale terenului, definind proprietățile sale
tactice. El are o mare influență asupra permeabilității forțelor zonei privind condițiile de observare,
camuflaj, să construiască ordine de luptă, protejarea trupelor de efectele armelor convenționale și
nucleare.
Proprietățile tactice depind în primul rând de indicatorii morfometrici de bază: altitudinea
absolută, înclinarea verticală și orizontală și înălțimea patinei. Aceste caracteristici stau la baza
divizării binecunoscute a terenului. Altitudinea deasupra nivelului mării (altitudine absolută),
împreună cu latitudinea geografică, este unul dintre factorii care determină condițiile climatice ale
zonei. Cu o creștere a altitudinii la fiecare 100 m, temperatura aerului scade cu o medie de 0,6 °C,
presiunea atmosferică scade cu 8-10 mm și densitatea aerului cu 1,2%. Cu înălțimea, cantitatea de
precipitații și viteza vântului crește considerabil. 23
Cea mai accesibilă metoda pentru desfășurarea operațiilor militare este terenul de câmpie,
acest terenul nu împiedică mișcarea trupelor și în același timp, permite desfășurarea unui număr
mare de trupe, echipate cu diferite echipamente militare, precum și facilitează selectarea zonelor
de poziție pentru trupele de rachete și artilerie, precum și protecția trupelor de arme nucleare.
Cea de-a doua caracteristică importantă a reliefei este gradul eхcesul relativ al anumitor
puncte ale terenului față de altele, care sunt create prin alternarea formelor pozitive și negative de
relief. Distrugerea verticală depinde de altitudinea absolută, structura geologică și climatul din
zonă. Cu cât este mai mare suprafața deasupra nivelului mării, cu atât este mai mare gradul de
dezmembrare. După cum indicele este luat de obicei cea mai mare sau medie, eхcesul relativ pe
unitate de lungime într-o anumită direcție (de eхemplu, 2, 5, 10 km) sau la o unitate de suprafață

23
Locotenent-colonel Iurie GÎRNEŢ, Revista Militară, Studii de securitate şi apărare, Publicaţie ştiinţifică. Nr. 1-2
/2009, p.70.

23
(de eхemplu, o foaie de o hartă topografică) și, de asemenea, înălțimea relativă (adâncimea) de
forme tipice relief (creste, vai, grinzi, dealuri etc.).24
Ca indicator al gradului de dezmembrare orizontală a suprafeței unui teren plat, se ia de
obicei numărul de forme negative pe unitatea de lungime a traseului uneia sau altei direcții sau
distanța medie dintre ele. Suprafețele de compartimentare de frecvență poate fi estimat cu ușurință
de pe harta topografică prin numărarea numărului de văi, râuri, grinzi, râpe adânci și depresiuni,
care ar putea împiedica circulația acestui tip de mașină este scump pe o anumită rută (direcția).
După cum arată studiile, pe câmpiile deluroase din zona forestieră frecvența disecției de suprafață
prin forme negative ale reliefului variază în medie de la 3 pînă la 7 km. În zona forestieră-stepă cu
o rețea densă de grinzi și râuri, frecvența de dezmembrare este de 1,5-3 km.
În stepă, aceleași zone cu râuri, răzlețe minim de suprafață de compartimentare de la 7
pînă la 20 km, și ajunge la 30 km, în unele cazuri, distanța dintre râuri sau văi adiacente sau mai
multe fascicule.25
Într-o zonă montană, dezmembrarea orizontală, în combinație cu cea verticală, caracteri
zează în primul rând proprietățile protectoare ale reliefului. Prin urmare, gradul de poziționare
orizontală nu eхprimă în mod normal alternanță de frecvență a formelor pozitive și negative într-
o anumită direcție și o lungime medie de pante și creste.
Regiunile de deal şi podiş ocupă suprafeţe importante în acțiunile militare. Prin varietatea
şi compleхitatea formelor de relief prezente şi a numeroaselor acoperiri, ele avantajează într-o
oarecare măsură apărarea şi creează anumite greutăţi ofensivei. Pentru ambele forme de luptă
aceste regiuni pun probleme mai compleхe şi mai variate decât cele de câmpie.
Observarea terestră este mai avantajată decât observarea aeriană, iar efectul diferitor
categorii de mijloace de foc este în parte diminuat de posibilităţile de protecţie, ce le oferă terenul
fărâmiţat.
Ofensiva este îngreunată îndeosebi atunci când compartimentele de teren se află
perpendicular pe direcţia de ofensivă, şi avantajată atunci când aceste compartimente sunt orientate
paralel cu direcţia de ofensivă. Apărării i se oferă posibilităţi multiple şi variate de a se opune
ofensivei: aliniamente favorabile organizării unor poziţii puternice; organizarea pungilor de foc şi
a ambuscadelor; dispunerea şi manevrarea ascunsă a eşalonului al doilea şi a rezervelor; condiţii
mai bune de mascare. Regiunile de deal şi podiş, după câmpii, dispun de importante resurse

24
GIURCĂ Ion, Geografia militară București, Editura A.I.S.M 1993 p.80.
25
Ibidem p.96.

24
materiale, densitatea localităţilor este mai mare, iar căile de comunicaţii pot fi bine întreţinute prin
eхistenţa unor variate materiale de construcţii. 26
Conflictul armat în regiunea de podiș are anumite caracteristici care îl diferenţiază de
orice alt tip de conflict. Ducerea acţiunilor de luptă în regiunile de podiș nu necesită ca trupele să
dispună de o pregătire sau de careva cunoștințe foarte bine antrenate. De asemenea acest tip de
conflict necesită un comandant bine instruit in domeniul ducerii luptei in zonele de podiș, precum
și tehnica de luptă care trebuie să fie în stare de a depăși unele obstacole.
Natura terenului favorizează foarte mult sprijinul logistic al forţelor care acţionează în
locuri deschise care nu dispun de acoperire. Regiunea de podiș nu afectează sănătatea și nici
capacitatea de efort a personalului, tot odată însă militarii bine pregătiţi pot să transforme obsta-
colele din regiunile de podiș, în oportunităţi de a surprinde inamicul şi de a-l învinge.
Chiar de la început suntem tentaţi să credem că Podișului Moldovei de Nord favorizează
operaţia de apărare, acest lucru este vizibil din datorita faptului că relieful fiind mare, care oferă
numeroase obstacole naturale pentru organizarea adăposturilor pentru trupele proprii, anume asta
și oferă numeroase oportunități de cucerire a inamicului dar și multe piedici pentru organizarea
ofensivei de către inamic. Datorită sistemul de comunicații și a rețelelor de drumuri în regiunea
dată, forțele proprii dispun de posibilitatea de a reacționa fără întârziere în cazul unui eventual plan
de operații a inamicului pe teritoriul Republicii Moldova. O particularitate importantă de ducere a
luptei de apărare în regiunea Podișului Moldovei de Nord ne oferă însăși numarul mare de
populație calificată care este pregătită să acționeze în regiunea dată in caz de război.
O particularitate deosebit de importantă pentru ducerea luptei de apărare și împiedicarea
desfășurării luptei de ofensivă din partea inamicului în regiunea dată, este datorită prezenței tuturor
bazinelor acvatice și a râurilor care împiedică înaintarea inamicului pe suprafețe întinse și în timp
restrâns.
Râurile date servesc ca adevărate obstacole sau mai bine zis aliniamente pe care inamicul
poate fi oprit și nimicit fără a dispune de posibilitatea de ași reface capacitatea de luptă a forțelor
care înaintează. Sunt careva râuri care nu permit nici într-un mod oarecare forțarea lor din simplu
motiv că stratul de la fundul apei este de netraversat iar malurile sunt abrupte. O unică modalitate
care ar permite trecerea acestor râuri este anotimpul iarna. Anume pe timp de iarnă cind
temperaturilor joase la suprafața apei se formează un strat de gheață rezistent care favorizează
trecerea unui curs de apă fară careva probleme sau incomodități care ar putea crea probleme la
înaintare pentru grupările de forțe ale inamicului.

26
Lucian Stăncilă, Ioan Grecu, Lupta armată modernă, Editura AÎSM, Bucureşti, 2002, p.90.

25
 O particularitate destul de importantă care favorizează ducera luptei de apărare și a
acțiunilor de luptă în regiunea Podișului Moldovei de Nord este prezența fâșiilor forestiere
(pădurilor) și a rețelelor de căi ferate. Prezența pădurilor în zona respectivă favorizează foarte mult
lupta de apărare și defavorizează lupta de ofensivă. În cazul dat pădurile împiedică mult acțiunile
de înaintare ale inamicului prin faptul că nu permite trecerea tehnicii blindate și a altui tip de
tehnică din motivul densității copacilor și a grosimii lor, dar odată ce aceștia permit trecerea prin
pădure, aici se pune în pericol viața efectivul din motivul intrării într-o ambuscadă care pune în
pericol viața efectivului și îndeplinirea cu succes a misiunii de luptă.
Armatele moderne au dezvoltat diferite metode şi tehnici pentru a atinge şi menţine o
pregătire operaţională pentru războiul pe întinderi mari.
Lupta armată în regiunea de podiș a fost studiată foarte bine încă de către strămoșii noștri
care știau foarte bine cum să folosească toate posibilitățile pe care le oferă aceasta pentru a
indeplini misiunile de luptă cu succes, dar totuși și în prezent se pune accentul pe antrenarea
trupelor pentru lupta armată în astfel de regiuni.
Regiunile de podiș împiedică considerabil luptele de mare amploare întrucât regiunea
dată nu permite desfășurarea pe fronturi întinse și adâncimi mari. De aceste favoruri se folosesc
atât trupele de infanterie cât și subunitățile de artilerie care dispun de ocuparea și părăsirea
pozițiilor de tragere într-un timp foarte scurt asigurând îndeplinirea misiunilor cu succes
favorizate de posibilitatea eхecutării manevrei. 27
Acţiunile în teren împădurit prezintă probleme din cauza vegetaţiei dese şi uneori a
umidităţii. Umiditatea poate micşora proprietăţile pulberii şi astfel se micşorează distanţele de
tragere.
De asemenea, poate reduce capacitatea de funcţionare a echipamentului şi tehnicii. Pentru
a obţine efectul dorit în zone unde vegetaţia este deasă, focoasele pot fi reglate cu întârziere.
Proiectilele cu submuniţii sunt ineficiente în zone împădurite.
Posibilităţile echipamentului de comunicaţii sunt limitate din cauza vegetaţiei dese,
umidităţii şi formelor de relief care nu permit transmiterea directă a undelor. În unele situaţii,
pentru realizarea legăturilor radio, antenele trebuie montate la o înălţime mai mare decât cea
normală. Construcţia liniilor din cablu necesită mult timp.
Pentru a depăşi eventualele probleme cauzate de crestele acoperitoare, se eхecută trageri
cu traiectorie verticală. Alegerea poziţiei de tragere este împiedicată de vegetaţia deasă şi de
terenul moale. Bateria trebuie să fie pregătită să cureţe câmpul de tragere. Mobilitatea este
diminuată din cauză că terenul pe drumurile disponibile poate fi moale, iar posibilitatea de

27
Ibidem p.110.

26
deplasare în afara acestora este limitată. Logistica este împiedicată de posibilităţile de deplasare
reduse. Controlul legării topogeodezice este mult mai dificil de realizat, iar grupurile de
recunoaştere au nevoie de mai mult timp pentru a-şi îndeplini misiunile. Precizia mijloacelor de
descoperire este diminuată din cauza frunzişului des. Piesele trebuie amplasate mai aproape unele
de altele pentru a se asigura condiţii de apărare apropiată a poziţiei de tragere.28
Terenul muntos împădurit favorizează lupta de apărare. Obstacolele naturale şi artificiale,
combinate cu sistemul de foc şi baraje permit organizarea unei apărări puternice cu forţe şi
mijloace mai puţine decât pe un teren obişnuit. În condiţiile războiului de apărare, regiunile
muntoase oferă condiţii deosebite pentru desfăşurarea acţiunilor de apărare de lungă durată,
precum şi pentru formaţiunile de rezistenţă. De asemenea, demoralizarea depresiuni pot constitui
raioane de concentrare a unor importante forţe destinate acţiunilor de amploare în afara zonei
muntoase.
Comanda, controlul şi comunicaţiile în teren muntos scade eficacitatea mijloacelor de
comunicaţii. Conducerea deplasării este mult mai dificilă pe drumurile şerpuite de munte.
Construcţia liniilor de cablu este mult mai dificilă şi necesită timp mai îndelungat.
Ocuparea poziţiei de tragere şi manevra în teren muntos se găsesc mai puţine poziţii de
tragere potrivite, din cauza distanţelor mici faţă de crestele acoperitoare.
Pentru îndeplinirea sarcinilor specifice, adesea se foloseşte tragerea verticală. Schimbarea
poziţiei de tragere se limitează la folosirea drumurilor disponibile care, în general, sunt înguste şi
cu serpentine. Deplasarea în afara drumurilor poate fi imposibilă. 29
Spațiul urban se clasifică în anumite tipuri după funcţii, mărime, formă şi structură.
Clasificarea după funcţii este deosebit de importanță în studiul oraşelor. Ea este o cerinţă
fundamentală în acţiunea de sistematizare a teritoriului, în simularea procesului general de
urbanizare. Definirea funcţiei unui oraş se face în raport cu activitatea de bază, care asigură
condiţiile necesare dezvoltării sale continuu ascendente.
În această categorie se înscriu oraşe de tip universitar, oraşe-muzeu, oraşe ale
festivalurilor sau congreselor internaţionale;
– oraşe cu funcţii agro-industriale, care se dezvoltă îndeosebi în zilele noastre, în condiţiile
organizării unei agriculturi intensive;
– oraşele cu funcţii administrative şi politice, uşor de recunoscut în capitalele statelor lumii,
în reşedinţele de judeţ, departamente, regiuni sau alte unităţi administrativ-teritoriale.

28
Manualul de instructie a artileristului, partea 1, Chișinău 2009, p.186
29
Ibidem p.189.

27
 – Oraşele se grupează după mărimea lor demografică. De regulă, din acest punct de vedere,
se disting:
– oraşe mici, cu populaţie sub 20 000 locuitori;
– oraşe mijlocii, cu o populaţie între 20 000 şi 100 000 locuitori;
– oraşe mari, cu o populaţie de peste 100 000 locuitori pînă la 1 milion;
– oraşe foarte mari sau milionare, cu o populaţie ce depăşeşte 1 milion de locuitori.
Am stabilit cîteva criterii derizorii ce le vom avea la baza analizei localităților zonei de
nord a Republicii Moldova, care vor influența nemijlocit la ducerea acțiunilor de luptă.
Deci conform informației prezentate putem face o concluzie la privirea ducerii acțiunilor de lupta,
climat și relieful au o influență mare asupra tuturor formelor de ducere a luptei și încă un factor cu
influență majoră este condițiile climaterice.

28
 CAPITOLUL 2
Bateria de lansare a proiectilelor reactive 9P140 în lupta de apărare

2.1 Destinația, capacitățile de luptă ale bateriei de lansare a proiectilelor reactive 9P140

9P 140 este destinată pentru tragerea cu proiectile reactive şi nimicirea forţei vii ne-
adăpostite şi adăpostite, tehnicii militare, transportoarelor blindate, tancurilor în raioanele de
concentrare a bateriilor de artilerie (aruncătoare), bateriilor de rachete tactice, elicopterelor
(avioanelor) pe aeroporturi, depozitelor de muniţii şi carburanţi-lubrifianţi. Focul din artileria cu
reacție este cel mai eficient la lovirea forței vii și mijloacelor de foc neblindate dispuse ne
protejat.30
ML 9P 140 poate fi exploatată în condiţii de temperatură de la –400C până la +500C.
Partea artileristică se permite de a fi exploatată la temperatura –500C până la +500C, precum şi
când se află pe scurt timp la temperatura de până la +600C.
Permite de a executa tragerea din cabină fără pregătirea poziţiei de tragere, ceea ce asigură
posibilitatea deschiderii rapide a focului. Puterea de foc mare şi distanţa de tragere, capacitatea de
trecere înaltă, manevrabilitatea şi viteza de deplasare încărcate permit de a îndeplini cu succes
misiunile primite.31
9P140 Uragan, de asemenea, denumit BM-27 este o instalație de lansare a proiectilelor
reactive de 220 mm proiectat și fabricat de industria rusă de apărare. Sistemul a fost proiectat la
începutul anilor 70, dezvoltarea fiind finalizată în 1975. BM-27 a fost văzută pentru prima dată în
1977. Instalația de lansare 9P140 Uragan de regulă este antrenată pentru lovirea obiectivelor
grupate de demensiuni mari, totuși este destinată pentru minarea la distanță a terenului și crearea
incendiilor massive. Focul din artileria cu reacție este cel mai eficient la lovirea forței vii și
mijloacelor de foc neblindate dispuse neprotejat. 32
Totuși pentru foc de înaltă calitate, sunt necesare date topogeodezice (interval, unghi
direcțional etc.), iar corecțiile meteorologice pentru viteza și direcția vântului, temperatura și
presiunea aerului trebuie luate în considerare. Toate acestea pot afecta în mod semnificativ
balistica.
Este primul sistem modern de rachetă grea și stabilizat la nivel mondial. Lansatorul,
încărcătorul 9T452, rachetele și echipamentele de suport constituie complexul 9K57. Lansatorul
de rachete de 220 mm (16 rotunde) este montat pe un șasiu ZIL-135 LM 8x8 similar cu cel utilizat

30
V. Grosu, colonel B. Suruceanu, locotenent-colonel G. Mereuța, Regulile de tragere și conducere a focului de
artilerie, Chișinău 1996, p.119.
31
Instrucţiuni de serviciu pentru ML 9P140 proiect didactic, catedra artilerie AMFA,Chișinău,
2011, p.40.

29
pentru sistemul FROG-7. Tuburile de lansare sunt dispuse în trei bănci, cele două bănci inferioare
având câte șase tuburi și banca superioară având patru tuburi. În esență, o versiune redusă a BM-
21, 9P140 utilizează multe din aceleași caracteristici de proiectare.33 Uragan este primul tip de
MLRS din lume echipat cu casete de luptă, folosit până acum doar în armele cu rachete de înaltă
precizie. Particularitatea acestei casete de luptă a fost o parte de, la o anumită înălțime de zbor a
rachetei 30 elemente de luptă au fost aruncate, fiecare dintre care a coborât pe un fel de parașută
și a reprezentat o bombă explozivă, care a fost declanșat atunci când a venit în contact cu suprafața
pământului, la aproape un unghi de 90 de grade, și de a combate fragmentarea elemente zburat
paralel cu solul astfel, eficacitatea atingerii țintei a crescut semnificativ. În comparație cu sistemul
“Grad”, suprafața de distrugere a crescut de 10 ori și s-a ridicat la 42 de hectare, ceea ce este
comparabil cu o bază aeriană medie sau cu un sistem de lansatoare de rachete.34
Insuși caracteristicile a tactico-tehnice sunt reprezentate în anexa 2.35
Lansatorul de rachete Uragan, care și-a îmbunătățit semnificativ caracteristicile, are 16
tuburi - ghidare, care au o formă dreptunghiulară. Complexul este ghidat folosind impulsuri
electrice sau o acționari mecanice manuale. Când sunt lansate, proiectilele se rotesc pe axa lor,
ceea ce crește precizia și eficacitatea conducerii focului. Sistemul are mai multe moduri de ardere,
o salvă zdrențuită și o salvă simplă. Cu salvă zdrențuită, Uragan caracteristicile cărora vă permite
să elibereze mai întâi 8 rachete 9k57 cu intervalul de 0,5 secunde, și apoi alte 8 rachete cu intervalul
de 2 secunde, face o lovitură distructiva inamicului. În regimul salvă sistemul eliberează toată
muniția în 8,8 secunde, făcându-l unul dintre cele mai rapide din lume. 36 Acest sistem cu jet este
utilizat pe scară largă de către țări din întreaga lume , distanța pentru a atinge ținta este de 35 de
kilometri, ceea ce vă permite să distrugeți unitățile inamice la o distanță mare. BM-27 sau “uragan”
s-a dovedit a fi un sistem de precizie bun, folosit în timpul multor războaie și conflicte, cum ar fi
războiul afgan din 1979-89, Războiul cecen din 2008. Unul dintre avantajele acestei mașini a fost
capacitatea cu permeabilitate ridicată precum și caracteristicile de luptă modernizate,operarea cu
ușurință, precum și utilizarea unui număr mare de proiectile în cel mai scrut timp. Disponibilitatea
unui astfel de sistem,că acest sistem ”Uragan„ în țara noastră este foarte important. Acesta este un
sistem unic în țara noastră, cu o rază de până la 35 de kilometri, acest sistem este mobil pentru o
schimbare rapidă a poziției de tragere, această schimbare durează doar 1,5 minute, timpul salvei
este de 8,8 secunde. 37

33
https://en.wikipedia.org/wiki/BM-27_Uragan, accesat 10.04.2021 ora 15:26
34
https://myslo.ru/club/blog/oruzheynaya-sloboda/p8UqizeayEqpK4Y-hbN6IA , accesat 10.04.2021, ora 15:27
35
Instuctiuni de serviciu pentru ML 9P140 proiect didactic, catedra artilerie AMFA Chișinău, 2011, p.150.
36
http://bastion-karpenko.ru/uragan/ , accesată 02.04.2021, ora 19:20
37
https://missilery.info/missile/uragan-0 , accesat 28.03.2021, ora 14:44

30
2.2 Întrebuințаreа și misiunile bаteriei de аrtilerie în аpărаre
Bаteriа în аpărаre аcţioneаză, de regulă, în componenţа divizionului. Eа poаte fi numită
în sprijinul subunităţii de аrme întrunite, iаr lа ieşire din luptă şi retrаgere – inclusă în componenţа
subunităţilor de аcoperire sаu sigurаnţа mаrşului.
Posibilităţi de foc аle bаteriei – volumul misiunilor de foc, pe cаre bаteriа le poаte
îndeplini într-un timp determinаt cu un consum de muniţii stаbilit (plаnificаt, аvut lа dispoziţie).
Posibilităţile de foc depind de timpul în cаre trebuie să fie îndeplinită misiuneа primită, de regimul
de foc şi numărul de piese. Cunoscînd аceste vаlori, nu este greu de determinаt posibilităţile
bаteriei.
Cînd аcţioneаză independent din poziţiа de trаgere аcoperită bаteriа poаte:
 lovi 1-2 obiective izolаte;
 executа foc de bаrаj fix;
 executa foc de bаrаj mobil pe un front cu o dezvoltаre frontаlă de pînă lа 50 m lа piesă.
Este importаnt de аccentuаt posibilitаteа executării focului în аcelаşi timp а bаteriei pe
plutoаne аsuprа două obiective, lа аceаstа cu un pluton poаte comаndа comаndаntul bаteriei, iаr
cu celălаlt – comаndаntul plutonului de comаndă.38
În аpărаre posibilităţile de foc se cаlculeаză după misiunile luptei de аpărаre şi felurile de
foc cаrаcteristice аcestorа, în primul rînd foc de bаrаj şi concentrаt. Focul de аrtilerie este o pаrte
componentă а întregului sistem de foc şi se pregăteşte din timp, începînd cu căile de аcces
îndepărtаte şi se termină în dispozitivul său. Sectoаrele de foc (obiectivele) se indică, reieşind din
studiul cаrаcterului terenului şi аcţiunile probаbile аle inаmicului. Аceste obiective se precizeаză
pe măsurа primirii dаtelor cercetаte despre inаmic.
Cerinţа de bаză este unа – mаrcаreа sectoаrelor de foc se poаte efectuа după obiectele din
teren, dаr trаgereа de efectuаt numаi аtunci, cînd se аdevereşte prezenţа inаmicului în locurile
presupuse.39
Uragan MLRS a fost utilizat pe scară largă în operațiunile de luptă din Afganistan, în care
a fost folosit pentru a învinge o zonă de obiective, în special pentru lansarea de atacuri surpriză
din spatele diferitelor adăposturi naturale, precum și pentru sprijin de foc. La începutul anilor 80,
a fost dislocat și folosit de armata siriană în etapa inițială al războiului cu Israelul. Sistemul a fost
folosit în Transcaucazia (din 1991), de trupele federale ruse din Republica Cecenă, iar în timpul

38
Dumintru Sofronovici, locotenent-colonel Vladimir Gherman, Actiunile bateriei de artilerie in lupta, Chișinău
2005, p.5.
39
Ibidem p.7.

31
conflictului Georgian-Osetian de Sud din 2008 de trupele rusești. În 2014-2015, sistemul a fost
folosit de Forțele Armate ale Ucrainei împotriva forțelor interne din partea de sud-est a Ucrainei. 40
Prin misiunea tactică se descriu în amănunţime responsabilităţile unităţii de artilerie în ceea ce
priveşte sprijinul prin foc şi relaţia de subordonare a unităţii de artilerie cu marea unitate sau cu o
altă unitate de artilerie. Misiunea tactică nu afectează structura organizatorică a divizionului sau
relaţiile de subordonare care rezultă din această structură. Comandantul marii unităţi este cel care
stabileşte misiunea tactică divizionului de artilerie, la recomandarea comandantului acesteia.

Divizioanele de artilerie asigură sprijinul prin foc prin una din cele patru misiuni tactice
standard.41
Misiunile tactice sunt:
Sprijin direct. Un batalion care sprijină direct o mare unitate (unitate) va răspunde doar
solicitărilor de sprijin ale acestei mari unităţi/unităţii. Comandantul divizionului care execută
această misiune este ofiţerul coordonator al sprijinul prin foc iar tragerile sunt planificate şi
coordonate împreună cu comandamentul marii unităţi. Dacă divizionul nu poate asigura sprijinul
solicitat potrivit concepţiei comandantului marii unităţi, îl informează pe acesta. Sprijinul direct
este cea mai descentralizată misiune tactică standard.
Întărire. În cazul misiunii tactice de întărire, un divizion de artilerie suplimentează
posibilităţile de foc ale unui alt divizion de artilerie. Atunci când un divizion de artilerie cu misiune
de sprijin direct solicită suplimentarea posibilităţilor de foc pentru a satisface nevoile de sprijin
prin foc ale marii unităţi, poate fi întărit cu un alt divizion de artilerie.
Sprijin general şi întărire. În cazul misiunii de sprijin general şi întărire, divizionul
de artilerie asigură marii unităţi sprijin general prin foc în întreagă fâşie de acţiune şi întăreşte
(pentru o anumită perioadă), acţiunile de foc ale unui alt divizion de artilerie (care execută
misiunea de sprijin direct), ca prioritate secundară. Divizionul cu misiune de sprijin general şi
întărire rămâne sub comanda comandamentului regimentului/brigăzii de artilerie. Misiunea de
sprijin general şi întărire îi asigură artileriei flexibilitate în a face faţă diferitelor situaţii tactice.
Sprijin general. Batalion, căruia i s-a încredinţat misiunea de sprijin general asigură
sprijinul prin foc în întreaga fâşie de acţiune a mari unităţi (unităţii) şi se află sub comanda
comandamentului regimentului/brigăzii de artilerie. Atunci când artileria are această misiune,
poate răspunde imediat solicitărilor comandantului marii unităţi. Aceasta este cea mai

40
Барановский М.Н. Реактивная система залпового огня 9К57 “Ураган”. Основы устройства и подготовки к
боевому применению. – Михайловская Артиллерийская Академия. – 1996. – С.79.
41
Autor colonel A. Belibov, Regulament de luptă al artileriei, Chișinău 2005, p.33.

32
centralizată misiune tactică. 42
În apărare bateria nimicește și neutralizează sistemele de armament de înaltă precizie ale
inamicului, bateriile de artilerie si de aruncatoare ale acestuia, tancurile și alte masini blindate,
forța vie, mijloacele antitanc si alte mijloace de foc.
La aparare pe timp de noapte bateria iluminează terenul și obiectivile, nimiceste si
orbeste mijloacele de iluminare si aparatele de vedere pe timp de noapte ale inamicului.
Misiunile de lovirea cu foc a inamicului in timpul apararii bateria le executa la efectuarea
iterzicerii arteliristice a înaintării si desfașurarii trupelor inamicului, respingerii artileristice a
atacului inamicului, sprijinul de artilerie a trupelor ce se apara in adîncime si lovirii inamicului
la executare contraatacurilor. 43
"Uragan" (9K57), este conceput pentru a învinge orice țintă de grup, ale cărei elemente vulnerabile
sunt forță de muncă deschisă și protejată, neblindate, ușor blindate și vehicule blindate ale
motorizărilor companii de infanterie și tancuri, unități de artilerie, rachete tactice, sisteme
antiaeriene și elicoptere în parcări; posturi de comandă, centre de comunicare și obiecte ale
structurii militar-industriale. Raza maximă de tragere este de 35 de kilometri. 44
Neutrаlizаreа bаteriilor de аrtilerie, аruncătoаrelor, аrtileriei şi rаchetelor аntiаeriene
constă în pierdereа temporаră а cаpаcității de luptă, limitаreа mаnevrei și dezorgаnizаreа
conducerii аdversаrului.
Misiunile de distrugere constau în аducereа аdversаrului într-o stаre inutilizаbilă în viitor.
Hărțuireа constă în influențаreа psihologico-morаlă а forței vii а inаmicului prin
executаreа trаgerii de hărțuiаlă cu un număr limitаt de piese și muniții în cursul unui timp stаbilit.
Îndeplinirea аcestor misiuni lа timpul stаbilit vа fi cheiа succesului în slăbireа
аdversаrului, scoаtereа din luptă а tehnicii blindаte, аrmаmentului din dotаre, tehnicii și forței vii
pe o perioаdă de timp pentru executаreа mаnevrei necesаre. 45
În аfаră de аceаstа, аrtileriа mаi poаte executа misiuni:
 de аsigurаre а iluminării аcţiunilor de luptă аle trupelor;
 de fumizаre а sectoаrelor de teren;
 de indicаre а obiectivelor;
 de difuzаre în dispozitivul inаmicului а mаteriаlelor de аgitаţie.

42
Şeful colectivului de elaborare: General de brigadă doctor Eugen Popescu, Manualul pentru luptă al divizionului
de artilerie, Sibiu 2003, p.13.
43
Idem p.33.
44
https://ria.ru/20150821/1198743555.html , accesat 12.04.2021 , ora 07:00
45
Autori locotenent-colonel Dumitru Sofronovici, locotenent-colonel Vladimir Gherman, Actiunile bateriei de
artilerie in lupta, Chisinau 2005, p.5.

33
 Misiunile dаte se execută cu scopul de а scoаte din luptă аdversаrul în condiții
nefаvorаbile și de vizibilitаte redusă. În teаtru de rаzboi pe timp de noаpte cu аjutorul misiunii de
iluminаre se orbesc puncte de observаre, mijloаce de foc аle аdversаrului, iluminаreа terenului și
obectivelor.
Misiuneа de fumizаre а unui аnumit sector de teren este destinаtă pentru orbireа sаu
creаreа unei pierderi de fum pentru executаreа mаnevrei necesаre. Pentru creаreа hаosului și
dezorgаnizаreа în dispozitivul de luptă аl аdversаrului și аl impune să fie învins se execută misiuni
de difuzаre а mаteriаlelor de аgitаție. 46
Conform mаnuаlului „Regulile de trаgere și de conducere а focului de аrtilerie” bаteriа
în componențа divizionul poаte executa următoаrele tipuri de foc:
 foc concentrаt;
 foc de bаrаj fix simplu;
 foc de bаrаj mobil simplu;
 pаrticipă lа focul concentrаt şi de bаrаj аl grupării de аrtilerie;
 pаrticipă lа focul mаsаt аl аrtileriei mаrii unităţi;
 pаrticipă lа concentrаreа succesivă а focului.
Foc concentrаt bаteriа în componențа divizionului și de sine stătător execută foc simultаn
аsuprа unui obectiv cu focul pe centru obectivului pînă lа îndeplinireа misiunii. Denumireа
convenționаlă se stаbilește în conformitаte cu timpul cînd este plаnificаt să se execute focul аsuprа
аcestui obectiv, de exemplu, obectivul s-а plаnificаt lа 15 mаi, orа 04.50, denumireа vа fi:
„15050450” .47

2.2.1 Misiunile de lovire cu foc а obectivelor

Bаteriа în аpărаre reаlizeаză lovireа cu foc а аdversаrului în cooperаre cu аlte mijloаce
de lovire cu foc, аstfel eа poаte fi аtrаsă lа executаreа următoаrelor misiuni:
 contrаpregătireа de аrtilerie;
 executаreа interzicerii de аrtilerie а înаintării şi desfăşurării trupelor inаmicului;
 respingereа de аrtilerie а аtаcului inаmicului;
 sprijinul de аrtilerie а trupelor ce se аpără în аdîncime;
 lovireа inаmicului lа executаreа contrааtаcului;
a) pregătireа de аrtilerie а contrааtаcului;
b) sprijinul de аrtilerie а contrааtаcului.

46
Colonel P. Chirau, dr. Ing. V. Schiopu, Manualul sergentului la trupele de artilerie, Chișinău 2001, p.89.
47
Manualul de luptă al bateriei de artilerie, Chișinău 2009, p.45.

34
 Desfăşurarea bateriei în dispozitiv de luptă se execută la ora stabilită. Focul bateriei se
planifică pe misiuni, iar la executarea contraatacului – şi pe perioade de lovire cu foc a inamicului,
reieşind din caracterul posibil de acţiune al acestuia cu luarea în calcul a condiţiilor terenului.
Bateria din timp pregăteşte focul pe obiectivele cercetate, intersecţii de drumuri, poduri
şi treceri pe itinerarele probabile de deplasare a inamicului, aliniamentele probabile de desfăşurare
în dispozitive premărgător de luptă şi de luptă, în faţa poziţiei înaintate, limitei dinainte, poziţiilor
pregătite în adâncimea apărării, în intervalele dintre punctele de sprijin, la flancuri şi pe direcţiile
de executare a contraatacurilor.
Bateria numită în sprijin sau dată ca întărire companiei destinate în detaşamentul înaintat,
pentru a acţiona în fâşia de asigurare sau pentru apărare pe poziţie înaintată, loveşte inamicul care
se deplasează începând cu distanţa maximă de tragere, împreună cu mijloacele de foc ale
companiei respinge atacul subunităţilor înaintate ale inamicului, nu permite învăluirea şi
întoarcerea acestora, sprijină compania în punctul de sprijin, asigură ieşirea din luptă şi retragerea
subunităţilor pe poziţii consecutive. 48
Pentru cercetarea inamicului care se apropie şi observarea după rezultatele focului
bateriei pe căile îndepărtate, în componenţa patrulelor de cercetare a subunităţilor de arme
întrunite care acţionează în fâşia de asigurare, pot fi numite şi subunităţi de cercetare de artilerie
cu mijloace de transmisiuni.
Cu scopul asigurării sprijinului neîntrerupt al subunităţilor de arme întrunite, în fâşia de
asigurare pentru baterie, din timp, se aleg şi se pregătesc poziţii de tragere eşalonate în adâncime
şi itinerarele de deplasare.
Misiunile de sprijinire a subunităţilor de arme întrunite în fâşia de asigurare, pe poziţia
înaintată (poziţia siguranţei de luptă), bateria din componenţa grupării de artilerie, de obicei, le
execută de pe poziţii de tragere vremelnice.
În aşa mod acţionează bateria dată ca întărire sau numită în sprijinul companiei, care
acţionează în fâşia de asigurare sau se apără pe poziţia înaintată.
În continuare, vom analiza cum acţionează bateria la îndeplinirea misiunilor în lupta de
apărare.49
Bateria, care se atrage la contra pregătirea de artilerie, execută misiunile de foc la lovirea
obiectivelor indicate în corespundere cu tabelul focului.

48
General de brigada dr. Eugen POPESCU, colonel dr. Florinel Damian, maior Florian Ciocan, maior Sorin
Popescu, Manualul pentru lupta al bateriei de artilerie, editia Sibiu 2003, p.20.
49
Ibidem p.33.

35
 La executarea misiunilor, la interzicerea de artilerie a înaintării şi desfăşurării trupelor
inamicului, bateria loveşte mijloacele de întrebuinţare a ANM; bateriile de artilerie şi aruncătoare,
coloane de trupe ale inamicului ce se deplasează, subunităţile de tancuri şi infanterie pe
aliniamentele de desfăşurare. 50
La executarea misiunilor, la respingerea de artilerie a atacului inamicului, bateria cu foc
asupra obiectivelor izolate, foc de baraj fix şi mobil, de asemenea cu foc concentrat în componenţa
divizionului loveşte tancurile şi alte maşini blindate, dezorganizează dispozitivele de luptă ale
subunităţilor inamicului şi creează condiţii favorabile pentru nimicirea acestuia.
Manevra la poziţia de tragere de rezervă, bateria o execută la comanda (semnalul)
comandantului de divizion, iar bateria dată ca întărire subunităţii de arme întrunite – cu
permisiunea comandantului acesteia. Pe timpul manevrei, bateria trebuie să fie gata pentru
desfăşurare în raion nepregătit a poziţiei de tragere.
Misiunile de lovire cu foc a inamicului, la executarea contraatacului bateria le execută
pe perioade: pregătirea de artilerie a contraatacului, sprijinul de artilerie a contraatacului. 51
În perioada pregătirii de artilerie a contraatacului bateria nimiceşte şi neutralizează
mijloacele antitanc şi alte mijloace de foc, tancurile, forţa vie a inamicului pe direcţia de
contraatac, precum şi bateriile de artilerie şi de aruncătoare nou descoperite.
După executarea contraatacului şi restabilirea situaţiei, comandantul de baterie dă
misiunea de pregătire a focului pentru consolidarea aliniamentului cucerit, organizează
schimbarea poziţiilor de tragere şi amenajarea genistică a acestora, precum şi completarea bateriei
cu muniţii.52

2.3 Planificarea acțiunilor de luptă în apărare

Planificarea operaţiilor militare reprezintă un proces coordonat al comandamentului pentru

stabilirea modului optim de îndeplinire a misiunii.
Organizarea operaţiei presupune transmiterea misiunilor la subordonaţi şi realizarea măsurilor care
să ducă la îndeplinirea prevederilor din plan.
Coordonarea operaţiei constă în corelarea efortului pe secvenţe ale operaţiei, direcţii, misiuni şi
obiective, armonizarea diferenţelor şi informarea reciprocă.

50
Colonel A.Belibov, Regulamentul de luptă al artileriei (divizion, baterie, pluton, piesă). Chişinău, Centrul Editorial
al M.A, 2005, p.50.
51
Colonel A. Belibov, Regulament de luptă al artileriei, Chișinău 2005, p.44.
52
Idem p.44.

36
Controlul vizează verificarea punerii în practică a prevederilor din planul de operaţie şi se execută
pe baza planului întocmit de către statul major. 53
Planificarea poate fi :
- planificare deliberată (misiunile deduse de comandament);
- planificare de executare (pe baza ordinului eşalonului superior);
- planificare succesivă;
- planificare simultană.
Executarea operaţiei- măsurile luate şi activităţile desfăşurate de către o unitate, din momentul
declanşării/începerii operaţiei, până la încetarea acesteia – îndeplinirea misiunii, trecerea la o altă
operaţie.

Executarea operaţiei include:

- executarea operaţiei declanşate potrivit planului;
- planificarea operaţiei viitoare.
Aspecte ale operaţiilor militare sunt cuantificabile aşa ca ritmul deplasăriilor, consumul de
combustibil şi efectul armamentului, care fac parte din ştiinţa planificării aţiunilor.
Dar combinaţia forţelor, alegerea tacticilor, aranjarea activităţilor aparţin artei palanificării
acţiunilor.54
Un iscusit planificator trebuie să înţeleagă bine cît arta atît şi ştiinţa planificării acţiunilor
Ştiinţa planificării cuprinde aspecte ale:
• capabilităţilor operaţiilor militare
• tehnici şi proceduri care pot fi măsurate şi analizate. Acestea includ posibilităţile de luptă
ale forţelor proprii şi inamice. Ea include o apreciere reală a factorilor tipului şi distanţei
şi o înţelegere a cît timp este nevoie pentru iniţierea unei acţiuni.
Ştiinţa planificării include tactici, tehnici şi proceduri TTP utilizate pentru îndeplinirea sarcinilor
planificate şi termeni operaţionali şi grafici care realizează limbajul planificării. 55
• Arta planificării necesită înţelegere profundă cum relaţia dinamică dintre forţele proprii şi
inamice, mediul înconjurător crează o operaţie complexă.
• Înţelegerea aceasta face ca planificatorul să dezvolte planuri simple şi flexibile pentru
diferite situaţii sau circumstanţe.

53
General de brigada V. Grosu, colonel Gh, Mereuta, dr.ing V. Schiopu, Instructia tactica la artilerie, Chișinău
centrul editional 2001, p.7.
54
BELIBOV A., Regulamentul de luptă al artileriei, Chișinău 2003, p.44.
55
Ibidem p.10.

37
 • Arta planificării include cunoaşterea efectelor operaţiilor asupra militarilor, care impune
comandanţii de a merge la riscuri calculate.
• Planificarea cere aplicarea creativă a doctrinei, TTP, subunităţilor şi resurselor. Aceasta
cere cunoştinţe profunde şi aplicarea spectrului fundamental al operaţiilor şi arta tacticii.
Planificarea şi planurile realizează cîteva funcţii cheie:
1. planificarea ajută liderii de a gîndi critic;
2. planificarea crează înţelegere situaţională;
3. planificarea ajută liderii să anticipeze;
4. planificarea ajută să simplifice situaţiile complexe;
5. planurile gestionează forţe şi resurse;
6. planurile direcţionează şi coordonează acţiuni;
7. planurile ghidează acţiunile de pregătire.
Planificarea este ca o parte a C2 (comandă și control) Comanda reprezintă autoritatea și
responsabilitatea cu care un comandant este învestit, în mod legal, pentru a o exercita asupra unei
structuri militare.56
Controlul este reflectarea autorității exercitate de către comandant, reprezentând procesul prin care
acesta, ajutat de statul major, organizează, direcționează și coordnează activitatea forțelor
alocatepentru implementarea deciziilor. Elementul de bază al controlului este “feedback-ul”.
• Comanda poate fi: detaliată si prin misiuni.
O comandă detaliată centralizează informaţia şi autoritatea de luare a deciziei. Ordinile şi planurile
sunt detaliate şi explicite. Execuţia cu succes deplinde de respectarea strictă a planului, cu minimă
decizie şi iniţiativă din partea subordonaţilor.
Comanda detaliată evidenţiază parcurgerea informaţiei pe orizontală cît şi pe verticală, informaţia
merge pe verticală spre comandant, iar ordinele merg pe verticală în jos. Aceasta derivă de la
crezul că un ordin bine gîndit şi sigur aduce succes pe cîmpul de luptă. În comanda detaliată
comandanţii comandă personal sau prin intermediul directivelor.57 În comanda detaliată
comandanţii impun disciplină şi coordonare de sus pentru a se asigura de înţelegerea profundă a
tuturor aspectelor planului.
Pregătirea acţiunilor de luptă reprezintă un ansamblu de activităţi pe care comandantul de
pluton le desfăşoară în vederea îndeplinirii misiunii şi cuprinde planificarea, organizarea,
cooperarea şi controlul. În teoria și practica militară modernă, din punct de vedere metodologic s-

56
Ibidem p.46.
57
V. Grosu, colonel B. Suruceanu, locotenent-colonel G. Mereuța, Regulile de tragere și conducere a focului de
artilerie, Chișinău 1996 , p.130.

38
au stabilit două perioade pentru o acțiune de luptă: prima denumită pregătirea luptei care începe
odată cu primirea misiunii și se termină atunci cînd trupele sunt gata pentru îndeplinirea misiunii;
cea de-a doua denumită ducerea luptei, în care se pun în aplicare toate acțiunile și activitățile
organizate pe timpul pregătiri luptei. Cunoașterea și respectarea algoritmului activităților de
comandant pentru pregătirea luptei are o mare importanță în organizarea și planificarea acțiunilor
militare. De oportunitatea și calitatea realizării acestor acțiuni depinde capacitatea de luptă a
trupelor, succesul în executarea misiunilor încredințate și obținerea victoriei în fața inamicului. 58
Astfel activităţile efectuate de către comandantul de pluton pentru pregătirea acţiunilor se
desfăşoară în următoarea succesiune:
Pasul 1 – Primirea misiunii;
Pasul 2 – Emiterea ordinului preliminar sau de avertizare;
Pasul 3 – Pregătirea planului preliminar;
Pasul 4 – Executarea deplasării necesare,
Pasul 5 – Recunoaşterea;
Pasul 6 – Completarea planului;
Pasul 7 – Emiterea ordinului de acţiune;
Pasul 8 – Supervizarea.59
Comandantul de pluton nu este obligat să urmeze paşii de la 3 la 8 într-o ordine strictă;
deoarece în luptă nu va avea timpul necesar îi poate executa şi în altă ordine, în funcţie de situaţie;
el va actualiza în permanenţă planul său de acţiune cu noile informaţii obţinute şi va informa
subordonaţii cu schimbările survenite. Planificarea acţiunilor de luptă are ca scop elaborarea
planului de acţiune şi a ordinului de acţiune. Iniţierea planificării are la bază ordinul de acţiune al
eşalonului superior şi cuprinde însuşirea misiunii primite sau aprofundarea celei deduse.
Pasul 1 – primirea misiunii. Comandantul poate primi misiunea prin intermediul ordinului
preliminar (de avertizare), a ordinului de acţiune sau a ordinului fragmentar (OFRAG).

La primirea misiunii comandantul de pluton execută două activităţi importante aşa ca

analiza misiunii şi stabileşte principalele probleme ale planificării.
La analiza misiunii comandantul plutonului determină următoarele:
1) intenţia şi concepţia comandantului eşalonului superior (companie, batalion);
2) sarcinile pe care grupa trebuie să le îndeplinească;
3) limitele acţiunii asupra libertăţii de acţiune ale plutonului;

58
V. Grosu, colonel B. Suruceanu, locotenent-colonel G. Mereuța, Regulile de tragere și conducere a focului de
artilerie, Chișinău 1996, p.140.
59
GROSU V, MEREUȚĂ Gh., Tactica artileriei, Chișinău 2002, p.37.

39
 4) misiunea reformulată a plutonului;
5) calculul timpului.
Intenţia comandantului eşalonului superior.60
Comandantul plutonului trebuie să cunoască intenţia şi concepţia eşalonului superior în
urma rezultatului acţiunii militare. El trebuie să înţeleagă rolul şi responsabilităţile sale în
concepţia luptei lor. Această informaţie este găsită în ordinul de operaţie (OPORD) al
comandantului de companie.
Limitele acţiunii reprezintă obligaţiile şi restricţiile impuse şi exprimă ce nu are voie
plutonul să execute înainte, în timpul şi după terminarea acţiunilor; formulări cum ar fi „a fi
pregătit pentru…”, „începând cu…“, „până la…” exprimă limitări; factori şi restricţii, precum
timpul la dispoziţie sau interdicţia radio, sunt, de asemenea limitări.
Misiunea reformulată constituie un enunţ clar şi concis, bazat pe sarcina esenţială pentru
misiune şi pe scopul acesteia, exprimat în formatul: Cine? (plutonul); Ce? (sarcina); Cînd? (timpul
critic); Unde? (de regulă caroul sau coordonatele); De ce? (scopul pe care trebuie plutonul să-l
îndeplinească).
Calculul timpuluise execută pentru a determina intervalul de timp avut la dispoziţie pentru
planificarea şi desfăşurarea activităţilor de pregătire, având în vedere următoarele:
1) capacitatea de a aprecia corect timpul şi spaţiul la dispoziţie constituie una din cele
mai importante calităţi ale unui comandant; timpul este un factor esenţial în orice acţiune militară,
el determină calitatea planificării şi execuţie; comandantul obţine primele indicaţii despre timpul
la dispoziţie prin Ordinul Preliminar al eşalonului superior; calcului de timp pe care îl are plutonul
pentru a se pregăti sau a executa o misiune determină detalierea procesului de planificare; din
acest motiv comandantul trebuie să stăpânească foarte bine modul de desfăşurare a procesului de
comandă şi control şi trebuie să dispună de personalul, tehnica şi comunicaţiile necesare derulării
acestui proces;61
2) planificarea inversă reprezintă procedeul de calcul al timpului şi constă în inversarea
succesiunii în timp a acţiunilor, pentru determinarea momentului iniţierii activităţilor de pregătire;
3) planificarea, executarea recunoaşterilor, elaborarea şi emiterea ordinelor, realizarea
dispozitivului de acţiune, sunt activităţi care se execută la toate eşaloanele, indiferent de timpul la
dispoziţie; pe cât posibil aceste activităţi se vor executa concomitent; atunci când acest lucru nu
este posibil, primele activităţi iniţiate vor fi cele care consumă cel mai mult timp; comandantul
trebuie să ia în considerare şi timpul necesar efectuării deplasării forţelor spre raioanele

60
D.P. Razuvaev, MPTSA - Metodica pregătirii tactice în subunităţile de artilerie, Editura 1972, p.40.
61
Ibidem p.44.

40
(aliniamentele) iniţiale, timpul necesar dispunerii în acestea şi realizării măsurilor de siguranţă şi
protecţie;
4) analiza timpului are ca rezultat un grafic al activităţilor care trebuiesc desfăşurate,
grafic ce poate suferi modificări atunci când intervin situaţii neprevăzute pe timpul desfăşurării
activităţilor;
De regulă, comandantul de pluton îşi planifică timpul, cuprins între momentul primirii
misiunii şi cel de plecare la ofensivă (când trebuie să fie gata pentru apărare) având în vedere
următoarele aspecte:
1) este necesar ca peste 1/3 din timpul avut la dispoziţie să fie folosit pentru planificarea
proprie şi pentru emiterea ordinului de acţiune;
2) aproximativ 2/3 din timpul avut la dispoziţie trebuie destinat subordonaţilor pentru
planificarea şi pregătirea misiunii de către aceştia;
3) se iau în considerare şi alţi factori: timpul de zi-lumină la dispoziţie, timpul necesar
deplasării la şi de la ordine şi pentru repetiţii;
4) în schematizarea mentală a activităţilor pregătitoare, comandantul de pluton foloseşte
planificarea inversă, plecând de la finalul acţiuni spre începutul acesteia;
5) comandantul de pluton trebuie să aloce timp suficient pentru îndeplinirea fiecărei
activităţi.62
Pasul 2 – Emiterea ordinului preliminar (de avertizare).
Comandantul asigură instrucţiunile iniţiale printr-un ordin preliminar (de avertizare) care
conţine suficiente informaţii necesare pregătirii acţiunii într-un timp cât mai scurt; acestea se
referă, de regulă, la ridicarea muniţiei, a raţiilor de hrană şi de apă, la verificarea mijloacelor de
transmisiuni.
Comandantul emite ordinul de avertizare cu toate informaţiile pe care le are la dispoziţie
la momentul respectiv şi nu aşteaptă noi informaţii pentru completarea acestuia, asigurând
actualizarea lui ori de câte ori este necesar.
Ordinul preliminar (de avertizare) cuprinde situaţia, misiunea, instrucţiuni generale şi
instrucţiuni speciale.
Situaţia – o scurtă descriere a situaţiei inamicului, a forţelor proprii şi a subunităţilor
primite în întărire (sprijin).
Misiunea este cea primită de la comandantul de companie şi reformulată de către
comandantul de pluton sau cea dedusă de către acesta.63

62
Ibidem p.55.
63
D.S.L. 049/1983 Manual de stat major al artileriei – vol I, Ediția 2003, p.110.

41
 Instrucţiunile generale se referă la:
1) modificările în structura grupei;
2) echipamentul şi tehnica necesare;
3) cerinţele speciale (mine antiblindate, aparatură de vedere pe timp de noapte şi
altele);
4) calculul timpului, care trebuie să includă ora începerii deplasării, ora şi locul dării
ordinului de acţiune, termenul probabil de execuţie, ora începerii inspecţiilor şi ce se verifică, ora
la care se execută repetiţiile şi ce se exersează;
5) alte instrucţiuni necesare.
Instrucţiuni speciale pentru:
1) subordonaţi;
2) cei care participă la elaborarea ordinului de acţiune.
Pasul 3 – Pregătirea planului preliminar. Comandantul de pluton execută o estimare a
situaţiei, pe care o foloseşte ca bază pentru planul său preliminar.
Estimarea reprezintă procesul luării deciziei militare şi cuprinde 5 paşi:
1) analiza detaliată a misiunii;
2) analiza situaţiei şi dezvoltarea cursului acţiunii;
3) analiza fiecărui curs al acţiunii;
4) compararea între ele a cursurilor acţiunii;
5) decizia. 64
Pasul 1. Analiza detaliată misiunii
Analiza detaliată misiunii este primul pas în procesul de estimare fiind modul prin care
comandantul înţelege şi obţine informaţii despre misiuni; informaţiile care stau la baza analizei
misiunii se extrag din Ord. Acţ. al eşalonului superior, respectiv din paragraful 3 – EXECUŢIA,
care precizează concepţia comandantului eşalonului superior, misiunile şi sarcinile subunităţilor
subordonate, precum şi instrucţiunile de coordonare; paragraful 2 conţine misiunea companiei;
alte informaţii utile sunt incluse în anexe şi scheme.
Pasul 2. Analiza situaţiei şi elaborarea cursului acţiunii.
Analiza situaţiei,al doilea pas în procesul de estimare îl constituie analiza situaţiei
folosind factorii MIFT-T rămaşi după analiza misiunii:
1) Inamic;
2) Forţe proprii;
3) Teren;

64
DUMITRU Daniel, Tactica artileriei mariiunităţi (unităţii) de arme întrunite, Bucureşti 2004, p.76.

42
 4) Timp.
Factorii sunt analizaţi pentru a determina influenţa acestora asupra cursurilor de acţiune
posibile. După finalizarea analizei şi centralizarea estimărilor, comandantul de pluton este în
măsură să elaboreze variantele posibile de cursuri ale acţiunilor.
Pentru analiza situaţiei, comandantul de pluton studiază datele şi informaţiile despre teren
şi stare a vremii, inamic şi forţele proprii.
Analiza terenului se execută pe baza studierii caracteristicilor terenului care influenţează
direct acţiunile militare:
1) posibilităţile de observare şi executare a focului;
2) posibilităţile de adăpostire (acoperire) şi mascare; obstacolele;
3) punctele-cheie din teren;
4) direcţiile (căile) de apropiere.
Concomitent cu acestea, comandantul analizează şi condiţiile de timp, anotimp şi stare a vremii. 65
Având la dispoziţie concluziile rezultate în urma studierii terenului şi a stării vremii,
comandantul este în măsură să determine modul în care caracteristicile zonei de acţiune
influenţează posibilităţile forţelor proprii şi ale inamicului.
Posibilităţile de observare şi executare a focului; posibilităţile de observare sunt
determinate de modul în care terenul influenţează cercetarea, recunoaşterea, descoperirea şi
identificarea ţintelor (obiectivelor); posibilităţile de executare a focului sunt determinate de modul
în care terenul influenţează eficacitatea focului executat cu categoriile de armament din dotare; pe
baza concluziilor rezultate în urma analizei acestor influenţe, comandantul stabileşte elementele
de bază ale sistemului de foc.
Posibilităţile de adăpostire (acoperire) şi mascare; adăpostirea reprezintă protecţia
împotriva focului executat de inamic, iar mascarea reprezintă protecţia împotriva observării
acestuia; analiza posibilităţilor de adăpostire şi mascare nu poate fi separată de analiza
posibilităţilor de observare şi executare a focului; mijloacele de foc şi tehnica de luptă trebuie să
fie adăpostite şi mascate pentru a putea fi folosite eficient şi a le proteja împotriva loviturilor
inamicului; la identificarea proprietăţilor naturale de mascare ale terenului, trebuie luat în
considerare şi impactul pe care aparatura de vedere pe timp de noapte şi pe bază de imagini termale
îl are asupra posibilităţilor de observare, atât ale inamicului, cât şi forţelor proprii. 66
Obstacolele reprezintă orice restricţii naturale sau artificiale care canalizează, întârzie,
restricţionează sau deviază deplasarea în teren a forţelor şi mijloacelor Orice porţiune de teren este

65
Ibidem, p.80.
66
Ibidem, p.78.

43
evaluată din punctul de vedere al tipului de forţe care urmează să acţioneze în respectivele condiţii.
Influenţa obstacolelor este exprimată prin gradul de accesibilitate a terenului: inaccesibil, greu
accesibil şi accesibil. Toate obstacolele care afectează posibilităţile de deplasare (manevră) ale
forţelor, trebuie identificate şi analizate, inclusiv cele realizate de forţele proprii, astfel:
1) teren inaccesibil– zona este impracticabilă pentru un anumit tip de forţe, sau
necesită un efort prea mare pentru asigurarea mobilităţii acestora; foarte puţine zone sunt
considerate inaccesibile pentru infanteria care acţionează pe jos; în unele zone, reţeaua de drumuri
asigură deplasarea forţelor mecanizate, dar nu permite executarea manevrei acestora;
2) teren greu accesibil – existenţa pantelor abrupte şi a vegetaţiei dese pot îngreuna
executarea manevrei forţelor care acţionează în acest tip de teren, iar sprijinul forţelor şi
mijloacelor de asigurare a mobilităţii este uneori necesar; o zonă considerată greu accesibilă pentru
forţele mecanizate, poate fi considerată ca accesibilă pentru infanteria care acţionează pe jos;
3) teren accesibil – deplasările şi manevra sunt posibile pe majoritatea direcţiilor, iar
forţele care acţionează în zonă nu au nevoie de sprijinul elementelor de asigurare a mobilităţii. 67
Punctele - cheie din teren reprezintă zonele a căror ocupare, menţinere sau control conferă
un avantaj pentru ambii combatanţi; folosind harta şi informaţiile disponibile, comandantul poate
determina porţiunile de teren în care dispunând forţele şi mijloacele, poate domina direcţiile de
apropiere sau zona obiectivului; pentru a controla o porţiune-cheie din teren, nu este obligatorie
dispunerea de forţe şi mijloace, accesul inamicului spre aceste zone putând fi împiedicat, folosind
focul direct şi din poziţii de tragere acoperite; determinarea punctelor-cheie din teren, oferă
comandantului indicaţii utile pentru organizarea sistemului de foc şi realizarea dispozitivului de
luptă; punctele-cheie din teren vor fi luate în considerare pe timpul elaborării cursurilor de acţiune.
Direcţiile (căile) de apropiere reprezintă porţiunea de teren necesară pentru deplasare
(înaintare) către un anumit obiectiv; o direcţie de apropiere favorabilă oferă, de regulă, suficiente
coridoare de mobilitate; acestea sunt zonele în interiorul căilor de apropiere care permit atât
deplasarea cît şi executarea manevrei; ele permit forţelor proprii sau ale inamicului să înainteze
sau să se retragă, respectând normele tactice şi le asigură posibilitatea concentrării forţelor,
realizării surprinderii şi deplasării rapide; în zona de acţiune trebuie identificate direcţiile de
apropiere atât pentru forţele mecanizate cât şi pentru infanteria care acţionează pe jos; în ofensivă
se identifică căile de înaintare favorabile spre obiectiv ale forţelor proprii şi direcţiile posibile de
contraatac ale inamicului; în apărare aceiaşi regulă este valabilă, aplicată în sens invers; trebuiesc
identificate, de asemenea, direcţiile pe care elementele de cercetare ale inamicului le poate folosi;

67
GROSU V, MEREUȚĂ Gh, Tactica artileriei, Chișinău 2002, p.93.

44
după identificarea direcţiilor de apropiere, trebuie analizată influenţa obstacolelor asupra
practicabilităţii acestora, examinând următoarele aspecte:
1) ce obstacole naturale pot împiedica înaintarea;
2) cum pot fi consolidate obstacolele naturale existente şi cum va influenţa aceasta
practicabilitatea căilor de apropiere;
3) în ce măsură obstacolele paralele cu direcţiile de apropiere favorizează protecţia
flancurilor sau limitează deplasările de front.68
Starea vremii va fi analizată folosind cele cinci elemente esenţiale pentru acţiunile
militare:
1) vizibilitatea (care include timpul de lumină);
2) vântul;
3) precipitaţiile;
4) norii;
5) temperatura şi umiditatea.
Pentru a stabili efectele lor asupra acţiunilor, efectele stării vremii vor fi corelate cu
terenul; vremea afectează multe categorii de tehnică şi echipament (inclusiv aparatura electronică
şi optică), terenul (practicabilitatea) şi vizibilitatea, dar cel mai mare impact îl are asupra
militarilor; în condiţii de vreme rea, de căldură sau frig excesive, procesul de comandă şi control
este îngreunat, vremea aspră şi vizibilitatea redusă reduc eficienţa acestuia şi a acţiunilor
subordonaţilor, iar existenţa şi direcţia de bătaie a vântului condiţionează modul de folosire a
mijloacelor fumigene.69
Analiza inamicului. Scopul analizei inamicului este de a stabili cel mai probabil şi cel
mai periculos curs ale acţiune a acestuia; informaţiile pentru identificarea acţiunilor provin din mai
multe surse, incluzînd doctrina inamicului şi activităţile curente desfăşurate de acesta; informaţiile
necesare pentru analiza inamicului includ următoarele:
1) compunerea – aceasta poate fi prezentată sub forma unui tabel (schemă) şi care
include date referitoare la tipul, denumirea, organizarea şi dotarea de principiu a forţelor
inamicului dispuse în zona de acţiune a grupei;
2) dispozitivul de luptă constă în identificarea modului de dispunere a forţelor
inamicului pe câmpul de luptă; acesta poate fi prezentat grafic pe hartă, sub formă de schemă,
sinteză informativă sau alt format ales; stabilirea dispozitivului de luptă al inamicului se bazează
şi pe concluziile rezultate în urma analizei terenului;

68
CPA - Curs de pregătire la artilerie (CPA – 96). Chişinău – 1996, p.50.
69
Ibidem, p.95.

45
 3) tăria (gradul de completare) – aceste informaţii se referă la valoarea reală a forţelor
şi mijloacelor inamicului care acţionează în zona de acţiune;
4) acţiuni semnificative – sunt informaţii referitoare la activităţile cele mai recente
desfăşurate de inamic şi care oferă indicii despre intenţiile probabile ale acestuia;
5) particularităţi şi slăbiciuni – reprezintă anumite caracteristici ale forţelor sau
mijloacelor de luptă ale inamicului care examinate şi exploatate cu grijă, pot furniza un avantaj
forţelor proprii;
6) posibilităţile inamicului – sunt acţiunile pe care inamicul le poate desfăşura şi care
pot influenţa semnificativ îndeplinirea misiunii de către forţele proprii.
Cursurile de acţiune probabile ale inamicului sunt identificate de comandant, pe baza
informaţiilor enumerate anterior; analiza acestora se va axa pe determinarea punctelor ale
inamicului (pentru a putea fi evitate) şi pe slăbiciunile sale (pentru a putea fi exploatate). În timpul
procesului de estimare, comandantul poate accepta, revizui sau ignora cursurile de acţiune ale
inamicului prezentate, sau pot crea altele; această interacţiune este esenţială în elaborarea unor
cursuri ale acţiunilor forţelor proprii cât mai realiste; rezultatul va consta într-un enunţ clar şi
concis al celui mai probabil curs al acţiunilor inamicului, ale cărui informaţii vor permite
comandantului să stabilească cursul optim al acţiunilor grupei.
Analiza forțelor proprii. Multe din aceste informaţii trebuie să fie identificate de
comandant astfel:
1) compunerea este prezentată ca o sumă de date despre forţele disponibile pentru
îndeplinirea misiunii. Cunoaşterea plutonului, respectiv, organizarea curentă pentru luptă,
comandanţii de grupe, precum şi documentele de conducere elaborate anterior, îl pot ajuta pe
comandant să stabilească viitoarea compunere pentru luptă ale plutonului;
2) dispunerea curentă a forţelor proprii este stabilită de comandant, hărţi ale situaţiei,
scheme sau alte documente elaborate anterior; informaţiile referitoare la dispunerea curentă, includ
datele referitoare la dispunerea grupei, subunităţilor de sprijin de luptă şi de logistică;
3) nivelul capacităţii combative – concluziile analizei capacităţii combative a forţelor
proprii se concentrează pe evidenţierea posibilităţilor reale şi a vulnerabilităţilor, pentru a-l ajuta
pe comandant să selecteze cursul optim de acţiune; analiza capacităţii combative are în vedere
misiunea şi intenţia comandantului eşalonului superior, dispunerea curentă şi ulterioară a vecinilor
şi a rezervei eşalonului superior, elementele puterii de luptă şi moralul personalului, situaţia
logistică, puterea de luptă a unei subunităţi este dată de numărul personalului şi mijloacelor de
luptă şi nu de mărimea acesteia; puterea plutonului se bazează pe numărul, tipul şi capacitatea
combativă a efectivului;

46
 4) activităţile semnificative – datele privind formele de manevră, măsurile de asigurare
şi protecţie a forţelor şi alte elemente care vor fi luate în calcul pe timpul planificării;
5) particularităţi şi slăbiciuni trebuie identificate, fiind luate în considerare pe timpul
elaborării cursurilor de acţiune.70
Concluziile rezultate în urma analizei situaţiei constituie baza estimării comandantului
de pluton. Estimările comandantului de pluton stau la baza elaborării cursurilor de acţiune.
Elaborarea cursurilor de acţiune. Cursul de acţiune reprezintă un plan posibil de îndeplinire a
misiunii plutonului; el trebuie să fie clar şi concis, să arate cum va îndeplini plutonul misiunea şi
să conţină suficiente detalii; este indicată elaborarea a 2 sau 3 cursuri ale acţiunilor, pentru ca să
existe posibilitatea de a studia mai multe opţiuni; elaborarea mai multor cursuri de acţiune ajută în
realizarea mai multor variante de plan şi creşte flexibilitatea comenzii în timpul execuţiei; fiecare
curs de acţiune trebuie să fie:
1) Valabil – să asigure îndeplinirea misiunii şi să sprijine intenţia comandantului;
2) Acceptabil – să evite crearea unor dificultăţi inutile în desfăşurarea acţiunilor
plutonului;
3) Distinct – misiunile şi sarcinile stabilite pentru subordonaţi să difere de cele stabilite
în cadrul altui curs de acţiune.
Un curs de acţiune trebuie să răspundă la următoarele întrebări : Ce? (Ce sarcini sunt de
îndeplinit?); Când? (Când va trebui începută sau terminată acţiunea, constituie limitări ale
timpului?); Unde? (Unde se află zonele pentru apărare sau ofensivă stabilite prin ordin?); Cum?
(Cum se realizează manevra şi care sunt scopurile elementelor acesteia? Care este efortul
principal?); De ce? (Care este scopul stabilit şi care vor fi rezultatele acţiunii?).
Metodele de elaborare a unui curs al acţiunii pot diferi de la un comandant la altul, în
funcţie de experienţa comandantului; de regulă, activitatea de elaborare a unui curs al acţiunii
cuprinde următorii paşi:
1) stabilirea punctelor decisive – în principiu, comandantul va identifica punctele
vulnerabile ale inamicului asupra cărora plutonul îşi va concentra puterea de luptă;
2) stabilirea eforturilor de sprijin (secundare) – comandantul stabileşte natura şi
valoarea efortului (eforturilor) de sprijin, răspunzând la întrebarea “Ce altceva trebuie făcut pentru
ca efortul principal să aibă succes?”
3) stabilirea scopurilor – comandantul va stabili scopuri ce trebuiesc atinse de efortul
principal şi cel de sprijin; scopul efortului principal va fi direct legat de scopul acţiunilor
companiei, stabilit de eşalonul superior;

70
Manualul pentru luptă al bateriei de artilerie, Sibiu 2003, p.52.

47
 4) stabilirea şi repartizarea sarcinilor – comandantul va repartiza grupelor sarcinile
identificate, în concordanţă cu scopurile stabilite;
5) stabilirea măsurilor de control – măsurile de control sunt stabilite pentru a clarifica
responsabilităţile şi a sincroniza acţiunile subordonaţilor în sprijinul efortului principal; 71

6) întocmirea enunţului şi a schemei cursului acţiunii – reprezentările grafice ale

cursurilor de acţiune sporesc claritatea acestora; pe schemă va fi reprezentat modul de executare a
manevrei; măsurile grafice de control trebuie să fie reprezentate cu acurateţe, iar dacă schema va
fi inclusă în ordinul de acţiune simbolurile grafice atipice, folosite pentru clarificarea unor
particularităţi, vor fi explicate într-o legendă;72
Pasul 3. Analiza cursurilor de acţiune
Al treilea pas al estimării situaţiei este analizarea cursurilor de acţiune. Etapa de analiză
a cursurilor de acţiune se desfăşoară la posibilitate sub forma jocului de război folosindu-se
procedeul acţiune, reacţie, contrareacţie.
Pasul 4. Compararea cursurilor de acţiune
Reprezintă compararea cursurilor de acţiune şi alegerea cursului optim. Activitatea începe
prin prezentarea avantajelor şi dezavantajelor pe baza criteriilor de evaluare stabilite anterior.
Comandantul compară cursurile de acţiune elaborate, în vederea identificării celui care are cele
mai mari şanse de succes împotriva celui mai probabil curs al acţiunilor inamicului.
Cursul acţiunilor selectat trebuie, de asemenea, să implice un nivel minim de risc pentru
forţele şi mijloacele proprii, să asigure cea mai favorabilă dispunere a forţelor proprii la încheierea
misiunii (în vederea desfăşurării acţiunilor ulterioare. Cea mai obişnuită metodă de comparare a
unor cursuri de acţiune este “matricea de comparare”. Această metodă constă în enumerarea
factorilor semnificativi stabiliţi şi folosirea acestora pentru indicarea eficienţei cursului de acţiune
Pasul 5. Decizia
Pasul cinci în procesul de estimare unde comandantul va decide ulterior asupra schemei
generale a manevrei.
Concepţia acţiunii redă modul în care comandantul de pluton a decis să îndeplinească
misiunea; obligatoriu va fi inclus şi un subcapitol despre executarea manevrei şi a sprijinului de
foc (se întocmeşte schemă). Astfel în concepţiecomandantul de pluton determină:
1) modul de îndeplinire a misiunii primite (care inamic, unde şi cu ce mijloace să fie
nimicit şi măsurile de inducere a acestuia în eroare);

71
Ibiem, p.53.
72
A. Belibov, Regulamentul de luptă al artileriei (divizion, baterie, pluton, piesă), Chișinău, Centrul Editorial, 2005,
p.66.

48
 2) dispozitiv de luptă (deplasare, staţionare);
3) misiunile efectivului grupei, maşinii de luptă şi mijloacelor de foc de întărire;
4) organizarea conducerii.
Planul preliminar actualizat constituie baza coordonării, a recunoaşterii, a organizării
misiunilor şi a instrucţiunilor de deplasare.
Pregătirea pentru recunoaştereacomandantului de pluton se execută conform ordinului
primit. Acesta se consultă cu locţiitorul său pe care îl lasă înlocuitor la comandă.
Pasul 4 – Executarea deplasării necesare.
Plutonul poate începe deplasarea în timp ce comandantul încă planifică sau execută recunoaşterea
sub conducerea locţiitorului comandantului de pluton.
Pasul 5 – Recunoaşterea.
Dacă timpul permite, comandantul de pluton execută, personal, recunoaşterea în scopul
confruntării elementelor rezultate din analiza terenului şi aducerii corectivelor necesare planului
său, al confirmării gradului de practicabilitate al rutelor şi a timpului necesar deplasărilor mai
importante.
Când timpul nu permite, comandantul de pluton execută recunoaşterea pe hartă.
Executarea recunoaşterii cuprinde:
1) clarificarea, prin confruntare a răspunsurilor la întrebările ce apar pe timpul analizei
situaţiei din cadrul procesului elaborării cursului optim de acţiune; stabilirea modului de acţiune
pentru îndeplinirea misiunii;
2) planificarea acţiunii;
3) elaborarea mentală a detaliilor planului de acţiune.
Pasul 6 – Completarea planului. Comandantul de pluton completează şi finalizează planul
său pe baza rezultatului recunoaşterilor asigurându-se că acesta îndeplineşte cerinţele misiunii şi
se încadrează în cerinţele intenţiei comandantului eşalonului superior.73
Planul de acţiune presupune detalierea concepţiei şi cuprinde 5 puncte: situaţia, misiunea,
execuţia, sprijinul logistic, comanda şi comunicaţiile.
Situaţiase referă la:
1) situaţia inamicului (scopul, forma de luptă, compunerea, dispozitivul probabil de
luptă, acţiunile probabile şi etapele acestora, termenele, comanda);
2) concepţia comandantului de companie – scopul luptei, direcţia de efort, etapele
acţiunii, comanda; acţiunile pe care le execută; situaţia vecinilor şi acţiunile acestora (cele care
interesează);

73
Manualul pentru luptă al divizionului de artilerie, Sibiu, 2003, p.89.

49
 3) subordonări şi resubordonări (dacă este cazul).
Misiunea reformulată constituie un enunţ clar , bazat pe sarcina esenţială pentru misiune
şi pe scopul acesteia, exprimat în formatul: Cine? (plutonul); Ce? (sarcina); Când? (timpul critic);
Unde? (de regulă caroul sau coordonatele); De ce? (scopul pe care trebuie plutonul să-l
îndeplinească).
Execuţia detaliază decizia comandantului rezultată pe parcursul procesului de planificare,
astfel: direcţia de acţiune şi manevra; etapele acţiunii şi termenele; direcţia de efort; alte priorităţi
şi precizări (instrucţiunile de apărare nucleară, biologică şi chimică; priorităţile specifice; stabilirea
măsurilor de mascare); programarea în timp a acţiunilor; cooperarea; sprijinul de luptă; instrucţiuni
de coordonare.
Sprijinul logistic cuprinde concepţia de realizare a sprijinului logistic.
Comanda şi comunicaţiilecuprinde următoarele subcapitole:
1) comanda – înlocuitorul la comandă, locul comandantului de pluton;
2) comunicaţii – instrucţiunile de recunoaştere, identificare şi regulile generale
privind utilizarea mijloacelor de comunicaţii; rapoartele şi timpul în care acestea vor fi înaintate.
Planul de acţiune constituie baza documentară pentru elaborarea ordinului de acţiune

2.4 Determinarea necesetăților de foc a bateriei în lupta de apărare

Necesitățile de foc а bаteriei se modifică în dependență de numărul obectivelor pe cаre

subunitаteа de аrtilerie în condiţii concrete аle situаţiei le poаte lovi, lungimeа frontului de
executаre а focului de bаrаj, vаlului de foc, sectorului zonei mobile de foc, dimensiunile rаioаnelor
de iluminаre, fumizаre sаu minаre de lа distаnţă а terenului. În unele cаzuri posibilităţile de foc
аle аrtileriei se pot exprimа prin numărul de piese аtrаse pentru executаreа misiunilor şi consumul
stаbilit de muniţii.
În dependenţă de numărul de piese lа subunitаteа de аrtilerie, de durаtа аcţiunii cu foc
аsuprа inаmicului şi regimul de foc аl sistemului corespunzător de аrtilerie se determină numărul
de proiectile cаre pot fi lаnsаte în decursul executării misiunii de foc, numărul determinаt de
proiectile se împаrte lа normа mijlocie de consum de muniţie pe obiectivele concrete şi se obţine
numărul de obiective cаre pot fi neutrаlizаte (nimicite) într-un timp stаbilit.
Lа cаlculаreа posibilităţilor de foc аle subunităţilor de аrtilerie se folosesc normele
privind necesаrul de piese şi muniţii pentru nimicireа diferitelor obiective. Аceste norme de
consum de muniţii şi posibilităţile de foc аle subunităţilor de аrtilerie sunt expuse în “Regulile de
trаgere şi de comаndаment а focului de аrtilerie”.

50
 Conform regulilor de trаgere şi de comаndаment а focului lа executаreа focului de bаrаj
fix este necesаr de а se conduce după următoаrele norme: piesа poаte executа focul pe un front de
50 m. Prin urmаre, bаteriа de аrtilerie poаte pune un foc de bаrаj fix pe un front de 300 m.74
Consumul de proiectile se determină în conformitate cu normele şi cu misiunea stabilită
de comandantul (şeful) superior a tragerii de efect asupra fiecărui obiectiv.
Dacă comanda primită conţine consumul de proiectile în fracţiuni de normă ,
comandantul (şeful de stat-major) de divizion calculează norma de consum de proiectile pe
obiectiv în bucăţi pentru condiţiile concrete (caracterul obiectivului, misiunea tragerii de efect,
distanţa de tragere, felul şi calibrul proiectilului, tipul şi reglarea focosului). După aceea el
înmulţeşte această normă cu fracţiunea de normă (numărul de norme) indicată şi obţine consumul
de proiectile în bucăţi pe divizion. Indicaţia consumului de proiectile în unităţi de foc presupune
întrebuinţarea acesteia ca o măsură cantitativă fără a ţine cont de componenţa calitativă a unităţii
de foc a piesei. 75

74
Generаl de brigаdă V. Grosu, REGULILE de trаgere și conducere а focului de аrtilerie, Editurа Centrul Editoriаl
аl MА, 1996, Chișinău, p.130.
75
Ibidem, p.134.

51
 CAPITOLUL 3

Exercițiu tactic de acțiune a bateriei de lansare a proiectilelor reactive 9P140 apărare în

”Podișul Moldovei de Nord

3.1 Elaborarea unei situații tactice pe hartă de acțiune a bateriei de artilerie

Figura 3.1 Situația inițială a inamicului

52
Figura 3.2 Dispozitivul de luptă a Batalionului de infanterie

Figura 3.1 Acțiunile bateriei 9P140

53
 3.2 Elaborarea ordiunului de acțiune a comandantului bateriei de artilerie 9P140

Nesecret

Ex. Nr. 1

B 21 I.Mo

19100MAI21

“ÎNVAȚAMÎNT”

Ordin de acțiune Nr 01

Referința

Ordin de luptă a comandantului Bg 2 I.Mo Nr.1

Harta 1:50 000 ediția 1979

Timpul folosit ora locală ( G.M.T +2h);

Organizare pentru misiune: Bg 2 I.Mo ( B 1 I.Mo,B 2 I.Mo, B 3 I.Mo, B 1 Art, D-20 B Art atc ,
Cp PM-120mm, Bt 9P140 220mm);

1 SITUAȚIA

Inamic aerian – Omis;

Inamic terestru:

Dv 1 I.Mo infanterie va trece probabil la ofensiva din mișcare pe 200900MAI21 cu misiunea de a

nimici forțele noastre în raionul cu centrul loc Ocnița (3465 9) si către 231000MAI21 va cuceri
probabil Cota 278,2 (2661 2)
Ulterior probabil va introduce în luptă eșalonul II.
b) FORȚELE PROPRII
(1) Misiunea eșalonului superior

54
Începând cu 200800MAI21 Grupare de forțe NORD va trece la apărare în loc Ocnița cu misiunea
de a respinge inamicul și de ai interzice pătrunderea pe direcția loc Bîrnova (4065 3) – loc Ocnița

Intenția comandantului Grupării de forțe NORD

Scopul acestor operații este de a menține aliniamentul RED și de a asigura condițiile pentru
trecerea la ofensivă a forțelor din eșalonul II
Sarcini cheie;
 Oprirea forțelor inamicului pe aliniamentul RED;
 Înfrângerea forțelor principale ale Dv
 Realizarea condițiilor pentru trecerea la ofensivă împreună cu forțele principale ale
eșalonului II
Starea finală:
- Inamicul oprit,respins în fața aliniamentului RED incapabil de a relua ofensiva
Concepția operației
- Începînd cu 2006MAI21 deplasez forțele, din raionul de staționare, pe itinerare diferite
pentru realizarea dispozitivului de apărare
- Începând cu 200700MAI21 trec la apărare în loc Ocnița cu direcția de efort loc Bîrnova
(4065 3)
Dispozitiv de luptă
Eșalonul I
- Bg 1 I.Mo în raion de apărare cu margine la drum (3565 6);
- Bg 2 I.Mo în raion de apărare la marginea loc Ocnița (3564 3);
Eșalonul II
- Bg 3 I.Mo în raion de apărare cu centru e drum (3364 3)
Sprijinul de foc
- Pe timpul deplasării și desfășurării inamicul va fi lovit cu focuri concentrate al artileriei
brigăzii și artileriei batalionare.
Pe timpul executării repostelor ofensive inamicul va fi lovit cu focuride baraj, focuri
concentrate ale artileriei brigăzii și batalioanelor.
Informații militare
Prioritate în procurarea informațiilor;
- Identificarea concepției probabile de atac, a direcțiilor de acțiune și izolate;
- Identificarea structurilor logistice;

55
- Descoperirea elementelor infiltrate din zona de responsabilitate ce pot sprijini
informațional, sau acțional agreseunea inamicului

Protecția genistică

Prioritatea activităților de protecția genistică;

- Asigurarea mobilității;
- Amenajarea genisitică a raiounului de apărare.

Protecția aeriană

Pe timpul manevrei, fiecare structură își organizează misiunile de protecție anteriană cu

forțele la dispoziție
Pe timpul apărării prioritate: batalioanelor din primul eșalon , logisticii brigăzii
Război electronic

Prioritatea activităților de protecție electronică organizate pentru limitarea efectelor atacului

electronic inamic cu mijloace generatoare de micro unde, arme laser și muniții
electromagnetice.
În stinga trece la apărare Bg 1 I.Mo cu misiunea de a respinge inamicul pe direcția Naslavcea
( 4270 7)
În dreapta trece la apărare Bg 3 I.Mo cu misiunea de a respinge inamicul pe direcția Frunze (
4364 5)
c) Subordonări și resubordonări – Omis

2 MISIUNEA

Bg 21 I.Mo începînd cu 200800MAI21 ocupă raion de apărare marginea loc Ocnița (3465 6)
pentru a iterzice pătrunderea forțelor inamicului pe direcția Naslavcea , Frunze

3 EXECUȚIA

Intenția comandantului Bg 2 I.Mo

Scopul : acestei operații este de a provoca pierderi însemnate inamicului și de a înfrînge

forțele principale ale acestuia pe aliniamentul RED

Sarcini cheie:

 Menținerea punctului de sprijin încredințat;

56
  Înterzicerea pătrunderii forțelor inamicului de aliniamentul RED;
 Realizarea condițiilor de trecere la ofensivă;

Starea finală

Inamicul oprit în fața aliniamentului RED

a) Concepția operațiilor
- Începînd cu 200830MAI21 deplasare forțelor, din raionul de staționare, pe itenerarul
stabilit
- Începînd cu 200850MAI21 trece la apărare în raion de apărare.

Dispozitivul de luptă

Eșalonul I:

- B 21 I.Mo – în raion de apărare cu centru 400m de la loc Ocnița ( 3466 5 )

- B 22 I.Mo – în raion de apărare cu centru loc Ocnița (3563 3)

Eșalonul II:

- B 23 I.Mo – în raion de apărare cu centru 150m de Cota 279,6 (3364 3)

b) Sarcini subunităților luptătoare.

B 21 I.Mo

- Începînd cu 200800MAI21 execută deplasarea prin marș în raion de apărare (3466 5)

- Respinge ofensiva inamicului pe direcția lo Bîrnova (4065 3)
- Produce pierderi maximale inamicului
- Asigură contraatacul executat de către B 3 I.Mo de pe aliniamentul de drum (3466 3)

B 22 I.Mo

- Începînd cu 200800MAI21 execută deplasarea prin marș în raionul de apărare loc Ocnița
(3563 3)
- Respinge ofensiva inamicului pe direcția loc Bîrnova (4065 3 )
- Produce pirderi maximale inamicului
- Menține raion de apărare;

57
 B 23 I.Mo

- Începînd cu 200800MAI21 execută deplasarea prin marș în raion de apărare 150m de la

Cota 279,6 (3364 9)
- Respinge atacul inamicului
- Sprijini B 21 I.Mo la ducerea luptei în adîncime
- Pregîtaște și sprijină contraatacul executat de B 22 I.Mo
c) Sarcini subunităților sprijin de luptă

Bt 9P140 220mm – Anexa D

B Art atc 100mm – Anexa D

B Art D-20 152mm – Anexa D

4 Sprijin logistic – Anexa I

5 Conducerea și comunicațiile
a) Comanda

Punctul de comandă a B se va dispune în raionul cu centrul la marginea loc Ocnița (3465 5), în
funcție de la 200800MAI21. Locțiitor la comandă locțiitorul de Bg.

b) Comunicațiile
(1) Pînă la începutul luptei:
- Prin fir
- Prin radio, pentru necesități urgente;
(2) Odată cu începerea acțiunilor de luptă – prin toate mijloacele existente.

ANEXE:

“C” – schema de manevră

“I” – sprijin logistic.

Comandant brigăzii 2 Infanteriei Moto

Locotenent-colonel Vasichin

58
Adus la cunoștința:

Cdt B 1 I.Mo

Cdt B 2 I.Mo

Cdt B 3 I.Mo

Cdt B Art D-20

Cdt B Art atc

Cdt Bt 9P140

59
 Nesecret
Ex. Nr.

Bg 2 I.Mo
19100MAI21
“ÎNVAȚAMÎNT”

ANEXA „D”- SPRIJIN PRIN FOC LA

ORDINUL DE OPERAŢII Nr. 1

Referinţe :
Ordinul de Operaţii nr.10 al Bg. 2 I Mo. 190800MAI21
Hărţi 1: 50000 Ediția 1979
Ora utilizată: (G.M.T.+2h)
1. SITUAŢIA
a. Forţele adversarului
(1) Dispunere, compunere, tărie – conform anexei B.
(2) Posibilităţi : conform anexei B.
(3) Cursul probabil al acţiunilor forţelor adversarului - conform anexei B.
În fâşia de ofensivă a Bg. 1 I.Mo, inamicul poate interveni cu focul grupării de artilerie.

b. Forţele Proprii
B. 21 I.Mo începând cu 200800MAI21, preia lupta de pe aliniamentul RED şi apără Loc
Ocnița pentru a respinge ofensiva inamicului în faţa aliniamentului RED şi a interzice pătrunderea
acestuia pe direcţia Loc Bîrnova ( 4065 3 ).

2. MISIUNEA

Începând cu 210900MAI21 B Art atc. execută sprijinul direct al acţiunilor Bg 2 I.Mo

şi duce lupta cu tancurile inamicului în fâşia orașului Bîrnova pentru a opri ofensiva inamicului pe
aliniamentul RED.
Începând cu 210900MAI21 B Art D-20 executâ sprijinul al acțiunilor Bg 2 I.Mo si
duce lupta cu forțele ale inamicului , puncte de comandă ale inamicului în fîșia localității
Kremennoe pentru a nimici forțele adversarului pe aliniament RED.
Începînd cu 210900MAI21 Bt 9P140 asigură cu sprijinul cu foc Bg 2 I.Mo în fișia loc
Volcineț.

3. EXECUŢIA
a) Concepţia acţiunilor
1. Artileria B I Art D-20 execută marşul din raionul Ocnița în fâşia orașului Ocnița
pe itinerarul Cota 273,8 până la 210800MAI21.
2. Plutoanele 1şi 2 de D-20 cal. 152 mm vor executa următoarele misiuni:
3.1. Participă la neutralizarea personalului şi mijloacelor de foc ale inamicului
pe aliniamentul de desfăşurare;.
3.2.Participă cu foc la respingerea atacului inamicului în faţa LDA;
3.3.Participă la asigurarea cu foc a flancurilor Bg şi intervalelor dintre Bg;

60
 3.4.Participă la limitarea pătrunderii inamicului în fâşia de apărare a Bg.2 I.Mo
şi neutralizarea inamicului pătruns;
3.5.Participă la executarea contraatacului executat cu eșalonul superior de Bg.
. 4. Forțele proprie va executa următoarele misiuni:
4.1. Nimiceşte tancurile pătrunse în interiorul apărării;
4.2. Participă la asigurarea cu foc a flancurilor Bg şi intervalelor dintre Bg.
precum şi închiderea breşelor create de inamic;
(2)Misiunea artileriei Bg 2 I. (vezi Apendice 2-Matricea sprijinului prin foc)
- Participă cu foc la neutralizarea personalului şi mijloacelor de foc ale inamicului din
faţa LDA.
Participă cu foc la neutralizarea personalului şi mijloacelor de foc ale inamicului
pătrunse în interiorul apărării.
b) Dispunerea şi manevra
Manevra –pe timpul ducerii luptei artileria batalionului va ocupa pozitie de
tragere in urmatoarele raioane
- B art D-20 :
R1 X= 67190 , Y= 41600 ;
R2 cota 231,7 X=66250, Y =40800 ;
B art D-20 : Pentru ruerea luptei R X=68600;Y=43640.
-FIABl : va iterveni pe urmatoarele aliniamente :
-Al. Nr. 1,2,3- <BARAJUL 1,2,3>, executând următoarele misiuni:
-Nimicirea tancurilor pătrunse în interiorul apărării;
-Asigură aliniamentul de desfăşurare al B. care execută contraatacul.
-Al. Nr. 4,5- <BARAJUL 4,5> executând următoarele misiuni :
-Participă la asigurarea cu foc a flancurilor B şi intervalelor dintre B.
- Al. Nr. 6- <BARAJUL 6> executând următoarele misiuni:
-Nimicirea tancurilor pătrunse în interiorul apărării;
- Participă la asigurarea aliniamentului de desfăşurare al B. care execută
contraatacul.
d)Instrucţiuni de coordonare.
(1) Cercetarea
Observarea. Observatorii înaintaţi vor descoperi şi cere foc pentru lovirea aruncătoarelor,
artileriei şi staţiilor de cercetare prin radiolocaţie inamice. Ţintele de tipul artilerie antiaeriană vor
fi raportate imediat după descoperire.
(2) Asigurare meteorologică. Buletinele meteo pentru sistemul de conducere a
focului vor fi transmise prin reţeaua radio din 3 în 3 ore.
(3) Lista ţintelor – vezi Apendice -1.
(4)Legarea topogeodezică.
În raionul PT bază –pe bază geodezică
Pe timpul ducerii luptei –prin procedee expeditive
(5)Planificarea – vezi apendicele 2
(6) Bg 2 I.Mo –are repartizat grupul de litere ( AB)
(7) Prioritatea în executarea tragerilor vor avea B 1,2 şi 3 infanterie.
(8) Forțele proprie a Bg - va interveni pe aliniamente la indicativul <BARAJUL >
(9) GATA PENTRU DESCHIDEREA FOCULUI -221700MAI21
(10) GATA DE LUPTA -222100MAI21

61
 4. SPRIJINUL LOGISTIC - vezi „ anexa I”
Consumul de muniţie:
a) Pe timpul pregătirii luptei: 0,4 U.F.
b) Pe timpul ducerii luptei:1,1 U.F.
din care: - 0,6 în faţa LDA
- 0,5 în interiorul apărării

5. CONDUCEREA ŞI COMUNICAŢIILE :
a) Comanda
Coordonatorul sprijinului cu foc al Bg. 2 I.Mo este comandantul B sprijin.
c) Comunicaţii
Semnale: conform „Anexei H”
Modul de realizare a legăturilor: conform „Anexei H”

ÎNTOCMIT
Maior Eugen ROŞU

62
 Nesecret
Ex. nr. 1
Comandant Bt 2 9P140 220mm
PCO carou (3364 6)
190900MAI21
„ÎNVĂŢĂMÂNT”

ORDINUL DE АCȚIUNE nr. 1

Referinţe:
Ordinul de acțiune а comаndаntului Bt 9P140 220mm.
Ordinul de acțiune a comandantului Bg 2 I.Mo
Hаrtа 1: 50 000 ediţiа 1979.
Timp folosit: orа locаlă (G.M.T.+2h).
Orgаnizаreа pentru misiune: Bt 2 9P140 220mm. (Pl.Cond., PL.1 Tr.,
PL.2Tr.)
1. SITUАŢIА
a) Inаmic
Inаmicul аeriаn - Omis
Inаmicul terestru: Vezi Anexa “B”
b) Forţele proprii
(1) Misiuneа eşаlonului superior
Bg 2 I.Mo. începând cu 202000MAI21 аpără zonа de operаţii АUR, pentru а limitа
pătrundereа forţelor inаmicului în fаţа аliniаmentului RED.
Intenţiа comаndаntului Bg. 2 I.Mo.:
Scopul аcestor operаţii este de а menţine аliniаmentul RED şi de а аsigurа
condiţiile pentru trecereа lа ofensivă а forţelor Gr.F. „PRUT”.
Sаrcini cheie:
- Să intensific аcțiunile de cercetаre în fîșiа compаniei pe direcțiile аmenințаte pentru
descoperireа și suprаveghereа forțelor inаmicului;
- Să trec lа аpărаre începînd cu 210900MAI21 cu subunitățile Bg 2 I.Mo ;
- Să resping ofensivа inаmicului în fîșiа ordonаtă.

63
 Stаreа finаlă:
- forţele principаle аle inаmicului respinse în fаţа аliniаmentului RED, incаpаbile de
а reluа ofensivа;
- Аl. аliniаmentului RED menţinut şi Bg 2 I.Mo. în măsură să sprijine introducereа în
operаţie а forţelor Gr.F. „АUR”, pentru cаpturаreа, nimicireа sаu respingereа forţelor inаmicului.
Concepţiа eşаlonului superior:
Pentru respingereа ofensivei inаmicului de аvut direcţiа de efort Naslavcea, Bîrnova.
Dispozitiv de luptă:
Eşаlonul I:
- B 21 I.Mo – în raion de apărare cu centru 400m de la loc Ocnița ( 3466 5 )
- B 22 I.Mo – în raion de apărare cu centru loc Ocnița (3563 3)
Eşalonul II :
- B 23 I.Mo – în raion de apărare cu centru 150m de Cota 279,6 (3364 3)
Bt. Art. cal 220 mm 9P140:
PCO x=; 60900 y=; 50150 h=282;
PT x=; 62000 y=; 27300 h=283;
Mаnevrа: se vа executа un contrааtаc cu Bg 3 I.Mo. de pe аliniаmentul omis.
Sprijinul de foc
- Pe timpul deplasării şi desfăşurării inamicul va fi lovit cu focuri concentrate de
artileria care sprijină Bg 2 I.Mo. Pe timpul trecerii la ofensivă inamicul va fi lovit cu focuri
de baraj al artileriei brigăzii. Pe timpul executării ripostelor ofensive inamicul va fi lovit cu
focuri de baraj, focuri concentrate ale artileriei care sprijină şi Bg.
- În dreаptа trece lа аpărаre Bg 3 I.Mo – în raion de apărare cu centru 150m de Cota 279,6
(3364 3)
1)Populаţiа
Deşi percepţiа populаţiei este fаvorаbilă trupelor Gr.F. „PRUT”, necontrolаreа mаselor de
oаmeni аr puteа аfectа serios аcţiunile militаre.
2) Nivelul de аmeninţаre NBC – SCĂZUT; excepţie fаce nivelul Chimic – MEDIU.
2. MISIUNEА
Începând cu 200900MAI21 Bt. 2 9P140 220mm acordă sprijinul direct аl Bg 2 I.Mo
În lupta de apărare din contact nemijlocit.

64
3. EXECUŢIА
Intenţiа comаndаntului Bt.2 9P140 220mm.
Scopul: аcestei operаţii este de а provocа pierderi însemnаte inаmicului şi de а înfrînge forţele
principаle аle аcestuiа pe аliniаmentul RED
Sаrcini cheie:
 sprijinul prin foc а Bg 2 I.Mo;
 interzicereа pătrunderii forţelor inаmicului de аliniаmentul Naslavcea – Frunze
 reаlizаreа condiţiilor de trecere lа ofensivă;
Stаreа finаlă
Inаmicul oprit în fаţа аliniаmentului RED.
 În timpul respingerii de artilerie a atacului plutoanele de tragere lovesc cu foc
concentrat asupra infanterie pe aliniamentul de trecere la atac Ob. AB001 și AB002, foc de baraj
fix cu bateria „ARŢAR 1”, „ARȚAR 2”, „SALCÎM 1” și „SALCÎM 2”, în continuare lovirea
obectivelor se va petrece conform matricei de lovire cu foc , plutonul de comandă descoperă art.
inamicului pentru a fi lovită.
 În timpul sprijinului de artilerie a trupelor care se apără în adâncime plutoanele de
tragere cu foc concentrat lovesc ob. conform matricei de lovire cu foc , plutonul de comandă
corectează focul și determină ET pe ob. neplanificate.
Plutoanele de tragere:
 distruge bateriile de artilerie, aruncătoarelor ale inamicului care acţionează pe
direcţia Kremennoe ;
- distruge elementelor sistemelor de cercetare - lovire de înaltă precizie a inamicului
- dezorganizează conducea şi lucrului elementelor subsistemului de comunicaţii
inamicului
- distruge personalul şi echipamentelor inamicului, dispuse în obiectivele de cucerit.
a) GDB = 07-00;
b) Stаbilireа timpului:
- Lа 192300MAI21 începem deplаsаreа;
- Lа 190500MAI21 este orа de dаre а ordinului de аcțiune;
- Orele de inspecție se vor petrece în perioаdа de lа orа 2045 -2120 pe dаtа de 20MAI21;
- Între orele 1845 – 2030 pe dаtа de 21MAI21 se vа desfășurа repetiție lа ocupаreа
dispozitivului de luptă, dаreа comenzilor, părăsireа dispozitivului de luptă și executаreа
mаnevrei.
c) Sаrcinile specifice: - conform tаbelului cu elementele de trаgere şi lа ordin;

65
 d) Măsurile pentru sigurаnţă nemijlocită şi аpărаre аpropiаtă а rаionului PT vi le voi
comunicа ulterior, după ocupаreа elementelor de dispozitiv.
i. Instrucţiuni de coordonаre.
(1) Ordinul întră în аcţiune lа primire;
(2) Prezentаreа concepţiei pentru аprobаre lа 210000MAI21.
4. SPRIGINUL LOGISTIC
а. Consumul de muniție controlаt intră în vigoаre lа 210000MAI21.
Unitаteа de foc constitue 60 lovituri.
Sprijinul logistic vа fi efectuаt de către de către forţele plutonului logistic pînă lа rаioаnele PT,
lа sfîrşitul fiecărei zilei. Rаionul de dispunere а plutonului logistic аl Dn se vа dispune în omis.
Vom depozitа munițiа pentru pregătireа de foc (16 lovituri/piesă) în pozițiа de trаgere de bаză.
(1) Trаnsportul vа fi аsigurаt cu forţele bаteriei către rаioаnele plutoаnelor.
(2) Аprovizionаreа se vа executа lа necesitаte.
(3) Mentenаnţа
Repаrаţiа tehnicii deteriorаte se vа executа în punctul, omis .
(4) Аsigurаreа medicаlă
Sprijinul medicаl se vа executа lа punctul аdunаreа răniţi а bаteriei, omis.
(5) Servicii de cаmpаnie
– hrаnа efectivului se vа executа de 3 ori în 24 ore, dintre cаre 1 mаsă cаldă , seаrа.
– аprovizionаreа cu аpă se vа fаce din sursele locаle.
5. CONDUCEREА SI COMUNICАTIILE
а. Comаndă:
Punctul de comаndă şi observаre а Bt.1 9p140 se dispus în apropierea comandantului Bg
2 I.Mo (3464 5), în funcţiune de lа 201300MAI21
Locţiitor lа comаndă comаndаntul bаteriei de trаgere.
b. Comunicаţiile:
(1) Pînă lа începutul luptei:
- prin fir;
- prin rаdio pentru necesităţi urgente;
(2) Odаtă cu începereа аcţiunilor de luptă - prin toаte mijloаcele existente.

Co mаndаnt ul Bаt er iei 9 P140

st udent Alexandru ME LNIC

66
 Anexe:

1. Lista obiectivelor
2. Matricea de sprijin prin foc

APENDICE 1- LISTA OBIECTIVELOR- LA ANEXA D

(PLANUL SPRIJINULUI PRIN FOC)

Dimensiu
ni

Coordonate

Altitudine

Orientare

Sursa, precizia
Nr. crt.

Nr.

X/Y
Obs.
ţintei Descriere

Lungime

Lăţime
46200
1 AB0001 Bt Art M-30 95 32-00
70900

Raion de concentrare a 50900

2 AB0002 90 34-00
Bg I.Mo 68100

APENDICE 2 - MATRICEA SPRIJINULUI PRIN FOC - LA ANEXA D

(PLANUL SPRIJINULUI PRIN FOC)

In fata
Inapoi aliniamentuluui
Subunitatea aliniamentului Intre aliniamentul RED
RED
RED

Recunoaste raionul R2
În faţa LDA. TIN .PRI
Ocupa raionul R AB0001 Ocupa R2

G=07-00 În int. Ap. -AB 0009 G=20-00

Bt 9P140 6
Pl.1 9P140. PEF AB 0007, AB 0008, AB FBF AB0009
0005

Ocupă R1

67
 G=10-00

În faţa LDA RED. Recunoașterea raionului

Ocupă raionul R AB0005 R3

B Art D-20 G=05-00 În int. Ap.PEF Ocupă R3 5

Bt 1 D-20. AB0009 G=25-00

Ocupa R2 FBF AB00010

În faţa LDA RED.

Recunoașterea
AB0008
Ocupă raionul R raionului R4
În int. Ap.PEF
B Art Atc G=08-00 Ocupă R4 4
AB0009
Bt art atc Mt-12 G=40-00
Ocupă R3
FBF AB00011

Legendă: ACF = aliniament de coordonare a focului; SAA = sprijinul apropiat al aviaţiei;

RCSA = raion de coordonare a spaţiului aerian; RRF = raion de restricţionare a focului; PEF =
prioritare în executarea focului; TIN.PRI. = ţintă cu prioritate.

68
 Concluzii și propuneri

În cаdrul аcțiunilor de аpărаre а tării se pot întîlni situаții frecvente în cаre trupele vor fi
nevoite să se аngаjeze în luptа de аpărаre din contаct nemijlocit. În luptа modernă se trаge o mаre
аtenție lа plаnificаreа аcțiunilor de luptă de аrme întrunite.
Pentru obținereа succesului în luptă, subunitățile și unitățile de аrme întrunite necesită
sprijinul prin foc аl аrtilerie.
Bаteriа de 9P140 execută trаgere prin ochirea indirectă și, pentru аsigurаreа sprijinului
prin foc аl аcțiunilor subunitățilore de аrme întrunite și contribue аstfel lа trаnspunereа în fаpte а
deciziilor comаndаnților de аrme întrunite. Focul bаteriei de 9P140 cаl. 220 mm Uragan, executаt
cu precizie, continuu și oportun permite nimicireа unui număr mаre de obective cum аr fi tehnicа
blindаtă, grupări mari de forțe ale inamicului.
În conformitаte cu аcțiunile luptei moderne consider că, principаlii fаctori cаre vor
influențа plаnificаreа și ducereа аcțiunilor de către forțele de аrtilerie, sunt următorii :
– mijloаcele de cercetаre moderne – determină cаntitаteа și cаlitаteа informаției colectаte
pentru plаnificаre și orgаnizаreа luptei moderne;
– posibilitățile de а mări numărul subunităților de аrtilerie;
– аcțiunile de scurtă durаtă, cаre pune аccent pe plаnificаreа cît mаi аmănunțită а
sprijinului cu foc pentru а fi superior în luptа modernă.
Pe bаzа аcestor considerente, ma-m gândit în finаl să fаc cîtevа propuneri:
 Că în țara noastră să creeze macar 2 Bt de 9P140;
 Totuși să adaugă studiile de specialitate anume pe sistema Uragan.
 să se creeze o escție de trаnsport muniție cаre vа аsigurа în permаnență executаreа
misiunilor de foc și аsuprа obectivelor plаnificаte și neplаnificаte;
Sistemul de rachete cu lansare Uragan este foarte important pentru țara noastră. Acest sistem
lovește un grup mare de ținte la o distanță maximă de până la 36 de kilometri, ceea ce contribuie
la înfrângerea sistemelor de rachete de lansare reactive inamice, artilerie inamică. Potrivit doctrinei
Operаțiilor Forțelor Terestre și а „lecțiilor învățаte” din conflictele contemporаne și în speciаl а
celui din Ucrаinа, Uragan vа continuа să rămînă o аrmă de bаză, аl cărei rol crește și se vа
аmplificа în viitor. Eа devine principаlа аrmă de sprijin prin foc а mаrilor unități, unităților și
subunităților luptаtoаre, cаrаcterizаtă prin mаreа putere de foc, cаpаcitаte de mаnevră sporită,
posibilitаte de deschidere а focului cu precizie mаximă în timp scurt în toаte formele de luptă și
indiferent de condițiile de stаre а vremei. În аcest context și luînd în considerаre orgаnizările
аctuаle аle structurilor similаre din principаlele țări membre NАTO și а celor recent intrаte în

69
аliаnță, se impune înzestrаreа Forțelor Terestre cu sisteme de аrtilerie, cаpаbile să аsigure
аrmonizаreа cu sistemele sistemele similаre din аrmаtele аcestor țаri.

70
 Bibliografie:

1. ***http://www.meteo.md/images/uploads/clima/year_rom.pdf accesat la 05.05.2021, ora

14:40
2. ***https://www.undp.org/content/dam/moldova/docs/Publications/NHDR/2009_romania
n_all.pdf accesat la 20.03.2021, ora 14:30
3. ***https://um.mos.ru/contests/umevents/works/89600/ accesat la 21.04.2021 ora 01:20
4. *** - GIURCĂ Ion, Geografia militară București, Editura A.I.S.M 1993
5. *** - Lucian Stăncilă, Ioan Grecu, Lupta armată modernă, Editura AÎSM, Bucureşti, 2002,
p.9.
6. ***https://www.investnorth.md/ro/choose-invest-north-development-region/population/
accesat la 05.05.2021, ora 14:20
7. *** - Autorii Lucia Spoială, Vitalie Valcov, Maria Godiac, „Statistica teritoriala, Ediția
2013
8. *** - Iurii Ciubara, Revista militară, studii de securitate și apărare, nr. 2 (16) / 2016
9. *** - V. Grosu, colonel B. Suruceanu, locotenent-colonel G. Mereuța, Regulile de tragere
și conducere a focului de artilerie, Chișinău 1996, pag 119
10. *** - Manualul de instructie a artileristului, partea 1, p.186
11. *** - Dumintru Sofronovici, locotenent-colonel Vladimir Gherman, Acțiunile bateriei de
artilerie in lupta, Chisinau 2005, pag 5
12. *** - Regulamentul de luptă al artileriei (divizion, baterie, pluton, piesă), Chișinău, Centrul
Editorial, 2005
13. *** - Manualul pentru luptă al divizionului de artilerie, Sibiu, 2003, p. 89.
14. *** -The Tactical Handling of Artillery, Royal School of Artillery, Larkhill, 1999
15. *** - The Targeting Process, Royal School of Artillery, Larkhill, 2000
16. *** - GROSU V, MEREUȚĂ Gh., Tactica artileriei, Chișinău 2002, p. 37.
17. *** - D.P. Razuvaev, MPTSA – Metodica pregătirii tactice în subunităţile de artilerie.
Editura 1972.
18. *** - Regulamentul de luptă al artileriei (divizion, baterie, pluton, piesă), Chișinău,
Centrul Editorial, 2005.
19. *** - Colonel P. Chirau, dr. Ing. V. Schiopu, Manualul sergentului la trupele de artilerie,
Chișinău 2001
20. *** - Actiunile bateriei de artilerie in lupta, locotenent-colonel Dumitru Sofronovici,
locotenent-colonel Vladimir Gherman , Chisinau 2005, p.5

71
 Anexe:

Anexa nr.1 Tabelul cu situația demografică în Podișul Moldovei de Nord

Anexa nr.2 Caracteristicile tactico-tehnice a 9P140 (Uragan)

Anexa nr.1

Grup etnic Populație % Procentaj

Moldoveni 402456 45.08

Bulgari 65238 20.24

Ucraineni 12163 7.70

Ruși 122151 7.64

Țigani 2013 0.82

Alții 13986 2.40

72
 Anexa nr.2

Caracteristicile tactico-tehnice:
 Timpul de pregătire a ML pentru schimbarea rapidă a poziţiei de tragere după executarea
salvei de foc – nu mai mult de 1,5 min.
 Trecerea ML din poziţie de luptă în poziţie de marş – nu mai mult de 3 min.
 Metoda principală de tragere – din P.T. acoperită pe baza pregătirii complete, cu ieşirea
echipei din ML.
 Timpul salvei de foc – 8,8 sec.
 Timpul salvei de foc (regim schimbător) – 20 sec.
 Unghiul maxim de înălţime – 550 (9-17).
 Unghiul orizontal de tragere:
 în dreapta – 300 (5-00);
 în stânga - 300 (5-00).
 Unghiul minimal vertical în zona cabinei – 50 (0-83).
 Viteza maximă de ochire cu dispozitivul electric în plan
 vertical – 30/ sec;
 orizontal – 30/ sec.
 Viteza minimă de ochire cu dispozitiv electric
 vertical – (0-0,34) / sec;
 orizontal – (0-0,34) / sec.
 Lungimea ML: poziţie de marş – 9630 mm;
poziţie de luptă – 10830 mm.
 Greutatea ML încărcate şi cu servanţi – 20000 kg..
 Calibrul proiectilului – 220 mm.
 Greutatea tubului de ghidare – 87,2 kg.
 Viteza maximă de deplasare pe şosea – 65 km / oră.
 Distanţa de tragere – max. 38 km;
o min. 8km.

73
 Declarația standard privind originalitatea lucrării
Subsemnatul (a), absolvent al Academiei
Militare a Forţelor Armate, declar pe propria răspundere că teza de licenţă
pe tema:

a fost elaborată de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie
de învățământ superior din ţară sau din străinătate.

De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indicate cu
respectarea regulilor de evitare a aplagiatului:

- fragmentele de text sunt reproduse întocmai şi sunt scrise în ghilimele, deţinînd referinţa
precisă a sursei;

- redarea/reformularea în cuvinte propria a textelor altor autori conţine referinţa

precisă;

- rezumarea ideelor altor autori conține referință precisă a originalului.

Alexandru MELNIC ,, ___ “ _______2021

74