MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

FACULTATEA ŞTIINŢE MILITARE
CATEDRA COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ

ORGANIZAREA SISTEMULUI DE
COMUNICAȚII ȘI INFORMATICĂ LA NIVEL
TACTIC ÎN REGIUNE ANENII NOI

Teză de licenţă

Autor:
student Vasile LAVRIC

Conducător:
lector universitar Andrei MEDVEȚCHI

Chişinău
2019
ACADEMIA MILITARĂ A FORȚELOR ARMATE

NESECRET

Exemplar nr.

1
 ABROB

Decan facultatea științe militare-lector universitar (nivelul I)

locotenent-colonel Petru MIHALCEA
„____” __________________ 2018

FIȘA TEZEI DE LICENȚĂ

TEMA: ORGANIZAREA SISTEMULUI DE COMUNICAȚII ȘI INFORMATICĂ LA NIVEL

TACTIC ÎN REGIUNEA ANENII NOI

AUTOR: student Vasile LAVRIC Pl.33

CONDUCĂTOR: locotenent-colonel Andrei MEDVEȚCHI

locțiitor șef catedra comunicații și informatică – lector universitar (nivelul I)

DETALII ASUPRA TEMEI

Introducere
PARTEA TEORETICĂ
Capitolul 1. Organizarea şi funcţionarea sistemului de comunicaţii a Brigăzii Infanterie
Motorizată în lupta de apărare
1.1 Rolul, principiile de utilizare şi structura sistemului de comunicaţii;
1.2 Organizarea şi funcţionarea sistemului de comunicaţii a Brigăzii Infanterie
Motorizată;
1.3 Organizarea şi funcţionarea sistemului informatic a Brigăzii Infanterie Motorizată.

Capitolul 2. Particularităţi ale acţiunilor militare desfăşurate de Brigada Infanterie

Motorizată în lupta de apărare Regiunea Anenii Noi
2.1 Caracteristicile geografico-militare ale regiuni Anenii Noi şi influenţa acestora
asupra organizării sistemului de comunicaţii a Brigăzii Infanterie Motorizată;
2.2 Condiţii operativ-tactice în care acţionează Brigada Infanterie Motorizată în
apărare;
2.3 Organizarea apărării Brigăzii Infanterie Motorizată în regiunea Anenii Noi.

PARTEA PRACTIC-APLICATIVĂ
Capitolul 3. Organizarea sistemului de comunicaţii a Brigăzii Infanterie Motorizată în
lupta de apărare aflată în regiunea Anenii Noi
3.1 Elaborarea Temei Tactice;
3.2 Elaborareaului de oprații al eșalonului superior;
3.3 Elaborarea Anexei comunicaţii şi informatică la ordinul de operaţii;
3.4 Elaborarea Planului comunicaţii şi informatică(grafic pe hartă).
Concluzii și propuneri
Bibliografie
Anexe
PRECIZĂRI ORGANIZATORICE

Planificat Real
Data primirii temei lucrării 15 septembrie 2018 ____________

2
Stabilirea structurii lucrării 27 septembrie 2018 ____________
Prezentarea părţii teoretice a lucrării 31 ianuarie 2019 ____________
Prezentarea părţii aplicative a lucrării 30 aprilie 2019 ____________
Discutarea tezei în formă finală cu îndrumătorul 02 - 03 mai 2019 ____________
Redactarea lucrării de către student 07 - 21 mai 2019 ____________
Întocmirea referatului de către îndrumător 17 - 21 mai 2019 ____________
Susţinerea prealabilă 30 - 31 mai 2019 ____________

Conducător la teza de licență:

locotenent-colonel Andrei MEDVEȚCHI

Prezenta fişă a fost examinată şi aprobată la şedinţa catedrei comunicații si informatică din 19
iunie 2018, procesul-verbal nr. 24/157.

Şef catedră comunicații și informatica – lector universitar (nivelul I)

maior Andrei ȘESTACOV

ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

Facultatea _________________________________________
Catedra _________________________________________

AVIZ

3
 la teza de licenţă
Tema ______________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Studentul(a) ___________________________ pl. __________________________________
I. Forma lucrării
1. Respectarea rigorilor privind aspectul grafic, normele gramaticale în vigoare şi referinţele
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2. Corectitudinea structurii tezei ( introducere, conţinut, încheiere, bibliografie, anexe;
simetria conţinutului)
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
II. Conţinutul lucrării
1. Gradul de argumentare a actualităţii temei
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2. Demonstrarea competenţelor de cercetare (elaborarea ipotezei, selectarea metodelor de
cercetare, colectarea şi interpretarea datelor, sintetizarea părţii teoretice etc.)
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
3. Calitatea cercetării efectuate
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4. Valoarea ştiinţifică şi/sau aplicativă a tezei
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

4
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
III. Gradul de responsabilitate şi atitudinea studentului
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
IV. Concluzii
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
V. Decizia
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Conducătorul
tezei de licenţă ____________________________________________________________
(funcţia, titlul ştiinţific), (semnătura, data), (numele, prenumele)

Lista abrevierilor

P.C. Punct de comandă

P.C.Bz. Punct de comandă de bază

5
P.C.Rz. Punct de comandă de rezervă
P.C.Log. Punct de comandă logistic
SCBg.I. Sistemul de comunicaţii de Infanterie
S.C.I. Sistemul de Comunicaţii şi informatică
C2 Subsistemul de comandă şi control
Cp.C.I. Companie Comunicaţii şi Informatică
TCP/IP Protocol de control al transmisiilor/Protocol
INTERNET
SAED Staţie de Adunare şi Expediere a Documentelor
UHF Frecvenţe ultra înalte
HF Frecvenţe înalte
VHF Frecvenţe foarte înalte
T.A.B Transportator amfibiu blindat
WAN Reţea extinsă de calculatoare
NATO Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic
FTP Protocol de transfer fişiere
RRAM Reţele radio ale abonaţilor mobili
PCMb Punct comandă mobil
Pl. Pluton
PO Post de observare
OPORD Ordin de operaţii
Cp.Cc Companie cercetare
Cp.Ge Companie geniu
Cp.C.I. Companie comunicaţii şi informatică
Cp.NBC Companie nuclear,bacteorologic,chimic
Pl. MP Pluton poliţie militară

Cuprins:

6
Introducere................................................................................................................................................8
CAPITOLUL 1 Organizarea şi funcţionarea sistemului de comunicaţii a Brigăzii Infanterie
Motorizată în lupta de apărare...............................................................................................................11
1. 1 Rolul, principiile de utilizare şi structura sistemului de comunicaţii;.................................................11
1.2 Organizarea şi funcţionarea sistemului de comunicaţii a Brigăzii Infanterie Motorizată.....................18
1.3 Organizarea şi funcţionarea sistemului informatic a Brigăzii Infanterie Motorizată............................23
Capitolul 2 Particularităţi ale acţiunilor militare desfăşurate de Brigada Infanterie Motorizată în
lupta de apărare în regiunea Anenii Noi................................................................................................28
2.1 Caracteristicile geografico-militare ale regiunii Anenii Noi şi influenţa acestora asupra organizării
sistemului de comunicaţii a Brigăzii Infanterie Motorizată.......................................................................28
2.2 Condiţii operativ-tactice în care acţionează Brigada Infanterie Motorizată în lupta de apărare...........34
2.3 Organizarea apărării Brigăzii Infanterie Motorizată regiunea Aneni Noi, în lupta de apărare.............39
Capitolul 3 Organizarea sistemului de comunicaţii a Brigăzii Infanterie Motorizată în lupta de
apărare aflată în regiunea Anenii Noi....................................................................................................47
3.1 Elaborarea Temei Tactice....................................................................................................................47
3.2 Elaborarea Ordinului de operaţii al eşalonului superior.......................................................................59
3.3 Elaborarea Anexei comunicaţii şi informatică la ordinul de operaţii...................................................63
3.4 Elaborarea Planului comunicaţii şi informatică (grafic pe hartă).........................................................88
Concluzii și propuneri.............................................................................................................................89
Bibliografie...............................................................................................................................................90
Anexe........................................................................................................................................................91

Introducere

7
 Puternica amprentă informaţională a acţiunilor militare solicită mijloace şi proceduri
care să crească puterea de prelucrare a informaţiei prin utilizarea unor sisteme de calcul
electronic cu performanţe superioare şi a unui software adecvat. Acestea vor creşte viteza de
elaborare a deciziilor, ducând la reducerea timpului de la zile şi ore la minute şi secunde prin
lucrul simultan la toate eşaloanele, transformarea actului de comandă, dintr-un proces punctual
într-unul continuu.
Ultimele evenimente militare care au avut loc în diferite zone ale lumii au demonstrat
creşterea permanentă a cerinţelor informaţionale pentru conducerea trupelor, concomitent cu
reducerea timpului la dispoziţie pentru pregătirea luptei.
Obiectul lucrării îl constituie organizarea sistemului de comunicaţii a Brigăzii
Infanterie, Motorizată în apărare.
În capitolul 1 sunt evidenţiate rolul, importanţa şi funcţionarea sistemului comunicaţii şi
informatică a Brigăzii Infanterie Motorizată.
În capitolul 2 sunt abordate particularităţile acţiunilor militare desfăşurate de Brigada
Infanterie, Motorizată în apărare, în regiunea Anenii Noi,punându-se un accent deosebit pe:
influenţa caracteristicilor geografico-militare ale zonei de operaţii asupra organizării şi ducerii
luptei de apărare; modalităţile de agresiune ale unui probabil agresor şi modul de contracarare a
acestora; cooperarea cu celelalte mari unităţi (unităţi) din forţele terestre, navale şi aeriene şi cu
cele care aparţin altor elemente din sistemul naţional de apărare.
Organizarea sistemului de comunicaţii şi informatic a Brigăzii Infanterie Motorizată
constituie obiectul capitolului 3 al lucrări.Proiectarea şi dimensionarea sistemului de comunicaţii
şi informatic sunt fundamentate în funcţie de cerinţele operaţionale şi de multitudinea de factori
specifici care influenţează realizarea şi funcţionarea acestuia în spaţiul tactic şi în contextul
acţiunilor terestro-aero-navale.
Din analiza cerinţelor impuse de organizarea sistemului de comunicaţii şi informatic a
Brigăzii Infanterie Motorizată, în condiţiile războiului modern, rezultă necesitatea imperioasă de
introducere cât mai rapidă a sistemelor de comunicaţii numerice şi la eşaloanele tactice, care să
fie în măsură să răspundă nevoilor de legături pentru conducere, cooperare şi înştiinţare specifice
acţiunilor întrunite, concomitent cu proiectarea şi realizarea sistemului de comunicaţii modern al
Armatei Republicii Moldova.

8
 Adnotare
În lucrare a fost cercetat, descris sistemul de comunicaţii a Brigăzii Infanterie în lupta
de apărare în regiunea Anenii Noi.
Subiectul lucrării a fost dezvăluit prin descrierea particularităţilor a acţiunilor militare
desfăşurate de Brigada Infanterie, precum şi organizarea, funcţionarea sistemului de comunicaţii
a Brigăzii Infanterie în lupta de apărare.
Un rol deosebit în lucrare îl ocupă partea teoretică, unde sînt descrise particularităţi ale
acţiunilor militare desfăşurate de Brigada Infanterie în lupta de apărare. De asemenea se
relatează caracteristicile geografico-militare ale regiunii Anenii Noi şi influenţa acestora asupra
organizării sistemului de comunicaţii, condiţii operativ-tactice în care acţionează Brigada
Infanterie şi organizarea apărării Brigăzii Infanterie înregiunea Anenii Noi,elementele sistemului
de comunicaţii şi securitatea acestuia.
În partea practică a tezei este propusă o variată a sistemului de comunicaţii a Brigăzii
Infanterie.
În fine concluziile şi propunerile formulate, pot fi considerate foarte utile pentru
realizarea unui sistem de comunicaţii modern.
La ora actual în contextual ascensiunii progresului tehnologic, se observă tendinţa
armatelor din toată lumea de a se perfecţiona în modul în care sistemul de comunicaţii propriu să
poată interacţiona uşor în mediul internaţional, fie pentru cooperare sau prevenire a anumitor
acţiuni ostile.

9
 Annotation
In this paper was investigated, described the communication system of the Infantry
Brigade in the defense fight in the region Anenii Noi.
The subject of the paper was revealed by describing the peculiarities of the military
actions carried out by the Infantry Brigade, as well as the organization, functioning of the
Infantry Brigade communication system in the defense struggle.
A special role in the work is occupied by the theoretical part where are described the
peculiarities of the military actions carried out by the Infantry Brigade in the defense struggle.
Also, the geo-military characteristics of the region Anenii Noi and their influence on the
organization of the communication system, operative-tactical conditions in which the Infantry
Brigade operates and the organization of the Defense of the Infantry Brigade in Anenii Noi, the
elements of the communications system and its security.
The practical part of the thesis proposes a varied communication system of the Infantry
Brigade.
Finally, the conclusions and the proposals made can be considered very useful for the
realization of a modern communication system.
Nowadays, in the context of the upturn of technological progress, we can see the
tendency of the armies from all over the world to improve in how their own communication
system can interact easily in the international environment, or to cooperate or prevent certain
hostile actions.

10
 CAPITOLUL 1
Organizarea şi funcţionarea sistemului de comunicaţii a Brigăzii Infanterie Motorizată în
lupta de apărare
1. 1 Rolul, principiile de utilizare şi structura sistemului de comunicaţii;
Sistemul de Comunicaţii a Brigăzii Infanterie Motorizată reprezintă un ansamblu
structurat şi integrat sprijină comandantul brigăzii şi statul său major în exercitarea comenzii şi
controlului asupra forţelor şi mijloacelor subordonate, în orice fază a operaţiei. SCBg.I.Mo
asigură legături comutate şi necomutate continue, de bună calitate, oportune, flexibile, viabile şi
sigure în scopul realizării conducerii, cooperării şi înştiinţării forţelor care acţionează în cadrul
marilor unităţi în condiţiile unor operaţii executate de adversar cu diferite sisteme moderne de
armament, cercetare şi război electronic.
Pentru atingerea obiectivelor prevăzute şi îndeplinirea rolului fundamental, SCI trebuie
să respecte următoarele principii fundamentale de organizare şi funcţionare: interoperabilitatea,
flexibilitatea, mobilitatea, capacitatea de reacţie, continuitatea, modularitatea, viabilitatea,
eficienţa, securitatea, operativitatea, simplitatea, mentenabilitatea1.
Sistemului de comunicaţii a Brigăzii Infanterie Motorizată cuprinde urmatoarele
subsisteme:
 Subsistemul decizional (subsistemul de comandă şi control-C2)
Subsistemul decizional (subsistemul de comandă şi control-C2), constituit din
structurile umane specializate în exercitarea comenzii şi controlului (comandamentul marii
unităţi tactice) pe baza misiunii primite, a datelor şi informaţiilor de care dispune (obţinute
direct sau din baza de date relaţională).
Sarcina implicită a subsistemului C2 este de a asigura desfăşurarea procesului de
comandă şi control, care reprezintă o succesiune logică a activităţilor de planificare,
organizare, coordonare, control, ce se bazează pe un sistem informaţional modern.
 Subsistemul informatic
Subsistemul informatic reprezentat de ansamblul de echipamente tehnice, software,
metode, proceduri şi personal specializat, constituite în reţele locale şi extinse de calculatoare,
care asigură interconectarea fizică şi funcţională a tehnicii în punctele de comandă ale unităţi
tactice. De exemplu cea a unei brigăzi mecanizate, care grupează reţelele locale ale punctelor de
comandă de la nivelul unităţilor şi marilor unităţi tactice subordonate, precum şi din punctele de
comandă proprii de calcul şi terminalelor aferente, în vederea prelucrării, conversiei, stocării şi

1
Manualul pentru luptă al Companiei de Comunicaţii şi Informatică, SIBIU 2007, pag.13-38

11
diseminării datelor şi informaţiilor utilizate în procesele informaţionale, pentru accelerarea
activităţilor de comandă şi control2.
 Subsistemul de comunicaţii
Sistemul de comunicaţii se organizează şi realizează pentru satisfacerea nevoilor de
legătură ale comandantului, statul mаjor, şefilor de armă, precum şi ale reprezentanţilor forţelor
teritoriale, pentru coordonarea în comun şi într-o concepţie unitară a acţiunilor de luptă. Nevoile
de legătură solicitate de procesul conducerii forţelor şi mijloacelor în luptă se satisfac prin toate
categoriile de mijloace de comunicaţii şi informatică de la punctele de comandă organizate în
cadrul brigăzii3.
a) Legături prin fir
În apărare, legătura prin fir are o largă întrebuinţare în cadrul brigazii datorită
specificului acţiunilor de luptă şi a posibilităţii de angajare a unor linii şi căi din reţeaua de
telecomunicaţii teritoriale din zonă, în special în adâncimea fâşiei de apărare.
Comunicaţiile cu fir trebuie astfel organizate şi realizate, încât să permită asigurarea
unui număr de căi, care să satisfacă principalele nevoi de legătură a brigazii, în special în
perioadele de timp când funcţionarea mijloacelor radio nu este permisă. În afară de aceasta,
trebuie să se realizeze un număr suficient de căi ocolitoare, astfel încât să se asigure o legătură
viabilă, în special cu subunităţile de pe direcţia principală de interzis, precum şi cu cele care, în
cadrul manevrei planificate, trebuie să întărească apărarea în anumite sectoare sau să execute cu
succes ripostele pe timpul ducerii luptei de apărare.
În scopul menţinerii continuităţii comunicaţiilor prin fir, liniile în cablu telefonic cu
subunităţile ce constituie forţele de angajare imediată trebuie să treacă prin locurile prevăzute
pentru dispunerea punctelor de comandă ale acestora pe timpul ducerii luptei în adâncimea fâşiei
de apărare. Traseele liniilor în cablu telefonic de campanie trebuie alese prin porţiunile de teren
care oferă posibilităţi de protecţie naturală sau care permit folosirea lucrărilor genistice executate
în cadrul fâşiei de apărare a brigadei. La realizarea lor se vor evita itinerarele de deplasare ale
blindatelor (tancurilor, TAB, MLI) şi artileriei proprii, direcţiile de contraatac şi obiectivele
probabile ale loviturilor inamicului. Îngroparea cablului telefonic de campanie în raioanele
punctelor de comandă şi pe porţiunile de teren expuse distrugerilor (deranjamentelor) este
obligatorie.
În apărare legătura prin fir se asigură pe direcţii sau pe axul de transmisiuni de la
centrele de comunicaţii şi informatică ale punctelor de comandă constituite în cadrul brigăzii.
Cu eşalonul superior, legătura se asigură conform dispoziţiunii pentru comunicaţii şi
informatică şi prin grija acestuia, de regulă, pe direcţie sau/şi rocada de transmisiuni, pe două
2
Manual Comanda şi Control la nivel de brigada, pag. 19
3
Manualul Batalionului de Infanterie, pag. 35

12
trasee diferite, direct între punctele de comandă prelungite în cablu de campanie până la punctul
de comandă al brigăzii, realizându-se 4-6 căi telefonice şi 2-3 căi telegrafice, din care câte o cale
poate fi secretizată sau folosită pentru transmiteri de date cu viteză mică (600-1200 biţi/sec.).
Când brigada se află pe direcţia principală de interzis eşalonului superior, legătura prin fir se
poate asigura şi pe ахul de transmisiuni al acestuia.
În cadrul brigăzii se asigură legătura prin fir, de la punctul sau de comandă cu punctul
de comandă logistic şi cel de rezervă precum şi de la acesta din urmă cu punctul de comandă
logistic.
Legăturile cu unităţile din gruparea de angajare se asigură pe direcţii, de la centrul de
comunicaţii şi informatică al punctului de comandă al brigăzii asigurându-se cel puţin o cale
telefonică cu fiecare. Este indicat că cel puţin cu unitatea (unităţile) care interzic direcţia
principală să se asigure câte o cale directă şi în funcţie de posibilităţi, câte o cale ocolitoare.
Când apărarea se execută pe frontieră se va asigura legătura şi cu punctul de comandă al unităţii
de grăniceri aflată în fâşia de apărare a brigăzii. În situaţia trecerii la apărare în afara contactului
cu inamicul, se va asigura legătura prin fir cu detaşamentul înaintat, fie direct, fie prin
intermediul unui centru de transmisiuni al unei unităţi din forţa de angajare imediată. După
retragerea detaşamentului înaintat linia cu fir se întrerupe (se secţionează dacă este linie
permanentă aeriană) înspre linia de contact.
Cu celelalte unităţi (subunităţi), luptătoare, detaşamentele cu destinaţie diferită, alte
elemente de dispozitiv, legătura se asigură pe direcţii şi racorduri la acestea, realizându-se câte o
cale telefonică cu fiecare, precum şi prin circuite sau căi din reţeaua de telecomunicaţii teritoriale
puse la dispoziţie de eşalonul superior.
Liniile cu fir se proiectează şi realizează cu largi prevederi astfel încât să permită
asigurarea legăturii cu forţele care se vor dispune pe aliniamentul (aliniamentele) de contraatac.
Pe direcţiile de contraatac liniile cu fir vor fi protejate prin folosirea judicioasă a terenului şi prin
îngropare.
La folosirea reţelei de telecomunicaţii teritoriale se vor avea în vedere atât posibilităţile
de varientare şi combinare a căilor (liniilor) pentru menţinerea continuităţii legăturilor, cât şi
neomogenitatea elementelor tehnice din compunerea acesteia.
Pentru a putea folosi căile telefonice şi telegrafice din reţeaua de telecomunicaţii
teritoriale, este necesar ca brigada şi unităţile (subunităţile) din compunerea de luptă a acesteia să
se aboneze la cel puţin unul din cele mai apropiate oficii de telecomunicaţii teritoriale.
Legătura cu unitatea (subunitatea) logistică şi cu punctul medical al brigăzii se asigură
de la punctul de comandă logistic (câte o cale telefonică) folosind linii (căi) din sistemul de
telecomunicaţii teritorial şi cablu de campanie

13
 b) Legaturi radio
În apărare, comunicaţiile radio ale brigăzii se organizează în reţele şi direcţii radio,
folosindu-se staţii de putere în gama undelor scurte şi ultrascurte. Legătura radio se asigură de la
centrele de comunicaţii şi informatică a punctulelor de comandă constituite conform hotărârii
comandantului brigăzii (P.C., P.C.Rz., P.C.Lg.).
Legătura cu eşalonul superior se asigură conform dispoziţiunii pentru comunicaţii şi
informatică a statului major acestuia, de regulă, în două reţele radio (una în gama undelor scurte
şi alta în gama undelor ultrascurte) şi o direcţie radio în teleimprimare, folosind staţii de putere
mijlocie şi mică. În aceste reţele (direcţii) radio se asigură legătura comandantului, statului
major, precum şi a unor şefi de armă pentru care nu s-au organizat reţele radio specializate.
Când brigada acţionează pe o direcţie importantă sau cu un pronunţat caracter de independenţă,
legătura eşalonului superior cu aceasta se poate asigura în direcţii radio.
Pentru asigurarea continuităţii legăturii la apariţia bruiajului, eşalonul superior organizează
reţeaua radio secretă, iar pentru conducerea eşaloanelor care îşi schimbă subordonarea (până la
stabilirea legăturii acestora cu eşaloanele în subordinele cărora intră), reţeaua radio de rezervă.
De asemenea, eşalonul superior organizează reţeaua radio de serviciu pentru asigurarea
conducerii unităţilor care au pierdut, legătura cu eşalonul superior nemijlocit (legătura peste un
eşalon). În afară de aceasta, brigada intră cu un receptor radio (în gama undelor ultrascurte) în
reţeaua radio a cercetării aeriene tactice.
Pentru satisfacerea nevoilor de cooperare, eşalonul superior organizează reţelele radio,
precum şi direcţii pentru ieşirea temporară din reţelele de cooperare, în scopul executării cu
rapiditate a traficului între corespondenţi. Pentru cooperarea la flancuri organizează reţelele radio
destinate special acestui scop sau se prevede intrarea reciprocă în reţelele radio de conducere sau
de cooperare ale vecinilor, asigurându-se caracteristicile de lucru necesare.
Eşalonul superior mai organizează reţelele radio ale şefului cercetării, locţiitorului tehnic, şefului
serviciului C.I. şi pe linia logisticii (de la P.C.Lg.).
Reţelele radio ale grupelor operative sunt asigurate cu mijloacele acestora; la punctul de
comandă al brigăzii ofiţerii reprezentanţi vin cu mijloace radio proprii.
Pentru lupta împotriva desantului aerian corpul de armată poate organiza 1-2 reţele radio
destinate conducerii acţiunilor respective.
Legătura radio în cadrul brigăzii se asigură în reţele şi direcţii radio, cu staţii de putere
mică din gama undelor scurte şi ultrascurta.
Reţelele (direcţiile) radio din gama undelor scurte саre asigură legătura cu principalele
elemente ale dispozitivului de luptă sunt dublate cu legături în gama undelor ultrascurte. La
сentrul de comunicaţii şi informatică al punctului de comandă al brigăzii se ехесută recepţie

14
permanentă pe câte o frecvenţă de serviciu din gamele undelor scurte şi ultrascurte, asigurându-
se, la nevoie, şi legătura brigăzii peste un eşalon.
Conducerea unităţilor din forţa de angajare imediată, forţa da angajare ulterioară, forţă
de sprijin, rezervă, subunităţilor de cercetare, rezervelor de armă şi detaşamentelor cu destinaţie
diferită, precum şi elementelor serviciului de comenduire şi îndrumare a circulaţiei se asigură în
reţele şi direcţii radio. Legătura cu subunităţile de trupe teritoriale şi alte formaţiuni de apărare,
subordonate temporar brigăzii, se asigură prin intrarea mijloacelor radio ale acestor forţe în
reţelele organizate de brigadă, în reţelele radio separate, prin reprezentanţii acestora sosiţi la
punctul de comandă al brigăzii.Pentru conducerea şi cooperarea unităţilor (subunităţilor) care
participă la nimicirea desantului aerian (trupelor aeromobile), grupurile de cercetare-diversiune
şi elementelor teroriste) se organizează reţelele radio destinate special acestui scop.Legătura cu
aviaţia de sprijin se asigură prin mijloacele radio ale punctului de dirijare şi indicare a
obiectivelor instalat în fâşia brigăzii.Datele cercetării aeriene se primesc în reţeaua radio a
cercetării aeriene tactice ale cărei caracteristici de lucru se pimesc de la eşalonul superior.Pentru
legătura între punctele de comandă ale brigăzii se organizează o reţea radio, în care poate intra şi
comandantul când iese în afara punctului de comandă; legătura radio între punctul de comandă şi
punctul de comandă logistic se poate realiza şi în direсţie.Pentru cooperare se organizează
reţelele radio, precum şi direcţii radio pentru ieşirea temporară din aceste reţele. Legătura pentru
cooperare la flancuri se asigură prin grija brigăzii sau prin intrarea reciprocă în reţelele unităţilor
vecine. În reţelele de cooperare, brigada execută recepţie.Pentru legătura interioară în cadrul
punctelor de comandă ale brigăzii se organizează câte o reţea radio în gama undelor ultrascurte,
în cadrul fiecăruia.În cadrul brigăzii se mai organizează reţele radio pe unde ultrascurte ale
şefilor de armă şi compartimente precum şi reţele pentru lupta antidesant, lupta în încercuire.Pe
linia conducerii transmisiunilor se organizează reţeaua (reţelele) radio de exploatare pe
U.U.S.Pentru nevoile logisticii brigăzii se organizează reţele radio cu punctele de comandă
logistice ale unităţilor subordonate, cu unităţile, subunităţile şi formaţiunile de logistică, tehnice
şi medicale ale brigăzii şi cu cele cu care se cooperează în vederea asigurării acţiunilor de luptă.
Şeful artileriei brigăzii intră cu o staţie radio pe unde scurte în reţeaua radio a şefului
artileriei corpului de armată şi beneficiează de datele meteo transmise de staţia me teo a corpului
de armată.
Legătura cu şefii artileriei unităţilor subordonate, cu gruparea de artilerie brigadă, cu
rezerva antitanc se asigură în 1-2 reţele radio pe unde scurte şi/sau ultrascurte (în funcţie de tipul
mijloacelor radio din înzestrare).
Datele meteorologice transmise de staţia meteo a corpului de armată (sau proprie) pot fi
recepţionate şi de unităţile (subunităţile) de artilerie, cu receptoarele radio proprii (pe U.S.).

15
 Şeful apărării antiaeriene are asigurată legătura cu еşalonul superior într-o reţea radio pe
unde scurte iar cu divizionul subordonat pe unde scurte şi ultrascurte. Informaţiile despre
evoluţia ţintelor aeriene sunt rесерţionate în reţelele radio de înştiinţare centralizată a corpului de
aviaţie şi apărare antiaeriană, în a cărei zonă de responsabilitate sе află şi brigada mecanizată,
precum şi în reţeaua (reţelele) radio de înştiinţare a (ale) brigăzii de radiolocaţie în саre sе pot
recepţiona informaţii de înştiinţare (nemijlocită) transmise de cel mai apropiat centru de
radiolocaţie.
La punctul de comandă de rezervă sе asigură un minimum de mijloace radio care să
asigure legătura cu eşalonul superior cu subordonaţii în principalele reţele de conducere.
c) Legaturi radioreleu
Legătura radioreleu se asigură de la centrul de comunicaţii şi informatică al punctului de
comandă al brigăzii, folosindu-se staţii radioreleu de capacitate mică, direct sau prin staţii
intermediare.Procedeele tehnico-organizatorice pentru liniile de transmisiuni radioreleu sunt
direcţia şi reţeaua radioreleu, procedeul de bază fiind direcţia radioreleu.La stabilirea variantelor
de organizare şi realizare a comunicaţiilor radioreleu, se va acorda o atenţie deosebită analizei
temeinice a caracteristicilor terenului din fâşia de арărare a brigăzii folosindu-se metode manuale
(analitice sau grafice) sau metode automate şi în raport de concluziile deprinse, se рrесizează
locurile de instalare ale staţiilor radioreleu.Cu eşalonul superior, legătura se asigură conform
dispoziţiunii pentru comunicaţii şi informatică şi prin grija acestuia, de regulă, ре două direcţii
diferite, direct între punctele de comandă, prin situaţii intermediare sau printr-un centru de
transmisiuni ajutător, realizându-se 3-6 căi telefonice.Legătura de cooperare cu marile unităţi
vecine se asigură conform dispoziţiunii pentru comunicaţii şi informatică a eşalonului superior,
prin centrul de comunicaţii şi informatică al punctului de comandă al acestuia, cu forţele şi
mijloacele fiecăruia, asigurându-se 1-2 căi telefonice.
În cadrul brigăzii, legătura radioreleu se asigură de la centrul de comunicaţii şi
informatică al punctului de comandă cu punctul de comandă de rezervă şi cu punctele de
comandă ale unităţilor subordonate care au în înzestrare mijloace radioreleu, realizându-se câte 3
căi telefonice cu fiecare. În funcţie de existentul în forţe şi mijloace, precum şi de tipul punctului
de comandă mobil pe T.A.B. din înzestrarea unităţilor subordonate (R-142N sau R-145 M) se va
adopta o variantă de organizare şi realizare a comunicaţiilor rаdioreleu corespunzătoare situaţiei
tactice concrete.
Pentru conducerea detaşamentului înaintat (când se organizează) sе realizează o direcţie
radioreleu cu aceasta asigurându-se trei căi telefonice.Pentru mărirea operativităţii în cazul
preluării conducerii de la punctul de comandă de rezervă este bine să se asigure şi o direcţie
radioreleu de la P.C.Rz. cu P.C.Lg.Cel mai avantajos procedeu tehnico-organizatoric de

16
asigurare a legăturii radioreleu cu subordonaţii îl constituie direcţia radioreleu. Acest procedeu
asigură viabilitatea legăturii, o mai mare capacitate de trafic, lucrul din mişcare şi o protecţie
ridicată împotriva bruiajului.
d) Legătura prin mijloace mobile şi poştale
a) Legătura prin mijloace mobile are o largă întrebuinţare în apărarea brigăzii, atât în
perioada de pregătire a luptei, cât şi pe timpul ducerii acesteia. Mijloacele mobile asigură
transportul documentelor de luptă între două sau mai multe puncte de comandă (centre de
comunicaţii şi informatică). În acest scop, se folosesc mijloace destinate special sau aprobate de
comandantul brigăzii să îndeplinească temporar asemenea misiuni.Mijloacele mobile (de
comunicaţii şi informatică) ale brigăzii se folosesc pe direcţii şi circular, deplasându-se după
grafic sau la nevoie.Cu punctul de comandă al eşalonului superior, legătura se asigură pe direcţii,
folosindu-se autoturisme de teren sau elicoptere de legătură, conform dispoziţiunii pentru
comunicaţii şi informatică a acestuia.Legătura cu marile unităţi vecine se asigură, la nevoie cu
mijloacele auto ale fiecărui eşalon sau, când situaţia impune, conform dispoziţiunii pentru
transmisiuni a eşalonului superior.
În cadrul brigăzii, legătura prin mijloace mobile se asigură de la CCI PC, unde se
instalează SAED şi de la CCI PCLog., căruia i sе repartizează, de regulă, un mijloc mobil de
legătură.
De la PCBg.I.Mo, legătura se asigură pe direcţii şi circular cu toate elementele
dispozitivului de luptă, precum şi între punctele de comandă ale brigăzii, mijloacele deplasându-
se după grafic sau la nevoie.
De la PCLog. Bg.I.Mo. ,legătura se asigură, la nevoie, cu batalionul logistic, infirmeria
brigăzii, punctele de comandă logistice ale unităţilor subordonate.
Pentru deplasarea autoturismelor de teren se fixează atât itinerare de bază, cât şi
itinerare de rezervă.
b) Legătura prin mijloace poştale. Legătura prin mijloace poştale cu toate unităţile,
subunităţile şi formaţiunile subordonate brigăzii sе asigură prin staţia poştală militară a brigăzii,
instalată în raionul CCI PCLog..Cu eşalonul superior, schimbul trimiterilor poştale se asigură
prin baza poştală militară a acestuia cu mijloacele bazei, nemijlocit sau printr-un punct de
schimb. Transportul trimiterilor poştale între staţia poştală militară şi punctul de schimb deschis
de baza poştală se execută cu mijloacele brigăzii.
În cadrul brigăzii, legătura poştală cu subordonaţii se asigură pe direcţii de la staţia
poştală militară şi se realizează de către factorii poştali militari ai acestora, cu mijloace de
transport proprii.

17
 Orele pentru schimbul trimiterilor poştale în cadrul brigăzii se stabilesc în funcţie de
termenele ordonate pentru schimbul cu eşalonul superior.

1.2 Organizarea şi funcţionarea sistemului de comunicaţii a Brigăzii Infanterie Motorizată.

Organizarea SCBg.I.Mo este responsabilitatea modulului S6 din statul major a brigăzii
şi are ca scop elaborarea, distribuirea şi actualizarea documentelor de conducere, informare şi
ajutătoare necesare organizării, realizării şi exploatării SCBg.I.Mo.
Instalarea, exploatarea şi reconfigurarea SCBg.I.Mo. este responsabilitatea Cp.C.I. din
organica brigăzii sub directa coordonare a şefului comunicaţiilor şi informaticii a brigăzii (şeful
modulului S6).
SCBg.I.Mo. se organizează în funcţie de tipul de operaţie în care este implicată brigada,
pe baza documentelor de conducere pe linia comunicaţiilor şi informaticii ale eşalonului
superior.
Sistemul de comunicaţii reprezintă un ansamblu de echipamente, metode, proceduri şi
personal specializat, organizat pentru îndeplinirea funcţiilor de transfer şi schimb al
informaţiilor. SC trebuie privit ca un sistem închis, cu “puncte de intrare” bine definite, care
satisface cerinţele de tranzit (transfer şi schimb) al informaţiilor. În interiorul sistemului, atât
funcţiile de comunicaţii, cât şi cele de management, sunt automatizate la cel mai înalt nivel.
Sistemul de comunicaţii a brigăzii trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:
-acoperirea cu reţele de comunicaţii a întregii zone de responsabilitate a brigăzii cu asigurarea
unei densităţi minime, dar optime de mijloace de comunicaţii;
-menţinerea continuităţii legăturii în situaţiile în care comandanţii se deplasează în afara
punctelor de comandă;
-realizarea oportună a tuturor legăturilor necesare comenzii şi controlului, cu un nivel ridicat al
securităţii comunicaţiilor şi garantarea realizării schimbului de informaţii;
-asigurarea mobilităţii componentelor SCBg.I. să fie mai mare decât cea a elementelor
dispozitivului operativ-tactic4.
-să permită interconectarea cu SC al vecinilor, precum şi cu sistemele civile;
-să se caracterizeze prin fiabilitate ridicată, viabilitate, mobilitate şi adaptabilitate în zona de
responsabilitate;

-să se bazeze pe utilizarea unor mijloace de comunicaţii şi informatică preponderent numerice,

rezistente la cercetarea şi bruiajul adversarului, precum şi la efectele armelor de distrugere în
masă. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale unor mijloace de comunicaţii şi informatică
din armatele străine sunt prezentate în Anexa nr.1;
4
Idem.

18
-să se bazeze pe canale de comunicaţii cu parametri unici, indiferent de mijloacele de legătură
utilizate;
-realizarea unei structuri redundante a sistemului care să asigure funcţionarea chiar şi la
scoaterea din funcţiune până la 40-50% din elementele de structură ale reţelei;
-secretizarea automată a fluxurilor de informaţii.
Principalele caracteristici ale aparaturii de secretizare digitală din unele armate străine sunt
prezentate în Anexa nr.2;
-legătura radio să fie asigurată pentru toţi abonaţii din sistem, de pe loc şi din mişcare;
-timpul necesar penrtru stabilirea legăturii între oricare dintre abonaţii aflaţi în zona de
responsabilitate a brigăzii să fie de câteva secunde;
-să interzică accesul neautorizat la elementele şi informaţiile din sistem a oricărei persoane
neidentificate;
-să asigure o compatibilitate electromagnetică foarte bună pentru toate mijloacele radio şi
radioreleu care se dispun şi se deplasează în fâşia brigăzii;
-să permită memorarea şi păstrarea temporară a traficului destinat abonaţilor deconectaţi, pe timp
limitat, de la sistemul de comunicaţii şi informatic5.
Pe timpul organizării SCBg.I.Mo. se vor respecta următoarele principii generale:
-va fi dimensionat astfel încât să asigure schimbul de informaţii între corespondenţii aflaţi
oriunde în zona de responsabilitate a brigăzii conform concepţiei operaţiei;
-va fi interconectat cu SC ale vecinilor, ale eşaloanelor cu care se cooperează, precum şi cu alte
sisteme de comunicaţii ordonate de eşalonul superior;
-va utiliza acele elemente din reţelele publice de telecomunicaţii ordonate de eşalonul superior,
sau descrise ca fiind opţiunea planificatorului, în zona sa de responsabilitate;
-va asigura compatibilitatea tehnică şi funcţională a tuturor subsistemelor componente, precum şi
o înaltă protecţie faţă de operaţiile de cercetare ale inamicului.
Parametrii definitorii ai sistemului de comunicaţii a Brigăzii Infanterie sunt următorii:
-timpul de răspuns (timpul necesar pentru desfăşurarea ciclului complet de conducere) apreciat a
fi 10-15minute (pentru artilerie 4-5 minute, iar pentru transmiterea unui semnal de înştiinţare sau
a unei comenzi 15-20 secunde);
-fiabilitatea referitoare la resursele hardware şi software;
-capacitatea de circulaţie a informaţiilor în timp aproape real, deci mult mai rapid decât
desfăşurarea procesului servit;
-timpul de reorganizare reprezintă timpul necesar diferitelor elemente pentru reluarea
funcţionării normale la preluarea conducerii brigăzii infanterie de la alt punct de comandă

5
Lt.col.conf.univ.dr. Ion ROCEANU Sisteme C4I, editura Universităţii Naţionale de Apărare 2004, pag 71

19
(punctul de comandă de rezervă etc.) sau pentru trecerea de la conducerea cu mijloace de
automatizare la conducerea în sistem neautomatizat, în cazul scoaterii din funcţiune sau
defectării unor elemente de bază ale sistemului (10-15 minute);
-capacitatea de adaptare şi completare cu noi produse hardware şi software, dar şi de
compatibilitate cu echipamente mai vechi. Se are în vedere rata reînnoirilor care este de 100%
pentru hardware în 4-5 ani şi pentru produse software conceptual noi în 2-3 ani;
-stabilitatea sistemului de comunicaţii şi informatic poate fi exprimată în funcţie de
componentele care îl compun.
Sistemul de comunicaţii a Brigăzii Infanterie Motorizată se compune din următoarele
elemente:
a) Centrele de comunicaţii ale punctelor de comandă (Anexa nr.3) se dispun în aceleaşi
raioane cu comandamentele pe care le deservesc şi vor avea în compunere următoarele
elemente : elementul PC al CCI, elementul radio şi radioreleu, elementul telefon şi cros,
elementul transmitere date şi expediţie, elementul sisteme informaţionale, elementul asigurare şi
mentenanţă a tehnicii de comunicaţii şi informatică, elementul securitate informaţională6 şi
categorii de echipamente: comutator local digital automat, secretizoare de grup de canale şi de
canal individual, mijloace de conectare a terminalelor de abonat, multiplexoare, terminale radio
de acces pe canal unic, interfeţe, diverse. Aceste centre vor asigura facilităţi de legătură cu
grupurile de abonaţi din reţeaua interioară, conectarea, comutarea digitală automată locală şi
accesul la unul sau mai multe centre de comunicaţii de sprijin prin magistrale de comunicaţii
(linii multicanal).Fiecare centru de comunicaţii de punct de comandă trebuie să dispună de cel
puţin două echipamente radioreleu terminale, instalate pe vehicule separate, pentru conectarea la
două centre de comunicaţii de sprijin diferite. În cazul unor deranjamente sau distrugeri,
comutatoarele digitale vor asigura un minim de servicii pentru abonaţii cei mai importanţi şi
servicii pentru abonaţii locali.
Centrul de comunicaţii al punctului de comandă de brigadă este dotat cu minimum de
mijloace necesare pentru interconectarea cu centrele de comunicaţii de la punctul de comandă de
rezervă, centrele de comunicaţii de sprijin ale eşalonului superior şi cu unele elemente de
dispozitiv situate în apropiere (4-7 km).
CCPC vor realiza următoarele funcţii: multiplexarea şi comutarea automată; controlul
facilităţilor sistemului; asistarea (gestionarea) abonaţilor în caz de deranjamente prin procedurile
de semnalizare şi rutare; asigurarea lucrului prin procedurile de semnalizare; asigurarea lucrului
pe grupuri de abonaţi în timpul deranjării comutatoarelor locale digitale automate; asigurarea
accesului la reţeaua interioară a punctului de comandă. În cazul deranjamentelor sau distrugerii
6
Regulamentul serviciului operativ-tehnic la centrul(nodul) comunicaţii şi informatică în AN, Chişinău 2014,
pag.16

20
comutatoarelor locale, se va încerca asigurarea unui minim de servicii pentru abonaţii cei mai
importanţi.
b) Reţelele interioare ale punctelor de comandă vor completa facilităţile de acces ale
reţelei de sprijin, asigurând comunicaţii pentru abonaţii dispuşi pe o rază de 1-2 km, permiţând
conectarea şi comutarea locală, precum şi interconectarea şi accesul acestora la alţi abonaţi
serviţi de alte reţele interioare, reţeaua de centre de sprijin, sistemul radio de abonat mobil sau
reţelele radio directe.
Reţeaua de comunicaţii a punctului de comandă va fi realizată astfel încât să asigure:
viabilitate, conectivitate şi mobilitate maximă a punctelor de comandă; protecţie electronică şi
compatibilitate electromagnetică maximă.
Aceste reţele se vor instala de la eşalonul brigadă în sus şi vor conţine: puncte de acces
la reţea prin linii radioreleu; un număr de puncte de acces radio (SHF/EHF) pentru
interconectarea grupurilor de abonaţi interiori; echipamente de interfaţare terminală pentru toate
tipurile de transmiteri; cabluri de fibră optică pentru interconectarea, în principal, a abonaţilor
din cadrul unui grup.
Calculul numărului de linii interioare (terminale) în punctele de comandă ale Brigăzii
Infanterie este prezentat în Anexa nr.4.
c) Magistralele de comunicaţii radioreleu vor fi utilizate pentru interconectarea
centrelor de comunicaţii PCRz. cu CCPCBz., grupurile de abonaţi îndepărtaţi, punctele de acces
radio, precum şi ca linii de acţionare a altor staţii radioreleu. Se mai pot utiliza şi alte categorii de
mijloace: cablu optic sau metalic, staţii radio cu salt de frecvenţă şi troposferice, terminale de
satelit. Abonaţii din sistem vor dispune de toate facilităţile asigurate prin comutarea automată
numerică, cu mai multe niveluri de prioritate şi urgenţe indicate auditiv şi/sau optic.
d) Sistemul radio de abonat mobil este destinat să asigure legături continue şi de calitate
pentru abonaţii cu un grad ridicat de mobilitate în zona de responsabilitate, mai ales în cadrul
ripostelor ofensive. Acesta asigură un grad înalt de accesibilitate, o mare probabilitate de detecţie
a apelurilor în timp ce terminalul de abonat este în mişcare, înalt nivel de securitate criptografică
şi protecţie la acţiunile de război electronic, gestionarea mesajelor cu grade diferite de urgenţă şi
a priorităţilor pentru personalul de stat major.
Sistemele de comunicaţii radio mobile asigură legături duplex vocale, în teleimprimare,
de date şi aceleaşi servicii ca ale utilizatorilor staţionari.
Caracteristicile semnalelor recepţionate depind de pierderile obişnuite de propagare, dar
şi de relieful terenului.
Accesul abonaţilor mobili în reţea se realizează prin intermediul punctelor de acces
radio (Anexa nr.5). Conectarea acestora la reţea se face prin canale numerice de 16 sau 32 kbps

21
sau prin fluxuri numerice de cel mult 2 Mbps. Punctele de acces radio se pot conecta la nivelul
centrelor de comunicaţii de sprijin şi a centrelor de tip punct de comandă prin legături radioreleu
UHF sau prin linii fir/optice. Conexiunile între abonaţii mobili şi cei staţionari se vor realiza
automat, abonaţii având număr de apel unic. Traficul se va realiza astfel:
-prin punctele de acces radio, abonaţii din zona unui punct de acces radio cu cei din aceeaşi zonă
sau din zona altui punct de acces radio;
-prin două puncte de acces radio -când un punct de acces radio este deconectat de la centrele de
sprijin, acesta va permite accesul abonaţilor la reţea prin alt punct de acces radio care este
conectat la un centru de comunicaţii de sprijin, punctul de acces deconectat fiind utilizat ca
retranslator;
-traficul direct-abonaţii din zona unui punct de acces radio cu alţi abonaţi din aceeaşi zonă, fără a
utiliza punctul de acces radio dacă utilizează aceeaşi gamă de frecvenţă.
e) Reţelele radio directe (Anexa nr.6) se organizează pentru abonaţii care nu pot
beneficia de alte servicii de comunicaţii, precum şi pentru dublarea liniilor de legătură vitale. Ele
sunt destinate, în special, pentru conducerea din mişcare şi în momentele critice ale luptei, când
legătura prin celelalte categorii de mijloace de transmisiuni este imposibil sau greu de realizat
sau când timpul la dispoziţie nu mai permite realizarea legăturii prin mijloace cu fir sau
radioreleu. În acest scop se folosesc staţii radio VHF (30-300 MHz) pentru legături la distanţe de
3-30 km şi HF (3-30 MHz) până la 60-100 km, pe unda terestră.
Nivelurile de comandă ce trebuie asigurate impun următoarele cerinţe pentru mijloacele
radio: staţii radio VHF foarte mici ca dimensiuni şi cu greutate redusă pentru lucrul până la 30
km; staţii radio VHF portabile pentru lucrul între 8 şi 16 km; staţii radio VHF montate pe
vehicule pentru lucrul până la 30 km; staţii radio HF portative pentru lucrul pe unda terestră până
la 30 km; staţii radio HF montate pe vehicule pentru lucrul pe unda terestră până la 60-100 km.
Staţiile radio vor asigura transmiterea următoarelor forme de informaţii: voce şi date secretizate,
teleimprimare.
f) Staţia troposferică asigură legături directe de la punctul de comandă şi punctul de
comandă de rezervă ale Brigăzii Infanterie cu punctele de comandă ale eşalonului superior, în
situaţia în care brigada acţionează la distanţe mari faţă de punctul de comandă al acestuia (150-
250 km şi mai mari).
g) Comunicaţiile radio sol-aer din zona acţiunilor de luptă vor asigura controlul
traficului aerian local, conducerea acţiunilor aeriene în sprijinul forţelor terestre, recepţia
rapoartelor de la aeronavele ce se află în zbor, indicarea locurilor de aterizare, zonelor de
paraşutare, raioanelor de adunare şi a aliniamentului de contact.

22
 Staţiile radio de la sol vor fi interoperabile cu staţiile UHF de pe aeronave în modul de
lucru secretizat sau nesecretizat, cu sau fără salt de frecvenţă.
Modurile de lucru asigurate sunt: voce, ton de localizare în caz de avarie, date cu viteza
de 16 kbps. Pentru transmiteri de date şi voce secretizate se va utiliza modulaţia de amplitudine
cu ambele benzi laterale.
g) Echipamentele auxiliare cuprind sistemele de antenă şi de alimentare electrică.
Sistemele de antenă trebuie să impună restricţii minime privind fiabilitatea, instalarea,
mobilitatea şi mascarea; să fie suficient de rezistente pentru utilizarea continuă în câmpul de
luptă în condiţii specifice de mediu şi climă; să necesite personal minim pentru instalare. În acest
scop se pot evidenţia trei tipuri de antenă: de mare capacitate, montate pe vehicule, pentru staţiile
radioreleu, terminalele şi punctele de acces radio, instalate de 2 oameni în 5 minute; de mare
capacitate, la 50 m de staţii, instalate de 2 oameni în 10 minute; pentru terminale diverse,
instalate de o persoană în câteva minute.
Dispozitivele de alimentare electrică cuprind generatoare, grupuri electrogene,
convertoare, baterii de acumulatoare, etc.
h) Subsistemul de management, operare şi control va asigura planificarea şi realizarea
sistemului de comunicaţii. Acest sistem trebuie să permită: planificarea dezvoltării sistemului
până la 2-3 zile în avans; adaptarea rapidă la noile situaţii tactice; alocarea dinamică a
frecvenţelor radio şi radioreleu; managementul securităţii comunicărilor şi transmiterilor.
La constituirea rezervei se urmăreşte ca aceasta să aibă în compunere subunităţi pentru
restabilirea funcţionării reţelei de comunicaţii, a elementelor din centrele de comunicaţii (forţe şi
mijloace pentru formarea liniilor radio, radioreleu, prin satelit şi cu fir) şi din reţelele de
calculatoare. În condiţiile luptei duse cu mijloace clasice, pierderile prognozate în forţe şi
mijloace de comunicaţii şi informatică sunt de 6-10% într-o zi de luptă, dar în cazul folosirii
armelor de distrugere în masă pot ajunge până la 70%.

1.3 Organizarea şi funcţionarea sistemului informatic a Brigăzii Infanterie Motorizată

Sistemul informatic reprezintă un ansamblu de echipamente, metode, proceduri software
şi personal pentru realizarea funcţiilor de prelucrare a informaţiilor. Din punctul de vedere al
arhitecturii, sistemele informatice tactice sunt configurate ca reţele de calculatoare cu mijloace
tehnice şi produse software adecvate, cu o dezvoltare în funcţie de eşalonul servit şi cerinţele de
prelucrare informaţională solicitate care se interconectează între ele prin diferite categorii de
mijloace de comunicaţii (radioreleu, radio HF şi VHF, satelit, linii din sistemul de
telecomunicaţii naţional).

23
 Structura logică a unui comandament de brigadă este următoarea: un număr de secţii
funcţionale în cadrul unui centru de analiză şi selecţie a informaţiilor; un centru de decizie unde
comandantul, sprijinit de statul major, analizează situaţia şi formulează ordine şi dispoziţii; un
centru de sinteză care asigură servicii informaţionale celulelor funcţionale şi centrului de decizie.
În centrul de analiză şi selecţie a informaţiilor pot funcţiona următoarele secţii:
-controlul manevrei (S.3), cu responsabilitatea controlului şi sprijinului acţiunilor de luptă. În
acest scop pregăteşte planurile şi ordinele de acţiune, recepţionează, analizează şi aprobă cererile
de sprijin aerian, coordonează manevra trupelor în câmpul tactic, ţine evidenţa întrebuinţării
unităţilor şi propune folosirea armamentului special;
-sprijinul cu foc (S.3), răspunde de planificarea şi coordonarea acestuia, elaborează planurile în
acest scop şi urmăreşte aplicarea lor, propune organizarea artileriei terestre pentru luptă şi
priorităţile de lovire a ţintelor inamice;
-apărarea antiaeriană (S.3), coordonează această activitate şi îndeplineşte funcţiile de control al
spaţiului aerian prin actualizarea situaţiei aeriene şi prin planificarea şi conducerea focului
antiaerian la mică înălţime în zona de responsabilitate;
-informaţii şi război electronic (S.2), prelucrează şi sintetizează informaţiile obţinute de forţele şi
mijloacele de cercetare. Responsabilităţile principale privesc managementul informaţiilor:
colectarea, analiza, interpretarea şi distribuirea acestora, de asemenea, cooperează cu alte organe
de specialitate din zona de responsabilitate pentru planificarea acţiunilor de luptă viitoare;
-logistica (S.1 şi S.4), realizează managementul resurselor umane, tehnice, materiale şi medicale,
a transporturilor şi mentenanţei;
-mobilitatea şi contramobilitatea (S.3), ţine evidenţa stării căilor de comunicaţii şi ia măsuri
pentru amenajarea genistică a terenului, realizarea trecerilor şi obstacolelor, planificarea şi
realizarea distrugerilor şi fortificaţiilor etc.
-comandă, control şi comunicaţii (S.6), planifică, realizează şi asigură funcţionarea sistemelor de
comunicaţii şi informatice, restructurează, completează şi ţine evidenţa funcţionării acestora,
conduce operativ elementele şi unităţile de specialitate.
În acelaşi timp, între aceste structuri logice sunt relaţii funcţionale strânse, potenţate de
sistemul de legături interioare (prin mijloace de comunicaţii şi staţiile de lucru din reţeaua locală
de calculatoare) şi cele exterioare (prin sistemul de comunicaţii) între structurile de conducere şi
cele operaţionale.
Din punct de vedere al arhitecturii, sistemul informatic a Brigăzii Infanterie Motorizată
este configurat sub forma unei reţele de calculatoare (Anexa nr.7) cu mijloace tehnice şi produse
software adecvate, cu o dezvoltare care să permită realizarea cerinţelor de prelucrare
informaţională solicitate.

24
 Reţeaua de calculatoare se interconectează cu celelalte sisteme informatice prin diferite
categorii de mijloace de comunicaţii (radioreleu, radio HF şi VHF, linii din sistemul de
telecomunicaţii teritorial).Reţeaua locală de calculatoare are o structură în stea şi utilizează cele
mai recente tehnologii, produse software moderne, echipamente tehnice comerciale, sisteme
expert şi inteligenţa artificială.
Din punct de vedere tehnic, o asemenea reţea se compune din: două autospeciale de
comunicaţii şi calculatoare, fiecare cu câte un server pentru reţeaua locală de calculatoare, trei
terminale (PC standard) şi o staţie grafică; staţii de lucru dispuse până la 1000 m de autospeciala
de comunicaţii şi calculatoare interconectate cu aceasta prin fibră optică, fiecare cu câte o unitate
centrală de memorie, trei terminale şi o imprimantă (terminalele pot fi instalate până la 200 m de
staţia de lucru); o staţie pentru managementul sistemului; interfeţe şi mijloace de comunicaţii.
Reţeaua locală de calculatoare are în compunere echipamente care îndeplinesc
următoarele funcţii:
-serverul este un calculator cu capacitate şi viteză mare de prelucrare ce stochează pe hard disk-
ul său programele de aplicaţii şi fişierele de date pentru toate staţiile de lucru din reţea;
-staţiile de lucru sunt calculatoare pe care rulează programe de aplicaţie şi care servesc ca puncte
de acces la reţeaua de calculatoare;
-scannerele sunt dispozitive periferice ce digitizează fotografiile sau schemele şi stochează
imaginea sub forma unui fişier ce poate fi combinat cu text, folosind numeroase programe de
prelucrare a textelor;
-plotterele sunt imprimante care realizează o tipărire grafică de mare calitate prin deplasarea
unor tocuri cu cerneală pe suprafaţa de hârtie;
-hub-switch-ul este un echipament folosit pentru distribuirea semnalelor şi extensia reţelei;
-router-switch-ul este un dispozitiv electronic care examinează fiecare pachet de date pe care îl
primeşte şi apoi determină cea mai bună cale de transmitere a lui la destinaţie;
-firewall este un calculator special programat, dispus între reţeaua locală şi INTERNET care
controlează intrările şi ieşirile în/din reţea datorită cerinţelor de securitate.
Pentru asigurarea interoperabilităţii se folosesc protocoale ISO/OSI, sistem de operare
WINDOWS 7.
Sistemul are ca element principal baza de date relaţională care realizează principalele
funcţii de prelucrare a informaţiilor, astfel: stochează informaţiile de la sursele de cercetare şi, în
acelaşi timp, le transmite celor interesaţi; integrează toate categoriile de informaţii pe timpul
analizei situaţiei; permite accesul autorizat al ofiţerilor din statul major la informaţii pentru
utilizare şi actualizare; asigură introducerea automată a datelor, elaborarea ordinelor de acţiune şi
transmiterea acestora la unităţi; înregistrează informaţiile sub formă grafică, de mesaje text

25
standard sau nestandardizate; permite scanarea documentelor, hărţilor şi fotografiilor; realizează
conversia informaţiei grafice în informaţie alfanumerică şi invers; afişează fondul cartografic
digitizat cu ajutorul unor CD-uri (compact disk); actualizează informaţia grafică şi alfanumerică
prin utilizarea unui editor de simboluri convenţionale; tipăreşte scheme cu ajutorul unui plotter
color pentru elementele de dispozitiv care nu au posibilităţi de prelucrare automată a datelor.
În sistem funcţionează un mecanism de replicare (transfer şi actualizare a datelor din
baza de date de la punctul de comandă la cel de rezervă), pentru a facilita preluarea conducerii de
la alt punct de comandă în caz de nevoie. Pentru schimbul operativ de informaţii pot fi utilizate
trei regimuri: poşta electronică; pregătirea şi transmiterea informaţiei grafice; actualizarea
informaţiei de conducere din bazele de date.
Prin utilizarea unui asemenea sistem informatic la eşaloanele tactice s-a redus timpul
necesar pentru planificarea acţiunilor de luptă la Brigada Infanterie de la 12 ore la 4 ore iar la
batalionul de infanterie de la 6 ore la o oră.
Elementele logice ale unei reţele de calculatoare sunt: sistemele software ale
echipamentelor de calcul; limbajele de programare; protocoalele de comunicaţii; sistemul de
management al reţelei; sistemul de gestiune a bazelor de date; pachetele de programe pentru
fuziunea datelor; programele pentru afişarea grafică a datelor şi multimedia; software pentru
securitatea datelor; bazele de date; software aplicativ pentru asigurarea informaţională şi sprijinul
proceselor decizionale.
În reţelele moderne de calculatoare se utilizează sistemele software (sistemul de operare
cu care este echipat un calculator) UNIX şi WINDOWS NT.Limbajele de programare (limbaje
artificiale alcătuite dintr-un vocabular fix şi un set de reguli, comenzi sau instrucţiuni) de nivel
înalt (BASIC, C++,) scutesc programatorul de preocuparea legată de detaliile execuţiei fizice a
instrucţiunilor de către calculator.
Protocoalele de comunicaţii sunt standardele care coordonează transferul de informaţii
între calculatoarele dintr-o reţea sau care folosesc telecomunicaţiile. Reţelele militare de
calculatoare utilizează protocoale TCP/IP, X.25. Utilizarea protocoalelor TCP/IP permite accesul
uşor la alte reţele de calculatoare locale sau extinse, precum şi la INTERNET. Protocolul X.25
oferă circuite virtuale comutate sau permanente pentru efectuarea traficului de date sub forma
comutării de pachete.
Sistemul de management al reţelei reprezintă un sistem informatic destinat pentru
soluţionarea funcţiilor de gestiune a reţelei de calculatoare, în cadrul căreia se asigură
managementul informaţiilor multimedia.
Sistemul de gestiune a bazelor de date constă într-un ansamblu de funcţii care permit
accesul la date pentru supravegherea stocării informaţiilor şi efectuarea operaţiilor de intrare şi

26
ieşire (procurarea, analiza, memorarea, regăsirea şi distribuţia informaţiilor).Pachetul de
programe pentru fuziunea datelor asigură introducerea în baza de date a tuturor informaţiilor
primite de la surse, distribuirea lor la celule din cadrul centrului de analiză şi selecţie a
informaţiilor în scopul validării şi sintezei lor.Programele de interoperabilitate asigură transferul
organizat şi controlat al datelor între reţelele de calculatoare, realizând şi conversia mesajelor
dintr-o limbă în alta.Programele pentru afişarea grafică a datelor permit prelucrarea imaginilor în
procesul de elaborare a documentelor (text, schemă, hartă) sau a celor preluate de la surse
video.Prin softul multimedia, sunetele sunt ascultate, graficele şi schemele pot fi editate,
prelucrate şi animate, iar graficele şi sunetele pot fi sincronizate.Softul pentru securitatea datelor
este destinat pentru protejarea informaţiilor (datelor) şi prevenirea accesului neautorizat în
sistemul de comandă şi control.Bazele de date oferă soluţii utile pentru sistemele de comandă şi
control moderne asistate de calculator. Informaţiile din bazele de date pot fi grupate, în funcţie
de categoria şi durata de valabilitate a acestora, astfel: geografice, constante, variabile.
Bazele de date geografice cuprind informaţii geografice memorate pe compact discuri şi
permit afişarea pe ecrane a fondului de hartă militară a diverselor zone din teren şi la scările
standardizate NATO (1:100000; 1:250000; 1:50000; 1:25000).
Bazele de date constante includ informaţii din următoarele domenii: organizarea,
structura şi efectivele adversarului şi a trupelor proprii; caracteristicile tactico-tehnice ale
armamentului şi tehnicii; caracteristicile geografico-militare ale zonelor de operaţii; norme de
întrebuinţare a trupelor, armamentului şi tehnicii; formatul tipizat al documentelor; prescurtările
şi semnele convenţionale; caracteristicile reţelelor de comunicaţii şi telecomunicaţii; normele de
aprovizionare cu diverse categorii de tehnică şi materiale; evidenţa resurselor de pe teritoriul
naţional; managementul spectrului electromagnetic; organizarea şi starea reţelei sanitare civile şi
militare.
Bazele de date variabile includ informaţii cum sunt: deciziile organelor de stat privind
apărarea naţională; dispunerea şi manevra marilor unităţi proprii şi ale adversarului; situaţia
aeriană şi electromagnetică; situaţia operativităţii sistemelor de comunicaţii şi telecomunicaţii
naţionale; acţiunile militare din toate mediile; situaţia pierderilor; rapoarte şi sinteze privind
situaţia marilor unităţi şi a unităţilor; situaţia nucleară, biologică şi chimică din zona acţiunilor de
luptă; informaţii obţinute de la alte structuri de informaţii etc.
Software-ul de aplicaţii cuprinde un pachet de programe şi aplicaţii elaborate în consens
cu concepţia de organizare, asigurare şi desfăşurare a acţiunilor militare, necesar în cadrul
procesului de comandă şi control pentru rezolvarea următoarelor probleme: evaluarea cantitativă
şi calitativă a forţelor; evaluarea capacităţii operaţionale a marilor unităţi şi unităţilor; calculul
rapoartelor de forţe şi mijloace şi optimizarea repartiţiei acestora; calculul şi optimizarea

27
marşului şi a manevrei de forţe şi mijloace; planificarea angajării optime a unităţilor de artilerie
şi rachete terestre; optimizarea acţiunilor aeriene; prognoza contaminării nucleare, biologice şi
chimice; optimizarea folosirii forţelor şi mijloacelor de geniu; optimizarea măsurilor de atac şi
protecţie a informaţiilor; optimizarea activităţilor privind securitatea informaţiilor,
managementul frecvenţelor, compatibilitatea electromagnetică, redactarea şi transmiterea
documentelor de planificare şi conducere; planificarea şi optimizarea transporturilor pe căile
ferate; optimizarea măsurilor de completare a marii unităţi cu rezervişti; evacuarea tehnicii
militare şi a răniţilor etc.

Capitolul 2
Particularităţi ale acţiunilor militare desfăşurate de Brigada Infanterie Motorizată în lupta
de apărare în regiunea Anenii Noi

2.1 Caracteristicile geografico-militare ale regiunii Anenii Noi şi influenţa acestora asupra
organizării sistemului de comunicaţii a Brigăzii Infanterie Motorizată.
Pe parcursul anilor, luptele se câştigau de către comandanţi care ştiau să aleagă terenul
și aria de acţiune. Poziţia geografica favorabilă pe care o ocupă un comandant iscusit duce la
favorabilitatea utilizării acestui teritoriu şi câştigarea bătăliei.
Raionul Anenii Noi este amplasat în sud-estul Republicii Moldova în regiunea Câmpiei
Moldovei de Sud pe un teritoriu cu suprafaţa de 887,6 km2. În partea de nord raionul se
mărgineşte cu teritoriul raionului Criuleni, râul Nistru îl desparte la est de Unitatea Administrativ
- Teritorială din stânga Nistrului, la sud – cu oraşul Bender şi raionul Căuşeni şi la vest – cu
localităţile din componenţa mun. Chişinău.

28
 Distanţa de la centrul raional până în capitala ţării –Chişinău - 36,0 km, până la cea mai
apropiată staţie de cale ferată –Bulboaca – 5,0 km. Reţeaua de drumuri auto asigură permanent
legătura atât între localităţile raionului şi capitală, cât şi cu alte centre raionale.7
Relieful reprezintă o câmpie deluroasă, intersectată de multiple vâlcele şi râpi. Procesele
erozionale şi alunecările de teren au condiţionat formarea hirtoapelor, care prezintă nişte amfi-
teatre în spaţiul cărora sânt situate o bună parte din localităţile rurale. Estul raionului este
amplasat în lunca râului Nistru şi are relieful de cîmpie mai puţin fragmentată.
Resursele funciare ale raionului ocupă suprafaţa de 88762 ha, dintre care terenuri agricole
– 65996 ha, inclusive arabile – 42941 ha, pîrloagă 6448 ha, culturi multianuale – 8508 ha, din
care livezi – 3366 ha, vii – 4561 ha, păşuni – 8095,18 ha, la 1 ha păşuni revin – 2,5 capete de
animale.
Culturi forestiere -13302,04 ha; din ele păduri masive – 8292,5 ha ce se află la bilanţul
Agenţiei ”Moldisilva”, fâşii forestiere de protecţie – 1847,69 ha; 2445,73 ha fondul de rezervă al
primăriilor – păduri, masive de arbuşti.
Sub oglinda apelor se află – 1191 ha, dintre care bazinele acvatice (iazuri) – 859 ha,
mlaştini – 332 ha.
Solul este principalul mijloc de producere în agricultura, care este si principala bogăţie
naţională. Diversitatea şi potenţialul lui productive oferă posibilitatea dezvoltării tuturor
ramurilor tradiţionale ale agriculturii cu condiţia folosirii eficiente. Activităţile de bază a
sectorului agrar al raionului sunt axate pe cultivarea culturilor cerealiere legumicole, fructelor,
viţei de vie şi culturilor furajere.
Învelişul de sol cuprinde circa 310 varietăţi de soluri. Ciornoziomurile alcătuiesc majoritatea
absolută din ele – 72%, circa 10% reprezentate de soluri cenuşii şi circa 10% - de soluri aluviale.
Tipul de sol și auprafaţa lor în Raionul Anenii Noi
Molisoluri: Cernoziom tipic 28,3%;vertic 5,5% ;Cernoziom cambic tipic 20,7% ;vertic
1,9%; Cernoziom argiloiluvial tipic 15,3% Total cernoziom 71,7%; Cenuşiu deschis 9,5% ;închis
0,6% ,Total soluri cenuşii 10,1% Total molisoluri 81,8% ; Soluri neevaluate Aluvial tipic 2,6% ;
molic 5,8% ; gleizat 1,2%; Total soluri aluviale 9,6% ; Erodisol tipic 8,0% Desfundat tipic
0,6% ; Total soluri neevoluate 18,2%.

7
Agenţia”Moldsilva” Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice ,Chișinău 2015,Raport privind practiceleagro-
forestiere aplicatepe raionul Anenii Noi :Capitolul I ,p.87

29
 Figura 2.1 Raionul Anenii Noi
Teritoriul raionului Anenii Noi se încadrează zonal prin poziţia sa în sectorul de climă
continental moderată. Regimul termic al zonei se caracterizează prin temperaturi medii anuale
ale aerului de +9,8Co şi precipitaţii medii anuale 425 mm. Din suma anuală de precipitaţii
aproximativ 70% cad în perioadele de vegetaţie. Temperatura minimă este de –32Co şi
temperatura maximă este de +41Co.
Raionul este amplasat în regiunea Câmpiei Moldovei de Sud, relieful reprezintă o câmpie
deluroasă, intersectată de multiple vâlcele şi râpi. Procesele erozionale şi alunecările de teren au
condiţionat formarea hârtoapelor, care prezintă nişte amfiteatre în spaţiul cărora sunt situate o
bună parte din localităţile rurale. Estul raionului este amplasat în lunca râului Nistru şi are
relieful de câmpie mai puţin fragmentată.
Pe teritoriul raionului Anenii Noi curg râurile Nistru, Bîc şi Calantîri, sunt amplasate 60
de iazuri, cel mai mare fiind din s. Gura Bîcului cu o suprafaţa de 364 ha. Cele mai importante
din ele sunt râurile Nistru cu lungimea de 68 km în teritoriul raionului şi Bîc – 42 km în teritoriul
raionului. În hotarele raionului se mai află 57 de obiecte acvatice artificiale cu suprafaţa totală de
circa 1000 hectare.
Resursele minerale sînt reprezentate prin zăcămintele de nisip, prundiş, piatră spartă, care
sânt folosite în construcţia obiectelor de menire social – culturale şi la producerea materialelor de
construcţie (beton armat, cărămidă ş.a.).
Teritoriul raionului este traversat de câteva zeci de râuri, râuleţe şi pâraie, o parte din care
în perioada caldă a anului se usucă. Cele mai importante din ele sânt râurile Nistru cu lungimea
de 68 km în teritoriul raionului şi Bîc – 42 km în teritoriul raionului. În hotarele raionului se mai
află 57 de obiecte acvatice artificiale cu suprafaţa totală de circa 1000 hectare.
Învelişul de sol cuprinde circa 310 varietăţi de soluri. Ciornoziomurile alcătuesc
majoritatea absolută din ele – 86% , circa 9% sânt reprezentate de solurile aluviale.
Terenurile arabile ocupă 55% din suprafaţa totală a raionului, plantele multianuale – 10,4%,
păşunile – 8,8%, vegetaţia forestieră – 13,7%, alte terenuri neproductive – 12,1%.

30
 Suprafaţa şi starea plantaţiilor forestiere:
Suprafaţa terenurilor cu plantaţii forestiere din raionul Anenii Noi constituie 12213 ha ,
inclusiv acoperite cu păduri – 10302 ha, gradul de împădurire a raionului este de 11,6% şi nu
diferă mult de media pe ţară – 11,21%. Speciile forestiere ce predomină în pădurile din raion
sunt stejarul şi salcâmul, împreună cu speciile de carpen şi plop. La nivel naţional şi local se
doreşte mărirea zonei împădurite până la o medie de 15% din teritoriu şi în ultimii câţiva ani s-au
făcut paşi semnificativi în această direcţie. În cadrul plantaţiilor forestiere sporeşte cota speciilor
cu creştere şi maturizare rapidă, cum sunt salcâmul.
Pădurile sunt un element ecologic stabilizator important. Ele trebuie să fie bine
gestionate, iar suprafaţa pădurilor trebuie să fie mărită, în ideea de a proteja biodiversitatea şi de
a stabiliza terenurile ameninţate de eroziune şi alunecări. Tăierea pădurilor poate fi făcută în
scopuri de îngrijire, regenerare, rărit cu scop sanitar.
Structura administrativ - teritorială
Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în unități
administrativ-teritoriale: raioane, orașe, sate. Statutul satului (comunei), sectorului, orașului
(municipiului) se elaborează în baza statutului-cadru, aprobat de Parlamentul Republicii
Moldova și se aprobă de consiliul local. Organizarea administrativ-teritorială a Republicii
Moldova se execută pe două niveluri: satele (comunele), sectoarele, orașele (municipiile)
constituie nivelul întîi, iar raioanele, municipiul Chișinău și municipiul Bălți constituie nivelul al
doilea.
Populaţia raionului Anenii Noi, conform datelor recensământului populaţiei din 2014,
este de 78996 locuitori,Gospodării 25285 Caracteristici despre populație Structura pe sexe
:barbați:38414 48.6% femei 40582 51.4% Structura pe grupe de Vârstă,ani 0-14 13516 17.1%
15-64 58341 73.9% 65+ 7139 9.0% apartenența etnică predominată, moldoveni 64406 82.4%
români 4343 5.6% ucraineni 4657 6.0% .Vârsta medie ,ani bărbați 35.6 femei 38.5 Total 37.1 8

87
www.statistica.md, accesat la 17.11.2017, ora 15.40.

31
 Figura 2.2 Densitatea populației șn Raionul Anenii Noi9
Tabelul Nr.1
Structura administrativ a raionului Anenii Noi.
Nr. Denumirea primăriei Denumirea satelor din componenţa primăriei
d/r
1. or. Anenii Noi 1.Albiniţa ;

9
8 http://recensamant.statistica.md/ro/maps/districts#&gid=1&pid=1 accesat la 19.11.2017 ora 20:20

32
 2. Beriozchi ;
3. Hîrboveţul Nou ;
4. Ruseni ;
 5. Socolonei;
2. com. Botnăreşti 1.Botnăreşti; 2.Salcia
3. sat. Bulboaca 1.Bulboaca
4. com. Calfa 1.Calfa; 2.Calfa Nouă
5. com. Chetrosu 1.Chetrosu; 2.Todireşti
6. com. Chirca 1.Chirca; 2.Botnăreştii Noi
7. com. Ciobanovca 1.Ciobanovca ;2. Balmaz ;3.Mirnoe;
4.Troiţa Nouă;
8. sat. Cobusca – Nouă sat. Cobusca – Nouă;
9. com. Cobusca – Veche 1.Cobusca Veche; 2.Floreşti;
10. sat. Delacău sat. Delacău;
11. sat. Floreni sat. Floreni;
12. com. Geamăna 1.Geamăna; 2.Batîc;
13. sat. Gura – Bîcului sat. Gura - Bîcului;
14. sat. Hîrbovăţ sat. Hîrbovăţ;
15. sat. Maximovca sat. Maximovca;
16. sat. Mereni sat. Mereni;
17. sat. Merenii Noi sat. Merenii Noi;
18. com. Ochiul Roş 1.Ochiul Roş; 2.Picus;
19. sat. Puhăceni sat. Puhăceni;
20. sat. Roşcani sat. Roşcani;
21. sat. Speia sat. Speia;
22. sat. Şerpeni sat. Şerpeni;
23. com. Teliţa 1.Teliţa ;2.Teliţa Nouă;
24. com. Ţînţăreni 1.Ţînţăreni;2.Creţoaia;
25. sat. Varniţa sat. Varniţa;
26. com. Zolotievca 1.Zolotievca; 2.Larga; 3.Nicolaevca;

Oraşul Aneni Noi este centrul raional. Conform datelor recensământului din anul 2014,
populaţia oraşului Anenii Noi constituie 8358 de oameni, dintre care 45.92% - bărbaţi şi 54.08%
- femei.Densitatea populaţiei în limitele oraşului reprezenta 2473 persoane pe km2 în anul 2014.
În oraş sunt înregistrate 3033 de gospodării, iar mărimea medie a unei gospodării era de
2,8 persoane.
Una din cele mai mare probleme în raion este distrugerea industriei de prelucrare a
fructelor şi legumelor şi anume falimentarea fabricii de conserve din or.Anenii Noi şi s.Speia.
Transport și căi de comunicație
Pe teritoriul raionului sunt în registraţi 13 agenţi transportatori, 2 întreprinderi de maxi-
taxi şi patru şcoli auto.

33
 Organizarea şi activarea acestor întreprinderi este parţial dirijată de comisia raională
pentru securitatea circulaţiei rutiere şi combaterea transportului ilicit de călători în componenţa
căruia sunt 13 membri, care la rîndul său se conduc de actele legislative,de Regulamentul
comisiei. Comisia pînă în prezent a organizat 37 de şedinţe unde în competențele sale se hotărăsc
următoarele: atribuirea rutelor locale, stricta evidența privind respectarea graficului de circulație,
privind securitatea pasagerilor,demersurile parvenite de la călători şi primării.
Sistemul de sănătate
În raionul Anenii Noi funcţionează: 1 spital cu fondul general de 188 de paturi;1 centru al
medicilor de familie, în componenţa căruia sunt 16 oficii ale me-dicilor de familie;13 centre de
sănătate; 11 puncte medicale. În domeniul ocrotirii sănătăţii populaţiei din raionul Anenii Noi îşi
desfăşoară activitatea: 123 de medici, 356 personal mediu, asistenţi medicali, 348 personal
sanitar şi auxiliar.
Învățămîntul
Oraşul dispune de două instituţii preşcolare cu o capacitate totală de peste 500 locuri. În
oraşul Anenii Noi activează 2 şcoli de cultură generală cu o capacitate de 2.400 locuri şi liceul
„Hyperion”. Sistemul de ocrotire a sănătăţii este asigurat de instituţiile medicale: spitalul
orăşenesc cu o capacitate de 188 paturi, centrul medicilor de familie cu 8 medici, oficii ale
medicilor de familie în satele Beriozchi şi Ruseni şi un punct medical în s. Hîrbovăţul Nou. Pe
teritoriul primăriei funcţionează 5 biblioteci publice şi 2 biblioteci şcolare.
În raionul Anenii Noi activează 36 de instituţii de învăţământ. Numărul total de elevi:
10867 elevi în instituţiile şcolare, 120 copii în şcoli profesionale polivalente. Actualmente în
instituţiile de învăţământ din raion îşi desfăşoară activitatea 860 de pedagogi.
Cultura
Pe teritoriul oraşului activează filialele a mai multe bănci comerciale. Oraşul dispune de 2
hoteluri şi o staţie balneară.
În raion activează 73 instituţii de cultură, inclusiv: 29 case şi cămine de cultură; 37
biblioteci publice; 4 muzee; 3 şcoli de artă.
În perimetrul raionului sunt amplasate 170 monumente, din care: 35 istorice, 25 de
arhitectură şi artă, 110 arheologice.Obiective turistice:s. Mereni-Biserica „Sf. Arhanghel Mihail
şi Gavril construită în anul 1797;

2.2 Condiţii operativ-tactice în care acţionează Brigada Infanterie Motorizată în lupta de

apărare.
Apărarea este forma de luptă de bază care se adoptă în scopul respingerii atacului unui
inamic superior numeric şi ca înzestrare tehnică şi interzicerii pătrunderii lui în dispozitivul de
apărare, menţinerii cu fermitate a poziţiilor încredinţate, producerii de pierderi cât mai mari,

34
slăbirii continue a capacităţii de luptă, limitării pătrunderii în adâncime şi opririi ofensivei
acestuia, precum şi pentru a câştiga iniţiativa, creând condiţii favorabile trecerii la ofensivă10.
Brigada Infanterie a cărei organizare şi înzestrare actuală este cunoscută, este
considerată o mare unitate tactică capabilă să ducă acţiuni de luptă în orice situaţii şi condiţii, cu
condiţia de a-şi perfecţiona continuu tehnica şi mijloacele de luptă şi de a-şi profesionaliza la un
nivel cât mai înalt, cadrele şi personalul trupei.
Condiţiile operativ-tactice în care acţionează Brigada Infanterie Motorizată în apărare
sunt impuse de:
a) Fizionomia agresiunilor probabile constă în declanşarea agresiunii care poate fi
abordată prin studierea a trei situaţii potenţiale care pot deveni posibilităţi de angrenare a ţării
noastre în acţiuni militare:
 agresorul să dispună de forţe şi tehnică aproximativ egale din punct de vedere calitativ
dar cu superioritate în ceea ce priveşte cantitatea acestora;
 statul agresor să fie unul puternic, "pilonul" unuia dintre centrele de putere şi cu o mare
influenţă asupra celorlalte existente în lume; această situaţie, datorită unor constrângeri
de ordin umanitar (pierderea a cât mai puţine vieţi omeneşti), precum şi a unor facilităţi
date de tehnologia modernă din dotare, determină o modificare a fizionomiei tipice
războiului clasic şi construirea unei fizionomii aparte, specifice, denumite de noi război
clasic contemporan;
 atragerea ţării noastre într-un conflict regional (continental) ca urmare a cererii sau
impunerii unor centre de putere cu interese în zona respectivă.
b) Situaţiile şi condiţiile de trecere la apărare
Situaţiile şi condiţiile în care se va trece la apărare sunt diverse şi deosebit de complexe,
fiind determinate de forma, intensitatea, amploarea şi caracteristicile pe care le poate avea o
posibilă acţiune militară de anvergură a agresorului.
Situaţiile în care se poate organiza şi duce apărarea pot fi puse în evidenţă şi analizate
prin gruparea lor în raport cu mai multe criterii cum ar fi: concepţia probabilă de acţiune a
inamicului şi caracterul acţiunilor pe care le desfăşoară; scopul (misiunea) pentru care se
organizează apărarea; natura şi importanţa militară, economico-socială şi politică a obiectivelor
care se pregătesc pentru apărare; amploarea acţiunilor de apărare dată de cantitatea şi calitatea
forţelor şi mijloaceIor întrebuinţate; importanţa obiectivelor; spaţiul de desfăşurare a operaţiilor,
bătăliilor şi luptelor; nivelul la care se organizează apărarea, dispunerea (aşezarea) zonei
(raioanelor) pe teritoriul naţional (pe frontiera de stat, în zona de frontieră, în adâncimea

10
9Regulamentul de luptă al trupelor de uscat,CHIŞINĂU–2006,pag.37

35
teritoriului); spaţiul în care se pregăteşte şi se duce apărarea, apreciat în raport cu aliniamentul de
contact al forţelor, etapa pe care o parcurge războiul întregului popor.
Fiecare criteriu avut în vedere ne permite să studiem un set de situaţii care au unele
elemente generale comune dar se deosebesc între ele.
O caracteristică a situaţiilor în care se poate organiza şi duce apărarea imprimată, mai
ales, de concepţia probabilă de acţiune a inamicului, de posibilităţile lui de a lovi, deopotrivă, de
la începutul agresiunii, atât obiectivele dispuse în zona de frontieră, cât şi pe cele din adâncimea
teritoriului, o reprezintă posibilitatea producerii lor simultane în întreg spaţiu.
Situaţiile şi condiţiile în care se trece la apărare le putem delimita şi în următoarea
manieră, astfel: funcţie de cine le generează, pe ipoteze şi direcţii de agresiune; în relaţie directă
cu plasarea spaţiului analizat; funcţie de momentul de trecere la apărare (înainte de declanşarea
agresiunii, concomitent cu aceasta şi pe timpul desfăşurării ulterioare) sau altfel spus, înaintea
declanşării mobilizării, concomitent şi după desfăşurarea acesteia.
Trecerea la apărare se poate face în contact nemijlocit cu inamicul şi în afara
contactului, în grabă sau din timp, funcţie de timpul avut la dispoziţie de către inamic sau trupele
proprii pentru pregătire11.
c) Locul şi misiunea Brigăzii Infanterie în cadrul dispozitivului operativ
Locul Brigăzii Infanterie depinde de gruparea de forţe din care face parte, structura
căreia i se subordonează sau în care poate acţiona şi de misiunile pe care le primeşte.
Potrivit misiunilor şi stării de pregătire operaţionale, Brigada Infanterie poate face parte
din forţele dislocabile sau din forţele în teritoriu. Ea are destinaţia corespunzătoare forţelor şi
mijloacelor din compunere şi a structurilor din care face parte.
Pe timpul desfăşurării acţiunilor militare Brigada Infanterie se poate găsi: pe direcţia
principală de efort; pe o altă direcţie de efort; în sprijinul nemijlocit al efortului principal; în
rezervă.
d) Lărgimea şi adâncimea fâşiei de apărare
În funcţie de compunerea de luptă pe care marea unitate tactică o poate avea la
momentul pregătirii apărării (luând în calcul şi elementele subordonate sau luate ca întărire), în
apărare, lărgimea şi adâncimea zonei de responsabilitate poate căpăta valori diferite, intervalele
şi spaţiile dintre elementele de dispozitiv fiind mai mari decît în mod obişnuit.
În funcţie de situaţie, procedeul de apărare, teren şi de alte condiţii, normele tactice,
orientative, pentru Brigada Infanterie Motorizată pot fi (Tabelul nr.1):
Tabelul nr.2 Normele tactice pentru Brigada Infanterie

1110
Idem

36
 Lărgimea (suprafaţa) Adâncimea fâşiei de apărare (km)
Procedeul fâşiei(zonei) de apărare Fără formaţiuni de Cu formaţiuni
2
-km (km ) logistică de logistică

Apărarea mobilă 12-15 30–35 40–45

Apărarea pe poziţii 15-20 15–20 25–30

Retragerea 6-10 2–4 6–8

Apărarea în încercuire 12-15 km2 - -

Din cauza caracteristicilor particulare ale terenului de câmpie dispozitivul de luptă

trebuie să răspundă unei anumite idei de manevră, unei idei de apărare, care rezultă din stabilirea
direcţiilor favorabile atacului inamic, precum şi din studiul avantajelor pe care le oferă anumite
forme de teren şi care aparte, întâlnesc atît bararea pătrunderii inamicului, cât şi posibilităţile de
a reacţiona în flancurile inamicului care eventuale a reuşit să pătrundă12
Conducerea forţelor şi mijloacelor brigadă infanterie motorizată în lupta de apărare se
poate realiza prin intermediul unui sistem de comunicaţii bine organizat şi echipat din punct de
vedere tehnic, permanent protejat împotriva factorilor destabilizatori. Organizarea şi realizarea
unui astfel de sistem impune o analiză temeinică a unor factori tactico-tehnici:
- situaţia tactică în care se trece la apărare;
- compunerea şi dispozitivul de luptă;
- organizarea şi dispunerea punctelor de comandă;
- caracteristicile terenului în care urmează să se desfăşoare acţiunile de luptă;
- forţele şi mijloacele de comunicaţii existente, situaţia telecomunicaţiilor teritoriale,
posibilităţile inamicului de a dezorganiza conducerea.
În cele din urmă vom analiza influenţa specifică a acestor factori, având în vedere că
detaliile privind acţiunea lor este cunoscută din studiile anterioare.
Are o mare influenţă asupra compunerii şi gradului de dezvoltare ale sistemului de comunicaţii,
dar şi asupra realizării şi funcţionării acestuia. Trecerea la apărare a brigadă infanterie motorizată
se poate face în condiţiile contractului nemijlocit cu inamicul sau în afara contractului cu acesta,
din timp sau în grabă.
Cea mai complexă situaţie pentru batalion este în care se trece la apărare în condiţiile
contactului nemijlocit cu inamicul şi sub presiunea acestuia, într-o fâşie neamenajată genistic şi
în condiţiile întrebuinţării mijloacelor incendiare şi a unor intense acţiuni de război electronic.
Organizând sistemul de comunicaţii în această situaţie, se va ţine seama că acesta trebuie să se

11Idem
12

37
realizeze concomitent cu asigurarea nevoilor de legătură necesare conducerii acţiunilor de luptă
în curs de desfăşurare. Această situaţie impune ca sistemul de comunicaţii pentru apărare să se
realizeze într-o anumită succesiune, pe urgenţe. Până la realizarea dispozitivului de luptă pentru
apărare, legătura cu unităţile din contact se va menţine prin mijloace de transmisiuni radio pe
baza schemelor de organizare din vechiul sistem. Pe măsura pregătirii apărării şi realizării liniilor
de transmisiuni cu fir, transmisiunile radio se vor limita treptat, chiar până la completa lor
interzicere, baza asigurării legăturii constituind-o mijloacele de transmisiuni cu fir. În cazul
trecerii la apărare în afara contactului cu inamicul, dispunându-se de timp, sunt create condiţii
corespunzătoare pentru organizarea şi realizarea sistemului de comunicaţii.
Determină numărul şi gradul de dezvoltare ale centrului de comunicaţii, numărul de direcţii de
transmisiuni, precum şi modul de asigurare a legăturii prin diferite categorii de mijloace, în
funcţie de înzestrare şi posibilităţile subordonaţilor.
Dispozitivul de luptă adoptat determină urgenţa, orientarea şi capacitatea direcţiilor de
transmisiuni, precum şi măsurile pentru asigurarea continuităţii legăturii.
Organizarea şi dispunerea punctelor de comandă influenţează structura de ansamblu a
sistemului de comunicaţii, orientarea direcţiilor de comunicaţii, dispunerea centrului şi staţiilor
de comunicaţii.Organizarea conducerii şi cooperării determină în mod esenţial numărul canalelor
necesare a fi realizate în acest scop.
La punctul de comandă al brigăzii se vor dispune şi reprezentanţii trupelor M.I. şi /sau ai
forţelor de protecţie civilă, care vin cu mijloace proprii şi vor respecta regulile generale ale
lucrului şi disciplinei în cadrul centrului de comunicaţii.
În apărare, punctele de comandă ale brigăzii trebuie să – şi schimbe periodic locurile de
dispunere, în scopul de a le evita de cercetare şi loviturile inamicului. Pregătirea locurilor de
rezervă pentru punctele de comandă, în vederea conducerii luptei pe anumite aliniamente în
adâncimea apărării sau pentru conducerea contraatacurilor, impune ca liniile de comunicaţii cu
fir să treacă prin aceste raioane sau prin apropierea lor. O atenţie deosebită trebuie să se acorde
menţinerii continuităţii legăturilor pe timpul deplasării punctelor de comandă.
Influenţează, iar uneori chiar determină dispunerea, echiparea şi funcţionarea centrului de
comunicaţii, locurile de instalare şi numărul staţiilor, traseele direcţiilor de comunicaţii,
întrebuinţarea diferitelor categorii de mijloace sau combinarea acestora. De asemenea, terenul şi
gradul de amenajare a acestuia influenţează asupra deplasării mijloacelor tehnice, precum şi a
asigurării materiale şi tehnice de comunicaţii.
În terenurile puternic accidentate, în zone cu lucrări de hidroamelioraţii sunt necesare
măsuri speciale pentru înzestrarea, protecţia şi mascarea staţiilor şi liniilor de comunicaţii, pentru
asigurarea continuităţii legăturii.

38
 Forţele şi mijloacele de comunicaţii existente, capacitatea lor de luptă şi gradul de
disponibilitate a acestora influenţează într-o mare măsură realizarea şi funcţionarea sistemului
de comunicaţii al brigăzii. Volumul mare de activităţi pe care trebuie să-l desfăşoare subunitatea
de transmisiuni pentru realizarea, exploatarea şi protecţia sistemului de comunicaţii pentru
situaţiile noi de luptă, necesită menţinerea acestora într-o capacitate de luptă cât mai ridicată
astfel încât, să fie pregătite în orice moment în vederea trecerii la îndeplinirea misiunilor ce le
revin.
Gradul de asigurare cu mijloace, ţinând seama şi de pierderile posibile, impune
comandantul plutonului de transmisiuni a brigadă infanterie motorizată să se adapteze cu
repiditate la situaţiile create, să adopte soluţii cât mai variate şi eficiente în organizarea şi
realizarea comunicaţiilor, astfel încât, cu forţele şi mijloacele la dispoziţie, să asigure satisfacerea
cât mai deplină a nevoilor de legătură.
Contribuie, într–o măsură importantă la satisfacerea unor nevoi de legătură ale brigăzii de
infanterie motorizată. Căile din sistemul de telecomunicaţii teritoriale, care se pot utiliza în
cadrul brigăzii infanterie motorizată, se precizează prin dispoziţiunea pentru comunicaţii a
statului major al eşalonului superior.
În acelaşi timp, trebuie avută în vedere vulnerabilitatea unor elemente ale acestui sistem
(cum ar fi liniile permanente aeriene), motiv pentru care legătura pe direcţiile importante trebuie
să se asigure şi prin alte categorii de mijloace de comunicaţii. De asemenea, se vor avea în
vedere atât posibilităţile de varientare şi combinare a căilor (liniilor) pentru menţinerea
continuităţii legăturilor, cât şi neomogenizarea elementelor tehnice din compunerea acestuia.
Posibilităţile inamicului de a dezorganiza conducerea influenţează în mod deosebit
concepţia de organizare a sistemului de comunicaţii, modul de asigurare şi de menţinere a
continuităţii legăturii prin toate categoriile de mijloace tehnice de comunicaţii.
Stabilitatea conducerii impune ca în cadrul conducerii brigăzii infanterie motorizată să se
desfăşoare un întreg complex de activităţi cu caracter organizatoric, tehnic şi tactic, îndreptate
spre protecţia punctelor de comandă şi a comunicaţiilor ale acestora, asigurarea unei înalte
viabilităţi a comunicaţiilor şi după caz, pentru restabilirea în timp scurt a conducerii şi legăturii.
O atenţie deosebită trebuie acordată posibilităţilor inamicului de a desfăşura intense acţiuni
de război electronic, care în condiţiile actuale visează toate categoriile de mijloace tehnice de
comunicaţii. Aceasta nu înseamnă că sunt neglijate posibilităţile inamicului de distrugere a
mijloacelor de comunicaţii proprii prin acţiunile aviaţiei, artileriei, rachetelor, mijloacelor
incendiare elementelor teroriste şi de cercetare-diversiune, etc.
În concluzie, analiza temeinică a factorilor prezentaţi mai sus trebuie să conducă la cele
mai potrivite şi adecvate soluţii de organizare şi realizare a comunicaţiilor, astfel încât, influenţa

39
acestora să fie diminuată la maximul pentru a asigura continuitatea şi viabilitatea legăturii, în
special pe timpul ducerii luptei de apărare.

2.3 Organizarea apărării Brigăzii Infanterie Motorizată regiunea Aneni Noi, în lupta de
apărare.
Actuala structură organizatorică a armatei are ca element de bază marea unitate tactică
de tip brigadă organizată pe batalioane. În noile condiţii, apreciind capacitatea Moldovei ca
fiind de nivel tactic şi luând ca aliniament convenţional tot cursul al rîului Nistru la Vest,
considerăm necesar ca adâncimea să fie mărită atât spre Nord, cât şi spre Sud la hotar cu
Ucraina, rezultând astfel o adâncime de aproximativ 30 km pe axul N-S.
Limitele de Nord, Sud, Est, Vest ale regiunii Anenii Noi nu se sprijină pe obstacole naturale.
Prin urmare, se propune ca regiunea Anenii Noi să fie delimitată astfel:
Limita de Nord: raionul, Criuleni;
Limita de Est: Unitatea Administrativ-Teritorială din stînga Nistrului;
Limita de Sud:la sud – cu oraşul Bender şi raionul Căuşeni;
Limita de Vest: pe linia la vest cu localităţile din componenţa mun. Chişinău.

Aln. de apărare

Figura 2.3 Apărarea orientată spre Nord

Apărarea orientată spre Nord a regiunii Anenii Noi se desfăşoară în continuarea
operaţiilor de închidere a direcţiei operative podolică, care căută să dezvolte ofensiva spre Sud,
deschizându-şi drum spre capitala țării cu axul prin localitatea EDINEŢ, continuând pe direcţia
BĂLŢI, TELENEŞTI, CHIŞINĂU, CAHUL, de aceea este raţional de-l organizat ca
aliniamentul de apărare să fie organizat la limita Nordică a regiunii Anenii Noi, cuprizând
oraşele DUBĂSARI, CRIULENI.

40
 Terenul este parţial acoperit, însă comunicaţiile sunt slab dezvoltate. Manevra de mutare
a apărării spre spate se impune să fie făcută noaptea sau în condiţii de vizibilitate redusă sau
realizându-se o bună protecţie aeriană a forţelor apărătoare.
Apărarea orientată spre Est a căpătat o importanţa deosebită încă în anii 1990, în
contextul politico-militar şi al acţiunilor militare dintre ţara noastră şi separatiştii transnistreni.
Râul Nistru constituie un baraj natural puternic şi poate constitui un aliniament de
apărare pe direcţia Est-Vest. Deasemenea, reţeaua hidrografică a bazinului râului Nistru şi
existenţa unităţilor de relief favorabile oferă forţelor noastre posibilităţi importante de observare
şi ducere a focului pe distanţe mari. Aceşti factori va crea mari dificultăţi inamicului să
desfăşoare acţiuni de ofensivă.
Inamicul ar căuta să dezvolte ofensiva spre Vest.Primul aliniament de apărare este
raţional de-l organizat pe malul drept al râului Nistru.Al doilea aliniament ar putea fi organizat în
partea de Vest al râului Botna.

Figura 2.4Apărarea orientată spre Est

Apărarea orientată spre Sud se va duce împotriva unui inamic care, dupa obţinerea unor
succese importante în regiunea raioanelor din sudul țării, ar căuta să dezvolte ofensiva spre nord,
deschizându-şi drum spre capitala țării.
Terenul descoperit favorizează acţiunile ofensive spre nord. Sistemul de comunicaţii
dezavantajează acţiunile ofensive fiind dispuse mai mult transversal, pe direcţiile de ofensivă,
excepţie făcând spaţiul dintre râul Nistru şi Cogâlinic, unde se pare că inamicul îşi va concentra
efortul acţiunilor ofensive.
De aceea, aliniamentul de apărare este raţional de-l organizat la limita Sudică a zonei,
pe frontiera cu Ucraina. Datorită configuraţiei frontierei dar şi caracteristicilor terenului,
aliniamentul de apărare ar putea fi retras în adâncime pe segmentul dat:

41
 Aln. de apărare

Figura 2.5 Apărarea orientată spre Sud

O variantă a direcțiilor probabile de atac ale inamicului, dispozitivul de apărare și calculul
aproximativ al forțelor proprii necesare pentru organizarea apărării în regine Aneni Noi este
reprezentată în figura2.6

DIRECŢIA
OPERATIVĂ
CENTRAL-
UCRAINIANĂ

Figura 2.6 Variantă a dispozitivul de apărare și direcțiile probabile de atac

Principalii factori de risc, care pot influenţa acţiunile militare desfăşurate în regiunea
Anenii Noi pot fi:
 factorii de risc externi:
-existenţa în plan regional sau subregional a unor tensiuni şi conflicte militare ce se pot
extinde, precum şi a unor acumulări necontrolate şi destabilizatoare de forţe şi tehnică de luptă în
spaţiul din apropierea zonei analizate (Ucraina, Federaţia Rusă).

42
 -existenţa unor ţări (din spaţiul ex-sovietic) nemembre NATO în apropierea zonei de
operaţii de sud, care posedă arsenal nuclear şi arma chimică şi au prevederi doctrinare şi principii
de folosire a acestora;
-existenţa unor obiective nucleare civile pe teritoriul statelor amintite mai sus, care au
demonstrat că pot fi scăpate de sub control şi pot produce atît pagube cît şi victime umane
(centrala atomică or. CERNOBÎL din Ucraina);
-posibile evoluţii negative în plan subregional in domeniul democratizării, respectării
drepturilor omului si al dezvoltării economice, care ar putea genera crize acute cu efecte
destabilizatoare pe o arie extinsa;
-proliferarea si dezvoltarea reţelelor teroriste, a crimei organizate transnaţionale, a
traficului ilegal de persoane, droguri, armamente si muniţie, de materiale radioactive si
strategice, care pot afecta şi teritoriul Republicii Moldova;
-posibilitatea reizbucnirii unor conflicte din cauza nesoluţionării lor durabile;
-degradarea mediului şi existenţa în proximitatea frontierei de est, de vest și de sud a
Moldovei a unor obiective cu un grad ridicat de risc;
-deteriorizarea relaţiilor internaţionale existente în prezent.
 factorii de risc interni:
-persistența problemelor de natura economica, financiara și sociala, generate de
prelungirea tranziţiei si întîrzierea reformelor structurale;
-accentuarea fenomenelor de corupţie și de administrare deficitara a resurselor publice,
care produc adîncirea inechităţilor sociale si proliferarea economiei subterane;
-reacţiile ineficiente ale instituţiilor statului în vederea acutizării fenomenelor de
criminalitate economica si de perturbare a ordinii publice și siguranţei cetăţeanului, fenomene
care au efecte negative tot mai evidente asupra coeziunii si solidarităţii sociale, asupra calităţii
vieţii cetăţenilor;
-menţinerea unor surse și cauze de potenţiale conflicte sociale punctuale, de mai mică
sau mai mare întindere, cu efecte asupra risipirii energiilor, diminuării sau întreruperii proceselor
si activităţilor economice propriu-zise, precum si asupra stării de linişte a populaţiei;
-scăderea nivelului de încredere a cetăţenilor în instituţiile statului, ca urmare a
indolentei si birocraţiei excesive din administraţie, ceea ce, de asemenea, duce la slăbirea
coeziunii sociale si civice;
-sărăcia extremă a populaţiei şi diminuarea potenţialului biologic al resurselor umane;
-dispute inter-etnice, rivalităţi şi încălcarea drepturilor omului;

43
 -existenţa în zona analizată a unor obiective economice, care prezintă risc chimic, a
căror lovire chiar şi accidentală, ar produce victime umane şi pagube materiale deosebit de
grave;
-nerespectarea normelor ecologice în funcţionarea unor obiective industriale;

-posibilitatea producerii unor dezastre ecologice, catastrofe naturale și procese de

degradare a mediului, care pot avea loc în regiunea de sud, și nu numai: inundaţii, secetă,
cutremure etc. Condiţiile operativ-tactice în care acţionează brigada în reginea Anenii Noi sunt
impuse de: fizionomia agresiunilor probabile în această zonă, caracteristicile probabile ale
operaţiei aeroterestre desfăşurate de agresor, situaţiile şi condiţiile de trecere la ofensivă, locul şi
misiunea brigăzii în cadrul dispozitivului operativ13.
Brigada de Infanterie Motorizată în regiunea Anenii Noi poate desfăşura sau participă
la operaţii de nivel operativ şi/sau tactic, nivelul unei operaţii executate sau la care participă este
dat de obiectivele militare stabilite.Obiectivele militare la operaţii de nivel operativ, pentru
brigada de infanterie, sunt stabilite de către Marele Stat Major Armatei Naționale și vizează
îndeplinirea obiectivelor, care conduc nemijlocit la atingerea obiectivelor strategice, operaţiile de
nivel tactic vizează planificarea şi executarea manevrei şi focului brigăzii de infanterie pentru
atingerea acelor obiective militare care însumate duc la îndeplinirea obiectivelor militare de nivel
operativ.
Actualul context geopolitic şi strategic, regional şi subregional pot constitui în factori
determinanţi ai generării următoarelor tipuri de agresiune, agresiunea indirectă care reprezintă
un ansamblu de acţiuni, desfăşurate cu intenţie de către un stat (grup de state) împotriva altui stat
(grup de state) în scopul impunerii voinţei sale politice prin metode, tehnici şi procedee altele
decât cele violente, specifice războiului clasic14 sau agresiunea armată care este folosirea forţei
armate de către un stat, împotriva suveranităţii, integrităţii teritoriale sau independenţei politice a
unui stat sau în orice mod incompatibil cu Carta Naţiunilor Unite15.
Fizionomia agresiunilor armate conform condiţiilor operativ-tactice în regiunea Anenii
Noi pe direcția operativ centrală-Ucraineană este complexă situaţie constă în declanşarea
agresiunii care poate fi abordată prin studierea a două situaţii potenţiale de acţiuni militare:
a) agresorul să dispună de forţe şi tehnică aproximativ egale din punct de vedere calitativ
dar cu superioritate în ceea ce priveşte cantitatea acestora pe direcția operativ centrală -
Ucraineană (figura 2.1), concluziile reieşite în urma derulării ultimelor conflicte militare relevă
faptul că, "greul" îl va suporta statul în cauză, ceilalţi parteneri intervenind pentru asigurarea
13
12 col. Mateescu Ghe., Manualul pentru luptă al brigăzii mecanizate (infanterie, infanterie uşoară) Ed.
M.Ap.R.,Bucureşti, 2004, p.34.
13 Col. dr. Geantă Ion, Agresiunea armată indirectă, Ed.A.I.S.M., Bucureşti, 1997, p.20.
14

14 Rezoluţia 3314 - Adunarea Generală a ONU/1974.

15

44
informaţională, sprijinul logistic, scopul politic şi obiectivele agresorului ar putea fi atinse prin
desfăşurarea de acţiuni militare întrunite, în spaţiile terestru şi aerian, potrivit tipului de război
clasic;
DIRECTIA OPERATIVA CENTRAL-UCRAINIANA
Lungimea
frontului
240km.

Adâncimea
80 km.

Pentru apărarea fâției de

240 km este necesar de
avut 48 de batalioane,
dintre care 16
batalioane trebuie să fie
mecanizate ,ceea ce
constituie 8 Bg.I și 4
Bg.I.Mo, sau 1-2 Gr.F. de
nivel Divizie.

Figura 2.7 Direcția operativ centrală - Ucraineană

b) atragerea ţării noastre într-un conflict intern pe direcții operativ - tactice ( figura 2.7)
ca urmare a cererii sau impunerii unor centre de putere justificată de îndeplinirea unor obiective
de interes strategic, din regiunea separatistă moldoveană care dispune de forţe şi tehnică
aproximativ egale din punct de vedere calitativ dar cu superioritate în ceea ce priveşte cantitatea
acestora, care face parte dintr-o coaliţie cu "pilonul" unuia dintre centrele de putere, îl va suporta
regiunea separatistă moldovenească și Republica Moldovenească, ceilalţi parteneri intervenind
pentru asigurarea informaţională, sprijinul logistic, scopul politic şi obiectivele centrelor de
putere ar putea fi atinse prin desfăşurarea de acţiuni militare tipice războiului clasic, în spaţiile
terestru şi aerian, această situaţie se datoriază unor constrângeri de ordin economic, politic la
nivel regional și internațional.
În funcţie de situaţiile prezentate mai sus și în depindență de gruparea de forţe din care
face parte, structura căreia i se subordonează sau în care poate acţiona şi de misiunile pe care le
primeşte brigada de infanterie în condiţiile întrebuinţării sau neîntrebuinţării armelor de
distrugere în masă şi a mijloacelor incendiare, în condiţiile cazurilor particulare ale ofensivei, pe
timp de zi sau de noapte, de regulă, în cadrul grupării de angajare al Grupării de Forţe (nivel D),
aflându-se în forţele de angajare eșalonului unu sau eșalonului doi, sau ca parte din rezerva
strategică a Marelui Stat Major al Armatei Naționale şi poate trece la ordinul acestuia, în
subordinea unei Grupări de Forţe (nivel C.A).
Sistemul de comandă se realizează astfel încât să asigure continuitatea executării actului
de comandă şi menţinerea unei legături permanente cu eşalonul superior şi forţele subordonate,
cu vecinii, cu cei cu care se cooperează şi cu organele militare teritoriale din zonă iar punctul de

45
comandă (PC) este constituit din personalul şi mijloacele din dotare, la dispoziţia comandantului,
este organizat pe centre (grupe), dispuse într-un singur loc sau în locuri apropiate, sub o comandă
unică, din care se exercită actul de comandă asupra forţelor brigăzii.
Brigada, poate constitui: punct de comandă de bază, punct de comandă de rezervă,
punct de comandă înaintat și punct de comandă logistic, punctul de comandă de tip
brigadă/PCBg. reprezintă ansamblul de structuri organizatorice şi tehnice destinate a asigura
planificarea, conducerea şi evaluarea acţiunilor brigăzii, structura organizatorică (figura2.4)
asigură lucrul coordonat şi/sau independent pe centre de conducere, specifice proceselor de
planificare, conducere şi evaluare al acţiunii militare, o variantă după cum urmează: - Punctul de
comandă de bază (P.C.Bz. până la 6 km.) care reprezintă şi centrul de decizie şi conducere/CDC
include toţi militarii, echipamentele şi mijloacele angajate în comanda şi controlul brigăzii
capabil să desfăşoare activităţi specifice proceselor de planificare, conducere şi evaluare a
acţiunilor structurilor subordonate pe timpul ducerii operaţiilor curente în adâncimea
dispozitivului inamicului, planificarea operaţiilor viitoare şi, temporar, să poată funcţiona ca
PCBz. al eşalonului superior. Locul P.C. Bz. este propus de şeful modulului S.3 împreună cu
şeful modulului S.6 şi aprobat de comandantul brigăzii, el trebuie să aibă legături de comunicaţii
în interiorul punctului de comandă, cu unităţile şi subunităţile subordonate, cele de sprijin, cele
cu care cooperează şi cu eşalonul superior, trebuie să permită realizarea unor comunicaţii sigure,
inclusiv accesul la sistemele de comunicaţii civile.
Punctul de comandă de rezervă (PCRz. până la 10 km) care reprezintă şi Centrul
operaţional tactic (TOC) este necesar în cazul în care centrul de conducere tactică sau P.C.Bz.
sunt scoase din funcţiune, asigură conducerea şi evaluarea operaţiilor curente la contact, în
funcţie de cerinţele emise de PCBz. şi, temporar, să poată funcţiona ca PCBz. al brigăzii sau
PCRz. al eşalonului superior, pe cât posibil comunicaţiile şi condiţiile din TOC trebuie să fie
similare cu cele din CDC, la nevoie, relaţiile de comandă şi control pot fi reorganizate de
eşalonul superior, astfel:
a) punctul de comandă - observare (P.C.O.) al divizionului de artilerie asigură condiţiile
necesare pentru P.C.Rz.;
b) P.C.Rz. trebuie să fie dispus suficient de departe de P.C.Bz. pentru a evita distrugerea
simultană, pe cât posibil comunicaţiile şi condiţiile din P.C.Rz. se stabilesc militarii care
formează nucleul P.C.Rz.;
c) P.C. Rz. preia comanda şi controlul dacă P.C.Bz. îşi întrerupe funcţionarea datorită
pierderii militarilor, echipamentelor sau întreruperii comunicaţiilor.
Punctul de comandă înaintat /PCÎn, se organizează în scopul conducerii oportune a
forţelor în momentele hotărâtoare ale luptei, reprezintă şi Centrul de conducere mobil/CCM

46
Punctul de comandă înaintat care asigură conducerea şi evaluarea, pe o perioadă de timp strict
determinată, o acţiune militară principală în cadrul operaţiilor curente în fâşia de responsabilitate
a brigăzii, personalul care încadrează acest centru se selecţionează din cadrul CDC şi TOC.
Punctul de comandă logistic/din spate/PCLog. care reprezintă şi Centrul de conducere a
susţinerii logistice/CCSL, asigură posibilitatea de a conduce susţinerea logistică a forţelor din
subordine, operaţia curentă înapoia dispozitivului forţelor proprii şi, temporar, să poată funcţiona
ca PCBz. al brigăzii sau PCLog. al eşalonului superior.
Lărgimea şi adâncimea fâşiei brigăzii depind de o serie de factori ca: situaţia şi
condiţiile de trecere la apărare, concepţia Grupării de Forţe (nivel D) pentru operaţia apărare,
compunerea de luptă şi misiunea primită, valoarea, natura şi dispunerea celorlalte forţe date ca
întărire, importanţa direcţiilor de trecere la, caracteristicile terenului, numărul şi importanţa
localităţilor. Statul Major General stabileşte zonele de interes pentru monitorizarea activităţilor
inamicului din afara zonei de operaţii şi organizării cooperării dintre forţele proprii din zona
comună a acestora. Este zona în care inamicul, prin acţiunile sale, poate influenţa desfăşurarea
acţiunilor trupelor proprii în aria de operaţii stabilită prin misiune și zona de operaţii pentru
forţele terestre, adîncimea acesteia este dată de limita maximă a bătăii mijloacelor de foc
organice şi primite ca întărire pentru îndeplinirea misiunii16.
Comandantul Grupării de Forţe (nivel D), la rîndul său, poate să stabilească raioane de
luptă sau fîșii de responsabilitate, brigada primeşte o fîșie de responsabilitate în care îşi va
organiza, pregăti şi duce acţiunile de luptă în aşa fel încât să facă faţă tuturor acţiunilor ale
adversarului în cele trei medii.

16 col. Mihail Bucliş Colectiv de elaborare: col. Iurie Gîrneţ etc., Doctrina pentru operaţii întrunite ale
16

forţelor armate, Editura Marele Stat Major , Chişinău, 2013, p.28.

47
 Capitolul 3
Organizarea sistemului de comunicaţii a Brigăzii Infanterie Motorizată în lupta de apărare
aflată în regiunea Anenii Noi
3.1 Elaborarea Temei Tactice.
NESECRET
Exemplar unic
Gr.O.Ta “CENTRU”
10 06.00 mai 2017
„ÎNVĂŢĂMÂNT”

TEMA TACTICĂ
Referinţe:
Hărţi:1:100.000, ediţia 1986 cu foile
L-35-46, L-35-47;
L-35-58, L-35-59;
Timp operativ: G.M.T. + 2 h

I. SITUAŢIA GENERALĂ

1.Forţele Roşii
1.1. Situaţia politico-militară. În urma înrăutăţirii relaţiilor dintre statul ROŞU
(capitala-IZMAIL) şi statul ALBASTRU (capitala-ORHEI) privind apartenența teritoriilor cu
zăcămintele de diamante descoperite recent şi a nesoluţionării pe cale paşnică a diferendelor
dintre cele două state (îndeosebi de natură economică şi teritorială), în ultima decadă a lunii

48
ianuarie statul ROŞU a declanşat agresiunea aero-terestră asupra teritoriului statului
ALBASTRU.

1.2. Forţele terestre-Gr.O.Ta. BUGEAC sprijinită de aviaţie a întrebuinţând grupurile

de cercetare-diversiune, mijloacele incendiare şi de luptă radio-electronică, a dezvoltat cu succes
ofensiva pe direcţia: NICOLAEV–COMINTERNOVSKOE–SLOBOZIA unde, ulterior datorită
pierderilor suferite şi a diminuării capacităţii de luptă, a fost oprit temporar de către forţele
albastre. Încercările repetate ale forţelor roşii de a rupe apărarea şi a dezvolta ofensiva au fost
respinse, acestea fiind obligate să treacă la consolidarea aliniamentului atins. În rezultatul
contraofensivei Forțelor Albastre, Gr.O.Ta BUGEAC a fost nevoită să ocupe în grabă
aliniamentul (raion) de apărare cu centru în loc. LIMAN.
Unitățile inamicului au fost completate cu tehnica și armament- la 80%, cu personal– la
90%. Este de așteptat trecerea inamicului la ofensivă.
Organizarea Gr.O.Ta.“BUGEAC”-conform Anexei nr.1.

1.3. Forţele aeriene–Gr.Aer.Ta. ȘOIMI, a înregistrat pierderi de 25% în tehnică şi

30% în personal, în confruntarea cu forţele aeriene ale Gr.Aer.Ta VULTURI, a pierdut
superioritatea aeriană în zona de responsabilitate a Gr.O.Ta. BUGEAC, diminuând astfel
sprijinul nemijlocit acordat grupărilor de forţe terestre.
Cercetarea aeriană a înregistrat o intensitate mai mică, s-a executat prin fotografiere şi
infraroşu, cu avioane izolate şi elicoptere, la înălţimi cuprinse între 3000–5000 m, în limita a 1–2
ieşiri avion pe zi pe toate direcţiile posibile.
Acţiunile de cercetare au vizat, în special, descoperirea principalelor elemente ale
sistemului logistic, de foc antiaerian şi de conducere, dispunerea trupelor în raioane de concentrare,
rezervele, precum şi principalele noduri de comunicaţii din zona.
Aviaţia de vânătoare-bombardament a acţionat cu avioane de tipul MIG-29 din zbor
orizontal, de la înălţimi cuprinse între 500-1500 m, folosind bombe explozive. Efortul acţiunilor
din aer s-a realizat în special pentru sprijinul aerian apropiat în principalele momente ale
desfăşurării operaţiei ofensive.
Pentru lovirea unor obiective de dimensiuni mici, precum şi a coloanelor în marş,
elicopterile inamice au folosit intens procedeele de atac din punct fix şi din picaj, cu rachete
nedirijate şi tunurile de bord, în limita a 1-2 ieşiri elicopter pe zi.
Acţiunile de cercetare şi de lovire s-au desfăşurat sub protecţia unui intens bruiaj
radioelectronic activ.

49
 2. Forţele Albastre
2.1. Situaţia politico-militară. Ca urmare a agresiunii declanşate asupra teritoriului
naţional, organele de decizie politică (Parlament, C.S.A., Guvern) au luat măsurile adecvate
pentru apărarea naţională, inclusiv declararea mobilizării.

2.2. Forţele terestre-Gr.O.Ta. CENTRU (Bg.1 I., B.61 I., Bg.2 I. B.D.S) a trecut la
rezistenţa armată pentru respingerea agresiunii inamicului în zona sa de responsabilitate. În
rezultatul contraofensivei, teritoriul național a fost eliberat, însă inamicul a păstrat capabilitățile
acționale. Gr.O.Ta. CENTRU (Bg.1 I., B.22 I., B.21 I.) suferind pierderi importante a fost adusă
pentru regenerarea forțelor în raionul cu centrul ANENII NOI.
Începând cu 11 06.00 mai execută completarea cu tehnică și armament la 100 %,
inclusiv cu efectiv la–100%.

2.3. Forţele aeriene-G.Aer.Ta. VULTURI participă la apărarea spaţiului aerian şi a

obiectivelor din zona de responsabilitate a Gr.O.Ta. CENTRU. Cu mijloacele aeriene din Bz.Aer.
loveşte forţele inamicului dislocate la sud de aliniamentul indicat, execută misiuni de luptă
împotriva mijloacelor aeriene ale Gr.Aer.Ta. ȘOIMI, misiuni de cercetare aeriană a trupelor şi
obiectivelor din adâncimea dispozitivului inamic, precum şi misiuni speciale.

II. SITUAŢIA SPECIALĂ

2.1 Forţele Roşii

Bg.121I. şi Bg.122.I a dus lupte de ofensivă în eşalonul I a G.O.Ta. BUGEAC şi
datorită pierderilor mari suferite în efectiv, armament şi tehnică a fost scoasă din luptă şi se
dispune într-un raion în eşalonul doi a Gr.O.Ta. BUGEAC pentru refacerea capacităţii
operaţionale.

2.2 Forţele Albastre

Bg.1 I. a dus lupte de apărare în eşalonul I a G.O.Ta CENTRU şi la 11 06.00 MAI 2017
se dispune în raionul cu centru FLOREȘTI unde execută activităţi de operaţionalizare.
Compunerea de luptă a Bg.1 I.-conform Anexei nr.2.

2.3 Situaţia cercetării

Cp.10 Cc. a executat misiuni de procurare a informaţiei în folosul Bg.1 I. şi la 11 06.00
MAI 2017 se dispune într-un raion unde execută activităţi de operaţionalizare.

50
 În scopul asigurării sprijinului informativ a Bg. 1 I. a organizat un post de observare
care la 11 06.00 MAI se dispune la cota 171.2.

2.4 Situaţia comunicaţiilor şi informaticii

(1) Situaţia comunicaţiilor
Bg.1 I. are asigurată legătura cu PC al Gr.O.Ta „CENTRU” prin toate mijloacele de
comunicaţii şi informatică. Legătura cu subordonaţii este asigurată prin mijloace fir, radio, şi
mobile. Mijloacele radio şi radioreleu funcţionează pe recepţie de serviciu, lucrul în emisie fiind
permis numai pentru transmiterea semnalelor de înştiinţare.

(2) Situaţia informatică

Comandamentul Bg.1I. are în compunerea sa un birou P.A.D. precum şi personal
specializat în prelucrarea pe calculator a problemelor tactice, de asigurare materială şi tehnice.
La nivelul brigăzii există programe care să permită: calcului raportului de forţe calitativ şi
cantitativ, asigurarea cu C.L., alimente, echipament, planificarea acţiunilor de stat major.
Cp.10 C.I. dispune de toate mijloacele de comunicaţii necesare conform statelor.
Bg.1 I. dispune de toate mijloacele de comunicaţii necesare conform statelor.

2.5 Situaţia războiului electronic

În cazul unor surse deschise se menţionează interesul şi peocuparea statului ROŞU
pentru realizarea şi achiziţionarea unor sisteme terestre de cercetare electronic şi achiziţionare
ţinte, precum şi a altor sisteme de protecţie electronică.
Centrul de război electronic al statului ROŞU a trecut toate forţele şi mijloacele într-o
stare de pregătire pentru luptă superioară. Elementele de cercetare radio şi-au întărit efortul în
sprijin electronic, în zonele de interes, prin manevre de forţe şi mijloace, schimbul de informaţii
între ele şi cu alte structure similar ale forţelor similar sin S.I.S., C.T.S. şi MAI.

2.6 Situaţia mascării

Forţele roşii au executat cercetarea prin radiolocaţie, cu prioritate, de la sol şi de pe
purtători aerieni (avion fără pilot szokia şi predator), aparţinînd, probabil, unui system de
cercetare lovire de înaltă precizie de tip corp de armată.
Forţele din organic Bg.1 I. au luat măsurile necesare de mascare a raioanelor de
conectare şi a itinerarilor de ieşire din acestea.

2.7 Situaţia artileriei şi rachetelor A.A

51
 Unităţile de artilerie şi rachete antiaeriene concomitant cu executarea serviciului de
poliţie aeriană au pus în aplicare masurile stabilite pentru trecerea de la starea de pace la starea
de război, eşalonat prin treptele de ridicare a capacităţii de luptă.

2.8 Situaţia artileriei

Unităţile de artilerie ale Bg.1 I. au executat pînă în present activităţile specific pregătirii
de luptă, au capacitatea de luptă completă şi sunt gata să îndeplinească misiunile încredinţate.
2.9 Situaţia de geniu
Cp.3 Ge a dus acţiuni pentru sprijinul genistic a acţiunilor de apărare a Bg.1 I. şi la 11
06.00 MAI 2017 se dispune într-un raion unde execută activităţi de operaţionalizare.
Bg.1 I. este dotată cu materiale de geniu la 100%.

2.10 Situaţia N.B.C.

Pe timpul acţiunilor de luptă inamicul nu a folosit arme de distrugere în masă însă
deţine capabilităţi N.B.C., care probabil vor fi folosite în momentele critice ale grupei. În scopul
sprijinului N.B.C. au fost instalate în apropierea punctelor de comandă posturi de cercetare
N.B.C., de asemenea a fost organizat sistemul de înştiinţare şi avertizare N.B.C.
Efectivul Bg.1.I. este asigurat cu mijloace N.B.C. la 100%.

2.11 Situaţia logisticii

B.10 Log. a Gr.O.Ta “CENTRU” în perioada a executat misiuni de sprijin logistic a
acţiunilor de apărare a Bg.1 I. şi la 11 06.00 MAI 2017 se dispune într-un raion unde execută
activităţi de operaţionalizare şi are gradul de completare de 90%.
a) Asigurarea financiară. Execuţia de casă a bugetului s-a asigurat prin Biroul
financiar al Gr.O.Ta “CENTRU” printr-o legătura permanent cu acesta pentru efectuarea
operaţiunilor de încasări şi plăţi.
b) Trasporturile de materiale. Batalionul şi companiile logistice ale unităţilor
subordinate au asigurarea mijloacelor de transport în proporţie de 95%. Situaţia de detaliu a
tehnicii de logistic-conform Anexei nr.3.
Condiţiile de circulaţie:
-limitarea geografică a transportului în fâşia de apărare;
-viteza min. de deplasare a mijloacelor de transport:
a) 50 km/h-ziua;
b) 25 km/h- noaptea;
c) 15 km-sub focul inamicului;

52
 -densitatea max. pe km a mijloacelor de transport:
a) 20 au-ziua;
b) 10 au-noapte;
c) 5-10 au-sub focul inamicului.
Punctul de aprovizionare de luptă a Bg. 1 I. se dispune în raionul CIMIȘENI, şi
desfăşoară activităţi de sprijin logistic a subunităţilor brigazii.
c) situaţia aprovozionării: pe durata acţiunilor de luptă aprovizionarea companiei a
fost executată de la depozitele Cp. Log. a Bg.1 I. şi este completată cu următoarele materiale:
produse alimentare-100%, echipament-100%, C.L.-75%, muniţie-100%, materiale geniu-100%,
materiale N.B.C.-80%, piese de schimb-90%.
d) situaţia mentenanţei: tehnica de luptă a brigăzii este în stare de luptă şi la moment
se desfăşoară întreţinerea tehnică nr.1 R.A.T.D şi se dispune la 1 km Nord de raionul CIMIȘENI
şi desfăşoară activităţi pentru întreţinerea tehnicii deteriorate.
e) asigurarea medicală: Punctul medical al brigazii se dispune 1 km Sud de raionul
CIMIȘENI şi desfăşoară activităţi în sprijinul medical al efectivului brigazii. Instructorul sanitar
a brigazii se dispune la P.A.R. a B.1 I. şi desfăşoară activităţi de sprijin medical al efectivului.
Completarea stocurilor cu mijloace medicale este de 100%.
f) servicii de campanie:
1.Hrănirea efectivului-pe timpul acţiunilor de luptă efectivul a fost hrănit de trei ori în
24 ore din care 2 cu hrană rece şi 1 cu hrană caldă. Pe timpul dispunerii în raion cu trei mese
calde.
2.Asigurarea cu apă a fost executată din sursele locale.
3.Cazarea efectivului este asigurată în corturi de campanie, în raionul de dispunere.
4.Servicii funerare. Serviciile logistică a brigazii este asigurat cu tot materialul necesar
serviciilor funerare. Efectivul decedat a fost transportat în raionul logistic a Bg.1 I.

2.11 Infrastructura
În raionul de concentrare s-a facut cu mijloace din dotare şi la agenţii economici de
profil sau în spaţiile de locuit ale populaţiei civile, de comun accord cu organelle administraţiei
publice locale. Întreţinerea, repararea şi menţinerea în stare de viabilitate a axelor de
aprovizionare, evacuarea şi reparaţii ale marilor unităţi/unităţilor precum şi organizarea şi
executarea serviciului s-a făcut cu forţele şi mijloacele proprii din organică, cu formaţiunile
teritoriale civile specializate de drumuri şi poduri, în cooperare cu organele de siguranţă şi ordine
publice ale ministerului de interne.

53
III. DATE INFORMATIVE
1. Organizarea Forţelor Roşii-conform Anexei nr.1 la tema tactică.
2. Organizarea Bg.1 I.-conform Anexei 2 la tema tactică.
3. Situaţia de detaliu a tehnicii de logistic-conform Anexei nr.3. la tema tactică.
4. Semnalele de alarmare şi înştiinţare:
 Despre pericolul atacului nuclear TRĂSNETUL 71-11-15
 Despre pericolul atacului chimic BURNIŢA 22-22-22
 Despre contaminarea R.B.C. SENZAŢIA......33-33-33
 Încetarea stării de pericol BLOCADA 44-44-44
 De prioritate în transmiterea
parametrilor loviturilor nucleare şi chimice FULGERUL-5555.
5. Situaţia hidro-meteorologică:
-debitele râurilor din zona acţiunilor militare se încadrează în limetele specifice
anotimpului.
-vântul bate, la sol, din direcţia 270o cu viteza de 2m/s
-temperatura medie: ziua-2oC; noaptea-12o C,
-vizibilitate: optică-normală; electronic-normală.
-presiunea atmosferică: 752 mmHg în creştere.

54
 Anexa nr. 1 la Tema Tactică
Organizarea Gr.O.Ta „BUGEAC”
Nr. Cmd Brigăzi Unităţi Observaţii
crt.
1. Bg.121 I. B.102, 104, 106 I. Mo., B.10 Art., B.10
Mo. Art.AAMx, B.10 Log., Cp.10 Ap. NBC,
Cp.10 Cc., Cp. 10 C.I.
2. Bg.122 Mc. B.31, 32, 33 I., org. identic, B.34 Tc.,
B.34 Art.Mx, B.36 Art.AAMx., Cp.30
Ge., Cp.30 Ap.NBC, Cp.30 Cc., Cp.30
C.I., Cp.30 PM., B.37 Log.
3. Bg.123 I. B.41, 42, 43 I., B.34 Tc., B.34 Art.Mx.,
B.34 Art.AAMx., Cp.40 Ge., Cp.40
Ap.NBC, Cp.40 Cc., Cp.40 C.I., Cp.40
PM., B.46 Log.
4. Bg.124 I. B.12, 13, 14 I., B.15 Art.Mx., B.14
Art.AAMx., Cp.10 Ge., Cp.10 Ap.NBC,
Cp.10 Cc., Cp.10 C.I., Cp.10 PM., B.10
Log.
5. B.11 Rezervă
I./Bg.121
I.Mo.
6. Cp.32El. Cp.8 El.IAR-330”SOCAT”, Cp.4
El.IAR-316B, Cp.12 El MI-8 B.1 Art.,
7. Bg.12 B.2 Art.AT, B.3 Ar.Pr.R., “La-MOL”
Art.Mx.
8. B.12 Ge.
9. B.12

55
 Ap.NBC
10. Cp.12 Cc.
11. Cp.10 C.I.
12. Cp. PM
13. Bg.12 Log.

Anexa nr. 2 la Tema Tactică

Compunerea de luptă a Bg.1 I.
Nr. Subunită Subunităţi Grad de completare cu Observaţii
crt. ţi personal şi tehnică
1 B.11 I. Cp.1I., Cp.2I., Cp.3I., Aproximativ: 98% pers.
B.Art.120, Pl.Ap.A.A., Pl.Cc, şi 98% tehnică
Pl.Trs., Pl.Ge., Pl.Log.
2 B.12 I. Cp.4I., Cp.5I., Cp.6I., Aproximativ: 98% pers.
B.Art.120, Pl.Ap.A.A., Pl.Cc, şi 95% tehnică
Pl.Trs., Pl.Ge., Pl.Log.,
3 B.13 I. Cp.7I., Cp.8I., Cp.9I., Aproximativ: 95% pers.
B.Art.120, Pl.Ap.A.A., Pl.Cc, şi 95% tehnică
Pl.Trs., Pl.Ge., Pl.Log.,
4 B.14 I. Cp.7I., Cp.8I., Cp.9I., Aproximativ: 100% pers.
B.Art.120, Pl.Ap.A.A., Pl.Cc, şi 100% tehnică
Pl.Trs., Pl.Ge., Pl.Log.,
5 B.10 Aproximativ: 100% pers.
Art.Mixt şi 100% tehnică
6 B.10 Aproximativ: 100% pers.
Art.Ra.A şi 100% tehnică
A
7 B.10 Aproximativ: 99% pers.
Log. şi 95% tehnică
8 Cp.10 Aproximativ: 100% pers.
Cc. şi 95% tehnică
9 Cp. 10 Aproximativ: 97% pers.
C.I. şi 95% tehnică
10 Cp.10 Aproximativ: 98% pers.
Ap. NBC şi 100% tehnică
11 Cp.3 Ge Aproximativ: 95% pers.
şi 100% tehnică
12 Pl. 10 Aproximativ: 100% pers.
PM şi 95% tehnică

56
 Anexa nr. 3 la Tema Tactică
Situaţia de detaliu
a tehnicii de logistică şi a mijloacelor de transport
Unitatea/ Felul mijloacelor de Existent Din care
În Cu nevoi de reparat
Subunitatea transport
C M K
funcţ.
Autocamioane DAC-444T 14 12 1 1
Autocamioane 10 8 1 1
DAC-16215 F.A.
Cp.1Tp. Autocamion cu oblon 4 4
Arm.Mt. ridicator DAC-16215
Autocamion cu braţ 2 2
încărcător R-8135
Autocamioane 10 8 1 1
DAC-444 T
Cp. Tp. Autocamioane 18 15 1 2
Mt.Th. DAC-16215 F.A.
Autocamion cu oblon 6 4 2 - -
ridicator DAC-16215 F.A.
Autocamion cu braţ 2 2 - - -
încărcător R-8135
Autocamion DAC-444 T 6 4 1 1 -
Autocamion 8 6 1 - -
DAC-16215 F.A.
Autocisternă apă 1 1 - - -
DAC-665T
Brutărie mobilă 1 1 - - -
de campanie
Pl.Tp. Autospecială duş 1 1 - - -
Mt.Intd
Autocamion cu oblon 2 2 - - -
ridicator DAC-16215 F.A.
Autofrigider R-12215 1 1 - - -
Autoduba transport pâine 2 1 - 1 -
R-10215
Autocamion 4 3 1 - -
DAC-16215 F.A.
Autocamion 5 4 1 - -
DAC-665 T
Autotractor TATRA 815 8 7 1 - -

57
 (DAC887 R)
Remorcă (trailer) 60 T 4 4 - - -
Remorca auto(trailer) 40 T 4 4 - - -
RAT-40
Autoatelier AIRA tip 1 1 1 - - -
Autoatelier AIRA tip 2 2 2 - - -
Autoatelier AIRAM tip 93 1 1 - - -
Autoatelier ART 2 2 - - -
Autoatelier ARMCh 1 1 - - -
Cp.3 Men. Autoatelier APM 3 3 - - -
Autoatelier AREE 3 3 - - -
Autoatelier ARIA 1 1 - - -
Autoatelier ADMS 1 1 - - -
Autoatelier M 5 1 1 - - -
Tractor evacuare TERA 2 2 - - -
Tractor evacuare VT-55 A 2 2 - - -
Autostaţie iluminat 38kv A 1 1 - - -
TELEMAC HT 125-250 4 4 - - -
Autosanitare ARO-323 S 7 7 - - -
Cp.4 Med. Autocamioane 7 5 1 - 1
DAC-16215 F.A.
Autostaţie de iluminat 1 1 - - -
38kv A
Autocmion DAC-44T 4 4 - - -
Autocmion 11 8 1 1 1
DAC-16215 F.A.
Autocmion ARO-320 1 1 - - -
Autocmion TDV-14F 1 1 - - -
Autocisternă apă 1 1 - - -
DAC-665T
Autoduba pâine R-10215 1 1 - - -
Total auto

58
 3.2 Elaborarea Ordinului de operaţii al eşalonului superior.
NESECRET
Exemplar Nr.__
Gr.O.Ta. CENTRU
10 06.00 MAI 2017
“ÎNVĂŢĂMÎNT”

ORDINUL DE ACŢIUNE Nr.01

Referinţe:
Directiva M.St.M. nr.12 din 10 06.00 MAI 2017
Hărţi:1:100.000, ediţia 1986 cu foile
L-35-46, L-35-47;
L-35-58, L-35-59;
Timp operativ: G.M.T. + 2 h

59
1. SITUAŢIA
1.1 FORŢELE ROŞII
Posibil ca în urma executării unor regrupări în nopţile de 11/12 şi 12/13 MAI 2017
Gr.O.Ta. BUGEAC cu U. din Bg. 18 I. va trece la fixarea de-a lungul liniei de contact şi cu U.
din Bg. 17 I. și Bg. 19 I. va încerca operația ofensiva în direcția RAZDELINOE,
VLADIMIROVCA, TIRASPOL pentru cotropirea or. COŞCALIA și adâncimea în teritoriului
național.
1.2 FORŢELE ALBASTRE
(1) MISIUNEA EŞALONULUI SUPERIOR
Forțele Albastre îşi regrupează forţele şi mijloacele în nopţile de 11/12 şi 12/13 MAI
2017 şi trec în dimineaţa zilei de 13 MAI 2017 la apărarea, de a temporiza/opri ofensiva
inamicului în scopul de a menține aliniamentul cucerit.
(2) MISIUNILE VECINILOR- omis;
(3) SUBORDONĂRI ŞI RESUBORDONĂRI– omis.
2. MISIUNEA
Bg.1 I îşi regrupează forţele şi mijloacele în nopţile de 11/12 şi 12/13 MAI 2017 şi, în
dimineaţa zilei de 13 MAI 2017, trece la apărare pe aliniamentul TANATARII NOI,
BAŞCALIA, SALCUŢA pentru temporizarea/oprirea ofensivei forţelor roşii.

3. EXECUŢIA
INTENŢIA COMANDANTULUI:
-regrupează rapid forţele şi mijloacele şi realizeză dispozitivul de luptă;
-în dimineaţa zilei de 13 MAI 2017 trec la ofensiva din contact nemijlocit cu inamicul, cu
direcția principală de interzis BUTOR,ȘERPENI,GURA-BÎCULUI;
-temporizarea/oprirea ofensivei forţelor roşii;
-efectuarea contraofensivei în joncțiune Bg. 18 I. și Bg. 19 I..
STAREA FINALĂ:
-ofensiva inamicului este oprită;

a. CONCEPŢIA LUPTEI
Bg.1 I îşi regrupează forţele şi mijloacele de la contact şi, în dimineaţa zilei de 13 MAI
2017, trece la apărarea din contact nemijlocit cu inamicul.
b.DISPOZITIV DE LUPTĂ:
Sistem de conducere: P.C.Bz., P.C.Rz..

60
 Gruparea de angajare:
-FAI: B. 11 I.(-un Cp.I..), B.12 I.;
-FAU: Bg.13 I.;
-Artileria: B.Art.120;
-B.10 Art.Ra.AA;
-F.S.Ge;
-F.S.NBC;
Rezervă : Cp.111 I.;
Sistemul logistic:
-Raionul de dispunere a forţelor de transport şi depozitare;
-RATD;
-Raionul de dispunere a Cp. Med.

c. SARCINI PROBABILE PENTRU UNITĂŢILE LUPTĂTOARE:

(1) B. 11 I.–comandant mr. Andrei ROŞU;
B. 11 I. îşi restructurează dispozitivul de luptă către centru şi ocupă, până la 10 20.00 MAI 2017
raionul cu centrul 750m N-E de localitatea ȘERPENI ;(1376);
(2) B. 12 I.–comandant mr. Vasile VASILESCU;
B.12 I. îşi restructurează dispozitivul de luptă către dreapta şi ocupă, până la 10 20.00 MAI 2017
raionul cu centrul 400m E cota 146,2(0672);
(3) B.13 I.–comandant mr. Nicolae NICOLAESCU;
B.13 I. ocupă raionul cu centrul cota109,9.(9976);
d. SARCINI PENTRU UNITĂŢILE DE SPRIJIN DE LUPTĂ: - omis.

e. INSTRUCŢIUNI DE COORDONARE:
(1) Ordinul se pune în aplicare din momentul primirii;
(2) Cerinţe critice de informaţii ale comandantului-omis;
(3) Cerinţe de informaţii despre trupele proprii;
(4) Este permisă cooperarea direct direct dintre comandanţii de batalioane;
(5) Măsuri de coordonare-omis.
GATA DE LUPTĂ: 10 21.00 MAI 2017.

4. SPRIJINUL LOGISTIC
Compania logistica a brigăzii a dus acţiuni pentru sprijinul logistic a acţiunilor de
apărare a Bg.1 I. şi se dispune într-un raion unde execută activităţi de operaţionalizare.0.

61
 Punctul de aprovizionare de luptă a Bg. 1 I. se dispune în raionul CIMIȘENI,şi
desfăşoară activităţi de sprijin logistic a subunităţilor brigazii.
-situaţia aprovozionării: pe durata acţiunilor de luptă aprovizionarea companiei a fost executată
de la depozitele Cp. Log. a Bg.1 I. şi este completată cu următoarele materiale: produse
alimentare-26%, echpament-100%, C.L.-4 5%, muniţie-50%, materiale geniu-50%, materiale
N.B.C.-80%, piese de schimb-20%.
-situaţia mentenanţei: tehnica de luptă a brigăzii este în stare de luptă şi la moment se
desfăşoară întreţinerea tehnică nr.1 R.A.T.D şi se dispune la 1km N de raionul CIMIȘENI şi
desfăşoară activităţi pentru întreţinerea tehnicii deteriorate.
-asigurarea medicală: Punctul medical al brigazii se dispune 1km S de raionul CIMIȘENI şi
desfăşoară activităţi în sprijinul medical al efectivului brigazii. Instructorul sanitar a brigazii se
dispune la P.A.R. a B. 1 I. şi desfăşoară activităţi de sprijin medical al efectivului. Completarea
stocurilor cu mijloace medicale este de 25%.
-servicii de campanie:
1.Hrănirea efectivului - pe timpul acţiunilor de luptă efectivul a fost hrănit de trei ori în
24 ore din care 2 cu hrană rece şi 1 cu hrană caldă. Pe timpul dispunerii în raion cu trei mese
calde.
2.Asigurarea cu apă a fost executată din sursele locale.
3.Cazarea efectivului este asigurată în corturi de campanie, în raionul de dispunere.
4.Servicii funerare. Serviciile logistică a brigazii este asigurat cu tot materialul necesar
serviciilor funerare. Efectivul decedat a fost transportat în raionul logistic a Bg.1 I.
5. CONDUCEREA ŞI COMUNICAŢIILE:
a. Conducerea
(1) Punctul de comandă de bază al Bg.1 I. în funcţiune în raionul cu centrul
lc.FLOREȘTI, începând cu 10 21.00 MAI 2017;
(2) Punctul de comandă de rezervă se va dispune lc. BOTNAREȘTI, în funcţiune cu 10
21.00 MAI 2017;
(3) Relaţiile de comandă şi control-omis.
b. Comunicţiile-conform Anexei Q.
COMANDANTUL Bg 1 I.
col. Valeriu MERIACRI
ŞEFUL DE STAT MAJOR AL Bg.1.I.
col. N. OJOG
LUAT LA CUNOŞTINŢĂ
Cdt. B. 11 I. mr. A.ROŞU

62
Cdt. B.12 I. mr. V.VASILESCU
Cdt B. 13 I. mr. N.NICOLAESCU

3.3 Elaborarea Anexei comunicaţii şi informatică la ordinul de operaţii.

NESECRET
Exemplar unic
Gr.O.Ta. CENTRU
10 21.00 MAI 2017
“ÎNVĂŢĂMÎNT”
ANEXA COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ LA ORDINUL DE OPERAŢII NR.1
Referinţe: Hărţi 1:100 000, ediţia 1986 cu foile
L-35-46, L-35-47;
L-35-58, L-35-59;
Timpul operativ: 10 21.00 MAI 2017
1.SITUAŢIA
1.a.Inamicul
1.a.1 Terenul în care acţionează inamicul nu condiţionează sau îngreunează dispunerea
sistemelor de comandă, control şi comunicaţii. Totuşi, trebuie remarcat faptul că posibil

63
obstacole naturale nu vor permite propagarea fără restricţii a U.U.S, ceea ce impune luarea în
calcul la repartizarea frecvenţelor de lucru, a frecvenţelor folosite de inamic în cadrul sistemelor
sale de comandă, control, comunicaţii, computere şi a sistemelor de conducere a focului.
1.a.2 Elementele de cercetare ale inamicului vor acţiona probabil îndeosebi în raioanele
F.S., ale P.C. şi ale F.A.U. pentru obţinerea de informaţii referitoare la centrele de comunicaţii
ale punctelor de comandă, elementele din R.T.P., centrele de comunicaţii din reţeaua de
comunicaţii de sprijin de campanie, elementele sistemului de telecomunicaţii teritorial şi
punctele radio de acces, dispuse pe direcţiile de acţiune ale acestora.
Pentru conducerea trupelor, inamicul foloseşte mijloace radio şi radioreleu care au
lucrat în luptele anterioare în gamele 2-5 MHz; 6,1-6,8 MHz; 8-12 MHz; 35-42,5 MHz şi 228-
350 MHz, 7-8,5 GHz.
Inamicul foloseşte intens bruiajul, blocând benzi de frecvenţă din gama undelor scurte
(în special în banda 1,8-4,8 MHz) şi din gama undelor ultrascurte (în special benzile 35-45 şi
390-400 MHz).
Va încerca să dezorganizeze sistemul de conducere prin monitorizare şi bruiaj,
“intoxicând “ reţelele radio de conducere, comandă-raport şi de înştiinţare centralizată.
Din informaţiile deţinute şi din datele obţinute prin studierea tehnicii capturate rezultă
că s-au utilizat, în gama undelor scurte, în scopul interceptării, receptoare de înaltă precizie şi
antene cu câştig mare. Goniometrarea pe unda de suprafaţă se realizează cu o precizie mai mică
de 5 grade, în funcţie de configuraţia terenului şi locul de instalare al emiţătoarelor în raport cu
echipamentele de goniometrare. Bruiajul se realizează cu staţii cu puteri de 20 kW şi antene
directive, pentru realizarea efectului maxim de neutralizare. Pentru mijloacele radio în gamele
foarte înalte şi ultraînalte (30-3 000 MHz), interceptarea şi goniometrarea se realizează similar
cu cele din gama undelor scurte, dar cu precizii mai mici de 2,5 grade, iar bruiajul se efectuează
cu puteri de 5 kW, automat, pe mai multe frecvenţe şi în spectru dispersat. Pentru mijloacele
radioreleu din gama 0,03-30 GHz, interceptarea se efectuează probabil cu receptoare de mare
precizie, antene cu acoperire şi câştig mare, iar bruiajul cu puteri de 5 kW, de regulă cu sisteme
instalate pe platforme aeriene.
Are de asemenea posibilitatea de a întrebuinţa staţii radio de bruiaj cu unică
întrebuinţare lansate cu artileria, aviaţia sau instalate de grupurile de cercetare-diversiune. Aceste
staţii au raza de acţiune de 1-3km şi autonomie de funcţionare de 1-2 ore. Se estimează că vor fi
folosite în momentele importante ale luptei: forţarea r. NISTRU; respingerea contraatacurilor ;
introducerea în luptă a unor noi unităţi şi mari unităţi . S-au lansat până la această dată staţii de
bruiaj cu unică întrebuinţare pe malul drept a râului NISTRU.

64
 Tehnica blindată şi piesele de artilerie cu calibrul peste 100 mm din structura marilor
unităţi inamice dispun de mijloace perfecţionate de cercetare optică în infraroşu, prin radiolocaţie
şi pe bază de laseri, cu capacitate mare de descoperire şi localizare a ţintelor (10-20 km).
Aproximativ 30% din acţiunile aviaţiei inamicului s-au desfăşurat pe timp de noapte.
Operaţiile psihologice s-au materializat sub forma difuzării unor broşuri sau manifeste
şi a difuzării unor emisiuni radiofonice, în scopul încurajării acţiunilor de dezertare, sabotare,
predare necondiţionată şi afectarea moralului trupelor. De asemenea, s-a urmărit inducerea unei
stări de teamă prin utilizarea unor categorii de armament cu o mare precizie şi putere de lovire.
1.b. Situaţia trupelor proprii
1.b.1 Situaţia comunicaţiilor de bază.
Sistemul de comunicaţii de campanie (SCC) al brigăzii funcţionează în regim sporit.
Comunicaţiile, privind asigurarea conducerii, cooperării şi înştiinţării, sânt realizate.
Cu eşalonul superior, Gr.O.Ta “CENTRU”, are asigurate legăturile prin SCI al Gr.O.Ta
“CENTRU”, prin intermediul comunicaţiilor cu fir, radio, radioreleu şi mobile. Cu subordonaţii,
legătura este asigurătă prin intermediul comunicaţiilor cu fir, radio şi mobile.
Bg.1 I. are realizată legătura, de la PC cu PC / Gr.O.Ta “CENTRU”, prin intermediul
mijloacelor de comunicaţii cu fir, radio şi radioreleu.

1.b.2 Modul de întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor de comunicaţii subordonate

nemijlocit.
Forţelor şi mijloacelor de comunicaţii restructurizează şi menţin SCC al brigăzii,
necesar asigurării comenzii şi controlului.
Cp.10 C.I. va instala CC al PCBz. şi CC al PCRz. Bg.1 I., interconectate între ele, iar de
la acestea va realiza comunicaţii fir, radio şi radioreleu cu eşalonul superior, vecinii şi cu cei ce
se cooperează, şi comunicaţii cu fir, radio şi mobile cu P.C. ale unităţilor şi subunităţilor
subordonate.
Pl.101Trs., din compunerea batalionelor, vor realiza comunicaţii fir, radio şi radioreleu
cu CC al PC / CC al PCRz. Bg.1I. şi subunităţile subordonate.

1.b.3 Forţe şi mijloace de comunicaţii date ca întărire.

Autostaţiile radioreleu R-409MA (cu echipaje), date ca întărire din cadrul B.C.I.,
predestinate pentru asigurarea interconecrtării PCBz. Bg.1 I. cu PCRz. Bg.1 I. se repartizează
astfel:

65
 în dispoziţia comandantului Cp.10 C.I. – 2 unităţi;
în dispoziţia comandantului B.1 I. – 1 unitate.

1.b.4 Măsuri de securitate luate pe linie de comunicaţii pentru contracararea

posibilităţilor inamicului de a destabiliza sistemul de comunicaţii propriu.
Pe timpul funcţionării mijloacelor de comunicaţii, funcţie de situaţie, se utilizează
semnalele pentru regimul de lucru al mijloacelor prevăzute şi se va ţine cont de următoarele
măsuri de protecţie a comunicaţiilor:
- respectarea întocmai a regulilor serviciului de exploatare la staţii:
- reducerea indicilor de demascare electronică prin ascunderea poziţiilor elementelor de
dispozitiv şi aplicarea măsurilor de protecţie, organizatorice, tehnice şi de exploatare pentru
liniile, centrele şi staţiile de comunicaţii în funcţiune;
- interzicerea utilizării frecvenţelor cercetate şi bruiate de inamic;
- respectarea regulilor de conducere în ascuns cu trupele.
1.b.5 Măsurile de securitate pe linie de comunicaţii necesare pentru contracararea
inamicului de a folosi războiul electronic şi protecţia sistemelor C2 - conform măsurilor de
protecţie a comunicaţiilor radio, radioreleu, cu fir şi sistemului informatic (Apendice nr.5 la
Anexa Q).
1.b.6 Mijloacele externe de comunicaţii care întăresc posibilităţile subunităţilor de
transmisiuni: Reţeua de telecomunicaţii teritorială (ocaziţional) favorizază organizarea
sistemului de comunicaţii.
TERENUL
Terenul mediu frământat cu reţele de canale de irigaţii (râuri) şi construcţiile dărâmate
ridică unele probleme privind manevra forţelor şi mijloacelor de comunicaţii, creşterea timpului
de instalare şi strângere a sistemelor de comunicaţii în ansamblu, precum şi a elementelor
componente, necesitatea instalării unor staţii radio pe unde ultrascurte şi radioreleu intermediare,
de-a lungul văilor şi pe înălţimi dominante, pentru asigurarea continuităţii legăturilor dincolo de
obstacole naturale, precum şi pe timpul deplasării.

2. MISIUNEA
Subunităţile de comunicaţii şi informatică instalează, asigură exploatarea/reconfigurarea
şi menţin în funcţiune sistemul de comunicaţii necesar susţinerii operaţiei de apărare, începând
cu 10 21.00 MAI 2017.

66
 a) Cp.10 C.I. realizează şi exploatează sistemul de comunicaţii şi informatic al
Bg.1 I., prin instalarea: CC a PCBz. şi PCRz ale Bg.1 I. şi interconectarea acestora cu reţeaua de
comunicaţii de campanie din cadrul SCI al Gr.O.Ta. “CENTRU”.
b) Pl.101Trs., din compunerea batalionelor, realizează şi exploatează sistemul de
comunicaţii şi informatic al B.I., prin instalarea: CC a PCBz. şi PCRz ale B.I. şi interconectarea
acestora cu reţeaua de comunicaţii de campanie din cadrul SCI al Bg.1I.
3. EXECUŢIA
Subunităţile de comunicaţii şi informatică instalează, realizează
exploatarea/reconfigurarea şi menţin în funcţiune sistemul de comunicaţii, orientat pe
conducerea forţei, cu accent sporit asupra asigurării mobilităţii, viabilităţii, siguranţei în
funcţionare, fiabilităţii, protecţiei la perturbaţii electromagnetice, interoperabilităţii,
modularităţii, protecţiei informaţiei, capacităţii ridicate de trafic, operării şi mentenabilităţii
uşoare a sistemului în întregime şi elementelor sistemului în particular.
3.a. Organizarea comunicaţiilor fir, radio, radioreleu, prin mijloace mobile pentru
conducere, cooperare şi înştiinţare.
Comunicaţiile cu fir (vezi Apendice nr.3 la Anexa Q).
 Cu eşalonul superior – de la Gr.O.Ta. “CENTRU” se vor realiza linii de cablu (P-
296, P-274) la CC PCBz. Bg.1 I., întinse prin grija Cp.10 C.I. – în funcţiune către 10 21.00 MAI
2017.
 Cu unităţile (subunităţile) subordonate:
- de la CC PCBz la CC PCRz / Bg.1 I. şi la CC PCBz ale batalioanelor se realizează
câte 1 linie de cablu (P-274), întinse cu forţele şi mijloacele Cp.10 C.I. – în funcţiune către 10
21.00 MAI 2017.
- de la PC ale batalioanelor la companii/plutoane se realizează, câte 1 linie de cablu (P-
274), întinse cu forţele şi mijloacele Pl.Trs.– în funcţiune către 10 21.00 MAI 2017.
 Cu vecinii şi cu cei cu care se cooperează – se realizează, după posibilitate, prin
intermediul reţelelor de telecomunicaţii teritoriale disponibile şi liniilor de cablu (P-274) întinse
cu forţele şi mijloacele proprii ale Cp.10 C.I. şi Pl.101 Trs.
Comunicaţiile radio
Utilizarea mijloacele de comunicaţii radio:
 staţiile radio în gama VHF/UHF, de dimensiuni mici şi greutate redusă, vor fi
utilizate pentru distanţe de până la 3 km;
 staţiile radio în gama VHF/UHF portabile vor fi utilizate pentru distanţe cuprinse
între 6-20 km;

67
  staţiile radio în gama VHF/UHF montate pe autovehicule vor fi utilizate pentru
distanţe de până la 30 km;
 staţiile radio în gama HF vor fi utilizate pentru distanţe de până la 30 km, pe undă
directă, şi peste 30 km pe unda indirectă (reflectată).
Organizarea comunicaţiilor radio
Cu eşalonul superior - se realizează reţelele şi direcţiile radio conform schemei
comunicaţiilor radio – conform Apendice nr.1 la Anexa Q;
Cu subunităţile subordonate - se vor realiza cu fiecare cel puţin unu-două canale de
legătură în reţelele (direcţiile) radio - conform Apendice nr.1 la Anexa Q;
Cu vecinii şi cu cei cu care se cooperează - în direcţiile radio de cooperare – conform
Apendice nr.1 la Anexa Q.
Comunicaţiile radioreleu (vezi Apendice nr.2 la Anexa Q).
Cu eşalonul superior:
Pentru comanda şi controlul operaţiilor cu CC PC Gr.O.Ta.„CENTRU” se realizează
următoarele direcţii radioreleu (cu culegerea a 4 canale telefonice), în funcţiune către 10 21.00
MAI 2017:
- CC PC Gr.O.Ta.„CENTRU” – CC PCBz Bg.1 I. (DRR-334)
- CC PC Gr.O.Ta.„CENTRU” – CC PCRz Bg.1 I. (DRR-335)

Cu subordonaţii:
Pentru comanda şi controlul operaţiilor se realizează următoarele direcţii radioreleu (cu
culegerea a 4 canale telefonice), în funcţiune către 10 21.00 MAI 2017:
cu CC PCBz Bg.1 I.:
- CC PCBz Bg.1 I. – CC PCRz Bg.1 I. (DRR-391)
- CC PCBz Bg.1 I. – CC PCBz ale batalioanelor(DRR-394)
cu CC PCRz Bg.1 I.:
- CC PCRz Bg.1 I. – CC PCBz ale batalioanelor (DRR-396)
Cu vecinii şi cu cei cu care secooperează - prin SCI Gr.O.Ta. „CENTRU”.
Comunicaţiile prin mijloacele mobile
Cu eşalonul superior - se asigură prin grija Gr.O.Ta. „CENTRU”prin două curse
zilnice, începând cu 10 MAI 2017 la orele: 06.00, 20.00. şi la nevoie prin elicopter de legătură.

68
 Cu unităţile ( subunităţile ) subordonate Bg.1 I.. - se realizează prin grija Bg.1 I. pe
itinerar circular, de la SAED/ Bg.1 I. instalată în raionul C.C. al P.C.Bz. Bg.1 I., începînd cu 10
MAI 2017, la orele 08.00, 22.00.
Cu vecinii şi cei care se cooperează – se realizează conform deciziei comandantului
Gr.O.Ta. „CENTRU” şi la nevoie, prin grija şi cu mijloacele celor interesaţi.
3.b. Organizarea sistemului informatic:
Pentru asigurarea activităţilor de comandă şi control la PCBz Bg.1 I. se desfăşoară, cu
forţele şi mijloacele Cp.10 C.I., reţeaua locală de calculatoare (LAN/Cp.10 C.I.) cu 6 locuri de
activitate (câte unul pentru fiecare compartiment – Cdt/ŞSM, S2; S3; S4; S6; OSPC). – în
funcţiune la 10 21.00 MAI 2017.
Softul utilizat:
- WINDOWS 7 – pentru sistemul de operare;
- Office’03 – pentru lucrări de birotică uzuale;
- WinRAR – pentru arhivarea fişierelor;
- FTP – pentru transmiteri de date;
- CITADEL – pentru criptarea datelor;
- AVG – securitate antivirus;
Backup Maker 2.0 – pentru realizarea backup-ului fişierelor operative.
Cu eşalonul superior - se realizează prin intermediul reţelelor „NISTRU” şi „PRUT”.
Indicativele sunt cele din Dispoziţia pentru comunicaţii reale. Pentru accesul la baza de date, de
tip PORTAL, al Gr.O.Ta „CENTRU”, începând cu 10 21.00 MAI 2017, noile date de
identificare ale Bg.1 I. sânt:
User – GOLBRA
Parola – Tango 78”#
Cu PC ale batalioanelor, la nevoie, se vor realiza legături "peer-to-peer" pe canale de
comunicaţii realizate sau la nevoie prin legături de tip dial-up prin liniile de comunicaţii cu fir.
Modul de transmitere şi prelucrare automată a datelor se va realiza în conformitate cu precizările
făcute.
Cu vecinii şi cu cei cu care se cooperează se va realiza prin intermediul reţelei
INTERNET prin reţeaua WAN a Gr.O.Ta. „CENTRU”.
3.c. Locurile de dispunere şi termenele de intrare în funcţiune a CC ale PC.
 CC PC Gr.O.Ta. „CENTRU”, lc. ANENII-NOI – în funcţiune;
 CC PCBz al Bg.1 I., lc. FLOREȘTI, în funcţiune;
 CC PCRz al Bg.1 I., lc. BOTNAREȘTI, în funcţiune;
 CC PC al B11 I., 750m NE de lc. ȘERPENI(7680), în funcţiune;

69
 CC PC al B12 I., 400 m cota 146,2 (6670), în funcţiune;
 CC PC al B13 I., cota 109,9, în funcţiune.
3.d. Regimul de lucru al mijloacelor de comunicaţii.
Mijloacele de comunicaţii radio vor lucra în regim de recepţie de serviciu. Este permisă
utilizarea staţiilor radio portative în gama VHF, pentru îndrumarea circulaţiei, pentru legăturile
de coloană şi pentru transmiterea diferitelor semnale şi comenzi. Pe timpul interdicţiei, lucrului
în emisie se permite staţiilor radio din gama HF şi VHF pentru transmiterea semnalelor de
înştiinţare asupra pericolului folosirii de către inamic a N.B.C., a atacului aerian şi pentru
conducerea focului de artilerie.
Emisiunile radio pe HF vor intra în funcţiune pe timpul ducerii luptei când celelalte
categorii de legături nu sunt oportune.
Toate comunicările cu eşalonul superior vor fi transmise (după posibilitate) prin căile
secretizate. Pentru limitarea (sau interzicerea) utilizării unor categorii de mijloace de comunicaţii
şi informatice se folosesc semnalele de înştiinţare şi conducere potrivit Apendice nr.7 la anexa
Q.
3.e. Misiunile cercetării de comunicaţii.
 raioanele de instalare a centrelor de comunicaţii, itinerariile de deplasare ale PC, autostaţiilor
de comunicaţii şi mijloacelor mobile;
 starea sistemului de telecomunicaţii terirorial din zona de acţiune ale unităţii/subunităţilor.
3.f. Măsurile de asigurare a operaţiei şi protecţie a forţelor.
Siguranţa să urmărească:
 paza şi apărarea CC ale PC potrivit Planului de pază şi apărare a PC şi precizărilor şefului de
stat major pentru fiecare CC în parte din cadrul PC (PCRz) al Bg.1 I.;
 paza şi apărarea celorlalte elemente izolate ale sistemului de comunicaţii se organizează şi
ecută prin grija comandanţilor/şefilor respectivi, cu forţele şi mijloacele proprii.
Celelalte măsuri de asigurare şi protecţie a subunităţilor de comunicaţii de luat prin grija
comandanţilor/şefilor respectivi.
3.g. Organizarea asigurării cu tehnică şi materiale de comunicaţii.
Aprovizionarea cu tehnică şi materiale consumabile necesare se execută prin grija
Serviciului Comunicaţii şi Informatică a Bg.1 I.. Celelalte categorii de tehnică şi materiale se vor
asigura prin grija eşalonului superior.
3.h. Termenele de înaintare a sintezelor, a rapoartelor şi cererilor.
Rapoartele privind întreruperea unor tipuri de legături de înaintat imediat, prin celelalte
categorii de mijloace.

70
 Rapoarte despre încălcarea sau iminenţa încălcării disciplinii în comunicaţii, la S6 -
imediat.
Rapoartele şi cererile de comunicaţii de înaintat zilnic către orele 09.00 şi 16.00.
Rapoartele şi cererile pe linie de informatică de transmis separat de rapoartele de
comunicaţii.
Rapoartele de informare se transmit zilnic până la orele 19.00 la CC al PC Bg.1 I.
MISIUNILE SUBUNITĂŢILOR SUBORDONATE.
Cp.10 C.I.:
Instalează, asigură exploatarea şi menţine în funcţiune SCC al Bg.1 I. şi îl
interconectează la reţelele de telecomunicaţii publice pentru stabilirea legăturilor cu Gr.O.Ta.
„CENTRU”, unităţile şi subunităţile organice.
Instalează, asigură exploatarea şi menţine în funcţiune sistemul de comunicaţii şi
informatic tactic necesar pentru sprijinul operaţiilor forţelor Bg.1 I. în zona sa de
responsabilitate. Instalează, asigură exploatarea şi menţine în funcţiune CC PCBz şi CC PCRz
Bg.1 I., când CC al PCBz Bg.1 I. se va muta în alt raion, sau va fi scos din funcţiune în urma
acţiunilor inamicului, conducerea Bg.1 I. se va executa de la CC al PCRz.Bg.1 I.
Pl.101 Trs. din cadrul batalioanelor:
Pl.101 Trs., din compunerea batalionelor realizează comunicaţiile fir, radio şi radioreleu
cu CC al PC / CC al PCRz. Bg.1I. şi subunităţile subordonate. Asigură reconfigurarea sistemului
de comunicaţii de campanie al batalionului oportună, în dependenţă de situaţie şi nevoile de
legătură. Instalează, asigură exploatarea şi menţine în funcţiune CC PCBz şi CC PCRz ale B.I.

INSTRUCŢIUNI DE COORDONARE:
Instrucţiuni de comunicaţii
Transmiterea şi recepţionarea tuturor comunicărilor, întreţinerea convorbirilor, prin
mijloacele de comunicaţii de efectuat: respectând prevederile regulamentelor, dispoziţiunilor,
instrucţiunilor şi ordinelor în vigoare, instrucţiunilor de exploatare a staţiilor, utilizînd:
indicativele de recunoaştere potrivit extraselor din Tabelului cu codificarea funcţiilor (vezi
Apendice nr.9 la Anexa Q.) şi Tabelului indicativelor centrelor de comunicaţii (vezi Apendice
nr.10 la Anexa Q.); cu utilizarea Tabelului convorbirilor radiotelefonice, pentru întreţinerea
convorbirilor prin intermediul comunicaţiilor radio şi mobile. De asemenea:
 Tabelul datelor radio „Barza Albă” (ANRM), pus în aplicare la 01.10.2001;
 Tabelul datelor radio ale staţiilor radio ale Bg.1 I.;

71
 Tabelul frecvenţelor şi indicativelor staţiilor radioreleu (ANRM), pus în aplicare la 20.01.98.
 Tabelul frecvenţelor şi indicativelor staţiilor radioreleu ale Bg.1 I.;
 Tabelul cu indicative fonice pentru staţii radio, tip R, ediţia 1992, seria 11.;
 Tabelul cu chei pentru codificare şi decodificare, tip R, seria 9, pagina 7.;
 Tabelul cu parole pentru staţiile radio, ediţia 1992 (21.04, seria 07, p.3; 22.04, seria 07, p.7;
23.04, seria 07, p.5; 24.04, seria 07, p.2; 25.04, seria 07, p.4).;
 “ Tabela operatorului radio de serviciu „TORS” (anexa 9, Reg.Com.Rd. în A.N., 2011)
completată cu precizările privind lucrul cu staţiile radio HARRIS AN/PRC-138 şi RF-5800.
Verificarea legăturilor radio şi radioreleu se execută unilateral, iar confirmarea – prin
mijloacele de comunicaţii existente.
Pentru asigurarea stabilităţii funcţionării SCC de aplicat prevederile standardelor în
vigoare şi a măsurilor pentru protecţia informaţiilor transmise pe canalele de comunicaţii,
protecţia bazelor de date şi a reţelelor de calculatoare (staţiilor de lucru). Recunoaşterea dinre
corespondenţi de realizat la începutul fiecărei transmisii şi ori de cîte ori operatorii de la
mijloacele de comunicaţii au îndoieli privind identitatea corespondentului.
Controlul radio şi radioreleu se execută de către B.C.I. şi structurile specializate, precum
şi de staţiile radio principale din direcţiile şi reţelele organizate.
Pentru înştiinţarea despre pericolul atacului aerian, terestru, cu A.N.M. şi mijloace
incendiare, despre contaminarea radioactivă, etc. se va asigura în R.Rd. nr. 45 a Gr.O.Ta
„CENTRU”, precum şi pe celelalte canale de legătură în funcţiune, folosindu-se indicativul de
prioritate şi semnalele stabilite.
Prioritatea de utilizare a mijloacelor de comunicaţii sânt: cu fir, radioreleu, radio şi
mobile.
Verificarea orei exacte se efectuează zilnic la orele 06.00, 12.00, 23.00 prin recepţionarea
semnalului ACORD 2354 transmis de staţia radio principală şi prin recepţionarea staţiilor de
radiodifuziune ale Republicii Moldova, cu confirmarea semnalului de fiecare corespondent, prin linii
de comunicaţii cu fir (în cazuri ecepţionale - canalele de legătură disponibile), la ofiţerul de serviciu
pe comunicaţii al CC PC Gr.O.Ta „CENTRU” / CC PC Bg.1 I..
Evenimentele critice: în cadru SCIAN pot fi distruse CC PCBz Gr.O.Ta „CENTRU”,
provocând disfuncţionalităţi în funcţionarea normală a SCI; pot fi lovite CC PC Bg1 I. (CCPC
ale batalioanelor) şi forţele şi mijloacele rămase la dispoziţia şefului S6/Bg.1 I.(Rz.C.I.).
4.LOGISTICA
a)Reparaţii: Reparaţiile curente la tehnica, mijloacele de comunicaţii şi tehnica de
calcul se realizează cu forţele şi mijloacele proprii, reparaţiile medii de B.C.I. (CC PC Gr.O.Ta
„CENTRU”) şi CCI al M.St.M. (lc. CARBURA).

72
 Reparaţiile la tehnica de comunicaţii se realizează în cadrul A.R.T.C.I. instalat de B.C.I.
Grupa de reparaţii din A.R.T.C.I. vor executa reparaţii curente şi medii la tehnica de comunicaţii
aflată în CC al PC Bg.1 I. conform competenţelor.
b)Reaprovizionări – vezi Ordinul de operaţii (Sprijinul logistic).
5. COMANDA ŞI COMUNICAŢIILE
a) Conducerea – conform ordinului de operaţii.:
Generalităţi în folosirea de către întreg personalul a mijloacelor:
Semnalele de înştiinţare şi conducere (vezi Apendice nr. 8 la anexa Q):
b) Comunicaţiile.
SCI al Bg.1 I. este realizat pentru a asigura servicii de voce, transmiteri de date,
mesagerie prin canalele de comunicaţii în funcţiune în cadrul reţelelor de sprijin (radioreleu, în
sistemul fix/fir, prin mijloace radio şi prin reţelele de comunicaţii) închiriate de la operatorii
publici de telecomunicaţii (Moldtelecom, Moldcell).
Sistemul de management al reţelelor :
Sistemul de comunicaţii şi informatică din dispozitivul operativ, va fi supravegheat şi
controlat de către Centrul de Comunicaţii şi Informatică al eşalonului superior;
Sistemul de comunicaţii şi informatică al Bg.1 I. va fi monitorizat permanent pe toate
canalele de legătură ( radio şi radioreleu) prin transmiterea de la C.C. al P.C.Bg.1 I. a unor
semnale. Răspunsul la acestea se va executa de către toţi subordonaţii;

AUTENTIFICARE :
ŞEFUL DE STAT MAJOR ŞEFUL COMUNICAŢIILOR ŞI INFORMATICII
col. N.OJOG lt. V.LAVRIC
APENDICE:
1. Organizarea reţelelor radio ale Bg.1 I. – „învăţămînt”, pe 1 (una) file.
2. Schema organizării comunicaţiilor radioreleu – „învăţămînt”, pe 1 (una) filă.
3. Schema organizării comunicaţiilor cu fir – „învăţămînt”, pe 2 (doua) filă.
4. Tabelul cu calculul forţelor şi mijloacelor radio, - „învăţămînt”, pe 1 (una) filă.
5. Măsuri de mascare şi protecţie a comunicaţiilor radio şi radioreleu, cu fir şi a sistemului
informatic -„învăţămînt”, pe 2 (doua) file.
6. Statul de organizare al Cp.10 C.I. şi Pl.101 Trs. - „învăţămînt”, pe 1 (una) filă.
7. Tabelul cu semnale de înştiinţare şi conducere - „învăţămînt”, pe 1 (una) filă.
8. Tabel cu parole - „învăţămînt”, pe 1 (una) filă.
9. Extras din Tabelul cu codificarea funcţiilor - „învăţămînt”, pe 2 (doua) file.
10. Extras din Tabelul indicativelor centrelor de comunicaţii – „învăţămînt”, pe 1 (una ) filă.

73
DISTRIBUIRE:
Cdt. B. 11 I. mr. A.ROŞU
Cdt. B.12 I. mr. V.VASILESCU
Cdt B. 13 I. mr. N.NICOLAE
Cdt. Cp.C.I. lt. M.GANGAL

74
 Apendice nr. 1
la Anexa Q
ORGANIZAREA RETELELOR RADIO ALE Bg. 1 I.
Nr Statia control retea ( Master ) Cod Fv. Corespondentii Perioada
Mod de de
Rt. Tip Nr. (cheia de Adrese
Rd
Esalon Canal Adresa Domeniu Lucru
salt)
Esalon functionare
statie statie utilizator
Gr.O.Ta RF7800H HOP Bg1I. 31
1 1 01 21
„CENTRU” MP HOP Bg1I. 31
B.61I.Mo. 31
Gr.O.Ta RF7800H
2
„CENTRU” MP
2 01-20 21 ALE Bg.2I.Mc 32
Bg1I. 33
Gr.O.Ta RF7800H HOP Bg1I. 31
3 5 01 21
„CENTRU” MP HOP Bg1I. 31
B.61I.Mo. 31
Gr.O.Ta RF7800H
4
„CENTRU” MP
6 20-50 21 ALE Bg.2I.Mc 32
Bg1I. 33
B.61I.Mo. 31
Gr.O.Ta RF7800H
5
„CENTRU” MP
7 01 21 USB Bg.2I.Mc 32
Bg1I. 33
6 02 USB
7 03 USB
8 04 USB
B.61I.Mo. 31
Gr.O.Ta
9
„CENTRU”
RF5800H 8 01-20 21 ALE Bg.2I.Mc 32
Bg1I. 33
B.61I.Mo. 31
Gr.O.Ta
10
„CENTRU”
RF5800H 9 20-50 21 ALE Bg.2I.Mc 32
Bg1I. 33
B.61I.Mo. 31
Gr.O.Ta
11
„CENTRU”
RF5800H 10 50-80 21 ALE Bg.2I.Mc. 32
Bg1I. 33
B.61I.Mo. 31
Gr.O.Ta
12
„CENTRU”
RF5800H 11 01 21 USB Bg.2I.Mc 32
Bg1I. 33

75
 Tip Nr. Adrese
Esalon Canal Adresa Domeniu Esalon
statie statie utilizator
RF7800H Bg1I. 31
21 COCMIL
MP
1 01 11 USB
B.I./ Bg1I. 55
Gr.O.Ta RF7800H
15
„CENTRU” MP
2 01 21 USB B.I./ Bg1I. 56
B.I./ Bg1I. 57
B.61I.Mo. 31
Gr.O.Ta RF7800H
32
„CENTRU” MP
3 80-100 21 ALE Bg.2I.Mc 32
Bg1I. 33
B.61I.Mo. 31
Gr.O.Ta RF7800H
33
„CENTRU” MP
4 80-100 21 ALE Bg.2I.Mc 32
Bg1I. 33
B.I./ Bg1I. 55
Gr.O.Ta RF7800H
34
„CENTRU” MP
5 80-100 21 ALE B.I./ Bg1I. 56
B.I./ Bg1I. 57
Gr.O.Ta RF7800H B.I./ Bg1I. 61
35
„CENTRU” MP
6 80-100 ALE
B.I./ Bg1I. 62
Gr.O.Ta RF7800H B.I./ Bg1I. 63
36
„CENTRU” MP
6 80-100 ALE
B.I./ Bg1I. 64
Gr.O.Ta B.I./ Bg.2I.Mc
44 RF5800H 7 5 SSB
„CENTRU” B.I./ Bg.1I.

76
 Apendice nr. 2
la Anexa Q

ORGANIZAREA REȚELELOR RADIO ALE Bg. 1 I. cu SUBORDONAŢII

Nr. Stația control rețea ( Master ) Cod Fv. Corespondenții Perioada
Mod de de
Rt. Tip Nr. (cheia de Adrese
Rd
Eșalon
stație stație
Canal Adresa Domeniu Lucru
salt)
Eșalon
utilizator funcționare
PCRz. Bg1I. 80
B.11I. 10
B.12I. 11
RF7800H
1 Bg.1 I. MP
P.C.Mb. 1 31 HOP B.13I. 12
B.10Art.Mixt 14
B.10Art.Ra.AA 15
B.10Log 17
PCRz. Bg1I. 80
B.11I. 10
B.12I. 11
RF7800H B.13I. 12
2 Bg.1 I. MP
P.C.Mb. 50-150 31 ALE
B.10Art.Mixt 14
B.10Art.Ra.AA 15
Dn.33A.A 16
B.10Log 17
B.10Art.Mixt 14
B.10Art.Ra.AA 15
Cp.3 Ge. 17
Pl.31Deminare 18
3 Bg.1 I. RF5800H 1 3 31 SSB Pl.32Geniu-
tehnic
13
Pl.33Deminare şi
distrugeri
19
Cp.10 NBC 20
Cp.10 Cc. 23
4 Bg.1 I. RF7800V 1 1 31 VOC
Cp.10C.I. 24
PCRz Bg.1I. 80
RF7800H
5 Bg.1 I. 2 100-200 31 ALE B.10 Log. 17
MP
Cp.med. 26
77
 Pl. Log/B 11I. 171
Pl. Log/B 12I. 172
Pl. Log/B 13I. 173
Pl. Log/
175
B.10Art.Mixt
Pl.Log/
176
B.10Art.Ra.AA
PCRz Bg.1I. 80
B.10 Log. 17
Cp.med. 26
Pl. Log/B 11I. 15
Pl. Log/B 12I. 151
6 Bg.1 I. RF5800H 2 2 31 SSB
Pl. Log/B 13I. 152
Pl. Log/
B.10Art.Mixt
154
Pl.Log/
B.10Art.Ra.AA
155
RATD 41
Pl. Deservire 42
7 Bg.1 I. RF5800H 3 5 31 SSB Cp. Medicala 43
Gr.Rp.Ev 44
P.O.Th. 45
PCRzBg.1I. 80
8 Bg.1 I. R130 MCSM 2 31 SSB
B.10 Log. 17
Pt.1Cc.NBC 46
Pt.2Cc.NBC 48
Pt.3Cc.NBC 49
RF- P.O.NBC 50
10 Bg.1 I. 2 3 31 FM
7800HMP POViz\B.11 I. 51
POViz\B12 I. 52
POViz\B13 I. 53
SARNBC 55
PCRzBg.1I. 80
Cp.10 Cc. 23
11 Bg.1 I. R130 MCSM 3 SSB Pl.1Cc\B.11I. 231
Pl.1Cc\B.12I. 232
Pl.1Cc\B.13I. 233
12 Bg.1 I. R123 MCSM 3 31 H Pt.1,2,Cc\Cp 2 I . 331,332
78
 Pt.3,4, Cc\ Cp. 2
333,334
I Mo
Pt.5,6,Cc/ Cp. 2
335,336
I.
Pt.Cc. Ge. 339
B.10Art.Mixt 14
Bt.Ar./B 11I. 141
13 Bg.1 I. R130 MCSM 3 31 SSB
Bt.Ar./B 12I. 142
Bt.Ar./B 13I . 143
B.10Art.Mixt 14
Bt.Ar./B 11I. 141
14 Bg.1 I. R123 MCSM 3 31 FM Bt.Ar./B 12I. 142
Bt.Ar./B 13I. 143
B.10Art.Ra.AA 15
Pl.RAA /B.11I
Mo
151
16 Bg.1 I. R123 MCSM 4 31 FM
Pl.RAA /B.12I. 152
Pl.RAA /B.13I 153
B.10Art.Ra.AA 15
S.R.C. Nr 1 16
S.R.C. Nr 2 151
17 Bg.1 I. RF5800H 1 7 31 SSB BtAA/
152
B.10Art.Ra.AA
BtAA/
153
B.10Art.Ra.AA
B.11I. 10
B.12 I. 11
PCRz./ RF- B.13 I. 12
18 1 3 80 HOP
Bg.1 I. 7800HMP B.10Art.Mixt 14
B.10Art.Ra.AA 16
B.10Log. 17

ŞEFUL COMUNICAŢIILOR ŞI INFORMATICII

lt. V.LAVRIC

79
 Apendice nr. 3
la Anexa Q

ŞEFUL COMUNICAŢIILOR ŞI INFORMATICII

lt. V.LAVRIC

80
 Apendice nr. 4
la Anexa Q
TABEL
CU CALCULUL FORŢELOR ŞI MIJLOACELOR RADIO

Locul
Existent PC PCRz Sub. Rz Total angajat
Denumire
RF-7800HMP
1 1 - - 1
200W
RF-7800HMP 4 2 1 1 3
RF-7800V 4 2 1 1 3
RF5800H 6 3 2 1 5
AN/PRC-127(A) 130 25 10 70 25 105
R-142N 4 2 1 1 3
R-145BM 3 2 1 - 3
R-409MA 2 1 1 - 2
R-409MA (B.C.I.) 3 1 1 1 (B1I.Mo.) - 3
P-240TM 2 1 1 - 2
P-241TM 1 1 - - 1
P-238 1 - - 1 1
Ă-351A 1 1 - - 1
Ă-350 1 - 1 - 1
M-3M 2 1 1 - 2
P-390 1 1 - - 1

ŞEFUL COMUNICAŢIILOR ŞI INFORMATICII

lt. Vasile LAVRIC

81
 Apendice nr. 5
la Anexa Q

MĂSURI DE MASCARE ŞI PROTECŢIE A COMUNICAŢIILOR

RADIO ŞI RADIORELEU

1. Împotriva cercetării
- lucrul în emisie al mijloacelor radio este interzis până la începerea ofensivei iar după aceasta
se permite lucrul acestora pe măsură ce legăturile prin celelalte categorii de mijloace devine
inoportună;
- vor purta convorbiri prin radio persoane aprobate de către Şeful de Stat Major al brigăzii;
- respectarea disciplinei de comunicaţii şi a măsurilor de conducere în secret cu trupele;
- acordul staţiilor pe antena echivalentă;
- lucrul cu putere redusă a staţiilor, în special ale celor care cooperează la flancuri şi la
contraatac;
2. Împotriva bruiajului
- împreună cu şeful S2 şi ofiţerul cu artileria vor fi descoperite şi distruse mijloacele de bruiaj
radio ale inamicului;
- folosirea pauzelor din bruiajul inamic pentru transmiterea informaţiilor proprii;
- trecerea la ordin pe caracteristicile de lucru de rezervă;
- descoperirea şi distrugerea emiţătoarelor de bruiaj cu o singură întrebuinţare, lansate de
inamic în raionul P.C.;
- lucrul cu antene directive (numai în direcţii radio);
3. Împotriva diversiunii şi dezinformării
- descoperirea şi contracararea încercărilor inamicului de a intra în legătură cu corespondenţi
din reţelele şi direcţiile proprii;
- folosirea parolelor de recunoaştere între corespondenţi;
- codificarea tuturor transmiterilor;
- aplicarea măsurilor privind securitatea personalului şi tehnicii;
- organizarea şi executarea pazei şi apărării apropiate a grupurilor de staţii radio şi a circuitelor
de acţionare cu militari din repaus;
4. Împotriva loviturilor inamicului
- instalarea dispersată a autostaţiilor radio şi executarea în volum complet a lucrărilor de
amenajare genistică;
- folosirea mijloacelor de mascare proprii şi cele oferite de proprietăţile naturale de protecţie
ale terenului;
- instalarea autostaţiilor radio cu antene la înălţimi reduse;
- mutarea la ordin în raionul de rezervă;
5. Asigurarea compatibilităţii electromagnetice
- descoperirea surselor perturbatoare şi analiza situaţiei;
- repartizarea corectă a caracteristicilor de lucru radio;
- respectarea distanţelor între autostaţii, între grupuri de staţii, între acestea şi sursele
perturbatoare;
6. Controlul traficului
- respectarea regulilor de lucru stabilite;
- obligativitatea staţiilor radio principale de a executa controlul traficului în reţelele şi direcţiile
radio cu respectarea strictă a regulilor serviciului de exploatare la staţii, a disciplinei de
comunicaţii, a regulilor de conducere în secret şi raportarea abaterilor.

MĂSURI DE MASCARE ŞI PROTECŢIE A COMUNICAŢIILOR FIR

- îngroparea circuitelor în raionul centrelor de comunicaţii de campanie, la o adîncime de 25-
30cm;
- limitarea numărului de persoane care au dreptul sî poarte convorbiri în afara PC;
82
 - folosirea proprietăţilor naturale de protecţie şi mascare ale terenului, la realizarea direcţiilor de
comunicaţii cu fir;
- respectarea riguroasă a disciplinii de comunicaţii de către specialiştii în domeniu, a regulilor de
conducere în ascuns de către aceştea şi de persoanele care întreţin convorbiri în afara PC;
- păstrarea secretului asupra organizării, realizării şi funcţionării direcţiilor de comunicaţii cu fir;
- organizarea şi executarea riguroasă a pazei şi supravegherii direcţiilor de comunicaţii cu fir;
- atenţionarea şi pregătirea militarilor care vor realiza direcţiile de comunicaţii cu fir, pentru
eventualele întîlniri cu grupuri inamice;
- codificarea comunicărilor înainte de transmiterea acestora;
- executarea măsurătorilor circuitelor care întră-ies în/din CC PC, periodic, minim la 120 min.;
- secţionarea circuitelor utilizate, în direcţia spre care numai există utilizatori proprii.

MĂSURI DE PROTECŢIE A SISTEMULUI INFORMATIC

PROTECŢIA REŢELEI DE CALCULATOARE

- Realizarea unei dubluri a bibliotecii de programe şi a softurilor folosite în reţea.

- Accesul autorizat la baza de date conform tabelului aprobat de şeful de stst major, şi pe
priorităţi, conform precizărilor şefului comunicaţiilor şi informaticii.
- Schimbarea zilnică a parolelor de acces.
- Organizarea protecţiei antivirus şi stabilirea raporturilor de securitate dintre calculatoarele
sursă şi reţeaua locală.
- Realizarea unor markere de imprimare pe documentele realizate şi păstrarea în siguranţă a
parolelor, cheilor, codurilor şi procedeelor de autentificare precum şi a sistemelor criptografice
destinate protecţiei informaţiilor pe toate fazele procesării.
- Instalarea reţelei locale la o distanţă de min. 350m. de sursele de radiaţii compromiţătoare.
- Ştergerea memoriei interne după fiecare prelucrare a datelor cu salvarea ei pe suporţi
magnetici.
- Dublarea surselor de alimentare cu surse neântreruptibile .
- Realizarea la fiecare 2 ore a unui bakup la fişiere cu caracter operativ.

PROTECŢIA SUPORŢILOR DE INFORMAŢII

- Marcarea fizică şi logică a suporturilor.

- Păstrarea suporţilor magnetici în magnetoteci care să asigure protecţia lor împotriva
degradării lor necontrolate sau a furturilor.
- Diferenţierea certă dintre suporţi magnetici destinaţi păstrării în formaţiilor şi cei de manevră.
- Executarea unui control strict privind modul de păstrare şi mânuire a suporţilor magnetici,
inclusiv după jurnalul de activităţi ai reţelei de calculatoare.
- Verificarea antivirus a oricării suport magnetic înainte de a fi accesate informaţiile.
SOFT UTILIZAT

DENUMIRE DESTINAŢIE
WINDOWS 7 Pentru Sistemul de Operare
Office’03 Pentru lucrări de birotică uzuale
WinRAR Pentru arhivarea fişierelor
FTP Pentru comunicaţii de date
CITADEL Pentru criptarea şi decriptarea datelor
Backup Maker 2-0 Pentru realizarea backup-ului fişierelor operative.Pentru asistarea conducerii
militare
AVG Securitate antivirus
FIRE WALL 4 Pentru protecţia împotriva accesului neautorizat. Pentru cibernetizarea
acţiunilor militare.
ŞEFUL COMUNICAŢIILOR ŞI INFORMATICII
lt. Vasile LAVRI
83
 Apendice nr. 6
la Anexa Q

STATUL DE ORGANIZARE AL COMPANIEI 10 C.I.

Subunităţi Mijloace Situaţia

RF-5800H staţionar Angajat
Gr. 1
3 RF-5800H,3 RF-5800V, 5 AN/PRC-138 Angajat
Pl. 1
radio Gr. 2 3 MCSM R-142N, 3 MCSM R-145BM; Rz: 1 MCSM R-142N
Gr. 3 5 PC Desktop; 5 Laptop; 4 modem-uri V92; echipament. reţea
Angajat
LAN 128 Kbps ; 4 imprimante; 3 scanner; 2 plotter
Pl. 2 Gr. 1 2 P-240TM Angajat
telefon- Gr. 2 1 P-241TM Angajat
telegraf Gr. 3 2 R-409MA Angajat
Gr. 1 2 P-193, 20km P-274M, 10 TA-57 Rz: 10km P-274M 5 TA-57
Pl. 3 CLC Gr. 2 1 P-193, 20km P-274M, 10 TA-57 Rz: 1 P-193,
Gr. 3 10km P-296, 2 P-281, 1 autocamion Rz: 3 km P-296
Gr.Gener
1 Ă-351A
atoare
2 autoateliere de întreţinere şi reparaţii M-3M, 1 autostaţie încărcare
Gr. Mtn.
acumulatori P-390

STATUL DE ORGANIZARE AL PLUTONULUI 101 Trs.

Grupe Mijloace Situaţia

Gr. 1 MCSM 1 MCSM R-142N, 1 MCSM R-145BM; Angajat
1 RF-5800H, 3 RF-5800V, 3 AN/PRC-138,
Gr. 2 radio Rz: 5 AN/PRC-127(A)
30 AN/PRC-127(A)
Gr. 3 fir 1 P-193, 25km P-274M, 5 TA-57, 1 autocamion Rz: 2 km P-274M 1 TA-57

1. comandantul plutonului – şef comunicaţii B.I. (loc. major);

2. MCSM (comandant – sergent major, RTLF superior, RTLF, mecanic ZAS, şofer);
3. grupa legături radio (comandant – sergent, RTLF - 6);
4. grupa legături prin fir (comandant – sergent, TLF – 4, supraveghetor de linie superior, supraveghetor de
linie, şofer);
În total: ofiţeri – 1, sergenţi – 3, ostaşi – 18 = 22.

ŞEFUL COMUNICAŢIILOR ŞI INFORMATICII

lt. Vasile LAVRIC

84
 Apendice nr. 7
la Anexa Q

TABELUL CU SEMNALE DE ÎNŞTIINŢARE ŞI CONDUCERE

Nr.crt. Semnalul Acţiunea notă

1. „Aer” Atac aerian

2. „Gaze” Atac chimic

3. „Nucleu” Atac nuclear

4. „Bacterie” Atac biologic

5. „Râs” Adunarea comandanţilor

6. „Văzduh” Începutul exerciţiului

7. „Ceaţă” Terminarea exerciţiului

8. „Răut 2” Începutul etapei 2

9. „Plop 1” Terminarea etapei 1

10. „Viscol” Adunarea conducerii

11. „Ozon” Pauză

12. „Vânt” Acţiunea grupei de imitare

13. „Stejar” Terminarea acţiunii grupei de imitare

14. „Linie ” Grupa de imitare la poziţia iniţială

15. „Pârău” Începutul deplasării

16. „Bloc ” Terminarea deplasăriui

17. „Apus” Inamicul din dreapta

18. „Răsărit” Inamicul din stânga

ŞEFUL COMUNICAŢIILOR ŞI INFORMATICII

85
 lt. Vasile LAVRIC

Apendice nr. 8
la Anexa Q

TABEL CU PAROLE

v o
60 07 56 16 43 81 25 01 76 91
29 93 46 70 35 75 39 62 10 69
15 72 87 26 00 24 09 36 90 05
94 45 40 06 65 18 68 97 19 23
47 80 02 83 08 98 41 82 50 67
84 37 63 92 17 61 30 38 79 49
03 13 99 34 74 42 86 11 57 31
28 64 54 71 33 77 53 89 20 85
73 27 88 52 59 48 21 66 95 58
55 14 22 12 44 96 51 04 32 78

TABEL CU CHEI
valabile pentru perioada 10-14.05.2017

86
 Ziua Orizontale Verticale
10.05 BQ F9 WE VC VT WZ DH OY C6 D9 CI IZ PX XY IT PQ XS KK SI FV
11.05 VB SJ HS IH N8 TJ MV BF NI WM BM CE H3 OZ W4 LN TL GW NV VV
12.05 XL PG NP C2 TD EP AG GR KZ NF JR RP YR L5 T2 EY KX SW HB N8
13.05 PI PY PR TO VK JM WH H6 V8 M6 V9 IB K6 08 64 XA HK OH WJ F2
14.05 EP AG GR KZ NF CI IZ PX XY IT WZ DH OY C6 D9 JM WH H6 V8 M6

ŞEFUL COMUNICAŢIILOR ŞI INFORMATICII

lt. Vasile LAVRIC

Apendice nr. 9
la Anexa Q
EXTRAS DIN

TABELUL CU CODIFICAREA FUNCŢIILOR

Funcţia Codificarea Funcţia Codificarea

Var.A Var.B Var.A Var.B
Preşedintele RM 100 501 Şef secţie secretă 301 614
Prim ministru 103 515 Reprezentantul Av. 302 622
Ministrul Apărării 105 520 Reprezentantul MAI 309 628
ŞMSM 108 524 Reprezentantul PCv 313 630
Cdt. Gr.O.Ta 114 528 Comandant batalion 317 635
Comandant brigadă 156 532 Comandant companie 323 640
Locţiitor 158 535 Comandant pluton 333 644
Şef de stat major 178 545 Comandant grupă 341 651
Consilier pr. jur 182 547 O.S.P.C. 354 663
Şef serv. financiar 184 548 Aj.O.S.P.C. 362 671
Şef S1 188 549 Şef C.C. 369 679
Şef S2 198 551 O.S.C.. 254 574
Şef S3 201 555 Şef S.A.E.D 267 583
Şef S4 203 560 Operator radioreleu 283 589
Şef S6 232 565 Operator radio 290 597
Şef Art.Mixt 234 565 Operator date 296 598
Şef Art.Ra.AA 236 566 Cdt.gardă 298 594
Şef Pol.Mil. 238 567 Centralist 370 685
Şef Cc. 240 568 Rezervă 381 689
87
 Şef Ge. 242 569 Rezervă 385 690
Şef N.B.C. 244 561 Rezervă 388 693

ŞEFUL COMUNICAŢIILOR ŞI INFORMATICII

lt. Vasile LAVRIC

Apendice nr.10
la Anexa Q

EXTRAS DIN TABELUL

INDICATIVELOR CENTRELOR DE COMUNICAŢII

Nr. Indicativele
crt. Denumirea unităţilor militare centrelor de comunicaţii Notă
Varianta A Varianta B
1. Marele Stat Major AURUL INFORMAŢIA
2. Gruparea de forţe „CENTRU” LIBELULA GLADIATOR
3. PCBz. Bg.1 I. MACUL LUPUL
4. PCRz. Bg.1 I BULDOZER TIMIDUL
5. PCBz. Bg.61 I.Mo MISTERUL BOIANUL
6. PCRz. Bg.61 I.Mo TEIUL OGLINDA
7. PCRz. Bg.2 I.Mc VULTUR ARŢARUL
8. PCBz. Bg.2 I.Mc VOINIC ARCAŞUL
9. B.11 I. SATURN ARCAŞUL 1
10. B.12 I. ALBINA 2 ARCAŞUL 2
11. B.13 I. ALBINA 3 ARCAŞUL 3
12. B.10 Art.Mixt ALBINA 5 ARCAŞUL 5
13. B.10Art.Ra.AA ALBINA 7 ARCAŞUL 7
14. B.10Log ALBINA 8 ARCAŞUL 8
15. De rezervă ALBINA 9 ARCAŞUL 9
16. De rezervă ALBINA 10 ARCAŞUL 10
17. De rezervă ALBINA 11 ARCAŞUL 11
18. De rezervă TEZAUR COCOR

88
19. De rezervă STEJAR SOCOL

ŞEFUL COMUNICAŢIILOR ŞI INFORMATICII

lt. Vasile LAVRIC

3.4 Elaborarea Planului comunicaţii şi informatică (grafic pe hartă).

89
 Concluzii și propuneri
Succesul şi viitorul armatelor moderne sunt indisolubil legate de comandă-control-
comunicaţii-calculatoare-informaţii. Fără sisteme de comunicaţii şi informatice bine fundamentate
ştiinţific, moderne, cu mare fiabilitate, capacitate de prelucrare, stocare, secretizare, protecţie şi
transmitere oportună şi integrală a informaţiei, nu se poate asigura conducerea eficientă a trupelor,
armamentului şi tehnicii de luptă specifice eşaloanelor tactice.
Organizarea viitoarelor sisteme de comunicaţii pentru marile unităţi de arme întrunite nu
presupune atât găsirea unor principii organizatorice, structuri şi soluţii constructive specifice armatei
noastre, ci, mai ales, aplicarea cu consecvenţă a normelor şi standardelor NATO în domeniu, care
reflectă nivelul ştiinţific mondial.
Este indicat ca din considerente de securitate naţională, anumite domenii ale cercetării
ştiinţifice şi dezvoltării sistemelor de comunicaţii să fie exclusiv proprii şi anume: comanda şi
controlul reţelei de comunicaţii; produsele software ale sistemului, inclusiv cele care asigură
criptarea informaţiilor; componentele care asigură protecţia informaţiilor.
Având în vedere cele prezentate pe parcursul întregii lucrări considerăm că se impune:
-întocmirea până la realizarea sistemelor de tipul C4I, a bazelor de date geografice şi a
bazelor de date constante, cu toate elementele necesare luării deciziilor în cazul ducerii acţiunilor
militare în diverse zone de operaţii;

90
 -organizarea unui fond documentar de specialitate care să cuprindă standardele NATO,
regulamentele în vigoare şi literatura ştiinţifică la nivel mondial privind proiectarea, exploatarea
sistemelor de comunicaţii şi informatice, protecţia informaţiilor în reţelele de comunicaţii şi de
calcul, metodele criptografice moderne şi condiţiile de asigurare a accesului la acestea a personalului
autorizat;
-organizarea unor cursuri de specialitate pentru pregătirea personalului destinat pentru
organizarea şi exploatarea reţelelor şi a elementelor tehnice ale centrelor de comunicaţii;
-executarea unor exerciţii demonstrativ-metodice pe linia cunoaşterii tehnicii de comunicaţii
şi informatică moderne în unităţile şi marile unităţi în dotarea cărora nu au intrat aceste mijloace;
-includerea în regulamentele de specialitate a ansamblului problemelor privind protecţia
informaţiilor pe timpul circulaţiei acestora prin reţelele de comunicaţii şi de calculatoare;
-dotarea centrelor de comunicaţii cu aparatură pentru măsurarea câmpurilor
electromagnetice şi a radiaţiilor parazite în vederea asigurării protecţiei.

Bibliografie
1. http://www.marketwatch.ro 28.02.2015
2. http://www.gdctelecom.ro 28.02.2015
3. Michael Dosch and Steve Church „VoIP IN THE BROADCAST STUDIO". Ed. Retrieved 27
April 2011
4. http://www.voip-info.org 29.03.2015
5. "H.323 Visual telephone systems and equipment for local area networks which provide a non-
guaranteed quality of service". ITU-T. Retrieved 2009-01-21.
6. Rosleacov A.V. „IP telefonia ” ediţia 1, Moscova, Eco Trendz , 2001
7. R. Spiers, N. Ventura , ”A converged IMS client for the IP Multimedia Subsystem”, Southern
Africa Telecommunication Networks and Applications Conference (SATNAC), 2010.
8. O.Rashid, P.Coulton and R.Edwards, ”Implications of IMS and SIP on the Evolution of
Mobile Applications”, IEEE Tenth International Symposium on Consumer Electronics, St.
Petersburg, 2006.
9. http://searchnetworking.techtarget.com/definition/H323, 29.03.2015
10. Camarillo, Gonzalo. “SIP Demystified. New York”: McGraw-Hill, 2002.
11. International Conference on Microelectronics and Computer Science, Chisinau, Republic of
Moldova, October 22-25, 2014.
12. Booth. C „IP Phones, Software VoIP, and Integrated and Mobile VoIP” Library Technology
Reports 2010.
13. http://searchnetworking.techtarget.com/definition/Media-Gateway-Control-Protocol,
29.03.2015
91
 14. https://sc1.checkpoint.com/documents/R76/CP_R76_VoIP_WebAdmin/87748.htm , 29.03.2015
15. http://searchnetworking.techtarget.com/definition/Media-Gateway-Control-Protocol,
29.03.2015
16. https://sc1.checkpoint.com/documents/R76/CP_R76_VoIP_WebAdmin/87748.htm , 29.03.2015
17. http://www.revistait.ro/diverse/wireless-reteaua-fara-fir 2.04.2015
18. https://www.google.com/ Componente, concepte, tehnologii ale reteleor de calculatoare.doc,
2.04.2015
19. http://ro.wikipedia.org. wiki/Rețea_fără_fir, 2.04.2015
20. http://www.asynet.ro/cablare-structurata-retele-wlan.htm, 2.04.2015
21. http://www.h3c.com/portal/Technical_Support_Documents/Technical_Documents/Routers/H
3C_MSR_50_Series_Routers/Configuration/Operation_Manual/13-
WLAN_Volume(V1.05)/13 WLAN_Volume (V1.05) /200909
22. /648837_1285_0.htm 12.04.2015
23. http://www.cisco.com/web/about/ac123/ac147/archived_issues/ipj_9-
3/wireless_lan_switches.html 12.04.2015
24. Ştefan-Victor Nicolaescu revista TELECOMUNICAŢII ● Anul LII, nr. 2/2009 p.12
București.
25. www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/10884/Alternativa-mobilelor-fara-
retea.html,12.04.2015.
26. http://standards.ieee.org/about/get/802/802.16.html 14.04. 2015.
27. http://ro.scribd.com/doc/39238249/Tehnologia-Wimax.08.05.2015.

Anexe
Anexa nr. 1 Principalele caracteristici tactico-tehnice

ale unor mijloace de transmisiuni din armatele străine

Anexa nr. 2 Principalele caracteristici

ale aparaturii de secretizare digitală din armatele străine

Anexa nr. 3 Compunerea şi conectarea unui centru de comunicatii de tip punct de comanda

Anexa nr. 4 Calculul numărului de linii interioare (terminale) în punctele de comandă ale brigăzii
infanterie

Anexa nr. 5 Compunerea și caracteristicile unui punct de acces radio

Anexa nr. 6 Realizarea comunicaţiilor prin legături radio directe şi prin sistemul radio de abonat
mobil

Anexa nr. 7 Compunerea rețelei locale de calculatoare a punctelor de comanda al brigăzii

infanterie

92
 Anexa nr.1
PRINCIPALELE CARACTERISTICI TACTICO-TEHNICE
ALE UNOR MIJLOACE DE TRANSMISIUNI DIN ARMATELE STRĂINE
Vitez Puterea
Tipul Gama de Număr a de (W)
mijlocului frecvenţă de Mod de lucru trans- _______ Tipul Greutate
(MHz) frecvenţe miter antenei a
(Număr e Bătaia (Kg)
de (km)
canale) kbit/s
Fonie BLU ___ Baston
1,5-30 10000- Teleimprimar 5-400 Filară 5,2-90
Staţii 285000 e 35-350 Dipol
radio Telegrafie
mobile Date
20-88 180- Fonie MF ___ Baston
3200 Fonie BLU 1,5-30 Filară 1,5-10,3
Date 6-80
St. radio 1,6-30 285 Fonie;telegraf 20 Baston
portabile ie Filară 1.3-11,6
VHF/UH 30-88 1920 Fonie 20
F 40-512 2000 fonie 1,3
St.rd Fonie ___ Baston
portabile 1,5-70 16-560 Telegrafie 15-50 Filară 2-12,5
MF/HF Date
93
 Staţii de Fonie 16-32 Parabolică
difuziune 4400- 16-24 Teleimprimar 100-  1,8-2,9m ___
troposferi 5000 e 1000
că Telegrafie 160-480
Date
Fonie Omnidi-
Staţii 220- 6-60 Telegrafie 128- 0,5-30 recţională ___
radioreleu 1850 Date 1024 30-70 Reflector
parabolică
Staţii de Emisie: Fonie
legătură 7900- Telegrafie 2,4- ___ Parabolică
prin 8400 1-5 Date 16 cu  de 17-54
satelit Recepţie: 0,8-1,7m
(mobile şi 7250-
portabile) 7750
Staţie de Fonie; date
acces 30-88 2320 1canal apel 4,8- 50 Baston ___
radio 7canale trafic 16 15 10m
24 abonaţi
Staţie Fonie şi date
radio de 30-88 2320 cu salt de 4,8- 50 Baston 3m ___
abonat frecvenţă 16 15
mobil
Aparatură ___ ___ ___ 0.75- ___ ___
facsimil 32 6-22
15-30
sec

Anexa nr.2

PRINCIPALELE CARACTERISTICI
ALE APARATURII DE SECRETIZARE DIGITALĂ DIN ARMATELE STRĂINE
Tipul Număr de Greutate Ţara
echipamen- Tipul canalului combinaţii (kg) producătoare
tului de chei
R-202 Canal telefonic digital 1,4 BELGIA
7
R-201/T-202 Canal telefonic sau radio 10 35
CV-3837/U Canal telefonic, aparatură de 9 CANADA
multiplexare
TRC-762 Radio 238 1,6 FRANŢA
TRC-773B Canal telefonic (16 kbps) 2,3x1018 1,6
SP-815 A SP- Canal vocal 106
815(DX) radio duplex
TST-3677 Canal vocal; radioVHF,UHF 1080 8
TST-5573 Canal de date 1080 3,2 GERMANIA
TST-5579 Canal de date 1080 1,3
TST-7595M Canal vocal 1080 1,1
TST-7890 Canal vocal 1044 1
TST-7700 Canal vocal; VHF,UHF 1080 3,7
SEC-17 Secretizare de grup 1,52x1082 18 ISRAEL
SEC-19 (256-2048 kbps)

94
CF Secretizare de grup 1030 15
64-2048 kbps ITALIA
SV-3 portabil Secretizare de canal 248 1
CD-225 Canal de date –64 kbps 1076 8 SUEDIA
CD-400 Grup de canale-2048 kbps 1090 11
SR-320 Canal radio vocal-9,6 kbps 1026 0,8
HC-5200 Terminal portabil de date 10156 1
CVX-396 Canale digitale-9,6; 12; 16 1032 4
kbps ELVEŢIA
50
HC-865 Grup de canale cu modulaţie 10 24,5
delta şi PCM-2,3 Mbps
VC-3000 Canal digital 16 kbps 108
VC-5000 Grup de canale 256-2048 1040 19
kbps
BA-17-72 Canal telefonic cu vocoder 1038 1,1
MA-2731 Grup de canale 256-2048 1040 14
MA-4422 kbps MAREA
MAR Grup de canale 4x 2048 kbps 2 128
16 BRITANIE
CRYPMUX
DLE-7000 Canal de 64 kbps 1069 1
DLE-7050 Canal de 64 kbps 1069 2
DSD-72ASP Grup de canale 8448 Mbps 2,57x10359 S.U.A.
RF-3990 Canal vocal 16 kbps; 3,77x1022 2,27
VHF, FM.

95
 Anexa nr.3
COMPUNEREA ŞI CONECTAREA UNUI CENTRU DE COMUNICATII DE TIP PUNCT DE COMANDA
Organizarea pe autostaţii PC Brigadă PC Batalion
Autost. Autost Autost. Autost
Echipamentul Detalii comutaţie rdrl.tip II comutaţie rdrl.tip II
AC-PC ARR-II AC-PC ARR-II
x1 x2 x1 x1
Comutator Porturi exterioare de 2 Mbps:4(Bg), 2(B) şi interioare 2 (Bg), 1 (B) 1 - 1 -

Secretizor de grup 4 la brigadă şi 2 la batalion pentru un flux de 2 Mbps 4 - 2 -

Multiplexor 120 abonaţi la brigadă şi 60 la batalion 2 - 1 -
Rdrl. UHF Banda III (1350-1850 MHz) sau banda IV (4400-5000 MHz) - 2 - 2
Rdrl. EHF/SHF EHF (14,5-15,35 GHz) SHF (37-39,5 GHz) 2 1 1 1
Unităţi terminale de linie Pentru înlocuirea legăturilor EHF/SHF la ARR II-8/Bg şi 4/B 4 4 2 2
Controlor facilităţi FC Realizarea managementului de reţea 1 - 1 -
Terminal operator Pentru setare şi configurare locală 2 2 1 2

96
 Anexa nr.4

CALCULUL NUMĂRULUI DE LINII INTERIOARE (TERMINALE) ÎN PUNCTELE DE COMANDĂ ALE BRIGĂZII INFANTERIE

Puncte de comandă P.C.Bz. P.C.Rz.

Nr Nr.linii (terminale) Nr Nr.linii (terminale) Observaţii
Locul Organizarea şi încadrarea pers C Tf Fax St Tlp Linii Pers C Tf Fax St Tlp Linii
comandamentului Rd (km) Rd (km)
comunicaţii Centrul de planificare operaţional/tactic

GPO 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 La calculul numărului de linii

Op. curente 2 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 (terminale) s-au avut în vedere:
Op. viitoare 2 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 - câte un post telefonic pentru fiecare şef
de compartiment (birou, celulă, funcţie
JFSCG 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 unicat);
S2 info 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 - câte un post telefonic pentru 3 ofiţeri de
Art. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 stat major;
Aermb 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 - câte un post telefonic pentru personalul
A.A. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 de serviciul operativ: OSOp/C.Operaţii,
OL 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 C.Resurse; C.Comunicaţii.
- câte un post telefonic pentru personalul
N.B.C. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 de serviciu pe linie de comunicatii si
Info 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 informatica: OS CCI, O.S.CCI.
MP 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 - liniile interioare se asigură pentru
ALO 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 interconectarea abonaţilor din PC pentru
Ge. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 următoarele categorii de terminale:
microcalculatoare şi telefoane (fax);
Compartime

Planificare 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
informatică

- posturile radio de abonat mobil pot fi

Sisteme informationale 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
ntul

utilizate pentru legătura interioară şi cea cu

şi

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 abonaţi exteriori;
Instruire -teleimprimatorul se asigură numai
persoanelor cu funcţii mai importante şi
planificare
Centrul de

Personal S1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
gestionare
resurse

sunt deservite de militari specializaţi

Logistica S4 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 -Necesarul de cablu se detaliază în
necesar cablu electric (posturi telefonice,
Instruire 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 canale radio şi fax) şi necesar fibră optică
canale radioreleu)
Diverse

Grupa cdt.(preot, financiar, 3 3 3 3 3 3 1

jurist)
Personal de serviciu pe P.C. 16 10
Alte elemente interioare ale 5 5 5 3 2 2 2 2
P.C.
Staţie de expediţie + B.D.S 2 2 2 1 1 1
Teren de aterizare 1 1 2
Autostaţii radio (radioreleu) 6 24 2 2 8
Total 48 23 60 23 29 4 54 35 20 25 20 24 1 27
REZERVĂ (20%) 10 5 12 5 6 1 11 7 4 5 1 4 1 6
TOTAL GENERAL 58 28 72 28 35 5 65 42 24 30 21 28 2 33

97
 Anexa nr. 5

COM PUNEREA ŞI C A R A C T E R IST IC IL E U N U I P U N C T D E A C C E S R A D IO

T IP U L V o c e c u v ite za d e 1 6 k b p s; T ra n s m it e r i d e d a t e c u v ite za d e 4 8 0 0 b p s CO M PUNERE:
C O M U N I C A Ţ II L O R -C E N T R A L A D E A C C E S R A D IO :
CO NECTAREA A b on a t c u a b o n a t p r in C .A .R .; a b on a t c u a b o n a t d ir e ct , fă r ă C .A . R ; -in te r f a ţ a d e c o n e c ta r e la r eţe a u a d e
U T IL IZ A T O R U L U I A b on a t m o b il c u u n a b on a t st a ţio n a r , p r in C .A .R . s p r ij in d e c a m p a n ie ;
-p a r te a ra d io ( 8 s t a ţii c o n e c t a te la 2
C A R A C T E R IS T IC I C o n f ig u r a ţie s ta n d a r d : 1 c a n a l p e n t r u a c c es ş i 7 c a n a le p e n t r u t r a f ic a n te n e d e 3 m in s ta la t e p e c a t a r g e d e 7
C .A .R . 3 5 d e a b o n a ţi m o b ili. m );
PERFO RM ANTE DE P r o b a b ilita t e a d e b lo c a r e e st e d e 4 % ( 2 4 a b on a ţi c u 0,2 e r la n g /a b o n a t p e -s e c r e tizo a r e ;
T R A F IC 7 c a n al e d e t r a fic . -c o m u ta to r u l
S e in s ta le a ză în d u b ă c o n t a in e r s a u p e
C A R A C T E R IS T IC IL E G a m a d e f r e c v e n t ă : 3 0 -8 8 M H z; c a n a le r a d io d u p lex m o d u la t e ş i c u
v e h ic u le b lin d a te .
R A D IO d iv i ziu n e în tim p ; p r o t e c ţie la a c ţiu n i d e r ă zb o i e le c tr o n ic; b ă ta ia 1 5 k m .
-U N I T A T E A M O B I L A :
CO NECTAREA LA C a b lu , f ib r ă o p tică ş i r a d io r e lee m u lt ica n a l -m e c a n is m u l d e c o n t r o l ş i t ele fo n u l
RETEAUA DE d ig ita l;
S P R IJ I N
-p a r te a r a d io , c a r e le a g ă a b o n a ţ ii c u
SE C U R IT A T E A C r ip t a re d e c a n a l şi d e g r u p ; c o m p a tib ilit a t e e le ct r o m a g n e tic ă ; p u n c t u l d e a c c e s, f olo s in d e c h ip a m e n t e
C O M U N I C A Ţ II L O R p r o t e c ţia la b r u iaj ş i im p u ls e le ctr o m a g n e tic c u p r o t e cţie a n tib r u ia j ş i s e c r e tiza r e

A b .V H F /U H F
C .C .S p r .
L in ie in c a b l u - m a x 7 k m

S t .R d r l
P a r te a d e
C o m u ta to r
r a d io -
fr e c v e n ţă
Z
S e c re t iz o r
S c h e m a b lo c P o s ib ilită ţi d e c o n e c ta re
P u n c t d e a c c e s ra d io

98
 Anexa nr.6

REALIZAREA COMUNICAŢIILOR PRIN LEGĂTURI RADIO DIRECTE ŞI PRIN SISTEMUL

RADIO DE ABONAT MOBIL

(o variantă)
C.A

Bg.Mc.
PC PC
B1I B2 B3 B4 Dn Dn Dn B
Rz
PC PC

Rz
Rt. Rd.de
cond ale

C.A.

Rt. Rd.

nenomi
-
nalizate
Rt. Rd.de
cond ale

Bg.I.

Rt. Rd.

nenomin
a-lizate

Elementele de dispozitiv care au alocate un număr de abonat

Canal de apel

7 canale C

A
de trafic
R

Elementele de dispozitiv care au alocate un număr de abonat

Canal de apel AR

7 canale

de trafic
SISTEMUL RADIO DE ABONAT MOBIL

99
100