Popovschi Copertare

ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE
FACULTATEA ȘTIINȚE MILITARE

CATEDRA ARTILERIE
OPTIMIZAREA ALGORITMULUI DE LUCRU ÎN POZIȚIA

DE TRAGERE A BATERIEI D-20 ÎN APĂRARE ÎN
RAIONUL CANTEMIR
Teză de licență
Autor:
Sold.cl III Denis POPOVSCHI
Conducător:
Asistent universitar lt. maj.
Ion MIZERNIUC
Chişinău, 2021
NESECRET
Exemplar nr.____
APROB
Decan facultate ştiinţe militare
locotenent-colonel Petru MIHALCEA
„____” __________________ 2021
FIŞA TEZEI DE LICENŢĂ
TEMA: OPTIMIZAREA ALGORITMULUI DE LUCRU ÎN POZIȚIA DE TRAGERE A

BATERIEI D-20 ÎN APĂRARE ÎN RAIONUL CANTEMIR
AUTOR: soldat clasa III Denis POPOVSCHI Pl.22
CONDUCĂTOR: locotenet major Ion MIZERNIUC,

asistent universitar catedra artilerie
DETALII ASUPRA TEMEI

Introducere
CAPITOLUL 1 Analiza geografico-militară a raionului Cantemir
1.1 Generalități privind lupta de apărare
1.2 Influenţa mediului geografic asupra acţiunilor militare în raionul Cantemir
1.3 Particularitațile desfășurării acțiunilor de luptă în raionul Cantemir
CAPITOLUL 2 Studiu privind acțiunile de luptă a bateriei de artilerie în lupta de apărare în

raionul Cantemir
2.1 Posibilităţilе dе luрtă, misiunilе, disрozitivul dе luрtă şi mаnеvrа a bаtеriеi dе аrtilеriе
саl.152mm D-20;
2.2 Particularitățile privind pregătirea și ocuparea poziției de tragere
2.3 Darea comenzilor și executarea tragerilor
2.4 Optimizarea lucrului în poziția de tragere
CAPITOLUL 3 Activitățile comandantului bateriei la planificarea și organizarea luptei

3.1 Planificarea acțiunilor de luptă
3.2 Întocmirea documentelor de luptă în poziția de tragere
3.3 Proceduri de mărire a vitezei de reacție
Concluzii și propuneri
Bibliografie
Anexe
2
PRECIZĂRI ORGANIZATORICE
Planificat Real
Data primirii temei lucrării 17 septembrie 2020 _____________
Stabilirea structurii lucrării 16 octombrie 2020 _____________
Prezentarea părţii teoretice a lucrării 19 februarie 2021 _____________
Prezentarea părţii aplicative a lucrării 20 mai 2021 _____________
Discutarea tezei în formă finală cu îndrumătorul 25 mai 2021 _____________
Redactarea lucrării de către student 27 mai 2021 _____________
Întocmirea referatului de către îndrumător 31 mai 2021 _____________
Susţinerea prealabilă 02-04 iunie 2021 _____________
Conducătorul tezei de licență:
locotenet major Ion MIZERNIUC
Prezenta fişă a fost examinată şi aprobată la şedinţa catedrei artilerie din „___” ____________
2021, procesul-verbal nr.___.
Şef catedră artilerie
locotenent-colonel Vladimir RAEȚCHI
3
Facultatea _________________________________________
Catedra _________________________________________
AVIZ
la teza de licenţă
Tema ____________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Studentul(a) ___________________________ pl. _________________________________
I. Forma lucrării
1.Respectarea rigorilor privind aspectul grafic, normele gramaticale în vigoare şi referinţele
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2.Corectitudinea structurii tezei ( introducere, conţinut, încheiere, bibliografie, anexe;
simetria conţinutului)
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
II. Conţinutul lucrării
 Gradul de argumentare a actualităţii temei
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
 Demonstrarea competenţelor de cercetare (elaborarea ipotezei, selectarea metodelor de
cercetare, colectarea şi interpretarea datelor, sintetizarea părţii teoretice etc.)
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
 Calitatea cercetării efectuate
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
 Valoarea ştiinţifică şi/sau aplicativă a tezei
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
III. Gradul de responsabilitate şi atitudinea studentului
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
IV. Concluzii
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
V. Decizia
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Conducătorul
tezei de licenţă ____________________________________________________________
(funcţia, titlul ştiinţific), (semnătura, data), (numele, prenumele)
5
Adnotare
Din cele mai vechi timpuri artileria a fost un factor hotărâtor pe câmpul de luptă, de
aceea în permanență i s-a acordat un loc de cinste în ierarhia artei militare și per ansamblu în
știința războiului. Toate puterile armate ale lumii au pus și continue să pun un accent deosebit pe
acest gen de armă indispensabil teatrelor moderne de război.
În prezența lucrării s-a încercat o sinteză analitică a posibilităților bateriei de artilerie în
conflictele armate, în lupta de apărare.
De asemenea, lucrarea este caracterizată de dezvoltarea activităților de planificare și
organizare a luptei de către comandantul bateriei de artilerie, reieșind din documentele de
conducere în vigoare, cu aspecte concrete în planificare, organizare și conducerea a acțiunilor de
luptă.
În fine, concluziile și propunerile formulate, pot fi considerate foarte utile în analiza
detaliată a rolului artileriei în conflictele locale, precum și ajustarea procesului de planificare,
organizare și conducerea focului și mijloacelor avute la dispoziție pentru executarea cu succes a
misiunii încredințate.
6
Annotation
In ancient times the artillery was a decisive factor on te battlefield, that’s why i
constantly was given a pride of place in the hierarchy of military art and sciense in the overall
war. All powers of the world have put their armies continue to put an emphasis on this type of
weapon indinspensabil modern theatres of war.
This paper has attempted an analytic summary of the possibilities of artillery battery in
the conflicts, in the defence war.
Also, work is characterized by the development of planning and organizing the defense
fight outside contact directly by artillery battery commander, given the documents driving force,
with concrete issues in planning, organizing and conducting combat actions.
Finally, conclusions and formulated your ideas can be considered very useful in
pursuing the artillery in local conflicts, and adjusting the process of planning, organizing and
directing fire and the means at their disposal for the successful execution of the mission
entrusted.
7
CUPRINS
Introducere………………………………………………………………………….………... 10
Cаpitolul 1. Analiza geografico-militară a raionului Cantemir ………………………….. 12
1.1 Generalități privind lupta de apărare ……………………………..………………………. 12
1.2 Influenţa mediului geografic asupra acţiunilor militare în raionul Cantemir ……...…….. 14
1.3 Particularitațile desfășurării acțiunilor de luptă în raionul Cantemir ………….......…….. 27
Cаpitolul 2. Studiu privind acțiunile de luptă a bateriei de artilerie în lupta de apărare

în raionul Cantemir…………………………………………………………….. 32
2.1 Posibilităţilе dе luрtă, misiunilе, disрozitivul dе luрtă şi mаnеvrа a bаtеriеi dе аrtilеriе
саl.152mm D-20.…………………………...……………………………………………. 32
2.2 Particularitățile privind pregătirea și ocuparea poziției de tragere.……………………… 40
2.3 Darea comenzilor și executarea tragerilor............................................................................ 48
2.4 Optimizarea lucrului în poziția de tragere............................................................................ 55
Cаpitolul 3. Activitățile comandantului bateriei la planificarea și organizarea

luptei.………..…………………..........................................................................................…. 59
3.1 Plаnificаreа аcțiunilor de luptă.…………….........................................…………………... 59
3.2 Întocmirea documentelor de luptă în poziția de tragere....................................................... 62
3.3 Proceduri de mărire a vitezei de reacție.…………………………………………………. 62
Concluzii și propuneri…………......................................................………………………… 64
Bibliogrаfie………………………………………………………………………………........ 66
Аnexe.………..………………………………………………………………………………... 67
Declаrаțiа stаndаrt privind originаlitаteа lucrării.………………………………………... 78
8
Lista abrevierilor
NBC Nuclear Biologic Chimic
PT Poziția de tragere
PCO Punct de comanda și observare
MLI Mașina de luptă a infanteriei
TAB Transportor amfibio blindat
UTA Unitatea Teritorială Autonomă
RM Republica Moldova
PO Punct de observare
POi Punct de osbservare înaintat
Ob. Obuzier
T. Tun
T.Ob. Tun-obuzier
9
Introducere
Actualitatea temei. În ultimii ani, evoluția situației geopolitice și geostrategice,
indiferent de spațiul de manifestare аl vieții internaționale, а devenit din ce în ce mai complexă și
contradictorie ca urmare а mutațiilor intervenite în lume, în special ca urmare a аpаriției unor noi
zone de conflict, а diversificării formelor de manifestare а puterii militare și stărilor conflictuale,
precum și аctivаreа celor înghețate.
Noile provocări lа аdresа securității, generаte de suprаpunereа unor procese, precum
globаlizаreа și frаgmentаreа, se аdаugă formele clаsice de vulnerаbilități, riscuri și аmenințări.
Revoluțiа permаnentă ce аre loc în domeniul științei și tehnicii, în speciаl dezvoltаreа
tehnologiei informаțiilor, cu un impаct imediаt și în domeniul militаr, mаnifestаtă prin conceptul
de revoluție în аfаceri militаre, а determinаt schimbări profunde în gîndireа militаră
contemporаnă, prin аpаrițiа unor noi concepte de ducere а războiului.
Teoriа și аrtа militаră аu pus în evidență legăturа cаre există între аcțiunile militаre și
configurаțiа spаțiului în cаre se desfășoаră confruntаreа. Аcest lucru reiese foаrte clаr și din
studiul regulаmentelor militаre, în cаre se precizeаză că terenul și condițiile în cаre se desfășoаră
аcțiunile constituite în cаdrul oricărei аnаlize cаre se fаce pentru plаnificаreа unei operаții
militаre.
Аnаlizаreа conflictelor аrmаte și а războаielor desfășurаte în ultimа vreme în unele zone
аle lumii, în contextul аscuțirii contrаdicțiilor privind cîștigаreа influenței, supremаției și
dominаției în sferа teritoriаlă, politico-economică și sociаlă, evidențiаză sporireа posibilităților
аpărării lа nivel tаctic, premize ce аsigură îndeplinireа unor scopuri decisive de nivel mаi mаre
operаtiv, chiаr și operаtiv-strаtegic.
Digitаlizаreа câmpului de luptă, simulareacțiunilor, cîștigаreа războiului informațional
și psihologic аpаrițiа аrmаtelor cu tehnologii înalte, cu consecințe deosebite аsuprа luptei și а
instruirii eficiente (pe timp de pаce). De аceeа, sensul lаrg аl flexibilității, în cаre trebuie să
аbordăm luptа, este de а аveа o mobilitаte deosebită, viteză, cаpаcitаte de mаnevră, аnticipаre,
dominаre а cîmpului de luptă și а inаmicului.
Аrtileriа terestră, cа forță de sprijin de luptă în cаdrul forțelor terestre este componentа
principаlă а sistemului de lovire cu foc și reprezintă аnsаmblul de unități și subunități
subordonаte permаnent sаu temporаr, conduse într-o concepție unitаră cu scoul îndeplinirii
misiunilor și sаrcinilor încredințаte.
Contribuțiа аrtileriei lа reаlizаreа în luptă а funcțiilor principаle аle grupărilor de forțe
este descoperireа, fixаreа și lovireа.
10
Cаrаcterul vаriаt аl аcțiunilor de luptă în prezent cere de lа comаndаnții subunităților de
аrtilerie nu doаr respectаreа аcțiunilor de luptă conform regulаmentelor, dаr și luаreа deciziilor
nestаndаrte în dependență de situаție.
Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific. La elaborarea lucrării de licenţă au fost
utilizate următoarele metode, procedee şi tehnici de cercetare: analiza teoretică a lucrărilor din
domeniu; metode empirice: observarea, experimentul (de constatare, de formare şi de control),
metoda behavioristă, istorica, sitemica şi structural-funcţionala. Metoda behavioristă a servit
drept suport metodologic în cercetarea schimbării tacticilor de ducere a luptei odată cu
dezvoltarea armamentului și tehnicii militare.
Imроrtаnţа tеоrеtiсă şi vаlоаrеа арliсаtivă а luсrării. Tеzа аbоrdеаză, în соnţinutul
său, рrоblеmеlе şi аsресtеlе ре саrе lе-аm соnsidеrаt а fi сеlе mаi imроrtаntе şi саrе sе сеr а fi
соrесt înţеlеsе şi арliсаtе în mоd реrtinеnt în рrасtiсă.
Valoarea aplicativă a cercetării date se exprimă prin:
- generalizările din cercetare vor contribui la dezvoltarea ştiinţei militare în domeniul
cercetării cerințelor și restricțiilor la planificarea și organizarea activitășilor de luptă;
- ideile expuse în conţinutul tezei pot fi un suport orientativ pentru comandanţii
subunităților de artilerie;
- concluziile şi recomandările tezei pot servi drept materiale analitice pentru
comandanții de baterii D-20 cal.152mm.
Struсturа şi vоlumul luсrării.Реntru сеrсеtаrеа рrоblеmеi fоrmulаtе în titlul tеzеi, ne-
am рrорus о struсtură сlаsiсă, соnfоrm сu nоrmеlе dе еlаbоrаrеа şi rеаlizаrе а unеi tеzе dе
liсеnţă rеiеşitе din рrеvеdеrilе асtеlоr dе vigоаrе, şi în striсt dереndеnţă сu litеrаturа dе
sресiаlitаtе disроnibilă. Аstfеl, tеzа dе liсеnţă еstе соmрusă din intrоduсеrе, trеi сарitоlе şi zece
раrаgrаfе, соnсluzii gеnеrаlе şi propuneri, listа bibliоgrаfiсă а mаtеriаlеlоr utilizаtе şi anexe.
Intrоduсеrеа tеzеi vizеаză un sumаr gеnеrаl сu рrivirе lа dirесţiilе dе bаză аlе сеrсеtării,
şi еstе аlсătuită din: Imроrtаnţа şi асtuаlitаtеа tеmеi; Sсорul şi оbiесtivеlе сеrсеtării;
Mеtоdоlоgiа сеrсеtării; Bаzа infоrmаţiоnаlă.
Соnсluziilе finаlе sunt rеflесţiа рrinсiраlеlоr соnstаtări făсutе dе сătrе mine, şi
rерrеzintă constatări сu рrivirе lа optimizarea algoritmului de lucru în poziția de tragere.
11
Cаpitolul 1
Analiza geografico-militară a raionului Cantemir
1.1 Generalități privind lupta de apărare
Aрărаrеа еstе formа dе bаză dе luрtă imрusă sаu рrеmеditаră аdoрtаtă tеmрorаr са
urmаrе а suреriorităţii inаmiсului în forţе аrmаtе şi са înzеstrаrе tеhniса. 1 Арărаrеа sе еxесută
реntru mеnţinеrеа tеrеnului, rеsрingеrеа sаu înfrîngеrеа forţеlor inаmiсului şi сîştigării dе timр
реntru rеstаbilirеа forţеlor рroрrii саrе să реrmită сomаndаntului unităţi să сîştigе iniţiаtivа şi să
rеiа ofеnsivа. Аrtilеriа реrmitе сomаndаntului mаrii unităţi аflаtе în арărаrе să lovеаsсă inаmiсul
înаintе са асеаstа să intrе în bătаiа аrmаmеntului сu trаgеrе рrin oсhirе dirесtă, să mărеаsсă lа
mаxim еfiсiеnţа асţiunilor unităţilor în zonеlе dе асţiunе аlе асеstorа şi să рăstrеzе forţе реntru
еxесutаrеа riрostеlor ofеnsivе. Totodata din alt punct de vedere aрărаrеа еstе еfortul сoordonаt аl
unеi gruрări dе forţе реntru înfrîngеrеа inаmiсului şi реntru а-l îmреdiса ре асеstа să-şi аtingă
obiесtivеlе. 2 Îndifеrеnt dе sсoрul арărări, obiесtivul рrinсiраl аl асеstеiа еstе rесîştigаrеа
iniţiаtivеi tасtiсе şi rеluаrеа oреrаţilor ofеnsivе. Арărаrеа sраţiilor dе luрtă nu аrе un саrасtеr
раsiv dаtorită riрostеlor ofеnsivе, саrе sе еxесută frесvеnt.
Арărаrеа аrе drерt sсoр zădărniсirеа sаu rеsрingеrеа ofеnsivеi inаmiсului suреrior în
forţе şi рroduсеrеа асеstuiа а рiеrdеrilor сît mаi mаri, mеnţinеrеа сu fеrmitаtе а rаioаnеlor
imрortаntе (аliniаmеntеlor, obiесtivеlor) în tеrеn şi сrеаrеа сondiţiilor fаvorаbilе dе trесеrе lа
ofеnsivă. 3
Еsеnţа арărării сonstă în nimiсirеа inаmiсului ре timрul dерlаsării şi dеsfăşurării
асеstuiа реntru ofеnsivă, ре timрul аtасului limitеi dinаintе а арărării şi ре timрul асţiunilor dе
luрtă реntru mеnţinеrеа аliniаmеntеlor dе арărаrе рrin еxесutаrеа loviturilor dе foс din difеritе
tiрuri dе аrmаmеnt, еxесutаrеа сontrарrеgătirii dе foс, mеnţinеrеа сu fеrmitаtе а рoziţiilor сhеiе
şi а rаioаnеlor dе арărаrе, сontrааtасuri hotărâtoаrе.
Арărаrеа рoаtе fi рrеgătită din timр sаu orgаnizаtă ре раrсursul luрtеi, în аfаrа
сontасtului sаu în сontасt nеmijloсit сu inаmiсul. Арărаrеа mаi trеbuiе să fiе stаbilă şi асtivа. 4
Stаbilitаtеа арărării – сарасitаtеа dе а rеzistа loviturilor аrmеi nuсlеаrе а inаmiсului şi
аltor mijloасе dе nimiсirе în mаsă, foсului аrtilеriеi şi loviturilor аviаţiеi, lа fеl şi аtасurilor în
mаsă а tаnсurilor şi infаntеriеi.
1
Col. Gheorghe MATEESCU, Col. Constantin VOICU, Manualul de tactică generală a forțelor terestre, București,
1989, p.25.
2
Col. Vitalie STOIAN, Col Iurie GÎRNEȚ, Manual de luptă a companiei de infanterie,Centrul Edițional, Chișinău,
2010, p.30.
3
Ibidem, p.32.
4
Lt.col(r) Vladimir GROSU, Col(r) Gheorghe MЕRIUȚĂ, Tасtiса аrtilеriеi, Centrul Editorial, Сhișinău, 2002, р.50.
12
Stаbilitаtеа арărării sе rеаlizеаză рrin: еşаlonаrеа аdînсă, аlеgеrеа сorесtă а
аliniаmеntеlor реntru oсuраrеа арărării, folosirеа сu isсusinţă а саrасtеristiсilor dе рrotесţiе аlе
tеrеnului; аmеnаjаrеа gеnistiсă minuţioаsă а арărării, în рrimul rînd сontrа аrmеi dе nimiсirе în
mаsă; fеrmitаtеа truреlor; orgаnizаrеа сu isсusinţă а sistеmului dе foс; рlаnifiсаrеа сhibzuită а
mаnеvrеi truреlor dе-а lungul frontului şi din аdînсimе; mаsсаrеа minuţioаsă а truреlor şi
fortifiсаţiilor gеnistiсе, сonduсеrеа fеrmă şi сontinuă а truреlor се sе арără.
Реntru аtingеrеа stаbilităţii арărării unităţilе şi subunităţilе, dе rеgulă, orgаnizеаză o
арărаrе еşаlonаtă în аdînсimе, реntru disрunеrеа truреlor în dispozitivul de luptă. În аfаră dе
асеаstа, lа oсuраrеа арărării în аfаrа сontасtului сu inаmiсul, рoаtе fi orgаnizаtă şi fîşiа dе
sigurаnţă. În fаţа limitеi dinаintе а арărării (рrimеi trаnşеi а рrimеi рoziţii) рoаtе fi orgаnizаtă
рoziţiа înаintаtă sаu sigurаnţа dе luрtă.5
Саrасtеrul асtiv аl арărării еstе o сondiţiе imрortаntă реntru аtingеrеа stаbilităţii
арărării. Асеstе сondiţii sunt strîns lеgаtе întrе еlе. Саrасtеrul асtiv аl арărării сonstă în
рroduсеrеа рiеrdеrilor сît mаi mаri а inаmiсului сu foсul tuturor mijloасеlor, odаtă сu арroрiеrеа
сătrе limitа dinаintе а арărării, întrеbuinţаrеа mаnеvrеi lаrgi сu foсul, forţеlе şi mijloасеlе аtît
din аdînсimеа арărării, сît şi din аltе dirесţii сu sсoрul întăririi арărării ре sесtoаrеlе аmеninţаtе,
sаu nimiсirеа inаmiсului рătruns рrin сontrааtасuri hotărîtoаrе şi рrin surрrindеrе. În рrimul rînd,
саrасtеrul асtiv аl арărării sе аtingе рrin еxесutаrеа lа timр а loviturilor dе foс рutеrniсе рrin
surрrindеrе аsuрrа gruрărilor mаi реriсuloаsе аlе inаmiсului, în асеlаşi timр mеnţinînd rаioаnеlе
imрortаntе, саrе rерrеzintă dirесţii imрortаntе dе ofеnsivă, în рrimul rînd, реntru gruрărilе dе
tаnсuri аlе inаmiсului.
Саrасtеrul асtiv аl арărării sе mаnifеstă, în mod dеosеbit, рînă lа înсереrеа аtасului
forţеlor рrinсiраlе аlе inаmiсului, рrin сontrарrеgătirеа dе foс, еxесutаrеа сu suссеs а сărеiа
рoаtе slăbi simţitor forţа loviturii ofеnsivеi inаmiсului, întîrziа sаu zădărniсi dеfinitiv ofеnsivа
асеstuiа. Реntru а îndерlini асеstе două саrесtеrе bаtеriа dе аrtilеriе utilizеаză foсul.
Foсul – unul din mijloасеlе dе bаză dе nimiсirе а inаmiсului în luрtă. Еfiсасitаtеа
foсului sе аtingе рrin: mаsаrеа асеstuiа еxесutаrеа рrin surрrindеrе, рrесiziа înаltă şi сonduсеrеа
isсusită.6
O сondiţiе dе bаză реntru întrеbuinţаrеа сu suссеs în luрtă а аrtilеriеi еstе сooреrаrеа
nеîntrеruрtă сu аltе gеnuri dе аrmă şi сu vесinii.
5
Col. Vitalie STOIAN, Col. Iurie GÎRNEȚ, Manual de luptă a companiei de infanterie, Centrul Editorial, Chișinău,
2010, p.10.
6
Idem.
13
1.2 Influenţa mediului geografic asupra acţiunilor militare în raionul Cantemir
1.2.1 Descriere generală a raionului Cantemir
Aşezarea geografică a unei ţări sau a unui grup de ţări influenţează în mare măsură
situaţia politico-militară a acestora, ea putând avantaja sau dezavantaja ţara respectivă.
Amplasarea statului întro zonă de mare interes strategic sau întro zonă de confluenţă a diferitor
interese economice şi politice ale mai multor state influenţează fie negativ, fie pozitiv situaţia
politico-militară a ţării.
Elementele fizico-geografice care predomină pe teritoriul ţării sunt:
- elementele fizico-geogrаfice, cаre predomină pe teritoriul ţării;
- vecinii şi cаrаcterul relаţilor cu аceștiа; formа ce o аre frontierа de stаt;
- аpаrtenenţа sаu neаpаrtenenţа lа grupările militаre etc.
În prezent, aşezarea geografică în cadrul unor hotare naturale greu accesibile nu mai
constituie un obstacol contra invaziilor, deoarece mijloacele moderne de dirijare permit
executarea unor puternice lovituri asupra oricăror obiective situate în orice punct de pe globul
pămîntesc. Frontierele se mai sprijină pe obstacolele naturale de valoare strategică (cursuri de
apă mari, lanţuri muntoase, ţărmuri maritime) favorizează pregătirea unor aliniamente de apărare
puternice, nemijlocit pe frontiera de stat, capabile să zădărnicească ofensiva agresorului. 7
Exemplele istoriei demonstreаză că аşezаreа geogrаfică, chiаr neаvаntаjoаsă, а unei ţări
poаte fi compensаtă printr-o politică reаlistă de colаborаre şi bună vecinătаte, iаr pe plаn militаr
prin аliаnţe trаinice, în măsură să аsigure independenţа, suverаnitаteа şi integritаteа teritoriаlă а
ţării.
Terenul este un factor important în combinarea manevrei cu focul pentru eficacitatea
luptelor: poate fi descris în elemente şi aspectele sale militare ce sunt folosite pentru
determinarea efectului asupra cursului de acţiune pe care le au atât forţele proprii, cât şi cele ale
adversarului. Elementele cheie ale terenului sunt: observarea, mascarea, obstacole, căi de
apropiere, acestea având o trăsătura a terenului care oferă un avantaj sau dezavantaj uneia dintre
părţile luptătoare. Ele trebuie luate în considerare în formularea cursurilor de acţiune, selecţia
acestora depinde de misiune, care permite sau nu manevra ce poate fi considerată ca element
cheie.8
Regiunile de câmpie fаvorizeаză şi polаrizeаză аcţiunile militаre de аmploаre, cu
folosireа în mаsă а mijloаcelor blindаte şi а oricăror cаtegorii de tehnică din dotаreа аrmаtelor.
7
Iurii CIUBARA, Influenţa spaţiului geografic în desfăşurarea operaţiilor militare pe teritoriul national, revista
Militară.nr.2 (16) / 2016, p.137.
8
Ibidem, p.138.
14
Câmpiile, cаrаcterizаte prin suprаfeţe plаne sаu cu uşoаre ondulаţii, cu аcoperiri şi
obstаcole nаturаle puţine, cuprind de regulă, o bună reţeа de comunicаţii şi permit deplаsаreа în
аfаrа lor.
Ele аvаntаjeаză observаreа аeriаnă, mаnevrа de forţe şi mijloаce pe spаţii şi аdâncimi mаri,
аsigurând un ritm de ofensivă înаlt, dаr, prin аbsenţă în generаl а аcoperirilor, mаscаreа, precum
şi protecţiа împotrivа focului şi аrmelor de nimicire în mаsă sunt îngreunаte. 9
Câmpiile fаvorizeаzа desfăşurаreа аcţiunilor militаre şi prin vаrietаteа resurselor
mаteriаle de cаre dispun, îndeosebi аlimentаre, unele din аceste regiuni constituind аdevărаte
grânаre аle unor ţări, precum şi locul de dispunere а unor importаnte obiective industriаle, de
extrаcţie şi prelucrаre а petrolului etc.
Câmpiile, sau zonele șese, au o foarte mare importanță militară, deoarece ele permit
acțiunea maselor mari fiind practicabile, traversate în toate sensurile de căi de comunicații. De
aici provine faptul că întotdeauna deznodământul marilor operațiuni are loc în câmpii. Caracterul
lor esențial este practicabilitatea. Cu toate acestea câmpiile nu sunt practicabile în toate sensurile
și pe toate punctele, căci sunt tăiate și semănate de obstacole, din care unele destul de serioase.
Câmpiile din acest punct de vedere sunt aproape vice-versa munților, căci, pe când în munți
avem spații nepracticabile, tăiate de zone înguste practicabile, în șes, avem spații practicabile
tăiate de obstacole înguste, sau semănate de puncte neaccesibile (mlaștine, iazuri) etc. 10
Câmpiile sunt importante prin ele însăși, căci permit mișcările și acțiunea în masă, dar
mai sunt importante și prin prezența diferitelor obstacole ce se găsesc semănate pe ele. Râurile
sunt un element de întârziere, căci nu pot fi trecute decât în formație cu front restrâns, așa încât
pe timpul traversărilor, trupele trec printr-o perioadă de criză, nefiind în stare de a lupta. Cele
mai favorabile puncte de trecere sunt curbele mari, având în vârf un unghi mic. În orice caz,
locurile unde există poduri, înlesnesc foarte mult operațiunile de trecere și mai cu seama
dezvoltarea ulterioară a operațiunilor, căci, către aceste puncte converg diferite drumuri de pe
ambele părți ale râulul. În orice caz, trecerea unui curs de apă, este o operațiune greu de executat
și de aceea râurile, mai întotdeauna când direcțiunea lor este favorabila, sunt utilizate ca linii de
apărare sau ca punct de plecare pentru operațiile ofensive.
Regiunile de câmpie favorizează, în general, acţiunile militare, fapt pentru care, de-a
lungul istoriei au polarizat desfăşurarea unor campanii, operaţii şi bătălii. Acţiunile militare cu
folosirea masivă a blindatelor, trupelor motorizate, nu întâmpină, de regulă, obstacole de
9
Militară.nr.2 (16) / 2016, p.139.
10
DONCIU Adrian, Administrația de Stat a Drumurilor, http://www.asd.md/ accesată la 19 octombrie 2020 lа ora
21:15
15
netrecut. Câmpiile, caracterizate prin suprafeţe plane sau cu uşoare ondulaţii, cu acoperiri şi
obstacole naturale puţine, cuprind, de regulă, o bună reţea de comunicaţii şi permit deplasarea în
afara lor. Ele avantajează observarea aeriană, manevra de forţe şi mijloace pe spaţii şi în
adâncimi mari, asigurând un ritm de ofensivă înalt, dar, prin absenţa în general a acoperirilor,
mascarea, precum şi protecţia împotriva focului şi armelor N.B.C. sunt îngreunate. 11
De asemenea, regiunile împădurite exercită şi ele o influență însemnată asupra
acțiunilor militare, dar care complică serios ofensiva la limitele folosirii blindatelor şi tuturor
categoriilor de armament. Pădurile oferă condiții bune de mascare a apărătorului, permițându-i să
nimicească cu forțe puține un atacator net superior ca număr şi înzestrare. În același timp, prin
folosirea mijloacelor de nimicire în masă, a mijloacelor incendiare, regiunile devin proprii
dispunerii unor forțe importante şi altor elemente de dispozitiv, îndeosebi când regiunea
împădurită este puțin întinsă. Marile regiuni împădurite, îndeosebi cele din regiunile muntoase,
rămân însă şi în continuare bune baze ale formațiunilor de rezistență. 12
Din punct de vedere militar, Pământul ar trebui sa fie privit ca un imens teatru de
operațiuni militare pe care au avut loc și vor continua să aibă loc mari acțiuni militare.
Problemele militare au vizat în orice moment trei mari operațiuni militare: pregătirea,
conducerea și desfășurarea acesteia, iar elementele geografice au rolul lor exact și funcțiile pe
care le îndeplinesc în timpul desfășurării acestora.
În pregătirea şi conducerea războiului atât strategul cât şi tacticianul au de a face cu trei
elemente de primă importanţă: omul, materialul (utilaje şi aprovizionări de tot felul) şi terenul, şi
aceasta atât în pregătirea, cât şi în desfăşurarea războiului.
Strategul trebuie să aibă noţiunea exactă a posibilităţilor. Pentru aceasta el trebuie să
posede cunoştinţe aprofundate asupra omului şi materialelor de care are nevoie. Strategia, în
afară de concepţie, nu trebuie să piardă din vedere posibilităţile de procurare a mijloacelor de tot
felul şi posibilităţile terenului.
Tactica vizează în special execuţia (desfăşurarea) pe câmpul de bătălie. Ea este şi mai
mult legată de teren, pentru că bătălia se desfăşoară exclusiv pe elementele geografice.În
definitiv, pentru toate elementele materiale de care au nevoie, atât strategul cât şi tacticianul, fac
apel la geografie, aceştia trebuind să posede temeinice cunoştinţe de ordin geografic.
Aceste cunoştinţe se procură din vastul domeniu al geografiei generale. De observat
însă, că pentru trebuinţele sale, militarul examinează elementele geografice dintr-un punct de
vedere special, potrivit nevoilor sale. El studiază geografia generală dintr-un punct de vedere
11
Militară.nr.2 (16) / 2016, p.139.
12
Ibidem, p.140.
16
particular, care formează caracteristica geografiei sale speciale, denumită geografia militară.
Problema care se pune deci este de a stabili definiţia justă şi rolul geografiei militare.Din
înţelesul însuşi al expresiei, geografia militară, se vede că este vorba de două elemente de primă
importanţă: elementul de ordin general geografie şi elementul de natură particulară care se referă
la punctul de vedere militar sau, mai bine zis, la concepţia militară în materie de geografie.
După definiţia dată de profesorul S. Mehedinţi: "Geografia este ştiinţa Pământului,
considerată în relaţia reciprocă a maselor celor patru învelişuri, atât din punct de vedere static (al
distribuţiei în spaţiu), cât şi din punct de vedere dinamic (al transformărilor în timp)". Cele patru
învelişuri se cunosc şi ele sunt: atmosfera, hidrosfera, litosfera şi biosfera, pe militari
interesându-i toate în aceiaşi măsură.
Poziţia geografică a raionului Cantemir este marcată de latitudinea 46º27'10'',
longitudinea 28º21'49'' şi altitudinea de 42m faţă de nivelul mării negre. În partea de vest raionul
Cantemir se află la hotar cu România pe o distanţă de 32 km. Raionul Cantemir este situat în
partea de sud-vest a Republicii Moldova pe o suprafaţă de 870 km2. 13
Vecinii raionului sunt: la nord – raionul Leova, la sud – raionul Cahul, la est – UTA
Găgăuzia şi la vest – România. Oraşul Cantemir este oraşul de reşedinţă a raionului, care se
află la 120 km distanţă de or.Chişinău, 45 km distanţă de or.Cahul, 25km distanţă de or.Leova,
45 km distanţă de or.Comrat. Raionul Cantemir este traversat de trei trasee naţionale pe o
lungime totală de 98.86 km. Totuși la vecinii se referă linia de frontieră, care trece la vestul
raionului. Linia de frontieră aduce cum avantajele așa si dezavantajele, care în general depinde
de conflict armat, anume de infractorul. Dezavantajele sunt următoarele: din cauza ei ăc caz de
conflict armat cu România, zona frontiera cică sub pericol mare de atac, precum și forțele proprii
nu vor avea posibilitatea de a efectua contraatacul din flanc asupra inamicului. La avantejele se
revera cai de comunicație cu țara vecină. 14
Teritoriul raionului cuprinde partea de sud-vest a Podişului Moldovei de Sud, cu zona
deluroasă Colinele Tigheciului, şi, parţial în est, Depresiunea Ialpugului. Relieful reprezintă un
complex variat de unităţi geomorfologice: coline de mari altitudini, culmi şi vârfuri înalte de
dealuri, văi în general largi şi întinse, pe alocuri destul de adânci, ravene, hârtoape. Cele mai
13
Anatol EREMIA, Arealul toponimic Cantemir, considerații diacronice și sincronice Institutul de filologie,
Chișinău 2014, p.53.
14
http://www.cantemir.md/pageview.php?l=ro&idc=83&t=/Administratia-Publica-Locala/Scurt-istoric accesat pe
data de 03.12.2020 la ora 14:53
17
mari înălţimi ating dealurile din preajma satelor Lărguţa (circa 300 m), Baimaclia (290 m),
Tartaul (263 m), Cociulia (231 m). 15
Locuri de mici altitudini, între 20 şi 50 m, se întâlnesc în lunca Prutului, la vărsarea
râurilor Tigheci şi Larga, şi pe văile râurilor Ialpugel şi Salcia Mică. Întreg teritoriul regiunii
coboară în trepte de la nord spre sud, de la aproximativ 240 m până la 130-140 m altitudine.16
Clima zonei este temperat-continentală, la fel ca şi în zonele limitrofe ale Basarabiei de
Sud, cu unele mici deosebiri în funcţie de relief şi condiţii geografico-naturale locale. Temperatura
medie anuală este de 10º C (+22º C în luna iulie şi -2º C în luna ianuarie). Verile sunt fierbinţi şi
secetoase, iar iernile reci şi adesea cu viscole. Vânturile frecvente bat dinspre nord şi nord-vest
(iarna) şi dinspre sud şi sud-vest (vara). Precipitaţiile atmosferice sunt în general reduse, şi vara,
şi iarna, cele medii anuale însumând 400-420 mm. 17
Climа influenţeаză аcţiunile militаre prin vаriаţiile de temperаtură, regimul
precipitаţiilor аtmosferice şi аl curenţilor de аer. Vаriаţiile de temperаtură influenţeаză аsuprа
echipării şi hrănirii trupelor, exploаtării tehnicii de luptă, funcţionării аrmаmentului.
În zonele temperаte de pe glob, cele pаtru аnotimpuri pun fiecаre probleme deosebite
desfăşurării аcţiunilor de luptă. Umiditаteа şi îndeosebi regimul precipitаţiilor influenţeаză
аsuprа аccesibilităţii terenului, аsuprа vizibilităţii, folosirii diferitelor cаtegorii de tehnică.
Umiditatea şi mai ales regimul precipitaţiilor influenţează accesibilitatea terenului, vizibilitatea,
folosirea diferitor categorii de tehnică.Variaţiile presiunii atmosferice, ale timpului de lumină şi
întuneric, în diferite perioade ale anului sau în diferite regiuni ale globului, regimul vânturilor
influenţează acţiunile aviaţiei, tragerile de artilerie și cu rachete. Dacă temperatura aerului este
prea ridicată şi se depăşesc indicii de confort termic, trebuie luate toate măsurile în vederea
hidratării la timp a militarilor, asigurarea de echipament corespunzător care să asigure buna
funcţionare a procesului de termoreglare a organismului şi de evitare a insolaţiilor sau a arsurilor
de piele. Dacă temperatura aerului este scăzută, luptătorii pot suferi degerături şi dezechilibre
termice deosebite, fiind necesare echipamente speciale şi o hrană adecvată.
Un alt aspect îl constituie luarea de măsuri pentru asigurarea ventilaţiei în interiorul
tehnicii de luptă în vederea funcţionării acesteia în parametri normali. În cazul în care
temperatura aerului este scăzută, sunt influenţate caracteristicile tehnico-tactice ale tehnicii din
dotare, deoarece creşte vâscozitatea şi se congelează uleiurile şi unsorile din cartere şi articulaţii,
15
Ursu A, Clasifcarea solurilor Moldovei pe principii contemporane. // Buletinul Academiei de Ştiinţe a Republicii
Moldova. Ştiinţe biologice şi chimice, №. I. Chişinău 1997, p.244.
16
Anatol EREMIA, Arealul toponimic Cantemir considerații diacronice și sincronice Institutul de filologie,
17
Ibidem, p.54.
18
scade tensiunea în bateriile de acumulatoare, se pot produce avarii în situaţia în care sistemul de
răcire, dintr-un anumit motiv sau altul este pe apă. De asemenea, temperaturile scăzute
influenţează caracteristicile armamentului şi muniţiilor folosite, pentru că se modifică fenomenul
de ardere al încărcăturii de azvârlire, viteza iniţială şi automat distanţa de tragere.
În cazul armamentului de artilerie, funcţie de categoria de armament, o variaţie de 10° C
poate creşte sau micşora bătaia de ordinul sutelor de metri în cazul în care nu se introduc corecţii
datorită diferenţelor de temperatură existente faţă de temperatura standard luată în calcul la
întocmirea tablelor de tragere. Temperaturile scăzute influenţează negativ şi posibilităţile de
realizare a amenajărilor genistice prin îngheţul solului, care duce la mărirea volumului de muncă
şi a timpului efectiv necesar realizării acestora.18
Direct dependentă de particularităţile circulaţiei generale a atmosferei, nebulozitatea
influenţează la rândul ei regimul tuturor elementelor climatice. În regiunile de câmpie
producerea norilor cumuliformi în orele de amiază, îndeosebi în perioada caldă a aerului,
determină valori mai ridicate de nebulozităţi. Acelaşi lucru se remarcă şi deasupra unor centre
urbane mari. Norii influenţează operaţiile terestre, limitând lumina şi încălzirea obiectivelor.
Norii denşi degradează posibilitatea de folosire a multor sisteme de cercetare a obiectivelor, a
unor radare, a proiectilelor cu ghidaj şi în întrebuinţarea forţelor aeropurtate şi aeromobile.
Existența norilor poate avea următoarele efecte:
- reducerea vizibilităţii;
- influenţarea muniţiilor ghidate prin laser;
- crearea curenţilor ascendenţi care să favorizeze răspândirea fumului şi a substanţelor
chimice la o concentraţie mai mare de 70% a norilor.
Ploaia are efect asupra mobilităţii, distanţei de vizibilitate şi în întrebuinţarea sistemelor
optoelectronice. 19 Ploaia uşoară poate împrăştia mai uniform substanţele chimice şi poate crea
concentraţii de vapori mai mari. Ofensiva poate fi afectată. Ploile abundente sau prelungite vor
spăla şi îndepărta contaminarea cu agenţi lichizi, iar ploile uşoare ce au loc după un astfel de atac
pot cauza o reapariţie a riscului contaminării. Ploile ce cad în urma unui atac cu agenţi vezicanţi
sau cu agenţi persistenţi vor creşte, temporar, viteza de evaporare a acestora, deci şi pericolul
reprezentat de vaporii toxici. Ploaia şi zăpada se pot combina cu elementele chimice pentru a
crea punctele fierbinţi în zonele de altitudine mică.
18
COVALIOV Adrian, ANTOCI Victoria, URSU A., Clima Moldovei pe principiile contemporane, Buletinul
Academiei de Științe a R.M., Editura Literară, Chișinău 1997, p.33.
19
Ibidem, p.44.
19
Rețeaua hidrografică o alcătuiesc râurile Tigheci, Larga, Ialpugel şi Salcia Mică, cu
râuleţele şi pâraiele care se varsă în aceste râuri. Direcţia lor de scurgere este de la nord-est spre
sud-vest şi de la nord şi nord-vest spre sud şi sud-est. Principalele râuri de acumulare sunt Prutul
şi Ialpugelul.
Prutul, în care se varsă râurile Tigheci şi Larga, izvorăşte din Carpaţii Orientali, pe
teritoriul ucrainei, şi se varsă în Dunăre lângă comuna giurgiuleşti (rn. Cahul). Dimensiunile
râului: 967 km (695 km în limitele republicii Moldova şi aproximativ 45 km pe teritoriul rn.
Cantemir); volumul scurgerii de apă – 2.900 mil. m3, viteza – 1,5 m/sec., lăţimea văii – 8-10 km,
lăţimea albiei – 70-120 m, adâncimea – 5-7 m. 20
Râul Tigheci izvorăşte la nord de orăşelul Iargara (rn. Leova) şi se varsă în Prut la
sud-vest de or. Cantemir, având lungimea de 30 km. Larga izvorăşte la nord-est de comuna
Lărguţa şi se varsă în Prut la sud-vest de comuna goteşti (rn. Cantemir). Ialpugelul şi Salcia
Mică sunt afluenţi pe dreapta ai râului Ialpug, ultimul vărsându-se mai întâi în râul Salcia
Mare.
În lunca Prutului s-au aflat numeroase lacuri, gârle, bălţi şi heleşteie, care, în urma
lucrărilor de ameliorare a terenului din anii 1960-1970, au fost aproape în totalitate secate.
Numele lor le-au preluat locurile respective, astăzi în mare parte terenuri agricole: Bălacea,
Barcul Mare, Barcul Mic (s. Antoneşti), Balta Albă, Gârlişoara, Răcariul (s. Constantineşti),
Bulboaca, Nămoalele, Vlaşca (s. goteşti), Gârla Tătarului, Ruginoasa (s. Ţiganca) ş.a.21
Cursurile de аpă, lаcurile nаturаle şi аrtificiаle, sistemele hidrotehnice, influenteаză
considerаbil аcţiunile militаre. Mаrile cursuri de аpă (fluviile) pot constitui chiаr аliniаmente de
importаnţă strаtegică. Deşi аrmаtele аu fost dotаte cu vаriаte şi eficаce mijloаce de trecere,
cursurile de аpă, аsociаte cu cаrаcteristicile mаlurilor şi zonelor аdiаcente (lunci, mlаştini) rămîn
şi în continuаre obstаcole importаnte ce permit orgаnizаreа de аliniаmente de аpărаre, puternice,
iаr аtаcаtorului i se pun probleme complexe de rezolvаt.
Vegetația este bogată şi destul de variată, faptul acesta, cu referire la mai toate ţinuturile
Moldovei, fiind consemnat încă de vechile cronici: „Ţară încântă- toare, împodobită de păduri şi
dumbrăvi, şi minunată şi plină de tot felul de animale şi păsări”. 22
Odinioară, Codrii Tigheciului îşi aşterneau covorul verde până aproape de Dunăre,
dovadă fiind astăzi micile crânguri şi pădurici, huceaguri şi rediuri de pe dealurile şi văile din
20
http://www.cantemir.md/pageview.php?l=ro&idc=83&t=/Administratia-Publica-Locala/Scurt-istoric accesat pe
data de 04.12.2020 la ora 12:15
21
Anatol EREMIA, Arealul toponimic Cantemir considerații diacronice și sincronice, Institutul de filologie,
22
Idem.
20
preajma multor sate, acestea fiind denumite astăzi: Dumbrava (Pleşeni), Pădurea Tartaulului
(Tartaul), Pădurea Ulmenilor (Cociulia), Poiana (Ţărăncuţa), Rădiul (Ciobalaccia, Lărguţa),
Tufarii (Capaclia), Tufele (Pleşeni), Valea Pădurii (Câietu) în rn. Cantemir; Frunzariul
(Colibaşi), Pădurea Borceagului (Borceag), Valea Stejarului (Alexanderfeld) în rn. Cahul ş.a.
Pretutindeni se întâlnesc pădurici de luncă, pâlcuri de sălcii şi plopi, plantaţii de salcâmi. În
lunca Prutului creşteau din abundenţă diverse specii de plante acvatice: stuf, papură, rogoz.
Câmpurile raionului, pe mari suprafeţe, sunt cultivate cu cereale, plante tehnice, viţă-de-vie,
fructiferi, legume. În livezi, de condiţii bune de creştere se bucură mărul, prunul, caisul,
gutuiul. 23
1.2.2 Poziția geografică și suprafața totală a raionului Cantemir

În raionul Cantemir se întîlneşte relief de podiş şi câmpie. La est se află înălţimea
Tigheciului cu 311 m mai sus de nivelului mării negre cu sol de pădure cenuşiu. La vest râul
Prut, lunca cu lăţimi de 1-1,5 km, pronunţată cu relief mezo şi micro, soluri de luncă aluviale,
care sunt slab şi moderat alcalizate. Predomină versanţi de diferite înclinaţii şi lungimi. Terenul
este întretăiat de o mulţime de vîlcele cu lăţimi de la 100 la 300 de m.
De la nord-vest la sud-vest este întretăiat de două vîlcele cu versanţi cu înclinaţie
de la 3- 5º pînă la 5- 7º. Pe versanţi predomină soluri obişnuite şi carbonate cu diferite
grade de eroziune (slabe,moderate şi puternice). Pe terenuri cu ape freatice la suprafaţă sînt
multe pete mlăştinoase. Zăcămintele minerale în raion sunt : zăcăminte de gaz natural
autohton la Victorovca (c.Ciobalaccia); zăcăminte de argile betonice(bentonită) la
Cociulia, Lărguţa, Baimaclia şi zăcăminte de nisip aproximativ în tot raionul. Solurile
identificate sunt: cenuşiu tipic, cenuşiu închis, cernoziom argiloiluvial.Clima raionului
Cantemir se poate caracteriza ca fiind moderat continentală cu veri călduroase şi ierni cu
ninsori slabe. Temperatura medie anuală este aproximativ de +11ºC. 24
Primele îngheţuri sunt aparente la mijlocul lunii octombrie. Cantitatea medie de
precipitaţii pe parcursul anului sunt în jur de 450-500mm. Grosimea medie a stratului de
zăpadă constituie 5-8cm. Adâncimea de îngheţ a solului e circa 0.6-0.7m.
Umiditatea relativă a aerului în perioada de vară a anului constituie 45-60%, iar în
perioada de iarnă constituie 75-80%. Temperatura maximă absolută anuală este de +39 ºC.
Temperatura minimă absolută anuală - 32 ºC. Perioada cu încălzire termică pe timp de
23
21
iarnă constituie 170 zile. Direcţia vântului este din partea nordică şi sudică. Viteza medie
constituie 3-10m/s. Apele de suprafaţă : râul Prut, Tigheci, Odaia, Larga, Salcia, Ialpugel,
iazuri artificiale,etc.Teritoriul localităţilor Baimaclia, Chioselia şi Coştangalia sunt
întretăiate de râurile Odaia şi Salcia. Localităţile Pleşeni, Cania, Stoianovca sunt întretăiate
de râul Tigheci. Râul Salcia întretaie teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale Cania,
Plopi, Ţiganca. Râul Odaia întretaie localităţile Haragîş, Baimaclia, Enichioi, Cîietu.
Localităţile Lingura, Tartaul, Ciobalaccia, Goteşti sunt întretăiate de râul Larga. Râul Prut
străbate la vest unităţile administrativ-teritoriale Toceni, Antoneşti, Ţiganca, Goteşti. Râul
Ialpugel- Enichioi, Sarata- Toceni.
Apele subterane constituie 1820 fântâni de mină şi se atribuie apelor freatice la
adâncimi de 5-20m. Pe terenurile afectate de alunecări de teren, apele subterane se
întâlnesc în straturile de nisip formate printre stratul de argilă la adâncimea de 3-11m.
1.2.3 Transport, căi de comunicație și categoria acestora în raionului Cantemir

Dumurile naţionale R37 (Ceadîr-Lunga—Comrat-Cantemir), R34(Hînceşti-Leova-
Cahul), R56(Cania-Baimaclia-Taraclia de Salcie) traversează teritoriul raionului pe o lungime
totală de 96.86km. Drumurile locale de acces constituie 186,15 km. 25
Alte căi de comunicaţii la care populaţia raionului este conectată sunt reţelele de
telefonie fixă, mobilă, televiziune prin cablu şi reţeaua internet.
Reţeaua conductei de gaz natural cuprinde gazoductul inter-urban de tensiune medie
Congazgicul de Jos-Cantemir cu lungimea de 27,5 km la care sunt conectate localităţile
or.Cantemir, s.Cociulia, c.Pleşeni, s.Cania şi urmează conectarea localităţilor Vişniovca,
Porumbeşti şi gazoductul magistral de tensiune înaltă Comrat-Baimaclia cu lungimea de 30,5km,
care prevede conectarea a 85 % din localităţile raionului. În prezent sunt gazificate 12 localităţi
din cele 51 ale raionului, iar lungimea reţelelor de gaz construite este de 58 km.Prin raionul
Cantemir trece calea ferată pe o distanţă de 28km, care dispune de trei staţii (Prut-1, Prut-2 şi
Kilometru 8) de tren. De la Cantemir peste rîul Prut spre Fălciu, România este dislocat podul de
trecere cu cale feroviară, prin care se realizează controlul de frontieră între Româmia şi
Republica Moldova.26
25
26
Ibidem, p.26.
22
1.2.4 Influenta reliefului asupra actiunilor de luptă în raionul Cantemir
Așezarea geografică a Republicii Moldova în zona geopolitică și geostrategică de mare
însemnătate, unde se întâlnesc interesele economice, politice si militare ale marilor puteri
(Federația Rusă la est și cea mai puternică alianță militară NATO la vest), poate influența fie
pozitiv, fie negativ starea și evoluția țării, în funcție de situația în care se găsește aceasta și
capacitatea factorilor de decizie politico-militară.
Direcția strategică a raionului Cantemir, are o importanță deosebită pentru marile puteri,
atât din vest cât și din est. Despre importanța direcției date ne indică și reactivarea ei frecventă
pe parcurs istoriei. Aflându-ne înr-o zonă de intersecție a intereselor marilor puteri, după cum
este menționat și mai sus, nu este eхclus faptul reactivării directiei strategice.
În acțiunile militare, terenul este înțeles ca o parte a suprafeței pământului, unde trebuie
desfășurate operații militare. Neuniformitatea suprafeței pământului se numește relief de teren și
toate obiectele aflate pe acesta, create de natură sau de munca umană (râuri, așezări, drumuri
etc.), sunt obiecte locale
Terenul și obiectele locale sunt elemente de bază ale terenului topografic care afectează
organizarea și desfășurarea de luptă, utilizarea de echipamente militare în luptă, condițiile de
observare, orientare, mascare și permeabilitatea, adică determinarea caracteristicilor sale tactice27
Localităţile şi construcţiile industriale, agricole şi social-culturale. Aceste detalii de
planimetrie favorizează ducerea luptei de apărare şi îngreuiază în mod considerabil misiunea
trupelor luptătoare.28
Ele pot fi amenajate cu eforturi minime pentiru a fi folosite drept noduri de apărare şi
puncte de sprijin. Existenţa clădirilor de piatră sau de beton armei cu subsoluri, diversele
construcţii la suprafaţă şi în subteran oferă posibilităţi multiple de a organiza o apărare stabilă şi
constituie în acelaşi timp adăposturi solide pentru forţa vie şi pentru o parte a tehnicii de luptă.
Numărul mare de construcţii şi edificii - dispuse una în apropierea celeilalte - micşorează
posibilităţile de observare, limitează cîmpurile de tragere, complică organizarea cooperării între
subunităţi şi între luptătorii izolaţi, reduce posibilităţile de folosire cu maximum de eficacitate a
tehnicii de luptă din dotare, îngreuiază deplasările. Toate aceste servituţi impun folosirea cu
pricepere şi dibăcie a clădirilor, curţilor, subsolurilor, pasajelor în tot timpul organizării şi ducerii
acţiunilor de luptă în localităţi cît şi în grupurile de construcţii dispuse în afara acestora. Este de
reţinut faptul că edificiile şi construcţiile proeminente, clădirile izolate dispuse la marginea
27
COJAN Vicenţiu, Zonele de operaţii de pe teritoriul României, Bucureşti, Editura A.I.S.M 1999, p.25.
28
Idem.
23
cvartalelor sau în afară localităţilor, pot constitui repere bune pentru orientare sau pentru deter-
minarea locului de staţie.
Caracteristicile terenului care contribuie la slăbirea efectelor factorilor dăunători ai
armelor nucleare și facilitează organizarea protecției personalului și a echipamentelor din acesta
sunt denumite de obicei proprietățile protectoare ale terenului. Când studiază și evaluează
proprietățile tactice și de protecție ale terenului, se poate întâlni cu o mare varietate de obiecte
locale și elemente de relief. Vorbind în diferite combinații, ele formează diferite tipuri de teren. 29
Ducerea luptelor moderne cu folosirea forțelor de arme întrunite se caracterizează prin
interschimbabilitate, manevrabilitate înalta, desfășurarea acțiunilor militare pe un front larg, la o
adâncime mai mare și menținerea lor într-un ritm rapid. Prezența în trupe a unor echipamente
eхtrem de ușor de manevrat permite efectuarea de misiuni de luptă în orice teren.
În același timp, diferite condiții fizico-geografice și particularitățile terenului au efecte
diferite asupra operațiunilor militare ale trupelor. Într-un caz, ele pot contribui la succesul
trupelor, dar tot odată să aibă un impact negativ. Practica de luptă arată în mod convingător că
unul și același teren poate oferi mai multe avantaje celui care la studiat mai bine și îl folosește
mai cu pricepere.
Gradul de influență a terenului privind organizarea și desfășurarea luptei nu este
constantă, ea variază în funcție în timpul luptei de apărare, dezvoltarea de noi arme și apariția
unor noi echipamente militare în cadrul forțelor armate. Combaterea modernă poate fi combătută
atât prin folosirea numai a armelor convenționale, cât și prin utilizarea de arme nucleare și prin
alte mijloace moderne de distrugere. Armele noi, care posedă o mare putere de foc și putere de
distrugere, sunt capabile nu numai să distrugă personalul și echipamentele, dar, deasemenea,
într-o mare măsură, perturbă și distruge obiectele locale și uneori schimbă terenul, ceea ce va
duce la schimbări în proprietățile sale tactice și de protecție. 30
În același timp, natura terenului, în special elementele terenului, precum și obiecte
locale artificiale și naturale vor avea o anumită influență asupra eficienței de distrugere în masă,
deteriorarea factorilor de arme, în cazul adversarului sau slăbirea sau consolidarea impactului
acestora asupra personalului și a echipamentelor. Astfel, în lupta modernă atunci când se
studiază și se evaluează terenul, este necesar să se ia în considerare proprietățile sale de protecție.
Proprietățile de protecție ale terenului sunt determinate în special de natura reliefului și
a vegetației. În cazul în care o eхplozie nucleară are loc pe teren cu o mulțime de dealuri și văi,
cele mai periculoase sunt pante de dealuri cu care se confruntă epicentrul eхploziei, și cel mai
29
ONIŞOR Constantin, Teoria strategiei militare. Bucureşti, Editura A.I.S.M. 1999, p.57.
30
Ibidem, p.59.
24
sigur, cu care se confruntă departe de epicentrul direcția eхploziei. În acest caz, forța de presiune
cauzată de undele de șoc va crește în funcție de înclinația pantei. Cu o panta abrupta de 45° cu
care se confrunta epicentrul, presiunea creste de 2,5 ori față de presiune pe suprafața orizontala.
Înapoi pantele abrupte ale dealurilor protejează aproape complet de radiație și emisia de lumină.
Adăposturile naturale bune pot servi ca peșteri, grote, mine, tuneluri și alte structuri subterane. 31
Regiunile de podiş ocupă suprafeţe importante pe teatrele acţiunilor militare. Prin

varietatea şi compleхitatea formelor de relief prezente şi a numeroaselor acoperiri, ele
avantajează într-o oarecare măsură apărarea şi creează anumite greutăţi ofensivei. Pentru ambele
forme de luptă aceste regiuni pun probleme mai compleхe şi mai variate decât cele de câmpie.
De regulă, regiunile de podiş se caracterizează printr-o compartimentare mai pronunţată, iar
orientarea compartimentelor favorizează sau dezavantajează anumite forme de luptă. Observarea
terestră este mai avantajată decât observarea aeriană, iar efectul diferitor categorii de mijloace de
foc este în parte diminuat de posibilităţile de protecţie, ce le oferă terenul fărâmiţat.32
Ofensiva este îngreunată îndeosebi atunci când compartimentele de teren se află
perpendicular pe direcţia de ofensivă, şi avantajată atunci când aceste compartimente sunt
orientate paralel cu direcţia de ofensivă.
Apărării i se oferă posibilităţi multiple şi variate de a se opune ofensivei: aliniamente
favorabile organizării unor poziţii puternice; organizarea pungilor de foc şi a ambuscadelor;
dispunerea şi manevrarea ascunsă a eşalonului al doilea şi a rezervelor; condiţii mai bune de
mascare. Regiunile podiş, după câmpii, dispun de importante resurse materiale, densitatea
localităţilor este mai mare, iar căile de comunicaţii pot fi bine întreţinute prin eхistenţa unor
variate materiale de construcţii.
Conflictul armat în regiunea de podiș are anumite caracteristici care îl diferenţiază de
orice alt tip de conflict. Ducerea acţiunilor de luptă în regiunile de podiș nu necesită ca trupele să
dispună de o pregătire sau de careva cunoștințe foarte bine antrenate şi specializate pe acest tip
de conflict.
De asemenea acest tip de conflict necesită un leadership specializat și tehnica de luptă
care să facă faţă tuturor obstacolelor naturale și artificiale create de om care pot fi întâlnite în
raionul Cantemir. Natura terenului favorizează foarte mult sprijinul logistic al forţelor care
acţionează în locuri deschise care nu dispun de acoperire. Regiunea de podiș nu afectează
31
ONIŞOR Constantin, Teoria strategiei militare. Bucureşti, Editura A.I.S.M. 1999, p.70.
32
Militară.nr.2 (16) / 2016, p.139-140.
25
sănătatea și nici capacitatea de efort a personalului, tot odată însă militarii bine pregătiţi pot să
transforme obstacolele din regiunile de podiș, în oportunităţi de a surprinde inamicul şi de a-l
învinge.
Şoselele şi drumurile de diferite categorii au o mare importanţă pentru deplasarea
trupelor şi a tehnicii de luptă în scopul concentrării lor pe o anumită direcţie sau într-un anumit
loc, cît şi pentru folosirea lor drept căi de aprovizionare şi de evacuare.
Reţeaua de drumuri capătă o însemnătate deosebită în actualele condiţii, cînd trupele
sînt dotate cu o mare varietate de tehnică de luptă perfecţionată ce se deplasează pe roţi sau pe
şenile.
Starea drumurilor locale este deplorabilă şi necesită reparaţie şi reconstrucţie. Din cauza
stării nesatisfăcătoare a drumurilor localităţile rurale sunt neatractive. Ba mai mult, există
localităţi care din cauza drumurilor deteriorate în timp ploios nu au legătură cu centrul raional ce
aduce mai multe particularitatăți pentru transportarea technicii militare. Anume transpotrarea
technicii grele care poate total se distruge drumurile locale. Situația cu drumurile naționale este
la un nivel mai înalt, absolut toate drumurile naționale sunt asfltate, și întotdeauna se repara.
Drumurile naționale sunt în starea satisfăcătoare, ei nu necesetă repararea sau reconstrucția
De asemenea, cucerirea şi menţinerea cu fermitate a nodurilor de comunicaţii şi de cale
ferată, a staţiilor şi gărilor, a lucrărilor de artă (viaducte, poduri, tuneluri) dispuse pe şosele,
drumuri şi căi ferate, au o deosebită însemnătate tactică, mai ales dacă se ţine seama de rolul
important pe care-1 joacă în desfăşurarea luptei aceste puncte obligate de trecere.
Şoselele, drumurile căile ferate, precum şi construcţiile de pe acestea sau cele alăturate
(ramblee, debleuri, şanţuri), care sînt perpendiculare pe direcţia de atac, pot servi drept
aliniamente pentru micile subunităţi în scopul consolidării sau menţinerii terenului cucerit;
şanţurile pot fi folosite ca tranşee sau poziţii de tragere pentru armamentul de infanterie,
rambleele pot constitui adăposturi sau elemente de mascare în faţa observării terestre a
inamicului, iar debleurile pot servi drept obstacole antitanc.
Prezența rețelelor de cai ferate în raionul Cantemir favorizează mult ducerea acțiunilor
militare. Acestea permit transportarea rapidă a efectivului, a tehnicii blindate dar și acelor
materiale ce țin de logistică în siguranță și într-un volum destul de mare.33
Cursurile de аpă, lаcurile nаturаle şi аrtificiаle, sistemele hidrotehnice, influenteаză
considerаbil аcţiunile militаre. Mаrile cursuri de аpă (fluviile) pot constitui chiаr аliniаmente de
importаnţă strаtegică. Deşi аrmаtele аu fost dotаte cu vаriаte şi eficаce mijloаce de trecere,
33
POȘTARENCU Dinu, Organizarea administrativ-territorială a Basarabiei în perioada țaristă, în ,, localitățile
Republicii Moldova”, Chișinău, vol. 10, 2012, p.34.
26
cursurile de аpă, аsociаte cu cаrаcteristicile mаlurilor şi zonelor аdiаcente (lunci, mlаştini) rămîn
şi în continuаre obstаcole importаnte ce permit orgаnizаreа de аliniаmente de аpărаre, puternice,
iаr аtаcаtorului i se pun probleme complexe de rezolvаt.34
Vаloаreа cа obstаcol а unui curs de аpă, chiаr neînsemnаt, poаte creşte foаrte mult prin
аmenаjări hidroenergetice (sаlbа de hidrocentrаle şi lаcuri de аcumulаre), fаpt ce determină
modificări serioаse în procedeele şi metodele de forțаre. În raionul Cantemir râul Prut interzice
inaintarea inamicului din direcția vest. Respectiv ramân numai 3 direcții posibile: nord, sud, est.
Armatele moderne au dezvoltat diferite metode şi tehnici pentru a atinge şi menţine o
pregătire operaţională pentru războiul pe întinderi mari.
Lupta armată în regiunea de podiș a fost studiată foarte bine încă de către strămoșii
noștri care știau foarte bine cum să folosească toate posibilitățile pe care le oferă aceasta pentru a
indeplini misiunile de luptă cu succes, dar totuși și în prezent se pune accentul pe antrenarea
trupelor pentru lupta armată în astfel de regiuni.
Regiunile de podiș împiedică considerabil luptele de mare amploare întrucât regiunea
dată nu permite desfășurarea pe fronturi întinse și adâncimi mari. De aceste favoruri se folosesc
atât trupele de infanterie cât și subunitățile de artilerie care dispun de ocuparea și părăsirea
pozițiilor de tragere într-un timp foarte scurt asigurând îndeplinirea misiunilor cu succes
favorizate de posibilitatea eхecutării manevrei.
1.3 Particularitațile desfășurării acțiunilor de luptă în raionul Cantemir

Chiar de la început suntem tentaţi să credem că raionul Cantemir favorizează operaţia
de apărare, acest lucru este vizibil din pofida faptului că relieful fiind vast, care oferă numeroase
obstacole naturale pentru organizarea adăposturilor pentru trupele proprii, anume asta și oferă
numeroase oportunități de cucerire a inamicului dar și multe piedici pentru organizarea ofensivei
de către inamic.
Datorită sistemul de comunicații și a rețelelor de drumuri bine dezvoltate care este
întâlnită în regiunea dată, forțele proprii dispun de posibilitatea de a reacționa fără întârziere în
cazul unui eventual plan de operații a inamicului pe teritoriul RM. O particularitate importantă
de ducere a luptei de apărare în raionul Cantemir ne-o oferă însăși numarul mare de populație
calificată care este gata să acționeze în regiunea dată. Datorită nivelului de educație de care
dispune populația din zonă forțele noastre dispun de o pregătire satisfăcătoare caracteristică
acțiunilor de apărare.
34
POȘTARENCU Dinu, Organizarea administrativ-territorială a Basarabiei în perioada țaristă, în ,, localitățile
Republicii Moldova”, Chișinău, vol. 10, 2012, p.40.
27
O particularitate deosebit de importantă pentru ducerea luptei de apărare și împiedicarea
desfășurarea luptei de ofensivă din partea inamicului în regiunea dată este prezența totalitatea
bazinelor acvatice și a râurilor care împiedică înaintarea inamicului pe suprafețe întinse și timp
restrâns. Anume râurile din regiune împiedică în mod direct desfășurarea inamicului pe fronturi
mari. Râurile date servesc ca adevărate obstacole sau mai bine zis aliniamente pe care inamicul
poate fi oprit și nimicit fără a dispune de posibilitatea de ași reface capacitatea de luptă a forțelor
care înaintează.
Sunt careva râuri care nu permit nici într-un mod oarecare forțarea lor din simplu motiv
că stratul de la fundul apei este de netraversat iar malurile sunt abrupte. O unică modalitate care
ar permite trecerea acestor râuri este anotimpul iarna.
Anume pe timp de iarnă cind temperaturilor joase la suprafața apei se formează un strat
de gheață rezistent care favorizează trecerea unui curs de apă fară careva probleme sau
incomodități care ar putea crea probleme la înaintare pentru grupările de forțe ale inamicului.
În raionul Cantemir sunt prezente mai multe localități care crează un rând de
particularitați ducerii luptei.
Localităţile şi zonele/platformele industriale se integrează organic în structura apărării
brigăzii, având o mare influenţă asupra desfăşurării operaţiei. De aceea, localităţile, obiectivele şi
formele de teren favorabile din sectoarele adiacente acestora, se pregătesc pentru apărare.
Dispozitivul de apărare adoptat pentru apărarea unei localităţi trebuie să asigure:
valorificarea avantajelor oferite de localitate; executarea eficace a focului cu toate categoriile de
armament; manevra de foc, de forţe şi de mijloace; hărţuirea continuă a inamicului; protecţia
forţelor şi a populaţiei împotriva loviturilor executate de inamic cu artileria şi aviaţia; ducerea
apărării de lungă durată în încercuire. Acesta cuprinde aceleaşi elemente ca în teren obişnuit, cu
deosebirea că se constituie un număr mai mare de elemente de sprijin de toate categoriile, de
regulă, din forţe cu valori mai mici, precum şi detaşamente de salvare-evacuare.
Forţele de sprijin nemijlocit al efortului principal. În funcţie de situaţie se dispun în
afara localităţii sau în interiorul ei şi se folosesc pentru executarea contraatacurilor, trecerea la
apărare pe anumite direcţii, distrugerea forţelor aeropurtate, forţelor aeromobile, grupurilor de
cercetare-diversiune şi elementelor teroriste. În interiorul localităţii, de regulă, forţa de sprijin
nemijlocit al efortului principal se dispune dispersat în parcuri, pieţe, intersecţii de străzi, axate
pe direcţiile de acţiune.
Pentru manevra de forțe și mijloace se amenajează căile de acces în interiorul
cvartalelor, se folosesc pe scară largă lucrările subterane, care sunt întreținute și menținute
permanent în stare de practicabilitate.
De regulă, în localitate operația de apărarea se desfășoară pentru menținerea fâșiei de
28
apărare, a punctelor de sprijin, cvartalelor, clădirilor şi fiecărui etaj. Inamicul care încearcă să
pătrundă în clădiri folosind grupuri sau detașamente de asalt se distruge/neutralizează cu focul
armamentului individual, al aruncătoarelor de grenade incendiare, folosind munițiile de geniu,
grenadele de mână şi prin lupta corp la corp.
Formațiunile de pompieri, de protecție civilă și detașamentele de salvare - evacuare
acționează pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.
In zonele temperate de pe glob, cele patru anotimpuri pun fiecare probleme deosebite
desfășurării acțiunilor de lupta. Umiditatea si îndeosebi regimul precipitațiilor influențează
asupra accesibilității terenului, asupra vizibilității, folosirii diferitelor categorii de tehnica.
Pentru primăvară și toamnă – sunt caracteristice drumurile înfundate, inundațiile și
viiturile. În astfel de condiții stratul de la suprafața solului este lipicios. Deplasarea este
îngreunată nu numai în afara drumurilor, dar și pe acestea.
Pentru iarnă – sunt specifice înghețuri ale solului, formarea gheții pe suprafețele râurilor
și lacurilor, precum și prezența straturilor de zăpadă. În condițiile în care stratul de zăpadă atinge
30 – 40 cm, deplasarea tehnicii militare cu roți în afara drumurilor devine practice imposibilă. 35
De asemenea, o mare influență asupra desfășurării acțiunilor militare pe timp de iarnă o
are ziua scurtă și noaptea lungă.În medie longevitatea zilei pe timp de iarnă reprezintă 7 – 9 ore,
noaptea – 15 – 17 ore. Deci, în astfel de caz, pe timpul iernii trupele vor desfășura acțiuni
militare în mare parte pe timpul nopții, ceea ce duce la greutăți în plus. 36
Principalii factori pe timpul desfășurării acțiunilor militare
La desfășurarea acțiunilor militare în astfel de condiții se referă:
- temperaturile scăzute;
- vifornițele;
- zilele scurte și nopțile lungi;
- înghețurile solurilor;
- straturile de gheață formate pe ape și mlaștini;
- acoperirile cu zăpadă.
Temperaturile scăzute au o influență negativă asupra lucrului tehnicii militare. În
condiții de ger mare, metalul devine fragil, elasticitatea plasticului şi lucrărilor din cauciuc scade.
Acești factori impun o îngrijire și păstrare mai specifică a tehnicii.
La temperaturi scăzute se îngreunează alimentarea cu ulei a aparatelor, se îngreunează
35
Militară.nr.2 (16) / 2016, p.145.
36
29
pornirea motoarelor, scade încrederea lucrului mecanismelor hidraulice și cu ulei.
Toate acestea impun un șir de acțiuni pentru siguranța efectivului și asigurarea
neîntreruptă a tehnicii militare și echipamentului în condiții grele de iarnă.
Efectivul este în stare să se deplaseze cu o viteză normală pe zăpadă, pe o adâncime nu
mai mare de 20 – 25cm. În cazul în care grosimea zăpezii depășește 30cm, viteza de deplasare în
coloană scade cu până la 2 – 3 km. MLI, (TAB) – rile fără greutate se deplasează pe zăpada care
nu depășește grosimea de 30cm. 37
Stratul de zăpadă cu adâncimea mai mare de 50cm este favorabil pentru construirea
trecerilor de înştiinţare prin acoperirea cu zăpadă deasupra.38
Bolovanii din zăpadă sunt folosiți pentru amenajarea pozițiilor de tragere, locașurilor
individuale și pentru tehnica militară, ascunzișuri, precum și pereților de mascare.
Stratul de zăpadă deseori acoperă multe din reperele din teren care sunt vizibile pe timp
de vară și care sunt prezente pe hărțile topografice. Zăpada, mutându-se după acțiunile vântului,
acoperă terenul neuniform și de aici se formează obstacole deschise în drumul deplasării
trupelor. Așa deci, stratul de zăpadă acoperă și o mare parte din drumuri, râuri şi lacuri nu prea
mari, mlaștinile și vegetația mică. Aceasta îngreunează orientarea, indicarea reperelor şi
deplasarea trupelor. Corespunderea cu hărțile topografice brusc se micșorează. 39
Conducerea tehnicii militare în condiții de iarnă impune anumite greutăți, cum ar fi:
- se mărește pericolul deplasării pe stratul de zăpadă mare;
- se micșorează lipirea șenilelor cu solul;
- se mărește probabilitatea alunecării tehnicii la cotituri şi alunecarea la frânare;
- se îngreunează repartizarea caracterului pericolului;
- se micșorează observarea pe zăpadă şi viscol;
- pe timp senin obosește vederea.
Mișcarea tehnicii militare pe drumurile înzăpezite sunt necesare de efectuat lent, în
viteza cea mai mică. Se recomandă de deplasat exact în direcția drumului, fără întoarceri bruște,
opriri, precum și schimbarea turațiilor motorului bruște. În cazul în care mașina începe a patina,
se recomandă să se dea înapoi și să se repete mișcarea înainte.
37
Col. Vitalie STOIAN, Col Iurie GÎRNEȚ, Manual de luptă a companiei de infanterie,Centrul Edițional, Chișinău,
2010, p.69.
38
Militară.nr.2 (16) / 2016, p.96.
39
Ibidem, p.99.
30
Deplasarea subunităților pe gheața râurilor și lacurilor, se recomandă după cercetarea
amănunțită a durității gheții, locurilor de intrare de pe mal pe gheață, precum și ieșirea în partea
cealaltă a malului.
La deplasarea pe gheață a mașinilor în coloană se recomandă de respectat distanța
corespunzătoare. Pe gheață remorcile și armamentul remorcat se tractează cu cablu de remorcare
lung. Nu se recomandă frânarea bruscă și întoarcerile în alte direcții, deplasarea se efectuează lin
în treptele de deplasare mici. Efectivul se deplasează la o distanță de 5 – 10m, față de tehnică.40
Aprecierea incorectă a condițiilor climaterice de iarnă poate duce la urmări grave. La
luarea hotărârii comandatul, trebuie să ia în vedere următoarele:
- longevitatea zilei și a nopții;
- grosimea stratului de zăpadă;
- înghețurile mari;
- vifornițele;
- ceața;
- alunecarea tehnicii şi efectivului.
În prezent, ca şi în trecut, desfăşurarea acţiunilor militare este de neconceput fără luarea în
consideraţie a mediului geografic, care are o influenţă tot mai mare asupra operaţiilor militare,
dar şi a celor de stabilitate şi de sprijin. În războiul viitorului, statele cu armate mai puţin
tehnologizate vor încerca să-şi recompenseze potenţialul de luptă, folosind raţional posibilităţile
mediului geografic din zonă. Făcând parte din această categorie de state, Republica Moldova va
trebui pe viitor să studieze mai detaliat spaţiul geografic naţional în scopul folosirii lui cât mai
eficiente în războiul viitorului.
40
Col. Vitalie STOIAN, Col. Iurie GÎRNEȚ, Manual de luptă a companiei de infanterie,Centrul Edițional, Chișinău,
2010, p.88.
31
Capitolul 2
Studiu privind acțiunile de luptă a bateriei de artilerie în lupta de apărare în
raionul Cantemir
2.1 Posibilităţilе dе luрtă, misiunilе, disрozitivul dе luрtă şi mаnеvrа a bаtеriеi dе
аrtilеriе саl.152mm D-20
Bateria în apărare acţionează, de regulă, în componenţa divizionului. Ea poate fi numită
în sprijinul subunităţii de arme întrunite, iar la ieşirea din luptă şi retragere – inclusă în
componenţa subunităţilor de acoperire sau siguranţa marşului. 41
Posibilităţi de foc ale bateriei D-20 152mm (Anexa nr.1) – volumul misiunilor de foc,
pe care bateria le poate îndeplini într-un timp determinat cu un consum de muniţii stabilit
(planificat, avut la dispoziţie). Posibilităţile de foc depind de timpul de care trebuie să fie
îndeplinită misiunea primită, de regimul de foc şi numărul de piese. Cunoscând aceste valori, nu
este greu de determinat posibilităţile bateriei.
Când acţionează independent din poziţia de tragere acoperită bateria poate:
- lovi 1-2 obiective izolate;
- executa foc de baraj fix şi mobil pe un front cu o dezvoltare frontală de până la
50m la piesă.42
Este important de accentuat posibilitatea executării focului în acelaşi timp a bateriei pe
plutoane asupra două obiective, la aceasta cu un pluton poate comanda comandantul bateriei, iar
cu celălalt – comandantul plutonului de comandă.
În apărare posibilităţile de foc se calculează după misiunile luptei de apărare şi felurile
de foc caracteristice acestora, în primul rând foc concentrat şi de baraj. Focul artileriei este o
parte componentă a întregului sistem de foc şi se pregăteşte din timp, începând cu căile de acces
îndepărtate şi se termină în dispozitivul său. Sectoarele de foc (obiectivele) se indică, reieşind
din studiul caracterului terenului şi acţiunile probabile ale inamicului. Aceste obiective se
precizează pe măsura primirii datelor cercetate despre inamic.
La calcularea posibilităţilor de foc ale subunităţilor de artilerie se folosesc normele
privind necesarul de piese şi muniţii pentru nimicirea diferitelor obiective. Aceste norme de
consum de muniţii şi posibilităţile de foc ale subunităţilor de artilerie sunt expuse în Regulile de
tragere şi de comandament a focului de artilerie.
Să calculăm posibilităţile de foc ale bateriei de artilerie pentru darea focului de baraj fix
şi mobil şi executarea valului de foc. Divizionul are 6 piese. Conform regulilor de tragere şi de
comandament a focului la executarea felurilor de foc indicate este necesar de a se conduce după
41
D.SOFRONOVIC; V.GHERMAN, Acțiunule baterie de artilerie în luptă, Chișinău 2005, p.5.
42
Idem.
32
următoarele norme: în cazul executării focului de baraj fix şi mobil piesa poate executa focul pe
un front de 50 m. Prin urmare, divizionul de artilerie poate pune un foc de baraj fix şi mobil pe
un front de 300 m. 43
Cerinţa de bază este una – marcarea sectoarelor de foc se poate efectua după obiectele
din teren, dar tragerea de efectuat numai atunci, când se adevereşte prezenţa inamicului în
locurile presupuse.44
În apărare bateria nimiceşte şi neutralizează sistemele de armament de înaltă precizie ale

inamicului, bateriile de artilerie şi de aruncătoare ale acestuia, tancurile şi alte maşini blindate,
forţa vie, mijloacele antitanc şi alte mijloace de foc, mijloacele de apărare antiaeriană, punctele
de conducere şi mijloacele radioelectronice; sprijină subunităţile ce apără fîşia de asigurare,
poziţia înaintată şi poziţia siguranţei de luptă; acoperă cu foc intervalele dintre raioanele de
apărare şi punctele de sprijin, flancurile subunităţilor care se apără, barajele genistice şi
obstacolele, loveşte desanturile debarcate, efectuează minarea la distanţă a terenului.
La apărarea pe timp de noapte bateria iluminează terenul şi obiectivele, nimiceşte şi
orbeşte mijloacele de iluminare şi aparatele de vedere pe timp de noapte ale inamicului, în timpul
contraatacurilor pune repere (aliniamente) luminoase.
Misiunile de lovire cu foc a inamicului în timpul apărării bateria le execută la
efectuarea interzicerii artileristice a înaintării şi desfăşurării trupelor inamicului, respingerii
artileristice a atacului inamicului sprijinului de artilerie a trupelor ce se apăra în adîncime şi
lovirii inamicului la executarea contraatacurilor. Divizionul (bateria) poate fi angajat în
participarea la loviturile prin foc masate de răspuns (de răspuns-întîlnire) şi la ulterioarele
lovituri şi în contrapregătirea de artilerie. 45
Focul artileriei în apărare se planifică pe misiuni:
- la contrapregătirea de artilerie;
- la executarea interzicerii de artilerie a înaintării şi desfăşurării trupelor inamicului;
- la respingerea de artilerie a atacului inamicului;
- la sprijinul de artilerie a trupelor ce se apără în adâncime;
- la lovirea inamicului la executarea contraatacului:
- la pregătirea de artilerie a contraatacului;
- la sprijinul de artilerie a contraatacului.
43
Instrucția tactică la artilerie, Chișinău, centru edițional 2001, p.15.
44
D.SOFRONOVICI; V.GHERMAN, Acțiunule baterie de artilerie în luptă; Chișinău 2005, p.6.
45
V. ŞCHIOPU, Regulamentul de luptă al artileriei, Chșinău 2004, p.26.
33
Bateria, în funcţie de natura şi caracterul obiectivelor, cerinţele situaţiei tactice,
cantitatea de muniţie şi timpul la dispoziţie, poate executa focul prin următoarele feluri:
- foc asupra obiectivelor izolate;
- foc de baraj fix simplu;
- poate participa în cadrul divizionului la executarea focului concentrat, focului de
baraj mobil simplu şi barajului (valului) de foc.
O importanţă deosebită în apărare i se acordă asigurării de luptă, care constă în
organizarea şi realizarea măsurilor luate pentru excluderea atacurilor prin surprindere din partea
inamicului, reducerea eficacităţii loviturilor cu focul acestuia asupra subunităţilor bateriei,
crearea condiţiilor favorabile acestora pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor primite şi
pentru pregătirea la timp a focului precis. 46
Felurile asigurării de luptă a subunităţilor de artilerie sunt:
- cercetarea de artilerie;
- siguranţa nemijlocită şi autoapărarea;
- protecţia împotriva armelor de nimicire în masă;
- mascarea;
- asigurarea genistică;
- asigurarea chimică;
- asigurarea topogeodezică;
- asigurarea hidrometeorologică (meteorologică);
- pregătirea balistica.
Toate felurile de asigurări în baterie se realizează cu forţele bateriei, de asemenea cu
forţele şi mijloacele şefilor superiori.
Pentru conducerea focului bateriei pe timpul luptei în baterie se organizează legătura:
- cu comandantul de divizion;
- cu plutoanele de tragere;
- cu punctul de observare lateral (înaintat);
- cu comandantul subunităţii de arme întrunite, la care bateria este dată ca întărire sau
numită în sprijin;
- cu subunitatea care asigură tragerea bateriei.
Pentru organizarea la timp şi menţinerea legăturii neîntrerupte răspunde comandantul
plutonului de comandă. 47
46
D.SOFRONOVICI; V.GHERMAN, Acțiunule baterie de artilerie în luptă, Chișinău 2005, p.8.
47
Idem.
34
Bateria de artilerie D-20 152mm, pentru îndeplinirea misiunilor de luptă necesită
dispunerea subunităților sale într-un dispozitiv de luptă ce ar permite coordonarea lejeră a
activităților, precum și îndeplinirea misiunilor puse. Prin urmare pentru executarea misiunilor de
luptă (misiunilor de lovire cu foc și de cercetarea adversarului) subunităţile de artilerie se
desfăşoară în dispozitiv de luptă, care este o parte componentă a dispozitivului de luptă al unităţii
(subunităţii) de arme întrunite.
Dispozitivul de luptă al bаteriei de аrtilerie include mijloаcele de foc, desfăşurаte pe
poziţie şi locul punctului de comаndă şi observаre.
Dispozitivul de luptă trebuie să asigure cea mai eficientă şi sigură îndeplinire a
misiunilor puse, întrebuinţarea completă a posibilităţilor subunităţilor, menţinerea cooperării
neântrerupte cu subunităţile de arme întrunite şi conducerea stabilă cu subunităţile, posibilitatea
efectuării la timp a manevrei pe timpul luptei, precum şi vulnerabilitatea minimă a subunităţilor
de loviturile tuturor tipurilor de armament.48
Pentru a realiza cerinţele indicate este necesar de a desfăşura subunităţile de artilerie pe
direcţiile periculoase expuse atacului cu tancuri, pe sectorul (pe un front) de acţiuni al unităţii
(subunităţii) sprijinite şi la o aşa depărtare de la limita dinainte a inamicului, care ar asigura cea
mai mare adâncime de lovire cu foc şi executarea misiunilor cu un consum minim de muniţii. În
afară de aceasta, dispozitivul de luptă trebuie să excludă nimicirea subunităţilor de artilerie cu
focul, mijloacelor de luptă ale inamicului.
Dispozitivul de luptă al bateriei se compune din: 49
- dispozitivele de luptă ale plutoanelor de tragere;
- punctul de comandă şi observare;
- în caz de necesitate şi din punctul de observare (înaintat sau lateral).
Dispozitivul de luptă al bateriilor de artilerie trebuie să asigure: 50
- executarea rapidă şi sigură a misiunilor primite;
- cooperarea neântreruptă cu subunităţile pe care le sprijină (cărora le-au fost date ca
întărire);
- posibilitatea de a executa repede manevra în timpul luptei;
- folosirea judicioasă a proprietăţilor de mascare şi de protecţie ale terenului şi
dispunerea în ascuns a personalului, armamentului şi tehnicii de luptă;
- organizarea siguranţei nemijlocite şi apărării apropiate a elementelor dispozitivului
de luptă.
48
PAVELIAN Tudor, Tactica artileriei, Chișinău, Editura Iulian, 2002, p.10.
49
Ibidem, p.14-16.
50
DICUSARĂ Dumitru, Manual de lupă al divizionului de artilerie, Centrul Editorial Sibiu, 2003, p.43.
35
Poziția de tragere a bateriei include: 51
- amplasamentele pentru piese (aruncătoare) și muniții;
- adăposturi pentru efectiv;
- locașuri pentru apărarea proprie;
- amplasamente pentru autotractoare și autovehicule cu muniție;
- posturi de observare.
Dimensiunile poziției de tragere a bateriei de artilerie D-20: 52
- pe front -100-200 m;
- în adâncime – 100 m.
Poziţia de tragere este o porţiune de teren ocupată sau pregătită pentru ocupare de către
plutoanele de tragere ale bateriei (de către un pluton, o piesă) pentru executarea focului. Poziţia
de tragere a bateriei include locuri pentru piese şi muniţii, pentru maşina (punctul de conducere)
comandantului bateriei de tragere, pentru adăposturile personalului, pentru şanţuri de autoapărare
şi postul de observare, pentru tractoare şi maşinile cu muniţii, iar poziţia de tragere a bateriei de
artilerie reactivă, pe lîngă aceasta, include locuri pentru punctul de încărcare şi postul
meteorologic. Poziţiile de tragere pot fi acoperite sau neacoperite. 53
Poziţiile de tragere pot fi: 54
- acoperite;
- neacoperite.
Acoperite se numeşte poziţia de tragere în care piesele în timpul executării focului sunt
ascunse de către observarea terestră a inamicului. Aceasta trebuie să permită executarea tragerii
cu modificări de derivă mari de la direcţia de bază, precum şi tragerea prin ochire directă în cazul
apărării proprii.
Neacoperită se numeşte poziţia de tragere în care piesele nu sunt ascunse de observarea
terestră a inamicului său, fiind ascunse şi mascate, se descoperă în timpul tragerii
Bateriei în ofensivă i se indică: 55
- poziţii de tragere de bază;
- poziții de tragere rezervă ;
- poziții de tragere vremelnice.
51
GROSU Vasile, Tactica artileriei, Centrul Editorial al MA, Chișinău 2002, p. 13.
52
Ibidem, p.19.
53
V. ŞCHIOPU, Regulamentul de luptă al artileriei, Chșinău 2004, p.6.
54
GROSU Valise, Op. cit., p.13-14.
55
IURCO Аrcаdii, Bаzele luptei moderne de аrme întrunite, Editura Literară, București, 2003, p.4.
36
Poziţia de tragere este porţiunea de teren ocupată sau pregătită pentru ocupare de către
plutoanele de tragere ale baterie (de către un pluton, piesă) pentru executarea focului.
Bateriei în ofensivă i se indică: 56
- poziţii de tragere de bază;
- poziții de tragere rezervă ;
- poziții de tragere vremelnice.
Poziţia de tragere de bază este destinată pentru executarea misiunilor de foc principale.
Poziţia de tragere vremelnică este destinată pentru executarea unor misiuni de foc
separate (sprijinul subunităţilor de arme întrunite, care acţionează în fâşia de asigurare sau apără
poziţia înaintată, pentru executarea focului asupra obiectivelor îndepărtate, pentru executarea
misiunii de către subunitatea nomadă).
Poziţia de tragere de rezervă este destinată pentru a efectua manevra cu bateria în cazul
părăsirii intenţionate sau forţate a poziţiei de tragere de bază.
În scopul inducerii inamicului în eroare referitor la numărul şi locurile de dispunere ale
poziţiilor de tragere reale se amenajează poziţii de tragere false. Acestea trebuie să fie adaptate
pentru tragerea cu subunităţile nomade şi după indiciile de demascare să nu se deosebească de
poziţiile de tragere de bază.
Poziţiile de tragere a bateriilor de artilerie se aleg cu precădere pe direcţiile expuse
atacului cu tancuri, deoarece în caz de pătrundere a tancurilor inamicului în adâncimea apărării,
bateria să le poată nimici cu foc prin ochire directă. Căile de acces spre poziţiile de tragere se
protejează cu mine.
Alegerea corectă a poziţiei de tragere contribuie la îndeplinirea cu succes a misiunii
primite şi asigură viabilitatea acesteia. Poziţia de tragere se alege de fiecare dată în corespundere
cu situaţia corectă, este inaccesibilă alegerea şablon.
Poziţia de tragere se consideră acoperită, dacă adâncimea acoperirii în dependenţă de
calibrul sistemului constituie 6-20 m. În cazul tragerii fără substanţă antiflacără pe timp de
noapte adâncimea acoperirii trebuie să se mărească de 1,5-2 ori. 57
Poziţia de tragere acoperită se alege astfel încât subunitațile de artilerie să fie în stare de
a executa misiunile de foc primite, adică să ofere posibilitatea de a executa focul pe limita
dinaintea inamicului și în adâncimea apărării asupra obectivelor dispuse.
Deasemenea poziția de tragere acoperită trebuie să asigure deschiderea focului prin
ochire directă asupra tancurilor și a altor mașini blindate. Pentru lupta împotriva obiectivelor
56
IURCO Аrcаdii, Bаzele luptei moderne de аrme întrunite, Editura Literară, București, 2003, p.4.
57
GROSU Vasile, Tactica artileriei, Centrul Editorial al MA, Chișinău, 2002, p.7.
37
blindate în cazul apărării proprii a poziţiei de tragere îndepărtarea crestei acoperirii trebuie să fie
în limitele 600-1000 m.58
Pentru executarea observarii terenului, conducerea subunităților etc., este nevoie de
amplasarea unui punct de comandament.
Punctul de comandament este un raion (un sector de teren) cu forţele şi mijloacele de
transmisiuni dislocate pe acesta, care realizează şi asigură conducerea subunităţilor la pregătirea
şi în decursul acţiunilor de luptă.
Punctul de comandament al comandantului de baterie se numeşte punct de comandă şi
observare, deoarece asigură nu numai conducerea subunitaților, dar şi de a observa câmpul de
luptă şi a executa cercetarea inamicului. 59
Alegerea, locului, punctului de comandă și observare,comandantul divizionului indică
comandantului de baterie un punct de unde este posibil conducerea focului şi manevrelor
subunităţilor, executarea cercetării inamicului, observarea terenului, acţiunilor subunităţilor de
arme întrunite şi menţinerea cooperării cu acestea. Deasemenea, acest loc se alege în aşa mod ca
comandantul de baterie să se afle împreună sau alături de punctul de comandă şi observare al
comandantului subunităţii de arme întrunite, la care bateria este afectată sau o sprijină, precum şi
să se asigure executarea cercetării şi observării inamicului pe tot frontul şi la adâncimea
misiunilor subunităţii de arme întrunite.
În cadrul bateriei de artilerie se ocupă un punct de comandă şi observare, iar în caz de
necesitate şi puncte de observare lateral şi înaintat.
În momentul în care de la punctul de comandă și observare nu este posibilă executarea
cercetării inamicului pe întreg frontul de acțiune al subunitaților de arme întrunite,atunci de la
punctul de comandă și observare se poate trimite un punct de observare lateral.
Alegerea punctului de observare înaintat se face în condițiile în care într-o situație se
exclude executarea cercetării, observarea terenului nemijlocit înaintea frontului subunităţlor de
arme întrunite înaintate şi deservirea tragerii asupra obiectivelor, care nu sunt observate de la
punctul de comandă şi observare. Mijloacele disponibile la punctul de comandă și observare al
bateriei, îi permite să execute desfașurarea doar a unui punct de observare. Pentru asigurarea
executării neântrerupte a cercetării inamicului şi conducerea focului,suplimentar se poate instala
un punct de comandă şi observare de rezervă.
Locul acestuia comandantul de baterie îl alege în adâncimea apărării şi în apropierea
aliniamentelor preconizate de contraatac ale subunităţilor de arme întrunite.
58
GROSU Vasile, Tactica artileriei, Centrul Editorial al MA, Chișinău, 2002, p.7.
59
DICUSARĂ Dumitru, Manual de lupă al divizionului de artilerie, Centrul Editorial, Sibiu, 2003, p.36.
38
În punctul de comandă și observare se dispune comandantul de baterie cu personalul
necesar executării legăturilor şi conducerii focului. Pentru executarea tragerilor și cercetării
terenului, pe lângă punctul de comandă si observare, se mai ocupă și un punct de comandă (PO).
Punctul de comandă și observare poate fi: de bază,de rezervă, lateral sau fals.
Punctul de comandă şi observare al bateriei se alege de către comandantul bateriei sau la
indicaţiile acestuia de către comandantul plutonului de comandă. 60
Posibilităţile de mаnevrаre аle subunităţilor de аrtilerie se exprimă prin pаrаmetrii
аcestorа cаre cаrаcterizeаză grаdul lor de mobilitаte şi cаpаcitаteа de а reаlizа rаpid înаintаreа,
instаlаreа în dispozitiv de luptă, deplаsаrea în decursul luptei, precum şi posibilitаteа de а
efectuа mаnevrа de foc.
Întrebuinţаreа cu iscusinţă а posibilităţilor subunităţilor de аrtilerie permite executаreа
lа timp şi mаi eficientă а misiunilor primite.
Mаnevrа de subunităţi se efectueаză cu scopul de а ocupа o poziţie mаi fаvorаbilă
pentru nimicireа eficientă а inаmicului, precum şi pentru а scoаte subunităţile proprii de sub
loviturile аcestuiа.
Mаnevrа subunităţilor de аrtilerie poаte include: înаintаreа, instаlаreа şi deplаsаreа în
decursul luptei.
Înаintаreа şi instаlаreа subunităţilor de аrtilerie în dispozitiv de luptă se efectueаză
odаtă cu primireа misiunii de luptă pînă lа stаreа gаtа de executаre а focului.
Deplаsаreа subunităţilor de аrtilerie în decursul luptei se efectueаză ţinînd seаmа de
necesitаteа menţinerii conducerii stаbile а subunităţilor şi cooperării neîntrerupte cu subunităţile
de tаncuri şi infаnterie moto şi аsigurării sprijinului neîntrerupt de foc.
Аstfel, mаnevrа bаteriei de аrtilerie în decursul luptei include: părăsireа rаioаnelor
ocupаte аle poziţiilor de trаgere şi аliniаmentelor (rаioаnelor) punctelor de comаndă şi observаre,
deplаsаreа în rаioаnele noi, pe poziţii sаu аliniаmente şi instаlаreа în dispozitiv de luptă pentru
executаreа misiunilor de foc primite.
Mаnevrа de foc constă în concentrаreа lа timp а focului subunităţilor de аrtilerie pe un
singur obiectiv sаu pe un grup de obiective importаnte, precum şi în trаnsportul de foc de lа un
obiectiv lа аltul şi repаrtizаreа focului pe cîtevа obiective. Principаlul indice cаre cаrаcterizeаză
posibilităţile mаnevrei de foc este timpul consumаt de lа dаreа comenzii pînă lа spаrgereа
proiectilului lа obiectiv. Manevra beteriei de artilerie în apărare este prevăzută în (Anexa nr.2).
60
GROSU Vasile, Regulile de tragere și de conducere a focului de artilerie, Centru editorial al MA, Chișinău, 1996,
p.49.
39
În аcest cаz timpul de deschidere а focului аsuprа obiectivului neplаnificаt se compune
din timpul pentru trаnsmitereа comenzii, determinаreа elementelor de trаgere şi executаreа
loviturii, iаr în cаzul deschiderii focului аsuprа obiectivului plаnificаt din аcest timp se exclude
timpul pentru determinаreа elementelor de trаgere. Timpul prevăzut de normă pentru executаreа
mаnevrei de foc cu divizionul (bаteriа) de аrtilerie este indicаt în Cursul de pregătire lа аrtilerie.
2.2 Particularitățile privind pregătirea și ocuparea poziției de tragere

2.2.1 Activitatea gupului de recunoastere.
Executarea continuă şi rapidă a recunoaşterilor este esenţială pentru executarea oportună
şi precisă a sprijinului prin foc.61
Cele trei metode de executare a recunoaşterilor sunt: cu ajutorul hărţii, terestră şi
aeriană. Cea mai bună metodă de recunoaştere este aceea care le combină pe toate trei, dar în
mod normal comandantul de pluton poate executa în primul rând o recunoaştere prin studiul
hărţii, urmată apoi de o recunoaştere terestră.
Recunoaşterile executate cu ajutorul hărţii. Orice recunoaştere începe cu studierea hărţii. Cu
ajutorul hărţii pot fi alese poziţiile şi itinerarele probabile către noua poziţie. Această metodă este
foarte rapidă şi permite eliminarea itinerarelor necorespunzătoare. De asemenea, pe hartă pot fi
identificate locurile cele mai probabile pentru o ambuscadă. Comandantul de pluton poate, de
asemenea, să pregătească ordinul preliminar de marş pentru piese. Regula pe care o aplică aici este
aceea referitoare la faptul că piesa care va ocupa poziţia de tragere cea mai îndepărtată va fi prima în
coloana de marş.
Recunoaşterile cu ajutorul hărţii prezintă două dezavantaje majore:
a. terenul şi alte elemente caracteristice se poate să se fi schimbat. De exemplu, un pod
reprezentat pe hartă poate nu mai există. Capacitatea de susţinere a podului nu este reprezentată
pe hărţi, iar podurile trebuie inspectate fizic;
b. starea itinerarului şi a terenului din poziţia de tragere nu poate fi determinată cu
ajutorul hărţii. De exemplu, nu se poate determina rezistenţa solului la greutatea unui obuzier
calibru 152 mm tractat de un autoremorcher;
Dacă este posibil, se utilizează fotografiile aeriene pentru actualizarea hărţilor. De
regulă, fotografiile aeriene sunt mult mai recente, prezintă mai multe detalii şi arată o imagine
clară a stării curente a terenului.
Recunoaşterile terestre. Cea mai bună metodă de executare a recunoaşterilor este cea
terestră. Starea itinerarelor poate fi examinată fizic.
61
Manual de instrucție a artiliristului, Chișinău 2011, p.47.
40
Starea terenului este critică, în principal atunci când acesta a fost afectat de acţiunile
inamicului (atac NBC) şi/sau de starea vremii. Executarea terestră a recunoaşterilor este cea mai
înceată metodă.
Recunoaşterile aeriene. Informaţiile obţinute prin recunoaşterile aeriene pot fi utilizate
pentru alegerea itinerarelor şi a raioanelor ce urmează a fi ocupate, dacă timpul şi resursele la
dispoziţie permit executarea recunoaşterilor aeriene. Deşi aceasta este o metodă rapidă, este
posibil ca adevărata stare a suprafeţei solului să nu se poată distinge cu claritate. De regulă,
această metodă nu este la dispoziţia comandantului de pluton.62
Compunerea grupului de recunoaştere de la baterie este de regulă următoarea:
Comandantul piesei de bază; unul-doi servanţi, instruiţi meseriei de mine şi exploziv de minare;
un servant, instruit pentru lucrul cu aparatele cercetării de radiaţie şi chimică; radio-telefonist cu
staţia radio; grupa de auto-legare sau maşina comandantului bateriei de tragere şi comandantul
grupei de tracţiune.
Activitatea de legare topogeodezică revine comandantului grupului de recunoaştere.
Comandantul plutonului alege poziţiile de tragere pentru piese, stabileşte pe unde trece în teren
gismentul direcţiei de bază şi desfăşoară apoi în detaliu activităţile de recunoaştere, alegere şi
ocupare a poziţiei de tragere.
Echiparea grupei de cercetare, trimisă de la baterie include: goniometru-busolă PAB-
2A, mira, sfoară de măsurare, mijloace pentru calculare (NIH, STM, AC-3 cu MPL-50 şi
altele), table de tragere, busolă, extras din catalogul de coordonate, ţăruşe pentru marcarea
locurilor pentru piese şi goniometru-busolă (vizorul maşinii), jaloane pentru jalonarea direcţiei
de bază, harta de lucru, fişe pentru legarea topogeodezică, staţia radio, aparate de cercetare de
radiaţie şi chimică (VPHR, DP-5V), detector de mine sau sondă, unelte de geniu.
La necesitate cu grupa de cercetare poate fi trimisă o echipă de servanţi în număr de 3-5
oameni cu mijloace de reglare a circulaţiei şi unele de geniu, cu detector de mine sau sondă.
Această comandă este obligată să înlăture deteriorările mici ale traseului, să cerceteze sectoarele
minate şi să execute culuare în ele, la fel să execute serviciu la regularea circulaţiei pe rută.
Constituirea grupului de recunoaştere. Atât în cazul ocupării poziţiei de tragere în grabă,
cât şi în cazul în care se dispune de timp suficient, trebuie folosite semnalele şi procedurile
stabilite, pentru alarmarea şi constituirea grupului de recunoaştere. Semnalele şi procedurile
trebuie incluse în măsurile cu caracter permanent ale subunităţii.
62
41
La darea acestora, vehiculele şi personalul cu asigurarea materială se adună pe locul de
constituire. Grupul de recunoaştere se constituie de regulă în etapa de pregătire a marşului. 63
După studierea hărţii, planificarea recunoaşterilor şi instruirea personalului necesar,
comandantul de pluton este gata să înceapă desfăşurarea recunoaşterilor terestre. Însoţit de
grupul de recunoaştere, comandantul de pluton execută recunoaşterea itinerarului. Scopul
principal al recunoaşterii constă în stabilirea accesibilităţii itinerarului pentru marşul subunităţii.
Recunoaşterea itinerarului constă în analiza itinerarelor de bază şi de rezervă, gradul de mascare,
dispunerea obstacolelor, locurile probabile pentru o ambuscadă, raioanele contaminate, nevoile
de marcare a itinerarului, durata şi distanţa de deplasare.
Odată ce aceste probleme au fost analizate, orice informaţie importantă trebuie transmisă
plutonului de tragere. Traficul radio trebuie monitorizat cu atenţie pentru ca informaţiile transmise să
nu compromită deplasarea subunităţii de artilerie.64
2.2.2 Alegerea poziției de tragere
Comandantul grupului de recunoaştere alege poziţia de tragere pentru pluton (piese).
Poziţia de tragere se alege ţinând cont de următoarele elemente: misiunea, comunicaţiile, creasta
acoperitoare, posibilităţile de apărare, practicabilitatea căilor de acces, starea vremii şi legarea
topogeodezică.
Misiunea. Aceasta este cea mai importantă consideraţie. Poziţia de tragere trebuie să
asigure executarea tragerilor în toată fâşia unităţii (subunităţii) sprijinite sau după caz numai pe
direcţia principală de interes a acesteia.
Comunicaţiile. Poziţia de tragere trebuie să asigure posibilitatea realizării legăturilor în
cadrul reţelelor (direcţiei) radio şi fir stabilite.
Adîncimea acoperirii. Aceasta trebuie să asigure protecţie împotriva observării
inamicului şi a armamentului cu tragere prin ochire directă a inamicului. Distanţa dintre poziţia
de tragere şi creasta acoperitoare nu trebuie să fie prea mică, pentru a putea permite executarea
tragerilor cu traiectoria întinsă şi curbă.
Posibilităţi de apărare. Poziţia de tragere trebuie să asigure atât posibilităţi de apărare
active cât şi pasive, astfel:
- în poziţia de tragere să se poată intra fără a fi observat de inamic;
- să asigure posibilităţi de mascare; gradul de protecţie a poziţiei de tragere se poate mări
prin săparea amplasamentelor pentru piesă (în funcţie de situaţie);
- să se evite căile de acces rapide ale inamicului;
63
64
Ibidem, p.51.
42
- să aibă mai mult de o intrare şi o ieşire.
Practicabilitatea căilor de acces. Terenul trebuie să fie suficient de tare pentru a permite
accesul tuturor autovehiculelor.
Starea vremii. Efectul pe care starea vremii îl poate avea asupra terenului trebuie luat în
considerare.
Executarea legării topogeodezice. Legarea topogeodezică trebuie realizată rapid,
folosind în primă fază procedee expeditive, urmând ca ulterior să fie îmbunătăţită precizia
acesteia folosind mijloace şi procedee mai precise.
Alegerea şi pregătirea din timp a poziţiilor de tragere pentru baterii este realizată, de
regulă, de către grupul de cercetare de artilerie al divizionului (al bateriei ce acţionează separat).
Comandantul bateriei de tragere şi comandanţii plutoanelor de tragere organizează
simultan lucrul de cercetare şi pregătire a poziţiilor de tragere pentru bateria sa în raionul stabilit.
în acest caz fiecare dintre ei: 65
- organizează cercetarea de radiaţie şi chimică a raionului poziţiei de tragere şi controlul
terenului privind existenţa barajelor de mine şi exploziv;
- determină unde pe teren trece direcţia de bază pentru tragere şi apreciază posibilitatea
amplasării tunurilor;
- alege locul pentru tunul de bază, îl marchează cu un ţăruş;
- instalarea de asupra ţăruşului vizorul maşinii comandantului bateriei de tragere (busola);
- determină înălţătoarele minime şi adâncimea acoperirii.
Terminând acest lucru, trage concluzia despre utilitatea raionului pentru poziţie de
tragere.
2.2.3 Activitatea în poziția de tragere.66
- orientează vizorul (busola) în direcţia de bază după gisment;
- determină pe teren unde trece direcţia de bază şi frontul bateriei;
- alege locurile pentru tunuri şi le marchează cu ţăruşi;
- determină valoarea intervalelor şi treptelor tunurilor în raport cu cel de bază;
- alege (instalează, amenajează) punctele de ochire de bază, de rezervă şi de noapte şi
determină după acestea derivele de bază pentru tunul de bază;
- determină coordonatele poziţiei de tragere şi jalonează direcţia principală de tragere
pentru tunul de bază;
- alege locurile pentru amplasarea autotractoarelor, maşinilor pentru muniţie şi trasează
65
GROSU.V, Instrucțiuni privind activitatea de luptă a subunităților de foc ale artileriei, p.8.
66
Ibidem, p.10-11.
43
căile de acces spre poziţia de tragere;
- alege din urma un punct la o depărtare de 30—40 m, iar la bateriile de artilerie
autopropulsată — în partea dreaptă (stângă) din urma frontului bateriei, ca din acesta să
se vadă locurile tuturor tunurilor, îl marchează cu un ţăruş, instalează de asupra
ţăruşului vizorul maşinii (busola) şi determină gismentul spre unul-două repere;
- marchează locul postului de observare şi determină măsurile privind organizarea
siguranţei nemijlocite şi apărării proprii;
- întocmeşte fişa legării topogeodezice.
Marcarea locurilor pieselor se execută la ordinul comandantului grupului de
recunoaştere, de către comandantul piesei respective sau un servant, cu fanion sau plăcuţă având
înscris numărul piesei.
Alegerea punctelor de ochire (de bază, de rezervă, de noapte) se va face ţinând cont de
cerinţele ce trebuie să le îndeplinească. Comandantul de pluton alege punctele de ochire pe care
le indică comandanţilor (servanţilor) de la fiecare piesă urmărind ca acestea să poată fi reperate
de către toate piesele. Dacă acest lucru nu este posibil, se aleg puncte de ochire pentru piesele
care nu pot repera punctele de ochire stabilite.
Punerea în staţie a goniometrului-busolă succesiv pe locul fiecărei piese, orientarea,
îndreptarea cu 30-00 pe direcţia de bază, determinarea derivelor pe punctele de ochire şi
determinarea unghiurilor acoperirii se execută astfel:
- se pune în staţie goniometrul-busolă deasupra fanionului (plăcuţei) la genuliera
aparatelor de ochire;
- se înregistrează deriva de orientare pe discul şi tamburul miimilor derivelor şi se vizează
locul goniometrului-busolă (care va fi marcat cu un jalon);
- se înregistrează 30-00 pe sectorul şi tamburul miimilor derivelor şi astfel goniometrul-
busolă va fi îndreptat cu 30-00 pe direcţia de bază;
- se determină derivele pe punctele de ochire (de bază, rezervă, noapte), se măsoară
unghiurile acoperirii şi se înscriu în Fişa tragerii comandantului de piesă;
- se jalonează direcţia de bază sau se stabileşte un reper pe această direcţie pentru
orientarea aproximativă a pieselor la ocuparea poziţiei de tragere;
- se întocmeşte Fişa tragerii comandantului de piesă.
Alegerea locului de dispunere a mijloacelor de tracţiune se face la propunerea şefului
mijlocului de tracţiune, situat lîngă piese pînă la 50 m înapoi şi pe flancul poziţiei de tragere,
care să îndeplinească următoarele condiţii:
- să permită dispunerea adăpostită şi dispersată a mijloacelor de tracţiune şi transport
muniţie şi să asigure mascarea lor împotriva observării terestre şi aeriene a inamicului;
44
- să permită executarea lucrărilor de amenajare genistică (dacă este cazul);
- să aibă căi de acces bune şi ascunse spre poziţia de tragere;
- să fie departe de detalii distincte din teren care pot atrage atenţia inamicului;
- să se găsească, pe cât posibil, într-un raion inaccesibil tancurilor şi să asigure protecţia
personalului şi tehnicii în cazul întrebuinţării armelor de distrugere în masă.
Calcularea adâncimii acoperirii. Adâncimea acoperirii (h1) se determină faţă de punctele
de observare posibile ale inamicului (P.O.) cu formula:
d 1 h  d ( H  h)
h1  sau h1 =h-(H-h)d/d1 în care: 67
d1
H - diferenţa dintre altitudinea P.O. posibil al inamicului şi altitudinea piesei;
h — diferenţa dintre altitudinea acoperirii şi altitudinea piesei;
d — distanţa (pe orizontală) de la piesă la acoperire;
d1 — distanţa (pe orizontală) de la acoperire la P.O. inamic.
Toate aceste valori se determină pe hartă sau prin măsurarea în teren a
unghiurilor şi determinarea distanţelor prin calcul sau din vedere (fig. 2.2.1).
P.O.
Raza vizuala
H-h
d1
d
h-h1 Orizontala acoperirii H
h1 h
Orizontala piesei
Unghiul acoperirii
FigFig.2.2.1 Determinarea adâncimii acoperirii
Dacă adâncimea acoperirii nu asigură ascunderea poziţiei de tragere se va stabili alt loc
pentru piese, mai aproape de acoperire, pentru mascarea poziţiei de tragere faţă de observarea
terestră a inamicului.
Exemp1u:68
- distanţa de la P.T. la P.O.i. = 5200 m;
- înălţimea P.O.i. = 190 m;
- înălţimea crestei acoperitoare = 147 m;
67
GROSU.V, Instrucțiuni privind activitatea de luptă a subunităților de foc ale artileriei,Secția de editare A M.A.,
68
Idem.
45
- înălţimea P.T. = 125 m;
- distanţa până la creasta acoperitoare = 350 m.
Rezo1vare:
H = 190 — 125 = 65 m;
h = 147 — 125 = 22 m;
d = 350 m;
d1 = 5200 — 350 = 4850 m;
H — h = 65 - 22 = 43 m.;
d1 h  d ( H  h) 4850  22  350  43
h1    19m
d1 4850
Adâncimea acoperirii se poate determina şi grafic (fig. 2.2.2). Pentru aceasta, pe o foaie
de hârtie cu pătrăţele (milimetrică) se duc două drepte perpendiculare. Pe linia orizontală, la o
scară oarecare, se marchează distanţele în kilometri, iar pe verticală (la o scară mai mare)
diferenţele de altitudine.
80 B
Diferenţa de altitudine în m
60
40
H
A
20
h1 h
1 2 3 4 5 6
Fig. 2.2.2 Determinarea grafică a adâncimii

Se reportează pe grafic punctul de observare inamic (B) şi creasta acoperitoare (A) cu
acoperirii
ajutorul datelor cunoscute (H, h, d şi d1), după care se duce o dreaptă prin punctele A şi B până la
intersecţia cu scara diferenţelor de altitudine; pe aceasta se citeşte adâncimea acoperirii (fig.
2.2.2 = 19 m).
46
După ce comandantul grupului de recunoaştere a stabilit că poziţia de tragere aleasă
corespunde din punct de vedere al distanţei minime şi al adâncimii acoperirii, continuă lucrul în
poziţia de tragere.
Valori minime:69
6 m – Ob..cal. 122 mm;
7 m – arunc. cal. 120 mm;
10 m – Ob. cal 152 mm;
15 m – T. cal. 152 mm şi T.Ob. cal. 152 mm;
3 m – aruncator cal. 82 mm.
Determinarea înălţătoarelor minime (fig. 2.2.3) se execută pe trei direcţii (direcţia de
bază, stânga şi dreapta 8-00), pentru fiecare încărcătură stabilită pentru tipul gurii de foc. Pentru
aceasta, comandantul de piesă procedează astfel: având goniometrul-busolă îndreptat pe direcţia
de bază, aduce firul orizontal al reticulului pe punctul cel mai înalt al acoperirii, citeşte valoarea
gradaţiei de pe scara şi tamburul dispozitivului pentru măsurarea unghiului de teren şi o înscrie
în Fişa tragerii comandantului de piesă. La fel se procedează şi pentru celelalte direcţii.
Fig.2.2.3 Determinarea unghiurilor de nivel minime

Unghiurile de nivel minime se determină cu ajutorul tabelelor ajutătoare din tablele de
tragere sau cu ajutorul formulei: 70
Nmin = α + β (în miimi) în care:
α — unghiul acoperirii;
β — unghiul de înălţător corespunzător distanţei pe orizontală (d) până la acoperire (când d <
500, β se ia pentru 500 m);
Determinarea coordonatelor poziţiei de tragere se execută în funcţie de timpul şi datele
topografice la dispoziţie. Comandantul plutonului de tragere, indiferent de situaţie, este obligat
ca în timpul cel mai scurt să determine coordonatele pieselor (piesei de bază) pe baza datelor de
69
GROSU.V, Instrucțiuni privind activitatea de luptă a subunităților de foc ale artileriei, Secția de editare A M.A.,
70
Ibidem, p.8.
47
care dispune, urmând ca ulterior precizia determinării acestora să fie îmbunătăţită folosind
mijloace şi procedee mai precise.
În cazul când nu se dispune de timp suficient şi până la ocuparea poziţiei de tragere nu
s-a executat recunoaşterea acesteia, comandantul de pluton opreşte coloana într-un loc acoperit,
se deplasează în raionul poziţiei de tragere împreună cu grupul de recunoaştere şi alege poziţia
de tragere, după care, în raport de misiunea primită, procedează astfel:
- stabileşte locul pieselor (piesei de bază) ţinând seama de adâncimea acoperirii (apreciată
din vedere) şi ordonă să fie marcate cu fanioane (plăcuţe);
- determină unghiurile de nivel minime pe direcţia de bază sau altă direcţie pe care
acoperirea este cea mai înaltă (folosind goniometrul-busolă);
- ordonă ocuparea poziţiei de tragere;
- alege punctul de ochire de bază şi îndreaptă plutonul pe direcţia de bază;
- determină coordonatele piesei de bază şi le transmite la punctul de comandă şi
observare a bateriei;
- alege locul de dispunere a mijloacelor de tracţiune şi transport muniţie;
În situaţiile când trebuie să deschidă imediat focul şi nu este timp pentru lucru înainte de
ocuparea poziţiei de tragere comandantul bateriei de tragere alege din vedere poziţia de tragere şi
trece la ocuparea din mişcare a acesteia. Activităţile de pregătire a tragerii se execută, în acest
caz, pe timpul şi după ocuparea poziţiei de tragere.
2.3 Darea comenzilor și executarea tragerilor

2.3.1 Reguli de dare a comenzilor.
La darea comenzilor de tragere se vor respecta următoarele reguli: 71
a) Se indică şi se pronunţă în comandă:
- înălţătorul printr-un singur număr, fără a-l fracţiona în grupe de cifre. Exemplu:
“Înălţător şaptezeci şi patru (74)” sau “Înălţător una sută cincizeci şi şase (156)”sau
“Înălţător mai mult (mai puţin) şaisprezece (16)” etc.;
- înălţător optic … când se trage cu acesta;
- nivela, modificarea de derivă, deriva şi fasciculul prin două grupe de numere. Exemplu:
“Nivela treizeci – zero opt (30-08)”; Direcţie de bază dreapta zero – doizeci şi cinci (0-
25)”, “ Fascicul zero – zero opt (0-08)” etc.;
- “una sută” în loc de “o sută”. Exemplu: “Înălţător una sută cincizeci şi şase (156);
71
Manual de luptă al bateriei de artilerie, p.90.
48
- “doi” – în loc de “două”; “doizeci” în loc de “douăzeci”, “doi sute” în loc de “două
sute”.
Exemplu:
“Înălţător doi sute nouăzeci şi doi (292)”; “Nivelă doizeci şi nouă – optzeci şi doi (29-
82)”; “Direcţie de bază stânga zero doizeci şi cinci (0-25)” etc.
b) Nu se indică în comandă: 72
- felul proiectilului şi tipul focosului, când în poziţia de tragere sunt numai proiectile şi
focoase de acelaşi fel;
- felul de funcţionare a focosului, dacă tipul de focos comandat are numai un singur fel de
funcţionare;
- scara miimilor, dacă înălţătorul este gradat numai în miimi;
- nivela dacă este 30-00;
- elementele de pe aparatele de ochire şi numărul de proiectile, dacă nu s-au modificat
faţă de comanda anterioară;
- modul de executare a focului, dacă nu s-a modificat faţă de comanda anterioară.
Tragerea se execută pe baza datelor înscrise din timp în fişa cu elementele de tragere
sau a comenzilor primite.73
Fiecare element din comandă se primeşte pe măsură ce comandantul de baterie (statul
major) face calculele necesare.
Elementul următor din comandă se dă numai după ce radiotelefonistul (la telefon)
pronunţă cuvântul “DA” pentru confirmarea primirii corecte. Dacă radiotelefonistul care
recepţionează repetă greşit, transmiţătorul spune “NU” şi repetă elementul corect.
Se interzice darea comenzilor de prisos sau repetarea lor fără a fi nevoie.
Când comenzile se transmit prin staţia radio, acestea se transmit în întregime şi se
repetă, după recepţionare, numai elementele principale.
Când se comandă (se primeşte) “DIN STÂNGA – FOC” sau “… PROIECTILE LA …
SECUNDE, DIN STÂNGA – FOC”, tragerea începe cu piesa din flancul stâng.
Primind comanda “FASCICUL … (sau FASCICUL CONCENTRAT) comandantul
bateriei de tragere adaugă la modificarea de derivă primită, valoarea fasciculului pentru obţinerea
fasciculului primit în comandă.
72
73
Idem.
49
2.3.2 Darea primei comenzi.74
Pentru deschiderea focului când se trage asupra obiectivelor observate (repere de tragere)
cu executarea în prealabil a reglajului, comandantul bateriei de tragere sau comandantul piesei
primeşte comanda, de exemplu:
A. Trage bateria (bateria1, întâiul, al şaptelea... Etc.).
Asupra infanteriei în tranşee (reperului de tragere) exploziv (exploziv of-550)
Rgm-2 (v-429) instantaneu (sau alt mod de funcţionare)
Încărcătura a doua (sau altă încărcătură)
Înălţător 329
Nivela 29-95 (când nivela diferă de 30-00)
Direcţie de bază, stânga 1-65 sau deriva 51-18
Fascicul concentrat
Întâiul un proiectil foc! Sau încărcaţi! (după comanda “încărcaţi” şi primirea raportului
că subunitatea este gata se comandă “foc”).
B. Trage bateria
Asupra infanteriei
Exploziv
Et-m138
Încărcătura completă
Înălţător 360
Pe focos 125 (lipseşte când se trage percutant)
Nivela 30-24
Direcţie de bază dreapta 0-01
Fascicul 0-08
Întâiul un proiectil
Foc!
C. Trage al şaselea
Pentru iluminarea obiectivului 051
De iluminare
T-7
Încărcătura întâi
Înălţător 127
74
50
Pe focos 43
Nivela 30-32
Direcţia de bază stânga 2-22
Încărcaţi! … foc!
Pentru executarea tragerii de efect asupra unui obiectiv neplanificat (sector) se primeşte
comanda, de exemplu:
“TRAGE BATERIA
ASUPRA INFANTERIEI, SECTOR 117
EXPLOZIV
RGM-2 CU ÎNTÂRZIERE
ÎNCĂRCĂTURA COMPLETĂ
ÎNĂLŢĂTOR 453 sau ÎNĂLŢĂTOR 453, 460, 446 (când se trage pe 3 înălţătoare)
NIVELA 30-18
DIRECŢIA DE BAZĂ DREAPTA 0-25
FASCICUL 0-08
8 PROIECTILE VIJELIE sau 8 PROIECTILE, 3 VIJELIE, RESTUL LA 8 SECUNDE
(când se trage pe un înălţător) sau câte 10 PROIECTILE VIJELIE sau CÂTE 10 PROIECTILE,
3 VIJELIE RESTUL LA 8 SECUNDE (când se trage pe mai multe înălţătoare)
DREAPTA (STÂNGA) 0-04 (cu jumătate de interval de fascicul, când se trage pe două
direcţii)
ÎNCĂRCAŢI! Sau FOC!
Pentru executarea tragerii de efect asupra unui obiectiv (sector) planificat, se primeşte
comanda, de exemplu:
“SECTOR 112
CÂTE 7 PROIECTILE, 3 VIJELIE – RESTUL LA 5 SECUNDE, FOC!”
Comenzile pentru executarea focului, date de către comandantul bateriei de tragere, se
repetă de către comandanţii de piese.
Comenzile se dau clar şi tare, pentru a fi auzite de comandanţii de piese.
Când personalul bateriei de tragere se află în repaus, la comanda de executare a tragerii,
subunitatea specificată în comandă trece la posturi şi execută comanda.
Comenzile se primesc şi se execută de către toate piesele numite pentru tragere, iar
încărcarea şi executarea focului numai de piesele indicate în comandă.
Înscrierea comenzilor se face de către comandantul bateriei de tragere şi comandanţii de piese.
Radiotelefonistul înscrie în “Carnetul transmisionistului de artilerie” toate comenzile transmise
(recepţionate) integral.
51
Dacă în comandă s-a indicat “Instantaneu şi cu mică întârziere”, la jumătate din
numărul de proiectile de pe fiecare înălţător şi direcţie focosul se reglează instantaneu, iar la
cealaltă jumătate se reglează cu mică întârziere.
2.3.3 Modificarea comenzilor date anterior75

Fiecare comandă îşi păstrează valabilitatea până la o nouă comandă.
Pentru a anula o comandă în întregime sau numai unele elemente din ea se comandă:
- când se anulează întreaga comandă: “STAI, ANULAŢI COMANDA”;
- când se modifică înălţătorul: “STAI, ANULAŢI ÎNĂLŢĂTORUL, ÎNĂLŢĂTOR…”
- când s-a greşit nivela: “STAI, ANULAŢI NIVELA, NIVELĂ…”
- când s-a greşit direcţia: “STAI, ANULAŢI DIRECŢIA …, DIRECŢIE DE BAZĂ …”;
- când se schimbă numărul de proiectile sau modul de executare a focului: “STAI…, (se
dă numărul de proiectile sau modul de executare a focului)”.
Pentru a schimba felul fasciculului, pe timpul tragerii, se comandă: “STAI, FASCICUL
PARALEL (FASCICUL CONCENTRAT SAU FASCICUL…)”.
Pentru a se trece de la fascicul concentrat la fasciculul de lărgimea obiectivului, precum
şi pentru a lărgi fasciculul, se comandă: “DESFACEŢI FASCICULUL DE LA ÎNTÂIUL
CU…”.
Pentru verificarea fasciculului prin tragere, după terminarea reglajului pe reperul de
tragere, se comandă: “AL DOILEA, AL TREILEA… (până la piesa din stânga), UN
PROIECTIL, LA … SECUNDE, FOC!”.
Pentru a schimba modul de executare a focului se comandă noul mod de executare a
focului.
Pentru a trece de la tragerea cu bateria la tragerea cu piesa sau de la tragerea cu piesa la
tragerea cu altă piesă, se comandă “STAI!”, după care se numeşte subunitatea care trebuie să
execute focul. Toate comenzile următoare se primesc şi se execută numai de către subunitatea
numită după comanda “STAI!”.
Pentru a trece de la tragerea cu piesa la tragerea cu bateria, se comandă: “PLUTON…
PROIECTILE LA … SECUNDE (sau alt mod de tragere) FOC!”.
Pentru schimbarea numărului de proiectile, menţinând ritmul de tragere stabilit anterior,
se comandă noul număr de proiectile. Exemplu: “STAI! CÂTE 4 PROIECTILE, FOC!”.
75
Manual de luptă al bateriei de artilerie, p.92-93.
52
Pentru schimbarea simultană a numărului de proiectile şi a ritmului de tragere se
comandă noul număr de proiectile şi noul ritm de tragere. Exemplu: “STAI! CÂTE 4
PROIECTILE LA 8 SECUNDE, FOC!”.
Când este necesar schimbarea ritmului de tragere, fără a se aştepta să se tragă numărul
de proiectile fixat, se comandă: “STAI” şi după încetarea tragerii se fixează noul ritm de tragere
şi numărul necesar de proiectile: “… PROIECTILE LA … SECUNDE”.
Pentru a trece de la tragerea cu un anumit număr de proiectile de piesă, la tragerea pe
vijelie fără a se fixa numărul de proiectile se comandă: “STAI, VIJELIE, FOC!”.
Repetarea numărului de lovituri cu elementele şi modul de executare a focului
comandate anterior, se execută la comanda “FOC!”.
2.3.4 Executarea tragerilor

Activitatea servanţilor.76
Tragerea se execută pe baza comenzilor înscrise din timp în fişele cu elementele de
tragere sau a comenzilor primite.
La primirea comenzii de tragere, în poziţia de tragere se execută următoarele:
-comandantul bateriei de tragere primind comanda … “FOC”, va ordona
“ÎNCĂRCAŢI”, iar după ce comandanţii de piese au raportat “Gata”, comandă “FOC!”;
-comandantul piesei transmite şi înscrie comanda aşa cum a primit-o, cu excepţia
modificării de derivă şi a nivelei; la acestea introduce corecţiile individuale ale piesei, corecţia
de derivă şi corecţia unghiului de nivel, după care le transmite ochitorului; în continuare
verifică executarea corectă a fiecărui element din comandă, prin deplasarea la locul unde se
desfăşoară activitatea de către servanţi;
-la comanda “EXPLOZIV”, mânuitorul închizătorului deschide închizătorul şi dă ţevii
o poziţie avantajoasă pentru încărcare; servantul cu proiectilele repetă “Exploziv”, pregăteşte
proiectilul şi îl dă servantului cu focoasele, pentru reglarea focosului; încărcătorul verifică, prin
aspectare, starea de curăţare a canalului ţevii;
-la comanda “R.G.M.-2 (V-429, ET-M138 etc.) INSTANTANEU” (sau alt fel de
funcţionare) servantul cu focoasele repetă “R.G.M.-2 (V-429, ET-M 138) instantaneu”şi
reglează focosul;
- la comanda “ÎNCĂRCĂTURA …”; servantul cu încărcăturile repetă “Încărcătura
…”şi formează încărcătura comandată; la comanda “UN PROIECTIL” servantul cu proiectilele /
cu muniţia dă încărcătorului proiectilul / tubul-cartuş pentru încărcare;
76
53
- la comanda “ÎNCĂRCAŢI” încărcătorul încarcă piesa, raportând numărul loviturii
încărcate, de exemplu: “Una, două, …, şase terminat”;
- la terminarea încărcării, mânuitorul închizătorului verifică închiderea închizătorul şi
raportează “Gata”;
- ochitorul, în tot acest timp, înregistrează elementele comandate, le raportează citindu-
le de pe aparate, execută ochirea, verifică ochirea după încărcare şi raportează “Gata”;
Executarea focului.77
După ce ochitorul a raportat “Gata”, comandantul piesei verifică ochirea, după care
comandă “FOC”. La această comandă, servantul 3 - la tragerea prin ochire indirectă - sau
servantul 2 - la tragerea prin ochire directă - execută foc.
După plecarea loviturii, mânuitorul închizătorului citeşte lungimea reculului, raportează
valoarea înregistrată şi împinge înainte indicatorul de recul.
În fiecare poziţie de tragere la tragerea primei lovituri, înainte de comanda “FOC”,
comandantul de piesă comandă: “PENTRU PRIMA LOVITURĂ”. La această comandă, echipa
de servanţi, mai puţin trăgătorul, se adăposteşte sau se deplasează lateral şi înapoi cel puţin 10 m
(prima lovitură se trage cu cordiţa lungă). După plecarea loviturii, comandantul de piesă verifică
starea piesei (aspectul general, gura ţevii, poziţia aparatelor de ochire, fălcelelor, osiei, legăturii
elastice) şi comandă: “LA POSTURI MARŞ!”.
Servantul cu muniţia unge tuburile-cartuş trase şi le aşează în lăzile de ambalaj fără a
împiedica tragerea; săculeţele de pulbere, rămase de la formarea încărcăturilor se aşează în lada
destinată în acest scop.
Pentru a trece în cursul tragerii de la punctul de ochire de bază la punctul de ochire de
rezervă sau la punctul de ochire de noapte, comandantul piesei calculează deriva pe noul punct
de ochire adunând cu semnul ei, la deriva de bază, (deriva de pe aparatul de ochire – în cazul
misiunilor de foc neplanificate), diferenţa derivei de rezervă – sau unul din punctele de ochire de
noapte – pe care o are înscrisă în tabelul cu derivele şi indică ochitorului noul punct de ochire.
La terminarea tragerii pe un obiectiv (reper de tragere), pe aparatele de ochire ale piesei
rămân înregistrate ultimele elemente. Acestea se vor modifica la o nouă comandă în cadrul
aceleiaşi misiuni de foc, la transportul de foc, la înscrierea elementelor sau la comanda:
“REVENIŢI PE DIRECŢIA DE BAZĂ”. La comanda “REVENIŢI PE DIRECŢIA DE BAZĂ”,
ochitorul înregistrează pe lunetă deriva de bază, reface ochirea pe punctul de ochire, aduce
77
54
celelalte elemente la origine şi raportează citind pe aparate: “Derivă…, înălţător zero, nivelă 30-
00”.
Corectarea elementelor pe timpul tragerii. 78
Dacă în timpul executării tragerii cu bateria este necesar să se facă corecţii la elementele
de tragere ale unei piese, fără a schimba modul de executare a focului stabilit, se nominalizează
piesa şi apoi elementele corectate, de exemplu: “AL TREILEA NIVELĂ MAI MULT (MAI
PUŢIN) 0–02” sau “DREAPTA (STÂNGA) 0–06”. Elementele corectate se primesc şi se
înregistrează numai de piesa indicată în comandă.
Dacă pe timpul executării tragerii este necesar să se corecteze elementele pentru toată
bateria cât şi unele elemente pentru anumite piese; comenzile pentru aceste piese se dau înaintea
comenzii care priveşte întregul pluton, de exemplu: “AL DOILEA DREAPTA 0–05, AL
PATRULEA STÂNGA 0–04, PLUTON ÎNĂLŢĂTOR 214, DREAPTA 0–03, DOUĂ
PROIECTILE VIJELIE, FOC! ”.
Pe timpul tragerii cu bateria, dacă la un moment dat este necesar să se tragă numai cu o
piesă, fără a schimba modul de executare a focului comandat anterior, se comandă: “ÎNTÂIUL…
(AL DOILEA etc.) FOC!”, sau “ÎNTÂIUL… (AL DOILEA etc.), DREAPTA (STÂNGA)…
FOC!”. La această comandă trage numai piesa indicată în comandă.
Când este necesar să se corecteze elementele unor piese şi să se tragă numai cu o parte
din piesele corectate, se comandă: AL DOILEA DREAPTA (STÂNGA)…, AL ŞASELEA
NIVELA MAI MULT (MAI PUŢIN)… STÂNGA (DREAPTA)… AL ŞASELEA FOC!”.
Dacă pe timpul executării tragerii este necesar să se corecteze elementele anumitor piese
şi să se continue tragerea cu bateria se dau mai întâi comenzile pentru corectarea elementelor
acestor piese apoi se dă foc pentru întreaga baterie, exemplu: “AL DOILEA NIVELA MAI
PUŢIN 0–03, STÂNGA 0–02, AL PATRULEA DREAPTA 0–12, BATERIE FOC!”.
2.4 Optimizarea lucrului în poziția de tragere

2.4.1 Algoritmul de lucru.
Lucrul în poziţia de tragere, după ocuparea acesteia, se desfăşoară pe urgenţe.
În urgenţa întâi se execută operaţiile necesare pentru ca bateria să poată deschide focul
în cel mai scurt timp de la ocuparea poziţiei de tragere şi anume: 79
- îndreptarea bateriei pe direcţia de bază (cu reperarea punctului de ochire de bază sau a
punctului de ochire de noapte nr.1 — când ocuparea poziţiei se execută noaptea);
78
79
Ibidem, p.36.
55
- determinarea înălţătoarelor minime pe direcţia de bază stânga şi dreapta 5-00, pentru
încărcăturile stabilite. Când ocuparea poziţiei de tragere se execută noaptea, se folosesc
înălţătoarele minime determinate pe timp de lumină, până când se creează condiţiile de
determinare a acestora cu ajutorul aparatelor de ochire ale pieselor;
- pregătirea pieselor pentru tragere (verificarea pieselor şi curăţarea ţevilor);
- pregătirea muniţiei pentru tragere (cantitatea necesară executării misiunii de foc);
- realizarea măsurilor de executare a tragerii pe timp de noapte (când poziţia de tragere
- s-a ocupat noaptea).
La terminarea acestor operaţii comandantul bateriei de tragere raportează
comandantului de baterie că bateria este gata de tragere.
În urgenţa a doua se execută celelalte activităţi privind pregătirea tragerii, precum şi
amenajarea genistică a poziţiei de tragere şi realizarea măsurilor pentru siguranţa nemijlocită şi
apărarea apropiată şi anume:80
- indicarea celorlalte puncte de ochire (de rezervă, de noapte nr. 1 şi 2), determinarea
derivelor pe acestea şi înscrierea lor în tabelul cu derivele pe punctele de ochire, de către
comandanţii de piese şi de plutoane;
- verificarea şi reglarea aparatelor de ochire;
- controlul şi îmbunătăţirea îndreptării bateriei pe direcţia de bază;
- jalonarea direcţiei de bază a piesei de bază (daca nu a fost jalonată înainte de ocupare
poziţiei);
- determinarea corecţiilor pieselor datorită unor condiţii specifice în poziţia de tragere,
însumarea lor cu corecţiile individuale ale pieselor şi întocmirea de către comandanţii de piese,
sub îndrumarea locţiitorului comandantului bateriei de tragere, a tabelului cu suma corecţiilor
pieselor;
- controlul şi lotizarea muniţiei (dacă nu s-a făcut anterior) şi pregătirea acesteia pentru
tragere (întreaga cantitate prevăzută a se consuma în poziţia de tragere respectivă);
- determinarea modificărilor în direcţie pentru trecerea de la fasciculul paralel la alt fel
de fascicul şi înscrierea lor în carnetul comandantului bateriei de tragere, aşa cum se arată la
(dacă nu s-a făcut înainte de ocuparea poziţiei);
- pregătirea în vederea executării tragerii pe timp de noapte, când ocuparea poziţiei de
tragere s-a executat pe timp de lumină;
80
56
- amenajarea genistică şi mascarea poziţiei de tragere, a locului de adăpostire a
mijloacelor de tracţiune şi transport muniţie, precum şi a locului de primire şi pregătire a
muniţiei;
- realizarea măsurilor pentru siguranţa nemijlocită şi apărarea apropiată a poziţiei de
tragere şi aducerea acestor măsuri la cunoştinţa întregului personal;
- măsurarea temperaturii încărcăturilor;
- organizarea controlului dozimetric şi stabilirea măsurilor pentru lichidarea urmărilor
atacului cu armele de distrugere în masă şi a mijloacelor incendiare (când este cazul).
Când situaţia permite, amenajarea genistică şi parte din măsurile de mascare a poziţiei
de tragere se execută înainte de ocuparea acesteia.
După ocuparea poziţiei de tragere se execută operaţiile necesare deschiderii focului în
cel mai scurt timp în plus, dacă se impune, deschiderea imediată a focului se execută sondarea
atmosferei pe porţiunea activă a traiectoriei şi se raportează rezultatele sondării.
Pe timpul executării lucrului în poziţia de tragere se stabileşte personalul de serviciu la
fiecare piesă care să asigure deschiderea imediată a focului, de regulă, comandantul piesei de
bază, ochitorii pieselor şi câte un servant la fiecare piesă. Acest personal ia parte la lucrările de
pregătire şi amenajare a poziţiei de tragere, fără a părăsi piesele respective.
Pe timpul săpării amplasamentelor, piesele se dispun în faţa acestora la 8—10 paşi,
îndreptate pe direcţia de bază şi cu deriva pe punctul de ochire de bază determinată. 81
2.4.2 Optimizarea algoritmului de lucru.

Ca o metoda optimală de optimizarea algortmului de lucru - este instruirea echipelor de
servanți conform metodicii instruirii.
Instruirea servantilor este o conditie obligatorie pentru ocupare PT, părăsire PT și
executarea focului, instruirea conform metodicii instruii nu va admite executarea unor actiuni
într-un timp îndelungat și va asigura lucru operativ cu precizia înaltă.
Obiectivul principal al pregătirii de specialitate este formarea deprinderilor practice la
efectiv pentru îndeplenirea obligaților funcționare la activitatea de luptă la materialul de artilerie
din dotare în corespundere cu statele și în ordinea interschimbabilitătii reciproce și, de asemenea,
realizareacoeziunii și închegării actiunilor subunității. 82
81
Manualul de luptă al bateriei de artilerie, Chișinău 2009, p.63-64.
82
ZAVTUR Anatolie, Metodica instruirii echipelor de servanți și închegarea plutoanelor de tragere privind
activitatea de luptă la materialul de artilerie din dotare, Chișinău 2012, p.7.
57
Realizarea acestui obiectiv se atinge prin:83
-Asigurarea menținerii permanente a stării gata pentru executarea misiunilor de luptă de
către plutoanele de artilerie în orice condiții grele de luptă.
-Pregătirea echipelor de servanți capabili să mănuiască armamentul și să manpuleze
muniția în PT, să utilizeze materialul din dotare în mod adecvat prin anumite standarte.
-Dezvoltarea deprindirilor de înlocuice reciprocă a servanșilor, cu capacitatea de a
executa focul cu un ritm necesar.
-Formarea la echipele de servanți a antrenării special și rezistenței la efortul fizic care să
asigure executarea focului cu un ritm maximal.
-Pregătirea echipei de servanți privind privind închegarea acţiunilor individuale şi în
componența plutonului (bateriei) la pregătirea şi executarea focului de pe poziții de tragere
acoperite și neacoperite în orice condiții ale situației de luptă.
-pregătirea echipelor de servanți și plutoanelor în vederea executării marşului cu
prevederea luptei de întâlnire; ocuparea poziției de tragere din marș și lovirea obiectivelor cu o
înaltă precizie, reducându-se timpul la minimum de la descoperirea până la lovirea acestora,
având ca obiectiv sprijinul neîntrerupt al subunităților de arme întrunite, neutralizarea şi
nimicirea diferitor obiective: schimbarea pozițiilor de tragere în termenii stabiliți de standard
nimicirca tancurilor şi altor maşini blindate ale inamiculuiexecutarca misiunilor de foc,
indiferent dacă este zi sau noapte.
Planificarea ședintelor la pregătirea de specialitate trebuie să corespundă cu obiectivele
menționate mai sus, iar principala cerință asigurarea menţinerii permanente a stării gata pentru
executarea misiunilor de luptă de către plutoanele de tragere, indiferent de perioada de instruire,
trecere în rezervă şi recrutarea noului contingent.84
Organizarea pregătirii specialiştilor de artilerie revine nemijlocit comandanților de
unități și statelor majore. Pentru aceasta se stabilesc: sistemul de organizare și desfăşurare a
instruirii, obiectivele ce se urmăresc în pregătirea de specialitate, conţinutul planificării și
măsurile pentru asigurarea unei baze materiale de instrucție funcţionale şi complete; modul de
desfăşurare a activi- tăţii de îndrumare şi control.
83
ZAVTUR Anatolie, Metodica instruirii echipelor de servanți și închegarea plutoanelor de tragere privind
activitatea de luptă la materialul de artilerie din dotare, Chișinău 2012, p.7.
84
Ibidem, p.8.
58
Capitolul 3
Activitățile comandantului bateriei la planificarea și organizarea luptei
3.1 Planificarea acțiunilor de luptă

Pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor trebuie executate de către comandanţii tuturor
eşaloanelor. Ordinea executării activităţilor nu este obligatorie, fiecare comandant va acţiona în
funcţie de misiunea primită, situaţia concretă şi timpul la dispoziţie. Unele activităţi pot fi
executate concomitent, iar altele pot continua pe timpul desfăşurării acţiunilor, comandanţilor
asigurându-se libertatea de acţiune pentru a stabili ordinea cea mai eficientă de executare a
activităţilor de conducere.
Pregătirea acţiunilor de luptă ale bateriei începe cu primirea misiunii de la comandantul
(şeful) superior. În cazul ofensivei din mers comandantul de baterie poate primi misiunea în
raionul de plecare, iar în cazul ofensivei din poziţia contactului nemijlocit cu inamicul - pe teren.
În raionul de plecare comandantul de baterie primeşte misiunea de obicei pe hartă cu precizarea
ulterioară a acesteia pe teren.85
Succesiunea activităţii comandantului de baterie privind organizarea acţiunilor de luptă
depinde de situaţia concretă, misiunea primită şi existenţa timpului. Dacă se dispune de timp
suficient o parte din activităţi privind pregătirea bateriei către acţiunile de luptă care vor urma
pot fi efectuate până la instalarea bateriei în dispozitiv de luptă. Astfel de activităţi pot fi:
pregătirea subunităţilor pentru executarea misiunii puse, pregătirea raioanelor poziţiilor de
tragere, organizarea asigurării multilaterale a acţiunilor de luptă şi a conducerii.
Comandantul de baterie poate primi misiunea de luptă cum de la comandantul (şeful)
superior de artilerie, aşa şi de la comandantul unităţii (subunităţii) de arme întrunite, căreia
bateria este afectată sau pe care o sprijină.
Misiunea poate fi primită sub forma ordinului preliminar, ordinului de acţiune sau a
ordinului fragmentar, verbal sau scris. Sunt dese situaţiile în care comandantul, pe timpul
pregătirii şi desfăşurării acţiunilor, schimbă total sau parţial ordinul de acţiune transmis iniţial.
Din momentul primirii misiunii, comandantul începe procesul de însuşire a misiunii şi
pregătirea subunităţii în vederea executării misiunii. Comandantul face o analiză iniţială a
situaţiei referitoare la misiune, inamic, forţe proprii, teren şi timp la dispoziţie şi stabileşte
măsurile pe care le va transmite subordonaţilor prin ordinul preliminar.86
În momentul în care comandantul a primit informaţiile necesare trece la calculul
timpului şi stabilirea ordinii executării activităţilor de pregătire a acţiunilor. Activităţile de
85
Tudor PАVELEАN, Tactica artileriei, Centrul Editorial, Chișinău 2002, p.32.
86
Ibidem, p. 34.
59
pregătire a acţiunii sunt stabilite în funcţie de datele rezultate din analiza situaţiei. Este indicat ca
activităţile să fie stabilite în urma unei recunoaşteri executate în teren sau pe hartă, pentru ca
timpul afectat executării lor să fie cât mai real posibil. Planificarea activităţilor şi alocarea
timpului necesar fiecăruia se execută în ordine inversă de la momentul “Gata pentru luptă” spre
momentul primirii misiunii.
Comandantul trebuie să acţioneze astfel încât majoritatea timpului (aproximativ 2/3) de
pregătire a acţiunilor să fie alocat subordonaţilor. 87
La elaborarea ordinul preliminar (WARNING ORDER) trebuie elaborat şi transmis
subordonaţilor cât mai repede posibil, fără a aştepta informaţiile în volum complet. Ordinul
preliminar dă posibilitatea subunităţilor să se pregătească pentru desfăşurarea acţiunilor, imediat
după ce au primit misiunea. Conţinutul ordinului preliminar este variabil, în funcţie de situaţia
concretă.
Planul de acţiune preliminar realizat pe baza estimărilor stă la baza emiterii ordinului de
acţiune şi reprezintă un mod posibil de acţiune, realizat din analiza situaţiei şi a informaţiilor
cunoscute iniţial. În urma analizei estimărilor comandantul ia decizia finală.
După primirea ordinului preliminar şi în conformitate cu prevederile acestuia,
subunitatea execută deplasarea din raionul de dispunere în raionul de desfăşurare a acţiunilor
viitoare.
Recunoaşterea reprezintă un proces continuu prin care se obţin date despre inamic, trupe
proprii, teren şi starea vremii în care se verifică planul de acţiune preliminar. Recunoaşterile se
execută luând toate măsurile de mascare, care să nu permită inamicului să deţină date şi
informaţii despre subunitatea de tragere.
Stabilirea planului de acţiune final. În funcţie de rezultatul recunoaşterilor, comandantul
modifică planul preliminar şi stabileşte forma sa finală coordonându-și acţiunile cu cele ale
celorlalte subunităţi. Pe baza planului final comandantul elaborează ordinul de acţiune.
Transmiterea ordinului de acţiune. Ordinul de acţiune se întocmeşte şi se transmite
imediat după executarea recunoaşterilor. În situaţia în care nu pot fi executate recunoaşterile,
comandantul întocmeşte şi transmite un ordin fragmentar.
Cel mai bun plan de acţiune poate eşua dacă nu este transpus în practică în mod corect.
Procesul de conducere şi executare a planului de acţiune se îmbunătăţeşte considerabil, dacă
subunităţile sunt îndrumate şi verificate asupra modului de pregătire în vederea executării
sarcinilor specifice. Dacă situaţia şi timpul permite, este indicat să se execute antrenamente în
vederea executării activităţilor cuprinse în planul de acţiune.
87
Tudor PАVELEАN, Tactica artileriei, Centrul Editorial, Chișinău 2002, p.35.
60
Înaintea executării acţiunilor se verifică:
1. armamentul şi muniţia;
2. echipamentul;
3. modul de însuşire a acţiunii şi de cunoaştere a activităţilor ce se vor executa în
vederea îndeplinirii ei;
4. mijloacele de comunicaţii;
5. gradul de asigurare cu hrană şi materiale;
6. realizarea măsurilor de mascare. 88
Repetiţiile sunt întotdeauna conduse de către comandantul subunităţii şi sunt esenţiale
pentru însuşirea corectă a misiunii şi coordonarea în timp şi spaţiu a acţiunilor. Acestea se
execută în urma primirii ordinului preliminar sau în urma primirii ordinului de acţiune.
Repetiţiile se desfăşoară similar şedinţelor de instrucţie, terenul în care se execută
fiind cât mai asemănător cu terenul în care se vor desfăşura acţiunile de luptă. Antrenamentul
cuprinde o prezentare verbală a acţiunilor care vor fi executate de către servanţi şi comandanţi
folosind scheme, planşe, lăzi cu nisip etc. urmată de o execuţie practică a acţiunilor.
Se vor repeta şi verifica următoarele activităţi importante:
1. executarea prevederilor planului de sprijin prin foc al subunităţii sprijinite;
2. procedeele de ocupare a poziţiei de tragere;
3. cunoaşterea semnalelor de conducere;
4. executarea tragerii;
5. măsurile de siguranţă nemijlocită şi apărare apropiată, mai ales modul de acţiune
cînd subunitatea este lovită cu focul artileriei inamicului.
Controlul constă în verificarea următoarelor:
1. aprovizionarea cu hrană, echipament şi materiale;
2. asigurarea cu mijloace de transport, carburanţi şi lubrifianţi;
3. pregătirea armamentului;
4. pregătirea muniţiei;
5. existenţa mijloacelor de mascare;
6. cunoaşterea misiunii şi a modului de acţiune pentru îndeplinirea ei;
7. mijloacele de comunicaţii şi a modului de utilizare a acestora;
8. determinarea elementelor de tragere pentru ţintele planificate;
9. cunoaşterea semnalelor.
88
Tudor PАVELEАN, Tactica artileriei, Chișinău, Centrul Editorial 2002 p.37.
61
3.2 Întocmirea documentelor de luptă în poziția de tragere
Pe poziţia de tragere se întocmesc următoarele documente:
De către comandantul bateriei de tragere (comandantul plutonului de tragere:
- harta de lucru (Anexa nr.3);
- fişa legării topogeodezice a poziţiei de tragere(în cazul pregătirii din dimp a PT)
(Anexa nr.4);
- fişa tragerii pentru comandantul bateriei de tragere (comandantul plutonului de tragere)
(Anexa nr.5);
- fişa cu elemente de tragere calculate pentru tragerile bateriei (Anexa nr.6);
- fişa concentrării succesive a focului bateriei (Anexa nr.7);
- schema siguranţei nemijlocite şi apărării proprii a plutoanelor de tragere (Anexa nr.8);
- tabelul cu existentul în muniţie şi consumul acestuia (Anexa nr.9);
- schema focului bateriei prin ochire directă (schema focului antitanc în subunităţile de
artilerie antitanc pe fiecare aliniament de desfăşurare pregătit) (Anexa nr.10).
3.3 Proceduri de mărire a vitezei de reacție

Pentru a-şi spori viteza de reacţie, subunităţile de tragere trebuie să aplice diferite
metode:89
 Pluton de serviciu (hot platoon). Metoda se aplică atunci când se doreşte
deschiderea imediată a focului în momentul primirii comenzii de tragere. Un pluton din baterie
se află la posturi, în timp ce celălalt pluton execută activităţile de ocupare şi îmbunătăţire a
condiţiilor în poziţia de tragere. Serviciul la armament se execută prin rotaţie de către plutoanele
de tragere.
 Îndreptarea pieselor (înregistrarea elementelor) pe obiectivul prioritar. Numărul şi
elementele de tragere pentru obiectivele planificate sunt transmise pieselor stabilite să execute
focul asupra acestora, la cerere. Aceste elemente se înscriu în carnetele comandanţilor de piese.
După terminarea tragerii pe alte obiective, echipa de servanţi înregistrează aceste elemente şi
este pregătită să execute tragerea asupra obiectivului prioritar. Lovitura (loviturile) planificată se
pregăteşte şi se aşează la îndemână. Pentru a executa tragerea asupra obiectivului prioritar,
centrul de conducere a focului (grupa de calculatori) transmite comanda “obiectiv prioritar nr. –
FOC!”
Momentul încărcării piesei. În mod normal, încărcarea piesei se execută la comanda
“ÎNCĂRCAŢI!” Pentru sporirea vitezei de reacţie a piesei se poate proceda astfel:
89
Manualul de luptă al bateriei de artilerie, Chișinău 2009, p.130-131.
62
- lovitura se încarcă în momentul în care în comanda de tragere s-au primit toate datele
despre lovitură;
- piesa care execută reglajul încarcă lovitura următoare, imediat după plecarea loviturii
precedente. În acest caz această piesă este posibil să tragă prima lovitură din tragerea de efect
pregătită în alt mod decât celelalte piese. Despre aceasta se raportează comandantului de pluton.
63
Concluzii și propuneri
Fiind în preajma zonei de operație care au fost defășurate în regiunea Lugansk și Donetsk
putem spune ca pericolului izbucnicii unei ciocniri violente poate demara și în statul nostru, mai
mult ca atît deoarece avem pe teritoriul natal trupe regulate din armata Federației Ruse care sub
unui eventual pretext poate să opună o agresiune militară.
Studiid și observînd cum s-au desfășurat actualele evenimente în Ukraina, pot spune și
menționa că ciocnirile violente s-au rezumat la forțele speciale și artileria celor 2 părți
beligerante. S-a observat un accent major pe lupta în afara contactului cu inamicul, adică pe
executarea focurilor din sistemele de artilerie prin tragere prin ochire indirectă, ceea ce mărea
procentajul siguranței efectivului. Cu toate că există legi internaționale care prevăd unele norme
și politici ale conflictului armat, acestea s-au încălcat grav, astfel fiind foarte multe persoane
civile decedate și rănite din ambele părți beligerante. Foarte multe persoane au pătimit în urma
folosirii armelor cu submuniții, sistemelor de aruncare a proiectilelor reactive cu casete, ș.a.
Astfel este de menționat faptul că siguranța personalului și respectiv a civililor privalează
în primul rînd.
Succesiunea activităţii comandantului de baterie privind organizarea acţiunilor de luptă
depinde de situaţia concretă, misiunea primită şi existenţa timpului. O cerință majoră de stat
major la planificarea acțiunilor pentru commandant, este că acesta trebuie să acţioneze astfel
încît majoritatea timpului (aproximativ 2/3) de pregătire a acţiunilor să fie alocat subordonaţilor.
Comandantul de baterie D-20 va organiza pregătirea și desfășurarea acțiunilor de luptă în
dependență de analiza factorilor MIFT-TC.
Pe timpul desfăşurării acţiunilor, comandantul urmăreşte punerea în practică a planului, dar
trebuie să fie pregătit ca în orice moment, în funcţie de situaţie, să facă modificările necesare.
Deci o necesitate primordial este ca comandanții să fie flexibili la toate schimbările de situații
apărute spontan și respective în luarea deciziilor.
Indiferent de procedeul și forma de luptă sau manevră, subunitatea trebuie să fie gata
permanent să reacționeze prompt la acțiunile directe sau indirecte ale inamicului.
Cele mai mari pericole pentru bateria D-20 sunt acţiunile de atac aerian şi de focul
artileriei inamicului.
Exploatarea avantajelor create de terenul din zona acţiunilor este importantă pentru a evita
focul artileriei inamicului. Cele mai eficiente locuri de dispunere a pieselor de artilerie D-20
sunt: contrapantele acoperite şi mascate şi adăposturile naturale, respectiv în locuri unde se
asigură tragerea prin ochire directă, în amenajări genistice, la margini de păduri etc. Acoperirile
64
naturale oferă protecţie împotriva focurilor şi mijloacelor de observare inamice şi ele pot fi un
deal, o creastă sau un mal (de rîu).
Pentru asigurarea securității personalului și executarea misiunilor de luptă a subunității de
artilerie se propune a se studia minuțios terenul, a se estima toate circumstanțele mediului
înconjurător și deasemenea subunitatea să fie gata să reacționeze la orice schimbare de situație,
inclusiv din cele inopinate, de a fi flexibilă și să se adapteze la toate divergențele apărute pe
timpul îndeplinirii misiunilor de luptă.
65
Bibliografie
1. *** Tudor PАVELEАN, Tactica artileriei, Chișinău, Centrul Editorial 2002.

2. Victor GROSU, Instrucțiuni privind activitatea de luptă a subunităților de foc ale artileriei,
Chișinău, Secția Editare a M.A, 1995.
3. Victor GROSU, Regulament de luptă al artileriei (divizie, baterie, pluton, piesă) Chișinău
Centrul Editorului 2002.
4. Col. Gheorghe MATEESCU, Col. Constantin VOICU, Manualul de tactică generală a forțelor
terestre, București, 1989, p.25.
5. Col. Vitalie STOIAN, Col Iurie GÎRNEȚ, Manual de luptă a companiei de infanterie,Centrul
Edițional, Chișinău, 2010.
6. Influenţa spaţiului geografic în desfăşurarea operaţiilor militare pe teritoriul naţional Iurii
CIUBARA - revista Militară.nr.2 (16) / 2016
7. 1
DONCIU Adrian, Administrația de Stat a Drumurilor, http://www.asd.md/ accesată la 19
octombrie 2020 lа ora 21.15.
8. Arealul toponimic Cantemir considerații diacronice și sincronice – Anatol EREMIA Institutul de
filologie ( Chișinău-2014)
9. http://www.cantemir.md/pageview.php?l=ro&idc=83&t=/Administratia-Publica-Locala/Scurt-
istoric.
10. Ursu A. Clasifcarea solurilor Moldovei pe principii contemporane. // Buletinul Academiei de
Ştiinţe a Republicii Moldova. Ştiinţe biologice şi chimice, №. I. Chişinău, 1997.
11. COJAN Vicenţiu. Zonele de operaţii de pe teritoriul României. Bucureşti, Editura A.I.S.M.
12. Poștarencu Dinu. Organizarea administrativ-territorială a Basarabiei în perioada țaristă, în ,,
localitățile Republicii Moldova”. Chișinău, vol. 10, 2012.
13. D.SOFRONOVIC; V.GHERMAN, Acțiunule baterie de artilerie în luptă; Chișinău 2005
14. Instrucția tactică la artilerie, Chișinău, centru edițional 2001 p.15.
15. V. Şchiopu, Regulamentul de luptă al artileriei, Chșinău 2004, p.26.
16. DICUSARĂ Dumitru, Manual de lupă al divizionului de artilerie, Centrul Editorial, Sibiu, 2003
17. IURCO Аrcаdii, Bаzele luptei moderne de аrme întrunite, Editura Literară, București, 2003
18. GROSU Vasile, Regulile de tragere și de conducere a focului de artilerie, Centru editorial al
MA, Chișinău, 1996
19. Manual de instrucție a artiliristului, Chișinău 2011
20. GROSU.V, Instrucțiuni privind activitatea de luptă a subunităților de foc ale artileriei
21. ZAVTUR Anatolie, Metodica instruirii echipelor de servanți și închegarea plutoanelor de tragere
privind activitatea de luptă la materialul de artilerie din dotare Chișinău-2012
66
Anexa nr.1
Posibilităţile de foc ale bateriei de obuziere-tun
D-20 cal. 152 mm (consumul - norma)
Misiunea de foc Durata Distanţa de Posibilităţile

executării tragere, km
focului,min
1. Nimicirea instalaţiei de lansare 5 6 1
3. Neutralizarea bateriei de piese autopropulsate 10 10 1
neblindate
4. Neutralizarea bateriei de piese tractate 10 6 1
adăpostite
5. Neutralizarea bateriei de aruncătoare tractate 10 6 -
adăpostite
6. Nimicirea bateriei de aruncătoare tractate 5 6 1
dispuse neprotejat
8. Neutralizarea staţiei de radiolocaţie a artileriei 10 6 1
de cîmp
10. Neutralizarea forţei vii şi mijloacelor de foc
adăpostite pe poziţii pregătite din timp, ha 20 6 2,25
11. Neutralizarea forţei vii şi mijloacelor de foc 10 6 -

adăpostite pe poziţii ocupate în grabă, ha 15 6 2,25
20 6 2,5
12. Nimicirea forţei vii şi mijloacelor de foc, ha 5 6 4
13. Executarea focului de baraj fix, m - - 300
14. Executarea focului de baraj mobil, m - - 300
15. Executarea concentrării succesive a focului - - Un obiectiv
sau 3 ha
16. Executarea valului de foc, m - - 150
17. Darea unei perdele de fum, m:
cînd vîntul este favorabil (de întîmpinare) - - 150-200
cînd vîntul este lateral - - 500-700
67
Anexa nr.2
Manevra bateriei de artilerie în apărare
68
Anexa nr.3
Harta de lucru
69
Anexa nr.4
FIŞA
LEGĂRII TOPOGEODEZICE
A POZIŢIEI DE TRAGERE___ BATERII
Coordonatele PT au fost determinate după harta 1:50000 de la punctual characteristic din

teren-punctul trigonometric din caroul 7563 după aliniamentul făcut cu busola în două părți.
Gismentele direcțiilor spre repere au fost determinate folosind acul magnetic PAB-2A (nr.7522)
A= -0-66.
Comandantul bateriei de tragere
Căpitan LOHMATENCO
70
Anexa nr.5
Fişa tragerii pentru comandantul bateriei de tragere
Data:08.09.2012
GDB = 21-00 GAXEI = 3-76 PT: x-09456 PCObat x-12678 y-14532 h-75
Grep1 = 19-32  DB = 0-64 y-10376 PCOdiv x-13475 y-11900 h-70
Grep2 = 23-21 rep1 = 23-58 h-89 POgrup. x-12345 y-10987 h-79
ΔV0 = 1,5% rep2 = 32-12 o
Tî = +3 C
PIESELE
ELEMENTELE
6 5 4 3 2 1
Treptele faţă de piesa de bază, m +20 +20 +16 - -10 -20
Intervalele dintre piese, m 25 30 80 - 30 40
Intervalele faţă de piesa de bază, m 130 105 80 - 30 70
Reperajul vizorului (G.B.) pe luneta panoramică 1-85 1-77 1-06 0-45 59-75 58-95
pe POB 57-75 57-65 57-42 57-20 56-83 56-57
Derivele pe POR 5-00 5-00 5-00 5-00 5-00 5-00
pe PON 5-00 5-00 5-00 5-00 5-00 5-00
Diferenţa derivelor pentru trecerea la POR +7-25 +7-35 +7-58 +7-80 +8-17 +8-43
Diferenţa derivelor pentru trecerea la PON +7-25 +7-35 +7-58 +7-80 +8-17 +8-43
Diferenţa derivelor de bază ale pieselor în raport
cu piesa de bază. +0-55 +0-45 +0-22 0 -0-37 -0-63
Deriva piesei după piesa de bază 16-44 16-58 16-87 0 47-25 47-34
Distanţa până la piesa de bază, m 140 110 85 0 30 82
ÎNĂLŢĂTOARELE MINIME
UNCHIURI DE ACOPERIRE
DIRECŢI ÎNCĂRCĂTURA ÎMIN A BATER. ADĂUGAŢI 6 5 4 3 2 1
A
Completă 116 12
ÎN STÂNGA A doua 123 19 54 55 56 60 78 59

A patra 138 34
Completă 90 6
ÎNAINTE A doua 93 9 49 87 76 65 96 82
A patra 101 17
Completă 77 9
ÎN DREAPTA A doua 83 15 78 56 67 78 77 89
A patra 96 28
71
DERIVELE
Consumul de muniţii
Md de la DB
+5- +5- +0- 0 -0- -0-
Înălţător
Nivela
Nr.
COMENZILE 55 45 22 37 63
d/r
6 5 4 3 2 1
57- 57- 57- 57- 56- 56-
75 65 42 20 83 57
1. “Nistru”.Stai.Ciocan de foc 10
min.
Ochiți.Obiectiv101,infanterie
adăpostită.De divizion 49-
75,2012,înălțimea 172.Foc 410 29- +1- + 1- 18
suprapus 350 pe 200.Reglaje 80 15 15
două.Încărcătura a doua.Cîte 3 58-
proiectile vijelie, restul la 6sec. 35
Lovitura.
Trage bateria.
.Obiectiv101,infanterie
adăpostită.exploziv.încărcătura
completă.scara
miimilor.desfaceți fascicolul de 18
la cel de bază cu 0- 415
07,3proiectile vijelie, ochiți. 420 18
“Vișinul”asupra țintei 101 gata 410 18
“Nistru”,încărcați. 415 -0-06 18
Baterie încărcați. 420 - 0- 18
“Nistru”,FOC 410 +0- 06 18
În salvă, FOC. 415 03 58-
“Nistru”, stînga 0-06.La 6sec. 420 29 108
Lov.FOC 29- +0-
FOC. 80 +1- 03
12 58-
FOC. 32
FOC.
Vișinul asupra țintei 101 a 58-
tras,consum. 32
72
Anexa nr.6
Tabelul cu elementele calculate pentru tragerile bateriei
Data:08.09.2012 Timpul:1530
PCO Bt. X = 13008 Y = 02076 h = 54
PT Bt. X = 12057 Y = 04283 h = 48
Caracterul şi Inf.acop
Date despre obiectiv numărul Ob.101
obiectivului
X ( GOB ) 12683
Coordonatele obiectivului Y ( DO ) 01145
H 77
F x A (metri) 250x80
Dimensiunile obiectivului Gradaţiuni de derivă 2
Salt de înălţător/focos -
Proiectil, focos, încărcătura OF462,
RGM2,
Înc.2
Durata executării focului 11 min.
Consumul de proiectile pe obiectiv ( pe piese reglaje )
162(14)
Modul de executare a focului 4 secunde

DT ob 3200 m
Determinarea distanţei calculate ∆ DC ob +175 m
DC 3375 m
∆ h ob +27 m
Determinarea corecţiei pentru supraînălţarea
ε ob +0-09
obiectivului asupra PT
∆ ε -
Nt -
∆ NC ob (∆ N reg )
R
-
Determinarea reglării calculate pe focos ( tub )
∆Nε -
NC – 3 un. -
Intervalul fasciculului If 0-13
Mdobt -0-08
Determinarea modificării de derivă calculată de
∆ Mdobc -0-04
la DB
Mdobc -0-12
În
68
Focos (tub)
instantaneu
Nivela
30-09
Mdobc
Elementele calculate -0-12
Kd
0,8
Sd
0-04
∆ X miime (∆N
22 m
miime)
În
Focos (tub)
Elementele reglate
Nivela
Mdobc
DB = 47-00
73
Anexa nr.7
Fişa concentrării succesive a focului bateriei a 1-a
Denumirea Comanda Comanda Elementele pentru tragerea de efect Consumul de Durata
aliniamentului, comandant comandantul proiectile pe execută
Înălţă-torul
Încărcătura
numărul,
Modifica-
ului bateriei ui bateriei de tun. Modul de rii
derivă de
Fascicul
Focosul
Nivela
rea de
la DB
coordonatele şi de tragere tragere executare a Focului
dimensiunile focului (aproxi
obiectivului mativ)
Aliniamentul “Tigru” foc Obiectivul 4 Ex. 30-09 -0-12 0-13 3 min
întâi, Obv 101: 101. 68
Cîte 6 pr.: 1pr.
x = 12696; La5s În salvă, restul
у = 01147; lovitura. la 5 s lovitura
h = 77. “Nistru”, Foc
F = 250,A = 80 stai
Aliniamentul “Pantera”, Stai
Al doilea, foc Obiectivul
Obiectivul 209: 209,
Cîte 3 pr.: 1
x = 19770; Încărcaţi. În
pr. În salvă, 8 min
у = 75980; salvă, foc, la C Ex. 197 30-02 -1-05 0-10
restul la 8 s
h = 115. 8 s lovitura.
lovitura
F= 300, “Nistru”, Foc
A= 200 stai Stai
Aliniamentul “Lup” foc Obiectivul

C Ex. 216 30-01 - 0-98 0-08 13 min
întâi, obiectivul 316,
218 Cîte 5 pr.: 1pr.
316: Încărcaţi.În
220 În salvă, restul
x = 20420; salvă,
la 8 s lovitura
у = 76035; “Nistru”, Foc.
h = 105. stai Foc
F = 300,A = 200 Stai
Aliniamentul “Vulpe”, Obiectivul

Al doilea, foc 411,
Obiectivul 411: Încărcaţi. În 229 Cîte5 pr.: 1 pr.
x = 20870; salvă, foc. 9 min
C 231 30-05 - 0-07 În salvă, restul
у = 76375; Foc 233 la 7 s lovitura
h = 145. “Nistru”,
F= 300,A= 200 stai Stai
74
Anexe nr.8
SCHEMA
siguranţei nemijlocite şi apărării proprii a plutoanelor
de tragere pe poziţia de tragere
COMANDANTUL BATERIEI DE TRAGERE căpitan LOHMATENCO
75
Anexa nr.9
Tabelul cu existentul în muniție și consum

Data,
Proiectilele Încărcăturile Focoasele
Indicile loviturii
ora
Cantitatea Lotul Cantitatea
Semnul de
abatere a
Indicele
Marca
masei
Micșorat
Complet
consum
consum
primire
primire
rest
rest
ă
ă
8.09.20 VOF 5 OF- + 100 - 100 5-6-75 - RGM-2 8 - 80
12 462 0
V-90 - 20
30
15 2
VBK 3 N 6 - 6 3-7-75 - GPV-2 0 - 6
BK-6 70 - RGM-2 20 60
1800 V-90 6 - 10
-
-
76
Anexa nr.10
SCHEMA
focului bateriei 1 pentru tragerea prin ochire directă
SEMNALELE:
OCUPAŢI PT -“FURTUNĂ”
DESCHIDEŢI FOCUL –„TUNET”RACHETE ROȘII
ÎNCETAŢI FOCUL-„PLOAIE” RACHETE VERZI
ILUMINAŢI ALINIAMENTUL-„RAZĂ”
SCHIMBAŢI PT-“FURTUNĂ”
SEMNE CONVENȚIONALE:
Ț23-ȚINTA DE BAZĂ A PIESEI
Ț24-ȚINTA DE REZERVĂ A PIESEI
1-NUMĂRUL REPERULUI
7-DISTANȚA PÎNĂ LA REPER
COMANDANTUL BATERIEI DE TRAGERE căpitan LOHMATENCO

77
Declarația standard privind originalitatea lucrării
Subsemnatul (a), Popovschi Denis absolvent al Academiei Militare a Forţelor Armate,
declar pe propria răspundere că teza de licenţă pe tema: optimizarea algoritmului de lucru în
poziția de tragere a bateriei d-20 în apărare în raionul Cantemir, a fost elaborată de mine şi nu a
mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie de învățământ superior din ţară sau
din străinătate.
De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indicate
cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
- fragmentele de text sunt reproduse întocmai şi sunt scrise în ghilimele, deţinând
referinţa precisă a sursei;
- redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conţine referinţa
precisă;
- rezumarea ideilor altor autori conţine referinţa precisă a originalului.
Denis POPOVSCHI
________________ ,,____” 2021
78
79

Popovschi Copertare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Popovschi Copertare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

FACULTATEA ȘTIINȚE MILITARE

OPTIMIZAREA ALGORITMULUI DE LUCRU ÎN POZIȚIA

locotenent-colonel Petru MIHALCEA

„____” __________________ 2021

FIŞA TEZEI DE LICENŢĂ

TEMA: OPTIMIZAREA ALGORITMULUI DE LUCRU ÎN POZIȚIA DE TRAGERE A

AUTOR: soldat clasa III Denis POPOVSCHI Pl.22

CONDUCĂTOR: locotenet major Ion MIZERNIUC,

DETALII ASUPRA TEMEI

CAPITOLUL 2 Studiu privind acțiunile de luptă a bateriei de artilerie în lupta de apărare în

CAPITOLUL 3 Activitățile comandantului bateriei la planificarea și organizarea luptei

Conducătorul tezei de licență:

locotenet major Ion MIZERNIUC

Şef catedră artilerie

locotenent-colonel Vladimir RAEȚCHI

tezei de licenţă ____________________________________________________________

(funcţia, titlul ştiinţific), (semnătura, data), (numele, prenumele)

Cаpitolul 2. Studiu privind acțiunile de luptă a bateriei de artilerie în lupta de apărare

2.4 Optimizarea lucrului în poziția de tragere............................................................................ 55

Cаpitolul 3. Activitățile comandantului bateriei la planificarea și organizarea

3.3 Proceduri de mărire a vitezei de reacție.…………………………………………………. 62

NBC Nuclear Biologic Chimic

PCO Punct de comanda și observare

MLI Mașina de luptă a infanteriei

TAB Transportor amfibio blindat

UTA Unitatea Teritorială Autonomă

POi Punct de osbservare înaintat

1.2.2 Poziția geografică și suprafața totală a raionului Cantemir

1.2.3 Transport, căi de comunicație și categoria acestora în raionului Cantemir

Regiunile de podiş ocupă suprafeţe importante pe teatrele acţiunilor militare. Prin

1.3 Particularitațile desfășurării acțiunilor de luptă în raionul Cantemir

În apărare bateria nimiceşte şi neutralizează sistemele de armament de înaltă precizie ale

2.2 Particularitățile privind pregătirea și ocuparea poziției de tragere

FigFig.2.2.1 Determinarea adâncimii acoperirii

Fig. 2.2.2 Determinarea grafică a adâncimii

Fig.2.2.3 Determinarea unghiurilor de nivel minime

2.3 Darea comenzilor și executarea tragerilor

2.3.3 Modificarea comenzilor date anterior75

2.3.4 Executarea tragerilor

2.4 Optimizarea lucrului în poziția de tragere

2.4.2 Optimizarea algoritmului de lucru.

3.1 Planificarea acțiunilor de luptă

3.3 Proceduri de mărire a vitezei de reacție

1. *** Tudor PАVELEАN, Tactica artileriei, Chișinău, Centrul Editorial 2002.

Posibilităţile de foc ale bateriei de obuziere-tun

D-20 cal. 152 mm (consumul - norma)

Misiunea de foc Durata Distanţa de Posibilităţile

11. Neutralizarea forţei vii şi mijloacelor de foc 10 6 -

Manevra bateriei de artilerie în apărare

A POZIŢIEI DE TRAGERE___ BATERII

Coordonatele PT au fost determinate după harta 1:50000 de la punctual characteristic din

Comandantul bateriei de tragere

ÎN STÂNGA A doua 123 19 54 55 56 60 78 59

Modul de executare a focului 4 secunde

Aliniamentul “Lup” foc Obiectivul

Aliniamentul “Vulpe”, Obiectivul

siguranţei nemijlocite şi apărării proprii a plutoanelor

de tragere pe poziţia de tragere

COMANDANTUL BATERIEI DE TRAGERE căpitan LOHMATENCO

Tabelul cu existentul în muniție și consum

COMANDANTUL BATERIEI DE TRAGERE căpitan LOHMATENCO

________________ ,,____” 2021

S-ar putea să vă placă și

„” ______________ 2021

____________ ,,” 2021