Capitolu 1

Noțiuni generale
Cama este o componentă activă a unui mecanism, sub forma unei proeminențe sau
cavități, dispusă pe un arbore sau pe un disc care, prin rotire, impune o anumită lege de
mișcare unui element translativ pe care îl comandă, care folosește la transformarea mișcării de
rotație în mișcare liniară sau viceversa.
Un mecanism este un sistem tehnic alcătuit din mai multe piese, o parte din ele
mobile, o parte fixe care sunt angrenate între ele, astfel încît unele elemente mobile să
transmită forțe, miscări, altor elemente mobile din angrenaj.
Mișcarea alternativă este o mișcare repetitivă sus-jos sau înainte-înapoi. Este întâlnită
într-o mare varietate de mecanisme.
O manivelă poate fi folosită pentru conversia mișcării circulare în mișcare
alternativă.
Gradele de libertate (mecanică), numărul de mișcări independente care sunt permise
corpului sau, în cazul unui mecanism alcătuit din mai multe corpuri, numărul posibilelor
mișcări relative independente între piesele mecanismului

Elementul cinematic,in general, poate fi un corp, solid, lichid sau gazos, un camp,
electric sau magnetic, prin intermediul caruia se transmite miscarea de la elementul
conducator la elementul de lucru

Prezentarea generală a mecanismelor cu came

Mecanismele cu came sunt alcătuite dintr-un element profilat numit camă (element
conducător) care transmite mişcarea, prin intermediul unei cuple superioare, unui element
condus, numit tachet.
Printr-o construcţie corespunzătoare a profilului camei, aceste mecanisme pot
realize orice lege de mişcare pentru elemental condus şi de aceea sunt utilizate în toate
domeniile de activitate (construcţia de maşini, industria textilă, industria alimentară, mecanică
fină, maşini unelte, maşini de calcul etc.) unde se impun anumite legi de mişcare cerute de
procesul tehnologic sau de necesităţile de mecanizare şi automatizare.
Mecanismele cu came prezintă o serie de avantaje comparativ cu alte tipuri de
mecanisme:
 gabarit mic;
 proiectare uşoară;
 durabilitate foarte bună;
  flexibilitate - pentru a modifica legea de mişcare a tachetului se schimbă doar
cama;
 construcţie simplă.
Există însă şi dezavantaje ale utilizării acestor tipuri de mecanisme comparativ cu
mecanismele cu bare. Astfel, pentru legi de mişcare simple este mai eficientă utilizarea
mecanismelor cu bare, iar uzarea cuplei superioare poate avea efecte secundare: zgomote,
vibraţii precum şi alterarea considerabilă a legii de mişcare.
. Structura mecanismelor cu came. Terminologie
Un mecanism cu came este alcătuit din următoarele elemente (fig. 1):
a B
4
Figura 1 2

1. Cama – care poate avea o mişcare de rotaţie3 (fig. 1a) sau o mişcare de translaţie
4 1
2 profilul teoretic
(fig. 1b); 3
profilul real profilul real

v1 profilul teoretic

2. Tachetul – poate avea diverse forme constructive şi poate executa mişcări de

translaţie (fig. 1a) sau de rotaţie
 (fig. 1b);
3. Rola sau galetul – un1 element suplimentar, a cărui prezenţă este opţională.
Rolul acestui element este de a micşora pierderile prin frecare şi de a reduce uzura
elementelor în contact şi, nu în ultimul rand, de a realiza curbura minimă a profilului camei în
scopul asigurării unghiurilor de transmitere a mişcării;
Arc sau un element elastic care asigură prin forţă contactul dintre camă şi galet sau
dintre camă şi tachet.
Cercul de rază rb se numeşte cerc de bază, iar valoarea minimă a razei acestui cerc se
determină din condiţia ca unghiul de presiune să fie inferior unei valori admisibile, aşa cum se
va vedea mai departe.
Profilul teoretic (Pt) al camei este un profil echidistant faţă de profilul real şi
reprezintă înfăşurătoarea familiei de cercuri ce au raza egală cu raza rolei (galetului) şi centrul
pe profilul real al camei.
Analizând funcţionarea unui mecanism cu came, se pot evidenţia mai multe faze sau
etape.
Reprezentarea grafică a succesiunii fazelor (etapelor) se numeşte ciclograma mişcării
şi poate fi polară (fig.2a), carteziană (fig. 2b) sau sub formă tabelară (fig. 2c).
a h B
C
r    2
Figura 
u
Unghiurile

ϕ cuh care se roteşte cama se numesc unghiuri de fază şi au următoarele
c
semnificaţii: r

O u r c r 
 
ϕu - unghiul corespunzător fazei de ridicare (urcare) a tachetului;

 ϕr - unghiul corespunzător fazei de repaus (pauză) a tachetului;


ϕc - unghiul corespunzător fazei de coborâre a tachetului.
Studiul mecanismelor cu came cuprinde:
 Analiza mecanismelor cu came, când se cunosc profilul camei şi legea de
mişcare a acestuia şi se urmăreşte determinarea legii de mişcare a tachetului;
 Sinteza mecanismelor cu came, când se cunosc legile de mişcare pentru tachet
şi pentru camă şi se urmăreşte determinarea profilului camei care asigură o anumită lege de
mişcare a tachetului.
Pentru studiul mecanismelor cu came se foloseşte metoda inversării mişcării, potrivit
căreia dacă se imprimă întregului mecanism o viteză egală şi de sens contrar cu cea a camei,
aceasta devine element fix, batiul va avea viteza opusă camei, iar tachetul va avea o mişcare
compusă din două mişcări simple, în funcţie de tipul mecanismului.
1.2. Clasificarea mecanismelor cu came
Criteriile de clasificare a mecanismelor cu came se referă fie la tachet, fie la
camă, fie la întregul mecanism. Cele mai frecvente clasificări se fac după următoarele criterii:
1. După tipul contactului camă – tachet:
a) tachet cu vârf b)Atachet cu rolă
c) tachet cu Atalpă d) tachet cu talpă curbă sau
2 A
sau disc disc curb
A Figura
2 3 2
B B
3 B

2. După mişcările
2
B
camei şi ale tachetului:
e O
O
1 O  1
O

 1  1

a) camă de rotaţie – b) camă

A de rotaţie –

tachet2 de rotaţie (CR-TR) tachet

2
de translaţie (CR-TT)
c) camă de translaţie – d) camă de translaţie –
B
tachet de2 rotaţie (CT-TR)
3 tachet 2de translaţie (CT-TT)
Figura 4
3
1 O 1

3. După poziţia
v1 contactului
1
camă – tachet fatăv1 de 
axa de rotaţie1 a camei:

a) cu tachet axat A
b) cu tachet dezaxat
2 2
B
3 3

e O

 1
1
 Figura 5
4. După numărul curselor tachetului la o rotaţie a camei:
a) came simple b) came multiple (duble)
2 c) came multiple 2 d) came multiple

2 2
(triple)
Figura 6

5. După forma curbei de profil,

1
camele pot fi:
1

1
1

a) plane b) plane
c) spaţiale- cilindrice d) spaţiale – conice
Figura 7


6. După dispunerea 1profilului, camele pot fi:

a) exterioare b) exterioare
c) interioare d) interioare
Figura 8

7. După modulde închidere

1 a cuplei superioare camă-tachet:

a) închidere prin forţă b) închidere prin greutatea

3 2
proprie
2 c) închidere cinematică
A
d) închidere cinematică
3
1 prin canal prin came duble şi tacheţi dubli
2
2
e) închidere prin came
2 f) închidere prin tachet
B
3
duble şi un tachet dublu şi o camă
1

Figura 9
Mecanisme de formare a rostului acţionate prin came
1

Această categorie de mecanisme de formarea rostului se utilizează la producerea

ţesăturilor cu legături ce necesită 2 până la 12 iţe. Se caracterizează prin construcţie simplă,
reglare uşoară şi o bună fiabilitate în exploatare. Se clasifică după următoarele criterii:
a) după locul de amplasare a camelor în raport cu pereţii maşinilor de ţesut se
disting:
 - mecanisme acţionate prin came interioare; - mecanisme acţionate
prin came exterioare. b) după tipul mişcării impusă iţelor:
- mecanisme acţionate prin came cu mişcare dependentă a iţei; -
mecanisme acţionate prin came cu mişcare independentă a iţei. c) după tipul camelor
utilizate:
- mecanisme acţionate prin came deschise; - mecanisme acţionate prin
came închise; - mecanisme acţionate prin came conjugate.
Camele folosite la formarea rostului reprezintă organe profilate ce efectuează
mişcare de rotaţie continuă în jurul arborelui pe care sunt montate.
Fiecare camă folosită la acţionarea iţelor se caracterizează prin două elemente:
- numărul de sectoare ale camei, care este egal cu numărul firelor de bătătură
din raportul legăturii ce trebuie realizat. Prin rotirea camei se produce trecerea de la sectorul
de rază mică la sectorul de rază mare, şi invers, ceea ce corespunde cu acţiunea de ridicare şi
coborâre a iţei şi, respectiv, cu acţiunea de ridicare şi coborâre a firelor de urzeală;
- profilul camei, care impune legea de mişcare a iţei pentru perioadele de
deschidere şi închidere a rostului, precum şi pentru perioada de staţionare a rostului la poziţia
maxim deschis.
Diferite tipuri de came utilizate la acţionarea iţelor pe maşini de ţesut clasice şi
neconvenţionale se prezintă în fig.10.

Figura 10. (Tipuri de came)

Raportul de transmitere a mişcării de la arborele principal (Ap) al maşinii de ţesut la
arborele pe care sunt montate camele (Ac) reprezintă unul din parametri tehnologici specifici

Cuple cinematice
Prin legarea a doua elemente cinematice se elimina unele posibilitati de miscare.
Imposibilitatea realizarii unei miscari se numeste restrictie. Daca se pierd toate miscarile,
legatura este rigida si se numeste cuplaj, care poate fi permanent sau intermitent in functie de
timpul cat se mentine caracterul rigid al legaturii.

Cupla cinematica sau, mai simplu, articulatia este legatura mobila si directa dinre
doua elemente.
 Cuplele pot fi simple, daca intr-un nod se intalnesc numai doua elemente, conform
definitiei, sau multiple cand intr-un nod se gasesc mai multe elemente. Numarul cuplelor,
dintr-un nod, se determina prin reducerea numarului de elemente cu o unitate.

Exista o mare varietate de cuple cinematice si se pot clasifica dupa anumite criterii,
cum ar fi: numarul de restrictii; natura contactului; caracterul miscarii relative dintre
elemente; dupa directia miscarilor; dupa modul cum se realizeaza si mentine contactul dintre
elemente.

Dupa numarul de restrictii, cuplele cinematice se impart in clase. Astfel, cuplele care
introduc o sigura restrictie sunt de clasa 1, si asa mai departe. In aceste conditii, se pot realiza
cinci clase, asa cum se prezinta in Fig.11.

Dupa natura contactului, cuplele sunt superioare, daca contactul se realizeaza dupa
un punct sau o dreapta si inferioare daca contactul se realizeaza dopa o suprafata.

Dupa caracterul miscarii relative dintre elemente, cuplele sunt: de rotatie; de

translatie; de rotatie si translatie

Dupa directia miscarilor, cuplele sunt plane daca permit numai translatii intr-un
singur plan sau in plane paralele si rotatii in jurul unor axe perpendiculare pe translatii si
spatiale cand pot fi realizate miscari dupa toate directiile posibile, asa cum s-a precizat si la
clasificarea mecanismelor.
 Figura 11
Dupa modul de realizare si mentinere a contactului, cuplele pot fi deschise, cand
contactul se poate intrerupe in timpul functionarii, fara distrugerea partilor componente ale
elementelor si inchise, cand pentru intreruperea contactului unele parti din elemente vor fi
demontate.

De regula, restrictiile dau informatii cu privire la felul sarcinilor care pot fi trans-
mise prin intermediul cuplelor, care pot fi : forte; momente ; forte si momente.

Tinandu-se cont de criteriile de clasificare, pentru exemplele din Fig.11, se prezinta

urmatoarele precizari:

a. cupla de clasa 1, avand ca restrictie numai translatia dupa axa oz, superioara, de
rotatie si translatie, spatiala, deschisa si poate prelua forte care actioneaza de-a lungul axei oz;

b. cupla de clasa 2, avand ca restrictii translatia de-a lungul axei oz si rotatia in jurul
axei oy, superioara, de rotatie si translatie, spatiala, deschisa si poate transmite forte de-a
lugul axei oz si momente in jurul axei oy;
 c. cupla de clasa 3, avand ca restrictii translatiile de-a lungul celor trei axe, inferi-
oara, de rotatie, spatiala, inchisa si poate prelua numai forte care actioneaza de-a lungul axelor
si este cunoscuta in tehnica sub denumirea de cupla sferica;

d. cupla de clasa 3, avand ca restrictii translatia dupa axa oz si rotatiile in jurul axelor
ox, respectiv,oy, inferioara, de translatie si rotatie, plana, deschisa si poate prelua forte de-a
lungul axei oz si momente in jurul axelor ox, respectiv, oy;

e. cupla de clasa 4, avand ca restrictii translatiile dupa axele oy si oz, respectiv,

rotatiile in jurul axelor oy si oz, inferioara, rotatie si translatie, spatiala, inchisa si transmite
forte si momente in conformitate cu restrictiile introduse;

f. cupla de clasa 5, avand o singura translatie, inferioara, translatie, plana, inchisa si

este utilizata in diverse variante constructive;

g. cupla de clasa 5, avand o singura rotatie, inferioara, rotatie, plana, inchisa;

h. cupla de clasa 5, care permite o translatie dependenta de rotatie si care este

cunoscuta cu denumirea de cupla elicoidala sau piulita-surub;

i. cupla de rotatie de clasa 5, multipla.