1.

Factorii care determina compunerea si gradul de dezvoltare a sistemului de

comunicatzii.
Factorii care determină compunerea şi gradul de dezvoltare ale sistemului de transmisiuni sunt:
 situaţia strategică (operativă, tactică);
 compunerea şi dispozitivul operativ sau tactic adoptat;
 caracteristicile terenului în care se desfăşoară acţiunile de luptă;
 organizarea şi dispunerea punctelor de comandă;
 forţe şi mijloace de transmisiuni la dispoziţie;
 situaţia telecomunicaţiilor teritoriale;
 posibilităţile inamicului de a dezorganiza conducerea.
2. Categorii de incalcari a disciplinei comunicatiilor.
După ordinea importanţei informaţiei se clasifică trei categorii de încălcare a disciplinii
comunicaţiilor:
I – ma categorie – încălcările la utilizarea aparatajului de transmisiuni, care pot aduce la
divulgarea şi scurgerea informaţiilor atribuite la secret de stat, sau crearea posibilităţilor
dezvăluirii asemenea informaţii;

II – a categorie– încălcările la utilizarea aparatajului de transmisiuni, care pot aduce la

divulgarea şi scurgerea informaţiilor cu character de serviciu (confidenţiale, restricţionate),
analiza şi sistematizarea cărora aduc la divulgarea informaţiei secrete;

III – a categorie– încălcările regulilor de stabilire a legăturii şi a ducerii convorbirilor radio,

normelor de exploatare tehnică a mijloacelor de transmisiuni, analiza şi sistematizarea cărora
aduc la divulgarea informaţiei de character confidenţial şi restricţionat.
3. Generalitatzi privind structurile si responsabilitatile in domeniul comunicatiiler si
informaticii
Comandantul marii unităţi (unităţii), primind de la eşalonul superior directiva (ordinul) de
acţiune – cuprinzând misiunea şi alte informaţii necesare precum şi, ca anexe, ordinele de
acţiune specifice compartimentelor,iniţiază planificarea acţiunilor prin: însuşirea misiunilor
primite sau deduse, elaborarea problemelor principale ale planificării şi iniţierea personalului
implicat în planificare.
Din informarea compartimentului comunicaţii şi informatică, şeful comunicaţiilor reţine
misiunea primită sau dedusă, concepţia (intenţia) orientativă de întrebuinţare a forţelor şi
mijloacelor pentru îndeplinirea misiunii, date privind asigurarea acţiunilor de luptă.
Activitatea şefului compartmentului pentru realizarea sistemului de comunicaţii
După elaborarea planului de acţiune al compartimentului comunicaţii şi informatică şeful
compartimentului G6 (S6) trece la organizarea acţiunii forţelor de transmisiuni pentru realizarea
sistemului de comunicaţii. În acest scop execută următoarele:
 transmiterea misiunilor la subordonaţi;
 coordonarea realizării sistemului de comunicaţii;
 coordonarea îndeplinirii măsurilor pentru asigurarea acţiunilor şi protecţia forţelor,
mijloacelor şi legăturilor;
 controlul întregii activităţi.
Activitatea de informarea a şefului compartimentului despre planificarea, realizarea si
exploatarea sistemului de comunicaţii şi informatic

Pe timpul pregătirii şi desfăşurării acţiunilor militare, la ordin şi ori de câte ori situaţia o
impune, şeful comunicaţiilor informează despre planificarea, realizarea si exploatarea sistemului
de comunicaţii şi informatică, eşalonul superior, comandantul precum şi subordonaţii, vecinii
şi unităţile (subunităţile) cu care se cooperează.
Astfel, şeful comunicaţiilor întocmeşte şi înaintează rapoarte de informare şi informări de
comunicaţii şi informatică.
4. Responsabilitatile persoanelor cu functii de conducere din comanda
unitatzii/subunitatzii militare.
Comandanţii, statele majore şi organele de conducere a comunicaţiilor, au următoarele
obligaţii:
 să conducă neântrerupt şi cu fermitate forţele la dispoziţie pentru realizarea la timp şi
menţinerea în stare de funcţionare, în orice situaţie a sistemului realizat;
 să cunoască principiile de folosire a comunicaţiilor şi să le întrebuinţeze corespunzător cu
destinaţia şi posibilităţile lor;
 să completeze la timp unităţile şi subunităţile de transmisiuni cu efective şi să le asigure cu
materiale tehnice, de servicii şi medicale necesare;

 Comandantul marii unităţi (unităţii, subunităţii) răspunde de capacitatea de luptă şi gradul

de asigurare materială, tehnică şi medicală a trupelor de transmisiuni din subordine. El trebuie să
precizeze la timp datele referitoare la organizarea conducerii acţiunilor de luptă ţinând seama de
propunerile şefului comunicaţiilor.
 Şeful de stat major răspunde de organizarea şi realizarea la timp a sistemului de comunicaţii în
care scop dă indicaţii şefului comunicaţiilor eşalonului propriu şi ordine eşaloanelor
subordonate. El organizează controlul indeplinirii misiunilor şi ia măsuri pentru asigurarea
secretului comunicărilor efectuate prin mijloace de transmisiuni.
Organele de conducere a comunicaţiilor fac parte din statele majore ale comandamentelor de
mari unităţi (unităţi). Ele se subordonează nemijlocit şefilor de state majore ai eşaloanelor
respective, iar pe linia armei, organelor de conducere superioare.
Compartimentul comunicaţii şi informatică este structura specializată a statului major
care îl asistă pe comandant în rezolvarea problemelor de comunicaţii şi informatică şi răspunde
de realizarea şi menţinerea legăturilor, de automatizarea actului de comandă şi de asigurarea
securităţii sistemelor respective.
Structura (ofiţerul) de comunicaţii are următoarele atribuţiuni:
• organizează sistemul de comunicaţii şi informatică ;
• asigură managementul sistemelor de comunicaţii şi informatice ;
• organizează şi asigură funcţionarea reţelelor de comunicaţii ;
• planifică şi asigură primirea şi expedierea documentelor;
• propune raioanele favorabile pentru instalarea centrelor de comunicaţii ale punctelor de
comandă ;
• monitorizează utilizarea frecvenţelor radio pentru a reduce interferenţele şi perturbaţiile
reciproce ;
• pregăteşte, întocmeşte şi prezintă estimări şi estimări privind comunicaţiile şi informatica ;
• monitorizează şi coordonează toate aspectele de comunicaţii privind comanda, controlul,
comunicaţiile şi calculatoarele (C.4) în întreg sistemul de comandă.
Structura de informatică (ofiţerul cu automatizarea conducerii trupelor) are următoarele
atribuţii:
• propune soluţii pentru problemele privind prelucrarea automată a datelor care influenţează
procesul de conducere;
• pregăteşte, întocmeşte şi prezintă şefului compartimentului estimări privind automatizarea
conducerii;
• coordonează activitatea compartimentelor de prelucrare automată a datelor;
Comandantul unităţii (subunităţii) de transmisiuni este subordonat, pe linia specialităţii,
sefului comunicaţiilor şi răspunde de pregătirea pentru luptă a subordonaţilor, de îndeplinirea de
către aceştia a misiunilor ce le revin privind realizarea şi menţinerea legăturilor sau asigurarea
tehnico-materială pe linie de armă, în care scop stabileşte măsurile pentru executarea
prevederilor din ordinele de acţiune primite.
El are următoarele îndatoriri:
• pregăteşte unitatea (subunitatea) pentru îndeplinirea misiunilor, conduce asigurarea acţiunilor
de luptă, ia măsuri pentru completarea cu efective şi tehnică;
• menţine pregătite permanent, pentru intervenţie, rezervele de forţe şi mijloace de
transmisiuni;
• asigură executarea cercetării de transmisiuni în raioanele sau pe direcţiile pe care este
angajată unitatea (subunitatea);

5.Responsabilitatile persoanelor cu functii de executie in domeniul comunicatiilor si

informaticii
Şeful centrului de transmisiuni se numeşte din rândul ofiţerilor din statul major al
unităţii de transmisiuni sau al comandanţilor subunităţilor de transmisiuni şi este subordonat,
pe linia specialităţii, sefului comunicaţiilor.

Şeful centrului de transmisiuni conduce şi răspunde de întreaga activitate din cadrul

centrului de transmisiuni şi are următoarele obligaţii:
 conduce instalarea, mascarea, exploatarea, strângerea şi deplasarea centrului de transmisiuni;
 cooperează cu organul de poştă şi telecomunicaţii pentru preluarea unor linii (căi) din reţeaua
de telecomunicaţii teritorială;
 participă la întocmirea schemei tehnice a centrului de transmisiuni şi urmăreşte respectarea
acesteia;
 pune în aplicare prevederile planului mutării centrului de transmisiuni, organizează coloanele
şi ia măsuri pentru asigurarea legăturilor cu şi în cadrul acestora;

Şeful centrului de transmisiuni conduce şi răspunde de întreaga activitate din cadrul

asigură documentele necesare lucrului elementelor centrului de transmisiuni;
 controlează lucrul mijloacelor din cadrul centrului de transmisiuni şi ia măsuri pentru buna
lor funcţionare; raportează despre neregulile constatate şi măsurile luate;
 conduce şi verifică aplicarea tuturor măsurilor pentru protecţia legăturilor;
 controlează expedierea şi primirea documentelor de conducere şi informare;
 conduce şi controlează executarea pazei şi apărării centrului de transmisiuni.

Şefii de elemente din compunerea centrului de transmisiuni au următoarele obligaţii:

• răspund de instalarea, mascarea, lucrul, strângerea şi deplasarea elementelor respective;
• asigură protecţia forţelor şi mijloacelor care intră în compunerea acestor elemente;
• asigură funcţionarea neântreruptă şi exploatarea corectă a mijloacelor de transmisiuni
instalate;
• raportează şefului centrului de transmisiuni despre întreruperile survenite în realizarea
legăturilor sau în funcţionarea aparaturii şi măsurile luate pentru restabilirea legăturii;
• iau măsuri pentru respectarea cerinţelor disciplinei de transmisiuni;
• conduc nemijlocit pregătirea de luptă a efectivelor pe care le comandă;

Ofiţerul de serviciu pe transmisiuni este obligat:

• să cunoască situaţia şi modul de funcţionare a mijloacelor de transmisiuni, locurile de
dispunere ale centrelor de transmisiuni ale punctelor de comandă proprii, ale eşalonului
superior, marilor unităţi (unităţilor, subunităţilor) subordonate, ale celor cu care se
cooperează şi ale vecinilor;
• să raporteze imediat şefului comunicaţiilor despre schimbările şi întreruperile în realizarea
legăturilor, precum şi măsurile luate pentru restabilirea acestora;
• să conducă activitatea personalului din turele de serviciu, să verifice modul de executare a
primirii şi transmiterii documentelor şi a trimiterilor poştale;
• să controleze şi să ia măsuri pentru respectarea regulilor de conducere în secret, a ordinii şi
mascării în centrul de transmisiuni;
 Ofiţerul de serviciu pe transmisiuni are asupra sa, ţine la curent şi pune în aplicare
următoarele documente:
 graficul zilnic cu situaţia legăturilor;
 harta de lucru cu datele care-i folosesc pentru îndeplinirea misiunii;
 tabelul cu compunerea direcţiilor (reţelelor) radio şi caracteristicile de lucru radio şi
radioreleu;
 tabelele de convorbiri şi tabelele de semnale;
Ofiţerul de serviciu pe centrul de transmisiuni se numeşte din rândul ofiţerilor
(subofiţerilor) din cadrul unităţii (subunităţii) de transmisiuni, se subordonează şefului
centrului de transmisiuni şi are următoarele obligaţii:
• să cunoască schemele de organizare a transmisiunilor de la centrul de transmisiuni respectiv,
organizarea lucrului în centrul de transmisiuni şi dispunerea în teren a elementelor sale
componente;
• să urmărească instalarea, în centrul de transmisiuni, a mijloacelor destinate grupelor
operative de pe lângă punctul de comandă propriu;
• să controleze activitatea personalului de serviciu la staţii şi schimbarea turelor, conform
graficelor;

6.Organizarea si atributiile structurilor specializate de comunicatii si informatica

Comandantul marii unităţi (unităţii), primind de la eşalonul superior directiva (ordinul) de
acţiune – cuprinzând misiunea şi alte informaţii necesare precum şi, ca anexe, ordinele de
acţiune specifice compartimentelor,iniţiază planificarea acţiunilor prin: însuşirea misiunilor
primite sau deduse, elaborarea problemelor principale ale planificării şi iniţierea personalului
implicat în planificare.
Pentru aceasta, comandantul (şeful de stat major) execută informarea comandamentului (statului
major, compartimentului).

Activitatea şefului compartmentului pentru realizarea sistemului de comunicaţii

După elaborarea planului de acţiune al compartimentului comunicaţii şi informatică şeful
compartimentului G6 (S6) trece la organizarea acţiunii forţelor de transmisiuni pentru realizarea
sistemului de comunicaţii. În acest scop execută următoarele:
 transmiterea misiunilor la subordonaţi;
 elaborează ordinul de acţiune pentru comunicaţii şi informatică – anexă la ordinul de
acţiune al unităţii pe care îl transmite eşaloanelor subordonate, precum şi ordinul de
acţiune dat comandantului unităţii (subunităţii) de transmisiuni pentru realizarea
sistemului de comunicaţii;
 coordonarea realizării sistemului de comunicaţii;
 coordonarea îndeplinirii măsurilor pentru asigurarea acţiunilor şi protecţia forţelor,
mijloacelor şi legăturilor;
 controlul întregii activităţi.

7.Principii generale privind organizarea sistemului de comunicatii de campanile

Organizarea şi planificarea SCC este responsabilitatea modulului S6 din statul major al brigăzii
şi are ca scop elaborarea, distribuirea şi actualizarea documentelor de conducere, informare şi
ajutătoare necesare organizării, realizării şi exploatării SCC.
Instalarea, exploatarea şi reconfigurarea SCC este responsabilitatea Cp.C.I. din organica brigăzii
sub directa coordonare a şefului comunicaţiilor şi informaticii brigăzii (şeful modulului S6).
8.Factorii care pot influenta organizarea sistemului de comunicatii de campanile
SCC se organizează în funcţie de tipul de operaţie în care este implicată brigada, pe baza
documentelor de conducere pe linia comunicaţiilor şi informaticii ale eşalonului superior şi
brigăzii.
 Principalii factori de natură operativă care pot influenţa organizarea SCC sunt:
I. Caracteristicile operaţiei-dimensiunea, faza, intensitatea unei operaţii.
II. Operaţiile inamicului şi a forţelor proprii.
III. Aspectele tehnice-condiţii de propagare, forţe şi mijloace de comunicaţii şi informatică la
dispoziţie, existenţa reţelelor de telecomunicaţii publice în zona de responsabilitate.
Condiţii naturale-teren, climă, timp.
Determinările şi influenţele specifice ale acestor factori asupra SCC se regăsesc în:
 
 necesarul de centre de comunicaţii şi puncte de acces radio/PAR;
 numărul de abonaţi ce vor fi conectaţi la fiecare centru de comunicaţii;
 dispunerea, gruparea şi interconectarea centrelor de comunicaţii;
 organizarea, posibilităţile de trafic şi interconectarea RCPC cu RCSC;
 flexibilitatea şi mobilitatea în dispozitivul operativ;
 gruparea utilizatorilor şi a fluxurilor de informaţii;
 necesităţile de interconectare ale SCC cu alte sisteme de comunicaţii;
 valoarea, dispunerea şi misiunile rezervei de comunicaţii şi informatică;
 variantele de configurare şi restructurare;
raioanele de instalare ale elementelor SCC.

9.Cerintele inaintate fata de sistemul de comunicatii de campanile

Pe timpul organizării SCC se vor respecta următoarele principii generale:
 va fi dimensionat astfel încât să asigure schimbul de informaţii între corespondenţii aflaţi
oriunde în zona de responsabilitate a brigăzii conform concepţiei operaţiei;
 va fi interconectat cu SCC ale vecinilor, ale eşaloanelor cu care se cooperează, precum şi
cu alte sisteme de comunicaţii ordonate de eşalonul superior;
 va utiliza acele elemente din reţelele publice de telecomunicaţii ordonate de eşalonul
superior, sau descrise ca fiind opţiunea planificatorului, în zona sa de responsabilitate;
 va asigura compatibilitatea tehnică şi funcţională a tuturor subsistemelor componente,
precum şi o înaltă protecţie faţă de operaţiile de cercetare ale inamicului.
SCC trebuie să răspundă la următoarele cerinţe operaţionale astfel:
  acoperirea cu reţele de comunicaţii a întregii zone de responsabilitate a brigăzii cu
asigurarea unei densităţi minime, dar optime de mijloace de comunicaţii;
 asigurarea conectării la reţelele de comunicaţii existente în zona de operaţii şi servirea
tuturor utilizatorilor, grupaţi sau nu în centrele de comunicaţii ale punctelor de comandă,
din structurile aflate în organica brigăzii;
 menţinerea continuităţii legăturii în situaţiile în care comandanţii se deplasează în afara
punctelor de comandă;
 realizarea oportună a tuturor legăturilor necesare comenzii şi controlului, cu un nivel
ridicat al securităţii comunicaţiilor şi garantarea realizării schimbului de informaţii;
 asigurarea mobilităţii componentelor SCC să fie mai mare decât cea a elementelor
dispozitivului operativ.

10.Responsabilitatea pentru asigurarea legaturii de comunicatii de campanile

Responsabilitatea pentru asigurarea legăturii, dacă nu se stabileşte altfel, revine:
 de sus în jos (de la eşalonul superior la cel subordonat);
 de la stânga la dreapta;
 de la forţele de sprijin la unitatea sprijinită;
 din spate spre front (pentru unităţile de acelaşi nivel);
 de la unitatea care se înlocuieşte la unitatea care înlocuieşte (pe timpul înlocuirii).
 
Indiferent cui aparţine responsabilitatea asigurării legăturii în faza iniţială, menţinerea
acesteia revine ambelor părţi.
 11. comunicatiile organizate si realizate in cadrul SCC (operative, pt cercetare, pt logistica,
administrative si sociale).
Comunicaţiile în cadrul SCC trebuie să fie continue şi reciproce, cu eşalonul superior, cu
subordonaţii şi vecinii pentru a se asigura vehicularea informaţiilor în volum complet, în timp util
şi fără erori.
Continuitatea legăturilor se asigură prin folosirea mijloacelor tehnice în regim de rezervare
şi a canalelor de comunicaţii realizate pe rute alternative.
În cadrul SCC se organizează şi se realizează:
-Comunicaţiile operative, denumite şi comunicaţii pentru comandă şi control, se referă la
totalitatea canalelor de comunicaţii realizate şi exploatate de către abonaţi în scopul conducerii
forţelor în toate fazele operaţiei.
Pentru aceste canale de comunicaţii se adoptă măsuri de securitate sporite, iar pentru cele
mai importante, în scop operativ se asigură secretizare individuală iar comunicările sunt criptate.
În cadrul comunicaţiilor operative ale unităţii intră:
- legăturile cu eşalonul superior;
- legăturile cu subordonaţii;
- legăturile cu vecinii (inclusiv cu cei cu care se cooperează);
- legăturile pentru înştiinţare şi alarmare;
- alte tipuri de comunicaţii.
-Comunicaţiile pentru cercetare asigură circulaţia datelor şi informaţiilor obţinute de către
structurile specializate în culegerea, interpretarea şi valorificarea acestora.
Comunicaţiile pentru cercetare sunt asigurate, în principal, pe canale de comunicaţii radio
destinate exclusiv acestui scop.
Pentru legătura prin radio se organizează:
- reţele radio ale cercetării (HF/VHF) pentru conducerea grupurilor de cercetare care acţionează
în dispozitivul inamicului şi direcţii radio de raport pentru fiecare din aceste grupuri;
- reţele radio ale cercetării (VHF/UHF) în cadrul fiecărui grup pentru conducerea echipelor;
- reţele/direcţii radio cu detaşamentele/patrulele de cercetare şi pentru legătura în cadrul
detaşamentelor/patrulelor.

-Comunicaţiile pentru logistică sunt asigurate prin RCSC, RCPC şi reţelele radio de campanie,
fiind destinate exclusiv conducerii sistemului logistic.
În această categorie intră liniile de comunicaţii pentru:
- conducerea elementelor sistemului logistic ale eşalonului respectiv de către modulul S4 din
cadrul statului major;
- asigurarea comenzii şi controlului elementelor din cadrul zonei logistice;
- conducerea coloanelor de aprovizionare şi a mentenanţei;
- schimbul de informaţii cu resursele de teritoriu;
- legăturile necesare cu responsabilii pentru sprijinul naţiunii gazdă, dacă acest lucru se impune
(în operaţiuni internaţionale).
-Comunicaţiile administrative sunt destinate pentru asigurarea legăturilor între diferite organe
şi structuri din cadrul comandamentului şi statului major al unităţii, care nu intervin direct în
conducerea operaţiilor militare.
În această categorie intră legăturile destinate:
- compartimentului juridic;
- financiar;
- resurse umane;
- preotului;
- medicului şef;
- relaţiilor publice;
- CIMIC (cooperarea civil-militară);
- pentru legătura cu organele şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale din zonă sau
cu oricare altă instituţie cu care este necesar schimbul de informaţii.
În general aceste comunicaţii sunt realizate prin utilizarea serviciilor din cadrul reţelelor de
telecomunicaţii publice ori private.
-Comunicaţiile sociale, au un rol deosebit de important asupra moralului forţelor în contextul
actualelor condiţii de ducere a operaţiilor militare, de regulă în afara graniţelor naţionale, prin
care se asigură facilităţile de comunicare a militarilor din teatrul de operaţii cu membrii
familiilor din ţară.
Comunicaţiile sociale pot fi realizate prin mijloace:
- telefonice;
- video;
- radio;
- satelit;
- INTERNET.

12. etapele planificarii sistemului de comunicatii de campanie.

Procesul de planificare al SCC se derulează, în principiu, respectând algoritmul celor 5 etape
principale:
- iniţierea planificării;
- orientarea personalului implicat în planificare;
- elaborarea concepţiei operaţiei;
- elaborarea planului/ordinului de operaţii;
- revederea şi actualizarea planului/ordinului de operaţii.
. Iniţierea planificării:
- însuşirea misiunii primite sau aprofundarea celei deduse;
- elaborarea problemelor principale ale planificării.
2. Orientarea personalului implicat în planificare:
- prezentarea concepţiei eşalonului superior/intenţiei comandantului;
- evaluarea/estimarea situaţiei;
- realizarea „Proiectării operaţionale”;
- estimarea forţelor;
- elaborarea Ghidului pentru planificare al comandantului.
3. Elaborarea concepţiei operaţiei:
- analiza situaţiei la nivelul statului major;
- elaborarea cursurilor de acţiune proprii/probabile;
- desfăşurarea Briefingului de luare a decizie;
- elaborarea concepţiei operaţiei (CONOPS).
4. Elaborarea planului/ordinului de operaţii:
- elaborarea planului;
- coordonarea planului;
- prezentarea pentru aprobare;
- emiterea planului detaliat privind acţiunile forţelor;
- planificarea logisticii trupelor;
- planificarea asigurării acţiunilor şi protecţiei trupelor.
5. Revederea şi actualizarea planului/ordinului de operaţii.
- revederea planului;
- evaluarea / reevaluarea planului;
- desfăşurarea Briefingului de revederea deciziei (la necesitate).
13. initierea planificarii sisemului de comunicatii de campanie. Orientarea personalului
implicat in planificare.
Etapa 1. Iniţierea planificării
- şeful S6 participă la şedinţa statului major de iniţiere a planificării (primirea ordinului de
acţiune de la eşalonul superior);
- şeful S6 execută iniţierea personalului modulului S6 în planificarea SCC (constituirea
grupului operativ de planificare).
In această etapă se identifică următoarele etape ale procesului de planificare:
- însuşirea misiunii primite sau aprofundarea celei deduse;
- elaborarea problemelor principale ale planificării.
Etapa 2. Orientarea personalului implicat în planificare
- S6 şi Cdt. Cp./Pl. C.I./Trs. studiază în detaliu documentele pentru comunicaţii şi
informatică/Anexa F – comunicaţii şi informatică la Ordinul de operaţii al eşalonului superior;
- S6 revede situaţia din punct de vedere al comunicaţiilor şi informaticii;
- şeful S6 participă la şedinţa de orientare a personalului implicat în planificare - briefingul de
informare;
- şeful S6 execută orientarea personalului S6 şi întocmeşte planul de activitate al acestuia;
- S6 şi Cdt. Cp./Pl. C.I./Trs. evaluează posibilităţile privind asigurarea nevoilor de legătură
stabilite de S3;
- S6 şi Cdt. Cp./Pl. C.I./Trs. identifică constrângerile, limitările şi iau primele măsuri privind
planificarea SCC;
- şeful S6 stabileşte priorităţile şi încadrarea lor în timp;- S6 execută analiza informaţilor cu
privire la reţelele publice de telecomunicaţii din fâşia de responsabilitate a unităţii;
- S6 transmite la subordonaţi (Cp./Pl. C.I./Trs., S6/B.) primele informaţii preliminare (WARNO
1) pentru pregătirea în vederea executării misiunii;
- şeful S6 repartizează sarcinile pe structurile modulului S6 şi comandantul Cp./Pl. C.I./Trs.
14. elaborarea conceptiei actiunii la organizarea, planificarea, instalarea, exploatarea si
reconfigurarea sistemului sistemului de comunicatii de campanie.
Etapa 3. Elaborarea concepţiei operaţiei
- şeful S6 participă la analiza misiunii şi la elaborarea cursurilor de acţiune/COA;
- S6 şi Cdt. Cp./Pl. C.I./Trs. asigură cu comunicaţii şi informatică fiecare COA;
- şeful S6 participă la analiza şi compararea COA şi prezintă avantajele şi dezavantajele pentru
COA selectat din perspectiva comunicaţiilor şi informaticii;
- S6 şi Cdt. Cp./Pl. C.I./Trs. organizează şi execută recunoaşterile în vederea propunerii
raioanelor de instalare a CCPC, (la recunoaşteri vor participa şi comandanţii subunităţilor de
comunicaţii şi informatică subordonate);
- şeful S6 prezintă Estimarea de comunicaţii şi informatică necesară procesului de luare a
deciziei;
- S6 înaintează propunerile pentru organizarea SCC.
15. elaborarea planului de actiune privind organizarea, planificarea, instalarea,
exploatarea si reconfigurarea sistemului de comunicatii de campanie.
Etapa 4. Elaborarea planului/ordinului de operaţii
- şeful S6 îşi însuşeşte precizările şefului de stat major şi participă la elaborarea Planului de
operaţie al unităţii;
- S6 şi Cdt. Cp./Pl. C.I./Trs. elaborează Ordinul pentru comunicaţii şi informatică / Anexa Q -
comunicaţii şi informatică la Ordinul de operaţii;
- S6 transmite structurilor de comunicaţii şi informatică extrase din Ordinul pentru comunicaţii şi
informatică / Anexa Q - comunicaţii şi informatică la Ordinul de operaţii;
- S6 elaborează şi înaintează la eşalonul superior rapoarte de informare pentru comunicaţii şi
informatică.
16. Revederea planului de organizare, planificare, instalarea, exploatarea si reconfigurarea
sistemului de comunicatii de campanile.
Revederea planului operaţiei constă în analiza efectuată de către membrii statului major şefii de
compartimente, sub conducerea şefului de stat major, în scopul actualizării acestuia, periodic, în
funcţie de evoluţia situaţiei şi datelor obţinute de statul major de la sursele proprii, organele
administrativ-militare şi cele ale administraţiei publice locale, precum şi de la eşalonul superior
şi vecini.
Periodicitatea revederii planului operaţiei este determinată de mărimea eşalonului care execută
planificarea şi de frecvenţa schimbărilor în situaţia strategică, operativă şi tactică.
activităţile comportament G/S6 - ansamblarea instrumentelor necesare(harta de lucru cu
situaţia operativă actualizată etc), tabelul cu criteriile de evaluare a planului/ordinului de operaţii,
identificarea punctelor decisive, recomandarea cursului optim de acţiune, identificarea
evenimentelor critice.
- elaborarea WARNO 3 sau FRAGO
periodicitatea revederii OPLAN-ului: determinată de mărimea eşalonului care planifică,
determinată de frecvenţa schimbări,or în situaţia strategică, operativa, tactica.
se evaluaează: fiecare curs de acţiune, pe criterii determinate de către comandant, pe principiul:
acţiune-reacţie-contraacţiune.
17. Documentele elaborate in cadrul planificarii sistemului de comunicatii de campanile(de
conducere,informare,ajutatoare)
Documentele de conducere sunt acele acte elaborate de către comandament în care se
materializează actul de comandă pentru îndeplinirea unei misiuni.
Din categoria documentelor de conducere fac parte:
- concepţia acţiunii;
- planul de acţiune;
- planul logistic;
- ordinul de acţiune;
- planul de activitate;
- planul de control;
- planul de pază şi apărare a punctului de comandă.

S6(A6) elaborează următoarele documente de conducere:

- Anexa Q la Planul de acţiune - grafic;
- Anexa Q la Ordinul de acţiune-text;
- planul de activitate;
- planul de control;
- planul de pază şi apărare al S.C.
Documentele pentru informare sunt destinate informării eşalonului superior, a comandantului
(personalului din comandament), a subordonaţilor sau vecinilor (cei cu care se cooperează).
Pe linia comunicaţiilor şi informaticii din această categorie fac parte:
- raportul de informare pentru comunicaţii şi informatică;
- estimarea de comunicaţii şi informatică.
DOCUMENTELE AJUTĂTORE sunt documente (crochiuri, schiţe, ciorne, însemnări de
mână; grafice cu diferite situaţii; liste diferite, tabele, scheme, calcule justificative, glosare cu
termenii utilizaţi; standarde de interoperabilitate, documentaţii tehnice, statistici, dicţionare de
termeni, etc.) redactate pe timpul desfăşurării procesului de planificare şi conducere a operaţiilor,
care ajută si fundamentează planificarea sistemului de comunicaţii şi informatic şi constau în:
- harta de lucru;
- graficul zilnic cu situaţia legăturilor;
- tabelul cu compunerea direcţiilor (reţelelor) radio şi caracteristicile de lucru radio şi radioreleu;
- schemele comunicaţiilor şi informaticii (cele care nu sunt trecute pe hartă);
- tabele de convorbiri şi tabele de semnale (alarmare, înştiinîare,etc.);
- tabelul cu persoane admise a efectua convorbiri prin mijloace de comunicaţii şi priorităţile în
realizarea legăturilor;
- liste de distribuire a documentelor;
- graficul de expediere a documentelor şi transmiterilor poştale etc.;
- graficul cu rândul la serviciul operativ pe compartimentul comunicaţii şi informatică;
- graficul cu planificarea timpului de odihnă la compartimentul comunicaţii si
informatica;
- graficul cu repartiţia sarcinilor in compartimentul S6;
- documente pentru desfăşurarea briefing-urilor,
- etc.
18. Redactarea,transmiterea si expedierea documentelor de planificare a sistemului de
comunicatiile de campanie.

19. Elaborarea anexei pe linia comunicatiilor si informaticii la planul de actiune a

sistemului de comunicatie de campanile
CI elabor. documente de conducere:
- anexa Q la Ordinul operaţii - grafic;
- anexa Q la Ordinul operaţii - text;
- planul de activitate (reprezintă informaţii necesare planificării (briefinguri, activităţi, termeni
de îndeplinire, etc.)
- planul de control (informaţii privind controlul traficului, îndeplinirii termenilor de trafic,
respectarea disciplinei de comunicaţii, etc)
Anexa Q este un document principal prin care se transmite eşaloanelor subordonate detaliile
necesare organizării şi funcţionării CI în sprijinul operaţie,. privind: (text) situaţia, misiunea,
execuţia, sprijinul logistic, comandă şi comunicaţiile, apendice. (grafic)- tabele, scheme necesare
organizării comunicaţiilor, schema organizării comunicaţiilor
Documentele de conducere pe linia CI se elaborează în cadrul compartimentului CI în baza
concepţiei operaţiei, se semnează de către şeful de stat major şi şeful compartimentului CI.

20. Intocmirea hartii de lucru a sefului comunicatiilor privind sistemul de comunicatie de

campanile.
Harta de lucru a ofiţerului de serviciu pe comunicaţii şi informatică cuprinde:
- aliniamentul atins de trupele proprii;
- liniile de despărţire;
- centrele şi staţiile de comunicaţii şi destinaţia acestora;
- schema comunicaţiilor fir, radio, radioreleu şi prin mijloace mobile ;
- itinerarele de deplasare a mijloacelor mobile ;
- elementele reţelei teritoriale angajate în sistemul de comunicaţii;
- posibilităţile de realizare a legăturilor ocolitoare;
- alte date strict necesare pentru îndeplinirea misiunii.
Totalitatea documentelor pentru pregătirea şi desfăşurarea operaţiilor militare poartă
denumirea de documente operative; ele se redactează, de regulă, pe hărţi/planuri/scheme şi sub
formă de text, fotograme, fotografii sau înregistrări pe benzi magnetice, dischete sau alţi suporţi
de informaţii.
21. elaborarea dispozitiunii de comunicatii si informatica a SSC
In elaboarea dispozitiunii de comunicatii si informatica a SCC cuprinde:
1. Situaţia
a) Inamic:
- forţele şi mijloacele inamicului care, prin acţiunile lor, pot influenţa sistemul de comunicaţii
propriu.
b) Situaţia trupelor proprii
- modul de întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor de comunicaţii din compunerea
subunităţilor de comunicaţii/transmisiuni subordonate nemijlocit;
c) Terenul.
- definirea aspectelor critice de teren care ar putea influenţa dispunerea sistemelor de comandă,
control şi comunicaţii.
2. Misiunea
3. Execuţia
a) Organizarea comunicaţiilor în sprijinul operaţiei:
- organizarea comunicaţiilor fir, radio, radioreleu, prin mijloace mobile
pentru conducere, cooperare şi înştiinţare;
- organizarea sistemului informatic în vederea prelucrării automate a datelor, precum şi pentru
realizarea schimbului automatizat de informaţii/stabilirea software-ului;
b) Misiunile unităţilor subordonate:
- stabilirea misiunilor de sprijin de comunicaţii pe care anumite elemente
luptătoare trebuie să le execute şi care nu sunt cuprinse în ordinul de operaţie de
bază;
c) Instrucţiunile de coordonare:
- precizarea principalelor instrucţiuni destinate comunicaţiilor care nu sunt
prevăzute în ordinul de operaţie de bază;
4. Sprijinul logistic
- reparaţii;
- reaprovizionări;
- deplasări.
5. Comanda şi comunicaţiile
- identificarea ierarhizării controlului sistemelor C2, pentru folosirea lor în
comun în reţea;
- identificarea sistemului de management zonal a reţelelor, pentru utilizarea şi
administrarea acestora.

LA ORDINUL PENTRU COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ

SE ANEXEAZĂ:
- tabele cu organizarea direcţiilor/reţelelor radio şi radioreleu;
- tabele cu caracteristici de lucru puse la dispoziţia subordonaţilor;
- tabele cu indicativele centrelor de comunicaţii;
- extrase din graficele de expediere a documentelor;
- extrase din graficele mijloacelor poştale;
- tabel cu codificarea funcţiilor;
- schema realizării sistemului informatic;
- tabele cu chei şi parole;
- anexe ajutătoare care detaliază procedeele tehnice de asigurare a legăturilor (scheme, grafice,
tabele, suporţi magnetici, schiţe, calcule, etc).

22. elaboarea ordinului de actiune/instalare a sistemului de comunicatii de campanie.

Ordinul de acţiune/instalare se transmite verbal sau în scris şi cuprinde următoarele
informaţii:
- situaţia pe scurt a inamicului şi forţelor proprii;
- misiunea plutonului/grupei/echipei/echipajului şi căile de legătură ce trebuie realizate;
- caracteristicile de lucru ale mijloacelor de comunicaţii-tabele cu indicative, - frecvenţe, numere
de telefon, adrese de e-mail, chei, parole etc.;
- schema legăturilor prin fir şi a locurilor de instalare a abonaţilor în interiorul PC;
- modul de aplicare a măsurilor de asigurare şi protecţie a forţelor-siguranţă, mascare, protecţie
electronică, protecţie NBC, protecţie AA etc.;
- procedura de urmat în cazul întreruperii legăturii;
- termene de instalare şi programul de funcţionare a legăturilor radio;
- informaţii privind sprijinul logistic;
- informaţii privind comanda, controlul şi comunicaţiile în cadrul Cp./Pl. C.I./Trs.

Ordinele de acţiune/de instalare sunt însoţite de următoarele documente auxiliare:

- tabele cu caracteristicile de lucru ale mijloacelor de comunicaţii;
- tabele cu numerele de telefon;
- adrese IP;
- adrese de e-mail;
- parole;
- chei;
- tabele cu codificarea unităţilor;
- tabele cu codificarea funcţiilor;
- etc.

23 . intocmirea planului de activitate al s6 si planului de control a realizarii sistemului

comunicatii de campanie

Planul de activitate S6 este documentul de conducere care se elaborează de S6, pe baza datelor
şi informaţiilor primite de la eşalonul superior, în urma desfăşurării activităţilor de iniţiere a
planificării şi de orientare a personalului implicat în planificarea operaţiilor militare.
Documentul se redactează sub formă de tabel de către şeful modulului, se semnează de şeful de
stat major şi se aprobă de către comandant.
Planul de activitate cuprinde principalele activităţi desfăşurate de către modulul S6 şi Cp./ PL.
C.I./Trs. şi termenele la care se execută pentru planificarea, realizarea şi exploatarea SCC.

24.Elaborarea planului de paza si aparare al CCI sistemului de comunicatii de campanile

se întocmeşte de către şeful CCPC, se anexează la Planul de pază al P.C. elaborat de către S3 şi
cuprinde:
- schema de dispunere a elementelor centrului de comunicaţii;
- modul de organizare şi realizare a pazei apropiate a mijloacelor de comunicaţii cu variante
probabile de atac ale inamicului;
- graficul cu rândul la serviciul;
- sarcini din planul de pază al punctului de comandă;
- semnalele de înştiinţare, alarmare şi recunoaştere, semnificaţia acestora şi modul de acţiune a
personalului punctului de comandă la acestea;
- compunerea şi misiunile echipelor de stingere a incendiilor şi de înlăturare a urmărilor
atacurilor cu aviaţia şi ADMCBRN (arme de distrugere în masă chimice, biologice, radiologice
şi nucleare).

25.elaborarea documentelor de informare ,raportul de informare (raportul de informare ,estimare

de comunicatii)ale sistemului de comunicatii de campanile

Documentele pentru informare sunt destinate informării eşalonului superior, a comandantului

(personalului din comandament), a subordonaţilor sau vecinilor (cei cu care se cooperează). Pe linia
comunicaţiilor şi informaticii din această categorie fac parte:
- raportul de informare pentru comunicaţii şi informatică;
- estimarea de comunicaţii şi informatică.
Raportul de informare pentru comunicaţii şi informatică ce se înaintează eşalonului superior, este
documentul pe baza căruia structurile subordonate informează eşalonul superior despre realizarea şi
funcţionarea legăturilor, principalele întreruperi şi cauzele acestora.
RAPORTUL DE INFORMARE CUPRINDE:
- aprecieri asupra funcţionării legăturilor şi măsuri pentru asigurarea continuităţii acestora;
concepţia de realizare a SCC, pentru pregătirea şi ducerea operaţiei;
- raioanele favorabile pentru instalarea centrelor de comunicaţii şi direcţiile de deplasare a acestora;
- situaţia subunităţilor de comunicaţii şi informatică;
- timpul necesar pentru realizarea SCC şi repartiţia lucrărilor pe urgenţe;
- procedeele tehnice folosite pentru acoperirea fluxurilor informaţionale;
- situaţia traficului realizat pe ore şi căi de legătură;
- datele obţinute prin executarea cercetării de comunicaţii;
- pierderile în forţe şi mijloace;
- materialele de comunicaţii şi informatică capturate şi propuneri privind folosirea acestora;
- situaţia cu nevoile de completare cu materiale şi tehnică;
- starea tehnicii de calcul;
- influenţa viruşilor şi măsurilor adoptate;
- stabilitatea măsurilor de securitate hard şi soft;
- cereri de forţe şi mijloace de comunicaţii şi informatică.
ESTIMAREA DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ CUPRINDE:
- sinteza operaţiilor desfăşurate;
- nevoi de legătură;
- principalele misiuni ale comunicaţiilor şi informaticii;
- precizări privind evaluarea posibilităţilor forţelor şi mijloacelor;
- măsuri pentru elaborarea unor variante de satisfacere a nevoilor de legătură;
- estimări de procedee tehnice pentru acoperirea unor fluxuri informaţionale mai dificile;
- măsuri de pregătire pentru trecerea la îndeplinirea misiunii;
- programele existente în biblioteca militară de programe;
- tipurile de atacuri informaţionale înregistrate în reţeaua extinsă de calculatoare.
26.Elaborarea Documentelor Ajutatoare Ale Sistemilor De Comunicatii De Campanie.
DOCUMENTELE AJUTĂTORE sunt documente (crochiuri, schiţe, ciorne, însemnări de mână;
grafice cu diferite situaţii; liste diferite, tabele, scheme, calcule justificative, glosare cu termenii
utilizaţi; standarde de interoperabilitate, documentaţii tehnice, statistici, dicţionare de termeni,
etc.) redactate pe timpul desfăşurării procesului de planificare şi conducere a operaţiilor, care
ajută si fundamentează planificarea sistemului de comunicaţii şi informatic şi constau în:
- harta de lucru;
- graficul zilnic cu situaţia legăturilor;
- tabelul cu compunerea direcţiilor (reţelelor) radio şi caracteristicile de lucru radio şi radioreleu;
- schemele comunicaţiilor şi informaticii (cele care nu sunt trecute pe hartă);
- tabele de convorbiri şi tabele de semnale (alarmare, înştiinîare,etc.);
- tabelul cu persoane admise a efectua convorbiri prin mijloace de comunicaţii şi priorităţile în
realizarea legăturilor;
- liste de distribuire a documentelor;
- graficul de expediere a documentelor şi transmiterilor poştale etc.;
- graficul cu rândul la serviciul operativ pe compartimentul comunicaţii şi informatică;
- graficul cu planificarea timpului de odihnă la compartimentul comunicaţii si
informatica;
- graficul cu repartiţia sarcinilor in compartimentul S6;
- documente pentru desfăşurarea briefing-urilor,
- etc.

27.Principii Generale Privind Instalarea Exploatarea Si Reconfigurarea Sistemului De

Comunicatii De Campanie.
Instalarea cuprinde totalitatea activităţilor desfăşurate de subunităţile de comunicaţii şi
informatică (Cp./Pl.Trs.) pentru realizarea SCC.
În vederea dislocării forţelor şi mijloacelor Cp./Pl. C.I./Trs. în raioanele de instalare a
mijloacelor de comunicaţii şi informatică, comandantul subunităţii ia măsuri pentru formarea
coloanelor în vederea deplasării în zona ordonată şi dă ordinul de deplasare.
Ordinul de deplasare trebuie să conţină informaţii referitoare la:
- situaţia inamicului;
- condiţiile meteorologice;
- vizibilitate;
- restricţii ale itinerarului şi informaţii reieşite din cercetarea acestuia;
- operaţii la întâlnirea cu inamicul terestru sau aerian;
- activităţi pe timpul haltelor;
- activităţi în zona de dispunere;
- proceduri de completare, mentenanţă şi hrănire;
- locul comandanţilor;
- comunicaţiile pe timpul deplasării.
Datorită complexităţii echipamentelor de comunicaţii, al numărului mare de elemente, al
dimensiunii zonei de responsabilitate şi al numărului limitat de forţe de comunicaţii şi
informatică disponibile, instalarea SCC se realizează eşalonat pe urgenţe.

În urgenţa I se vor instala centrele de comunicaţii ale punctelor de comandă ale

unităţii/subunităţii (CCPCBz., CCPCRz., CCPCLog. şi CCPCÎn.), se vor stabili
comunicaţiile/legăturile operative şi de cooperare directe prin mijloacele radio (şi satelitare) cu
eşalonul superior, cu subordonaţii şi cu cei cu care se cooperează.

În urgenţa a II-a se vor instala CCS din zona de responsabilitate a unităţii, interconectarea şi
integrarea lor în RCSC.

În urgenţa a III-a se vor interconecta CCPC la RCSC, se vor instala şi integra în sistem
autospecialele de management în vederea realizării managementului operaţional al SCC.
28.Caracteristici Generale Ale Locului De Instalare A Unei Autostatii De Comunicatii In
Sistemul De Comunicatii De Companie.
Locul de instalare a unei autostaţii (radio, radioreleu, de comutaţie,etc.) trebuie să îndeplinească
următoarele caracteristici generale:
- suprafaţa trebuie să fie plană şi tare pentru a preveni alunecarea şi afundarea;
- locul de instalare să fie situat la o oarecare înălţime faţă de restul zonei pentru evitarea
acumulărilor de apă şi inundarea autostaţiei;
- să fie suficient spaţiu în jurul autostaţiei pentru instalarea antenelor şi a grupului electrogen;
să nu fie în apropierea liniilor aeriene de transport a energiei electrice, a liniilor telefonice, sau a
altor surse perturbatoare;
- conectarea cu uşurinţă şi în timp scurt a terminalelor de abonat;
- să asigure căi de acces corespunzătoare şi condiţii de mascare cu un număr redus de forţe.

29.Ordinea Activitatilor In Timpul Instalarii Unui Centru De Comunicatii In Sistemul De

Comunicatii De Campanie.

Ordinea activităţilor pe timpul instalării unui centru de comunicaţii este următoarea:

- instalarea şi interconectarea autostaţiilor din centru de comunicaţii;

- instalarea liniilor interioare, a sistemului informatic de asistare a deciziei şi conectarea

abonaţilor la autostaţia de comutaţie;
- interconectarea între ele a centrelor de comunicaţii;
- mascarea elementelor centrelor de comunicaţii;
- organizarea pazei şi apărării centrului, a serviciului la staţii şi a managementului local.

30. Ordinea Activitatilor In Timpul Instalarii Unei Autostatii Comunicatii In Sistemul De

Comunicatii De Campanie.
După darea ordinului de instalare şi înmânarea documentelor, şefii de elemente împreună cu
echipajele se deplasează pe locurile stabilite şi instalează autostaţiile.

PENTRU INSTALAREA UNEI AUTOSTAŢII SE EXECUTĂ URMĂTOARELE

ACTIVITĂŢI:
- se dispune autostaţia pe locul de instalare;
- se instalează grupul electrogen la 20 m de autostaţie;
- se instalează sistemul de împământare;
- se conectează autostaţia şi grupul electrogen la sistemul de împământare;
- se conectează sursele externe de alimentare (grup electrogen, reţea electrică de curent
alternativ);
- se stabilesc locurile de instalare a antenelor (catargelor);
- se instalează antenele şi se conectează cablurile de radio frecvenţă a acestora la panoul exterior
al autostaţiei;
- se conectează cutiile de joncţiune la panoul exterior al autostaţiei de comutaţie;
- se conectează utilizatorii la cutiile de joncţiune ale autostaţiei de comutaţie şi PAR;
- se alimentează aparatura din compunerea autostaţiilor şi se verifică starea de funcţionare;
- se execută alinierea antenelor radioreleu cu corespondenţii ordonaţi;
- se verifică şi se testează legăturile de comunicaţii;
- de la terminalele de management local se configurează profilele de abonaţi, interfeţe şi de reţea;
- se execută mascarea autostaţiei prin măsuri de amenajare genistică (dacă este necesar) sau cu
plase de mascare.

31.Exploatarea si reconfigurarea sistemului de comunicatii de campanie (SCC)

SPRIJINUL DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ reprezintă ansamblul de echipamente
tehnice, software, metode, proceduri şi personal specializat, destinat asigurării interconectării
tehnico-funcţionale a tuturor componentelor sistemului C2, prelucrării, conversiei, stocării şi
diseminării datelor şi informaţiilor utilizate în procesele informaţionale în scopul accelerării
activităţilor C2.
SISTEMUL DE COMUNICAŢII DE CAMPANIE reprezintă un ansamblu structurat şi
integrat de resurse umane, mijloace tehnice, echipamente, proceduri, programe şi servicii,
destinate să sprijine comandantul şi statul său major în exercitarea comenzii şi controlului asupra
forţelor şi mijloacelor subordonate, în orice fază a operaţiei.
Organizarea şi planificarea SCC al unităţii este responsabilitatea secţiei/serviciului
S6 (A6) comunicaţii şi informatică din statul major al unităţii şi are ca scop elaborarea,
distribuirea şi actualizarea documentelor de conducere, informare şi ajutătoare necesare
organizării, realizării şi exploatării SCC.
Instalarea, exploatarea şi reconfigurarea SCC este responsabilitatea subunităţii de
comunicaţii/transmisiuni (Cp./Pl.) din organica unităţii sub directa coordonare a şefului S6
(A6).
32.Siguranta sistemului de comunicatii de campanile (SCC).Notiuni generale privind
asigurarea operatiilor si protectia fortelor.
Siguranţa Cp.C.I. se organizează în scopul preîntâmpinării unui atac prin surprindere din partea
inamicului terestru şi interzicerii pătrunderii grupurilor de cercetare-diversiune ale acestuia în
dispozitivul de luptă, asigurând condiţii pentru îndeplinirea întocmai a misiunii de luptă.
Subunităţile îşi organizează siguranţa:
 în marş-prin siguranţa de marş;
 în staţionare-prin siguranţa de staţionare;
 în toate tipurile de operaţii-prin siguranţa nemijlocită.
 
Siguranţa se realizează prin măsuri de observare, pază şi alarmare, folosindu-se elemente de
siguranţă (observatori, santinele, vânători de tancuri, patrule) constituite din structurile organice
ale Cp.C.I.
Siguranţa centrelor de comunicaţii ale punctelor de comandă se organizează conform planurilor
pazei şi apărării punctelor de comandă respective şi măsurilor suplimentare luate de
comandanţii de subunităţi.
Centrele de comunicaţii trebuie să-şi asigure apărarea cu forţe proprii sau cu un minim de
sprijin din exterior, împotriva acţiunilor de cercetare – diversiune, împotriva forţelor terestre,
aeropurtate şi aeromobile ale inamicului.
De asemenea, trebuie să poată rezista atacurilor aeriene, ale artileriei şi ale NBC inamice.

33.Protectia electronica sistemului sistemului de comunicatie de campanile (SCC)

Protecţia electronică reprezintă totalitatea măsurilor care se iau în scopul asigurării funcţionării
fără întrerupere a mijloacelor electronice proprii.
Protecţia electronică cuprinde mascarea şi dezinformarea electronică, asigurarea
compatibilităţii electromagnetice a mijloacelor de comunicaţii şi informatică proprii, protecţia
împotriva bruiajului, descoperirea, neutralizarea, distrugerea şi interdicţia utilizării mijloacelor
electronice ale inamicului.
Protecţia electronică se realizează prin măsuri şi activităţi pregătite şi executate într-o concepţie
unitară în toate operaţiile militare în scopul:
 asigurării stabilităţii şi continuităţii lucrului sistemelor şi mijloacelor electronice destinate
conducerii forţelor proprii;
 descoperirii, dezorganizării şi neutralizării sistemelor şi mijloacelor electronice ale
inamicului;
 executării cercetării;
 dirijării mijloacelor de lovire şi a focului acestora.
Compatibilitatea radioelectronică are ca scop asigurarea lucrului simultan şi fără
perturbaţii reciproce a mijloacelor radioelectronice proprii şi a celor dispuse în vecinătatea
acestora.
Principalele măsuri de protecţie a mijloacelor radioelectronice împotriva acţiunilor violente ale
inamicului (cercetare, bruiaj, compatibilitate electromagnetică) sunt de ordin tactic, tehnic şi
organizatoric.
  Măsurile de ordin tactic ce vizează protecţia electronică sunt:
dispunerea judicioasă a mijloacelor electronice, astfel încât, să se evite radiaţia
electromagnetică în direcţia inamicului, precum şi perturbarea reciprocă dintre acestea;
 dispunerea dispersată în teren a staţiilor radio, dar în nici un caz circulară faţă de punctul
de comandă;
reducerea intervalelor dintre staţii pe liniile radioreleu;
Măsurile tehnice de protecţie electronică cuprind:
utilizarea mijloacelor radio cu spectru distribuit (salt de frecvenţă);
reducerea la maxim a timpului de acordare a emiţătoarelor, de stabilire a legăturii, de
reglare a canalelor şi de transmitere a apelurilor şi convorbirilor de serviciu;
interzicerea folosirii vechilor caracteristici de lucru radio pentru asigurarea legăturii în
noile raioane, după executarea regrupărilor;
schimbarea la intervale cât mai scurte şi neregulate de timp a caracteristicilor de lucru
radio;
Măsurile organizatorice de protecţie electronică se referă la:
folosirea limitată a mijloacelor radio, în special a celor care lucrează în gama undelor
scurte şi utilizarea în mai mare măsură a mijloacelor de comunicaţii pe suport fizic şi a celor
mobile de legătură, precum şi a lucrului combinat;
folosirea pentru legătura radio a frecvenţelor de lucru care, datorită condiţiilor de
propagare, sunt mai greu de cercetat şi bruiat de către inamic;
trecerea, în caz de bruiaj, pe o altă frecvenţă de lucru folosind o staţie din rezervă,
concomitent cu continuarea emisiei pe frecvenţa bruiată;

34.Mascarea (SCC).Mascarea radio.Inducerea adversarului in eroare(organizarea

comunicatiilor false)
MASCAREA se execută în scopul camuflării dispozitivului de luptă, armamentului şi tehnicii
militare, a reducerii efectelor atacului cu ADMCBRN şi al sistemelor incendiare, asigurării
secretului asupra pregătirii şi ducerii operaţiilor, inducerii în eroare a inamicului privind
pregătirea şi desfăşurarea operaţiilor, natura şi valoarea forţelor, tipul lucrărilor şi raioanele unde
se execută acestea.
Mascarea forţelor şi mijloacelor de comunicaţii şi informatică se organizează şi se execută pe
baza Ordinului comunicaţiilor şi informaticii/Anexa F – comunicaţii şi informatică la ordinul
de operaţii a şefului S6 şi se realizează prin:
pregătirea în ascuns a activităţilor;
executarea în ascuns a manevrei de forţe şi mijloace, a deplasărilor şi regrupărilor;
folosirea proprietăţilor naturale de mascare ale terenului, a întunericului şi a altor condiţii
de vizibilitate redusă, a mijloacelor de mascare din înzestrare şi improvizate;
camuflarea personalului şi a mijloacelor tehnice împotriva aparaturii de vedere pe timp
de noapte;
Mascarea forţelor şi mijloacelor de comunicaţii şi informatică se organizează se realizează prin:
realizarea măsurilor de mascare radio, antiradiolocaţie, a surselor de lumină şi reducerea
zgomotelor, luminilor şi deplasărilor;
folosirea mijloacelor fumigene din înzestrare şi improvizate;
păstrarea secretului asupra concepţiei şi acţiunilor preconizate;
dispunerea dispersată a subunităţilor şi mijloacelor;
camuflarea punctelor de comandă, tehnicii militare, lucrărilor de amenajare genistică şi
barajelor.
35.Protectia genistica si EOD a sistemului de comunicatii de campanile (SCC) (instructiuni
pentru folosirea munitiei explosive/Explosive Ordnance Disposal/EOD).
Protecţia genistică cuprinde ansamblul acţiunilor şi lucrărilor planificate şi executate, în folosul
propriu, de către toate forţele participante la desfăşurarea operaţiilor pe timp de pace, în situaţii
de criză şi la război, pentru menţinerea capacităţii de luptă, protejarea personalului şi tehnicii
împotriva loviturilor de orice gen executate de inamic şi pentru întârzierea şi interzicerea
acţiunilor acestuia.
Pe timpul marşului, subunităţile îşi asigură protecţia genistică prin:
 înlăturarea barajelor genistice de pe itinerarele de deplasare;
 amenajarea zonelor pentru halte mici, mari, odihna de zi şi de noapte;
 executarea lucrărilor pentru lichidarea urmărilor atacului cu arme de distrugere în masă
nucleare, biologice, chimice şi sisteme incendiare.
 
Pe timpul executării misiunilor, subunităţile îşi asigură protecţia genistică prin:
 executarea lucrărilor pentru pază şi siguranţă apropiată a zonelor de dispunere;
 siguranţa punctelor/posturilor de comandă;
 folosirea la maximum a proprietăţilor de protecţie a terenului din zonă.

 Protecţia EOD (instrucţiuni pentru folosirea muniţiei explozive/Explosive Ordnance

Disposal/EOD) reprezintă totalitatea măsurilor stabilite de structurile EOD şi a acţiunilor
desfăşurate de către acestea pentru asigurarea operaţiilor militare specifice luptei armate/de
stabilitate şi sprijin şi de protejare a personalului participant prin neutralizarea şi/sau distrugerea
muniţiei neexplodate/Unexploaded Ordnance/UXO, precum şi a dispozitivelor
improvizate/Improvised Explosive Device/IED.
Militarii care au descoperit un obiectiv suspect a fi dispozitiv exploziv improvizat trebuie
să respecte următoarele reguli:
să nu se apropie de obiectul suspectat; pentru a confirma prezenţa unui dispozitiv
exploziv improvizat se folosesc mijloacele de vedere de la distanţă din diferite unghiuri; dacă
există dubii, militarii se retrag şi se anunţă structura EOD;
să nu se atingă obiectul suspect sau să se execute trageri în obiectul suspect, deoarece
aceste acţiuni pot declanşa iniţierea unui eventual dispozitiv exploziv improvizat;
să nu ridice fitilul detonant; fitilul detonant este un material exploziv şi numai prezenţa
lui este suficientă pentru a chema echipa EOD;

36. Protecția antiaeriana,apararea chimica, biologica, radiologica si nucleara a sistemului

de comunicatii de campanie.
Apărarea antiaeriană activă se desfăşoară în scopul prevenirii, acoperirii şi apărării
dispozitivelor/obiectivelor şi menţinerii puterii de luptă a forţelor, asigurării securităţii în spaţiul
aerian în zona de responsabilitate a companiei împotriva cercetării şi loviturilor executate din
aer, precum şi pentru nimicirea mijloacelor de atac aerian la joasă înălţime ale inamicului.
Pentru realizarea apărării aeriene active împotriva avioanelor/elicopterelor care acţionează la
joasă înălţime, comandantul companiei este obligat să ia următoarele măsuri:
I. Să organizeze permanent cercetarea spaţiului aerian în zona de responsabilitate.
II. Să ordone măsuri pentru adăpostirea şi mascarea personalului şi a tehnicii militare.
III. Să precizeze modul de folosire a armamentului individual de infanterie şi să coordoneze
executarea focului asupra ţintelor aeriene care zboară la joasă înălţime.

Protecţia chimica constă în măsuri menite a reduce vulnerabilitatea forţelor prin scoaterea lor de
sub loviturile inamicului, limitarea sau diminuarea efectelor atacului cu ADM NBC sau
evenimentelor emisii, altele decât atacul asupra personalului, echipamentului şi materialelor şi se
realizează prin:
 protecţia individuală prin folosirea echipamentului de protecţie individuală;
 reducerea timpului de expunere a personalului la contaminarea radioactivă şi chimică;
 protecţia colectivă prin folosirea echipamentelor de protecţie colectivă, în special
instalaţii sau sisteme de filtrare a aerului, adăposturi etc.;
 protecţia echipamentului şi materialelor împotriva efectelor loviturilor nucleare şi
contaminării RBC;
 folosirea proprietăţilor de protecţie ale tehnicii şi terenului.
Raioanele contaminate radioactiv si nuclear, de regulă, se ocolesc; traversarea acestora se
poate executa dacă ocolirea nu este posibilă, numai după ce acestea au fost marcate, prin locurile
cu cel mai scăzut debit al dozei absorbite şi după ce s-au luat toate măsurile de protecţie
individuală şi colectivă necesare.

37. Protectia sistemului de comunicatii de campanie impotriva sistemelor incendiare.

Protectia informatiilor, medicala si sanitar veterinara, mediului si muncii in sistemul de
comunicatii de campanie
Protecţia împotriva sistemelor incendiare se execută de către subunitățile de C.I. cu ajutorul
forţelor şi mijloacelor din înzestrare, precum şi cu cele din zona de responsabilitate pentru:
apărarea împotriva efectelor armelor şi muniţiilor incendiare;
evitarea, controlul, evaluarea, limitarea şi înlăturarea efectelor incendiilor în dispozitivele
forţelor proprii şi ieşirea din zonele în care se produc incendii masive.
Pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor de protecţie împotriva sistemelor incendiare constau în:
descoperirea pregătirii inamicului pentru întrebuinţarea sistemelor incendiare;
protecţia nemijlocită a forţelor şi elementelor de dispozitiv împotriva efectelor
întrebuinţării sistemelor incendiare;
stabilirea caracterului şi volumului lucrărilor de limitare şi înlăturare a urmărilor atacului
cu arme şi muniţii incendiare;
în funcţie de natura incendiilor, precum şi de forţele şi mijloacele avute la dispoziţie,
limitarea şi înlăturarea urmărilor atacului cu sisteme incendiare.

Protecţia informaţiilor cuprinde ansamblul măsurilor şi acţiunilor organizatorice,

informaţionale şi tehnice luate şi executate în scopul:
 respectării regulilor de lucru prin elaborarea documentelor şi exploatarea tehnicii şi
materialelor de conducere în secret;
 păstrării secretului asupra operaţiilor care se pregătesc sau sunt în curs de desfăşurare,
prin accesul limitat, autorizat şi ierarhizat la date şi informaţii;
 controlului informaţiilor destinate publicului;
 protecţiei fizice şi criptografice a informaţiilor care se transmit;
disimulării informaţionale împotriva cercetării inamicului.
Protecţia medicală şi sanitară veterinară cuprinde totalitatea activităţilor şi măsurilor
referitoare la:
acordarea primului ajutor;
scoaterea răniţilor şi bolnavilor din dispozitivul subunităţilor;
evacuarea răniţilor şi bolnavilor pentru acordarea ajutorului medical;
prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor;
protecţia medicală a subunităţilor împotriva efectelor atacului cu ADM NBC şi
sistemelor incendiare;
educaţia şi instrucţia sanitară a militarilor.
Protecţia muncii constituie un ansamblu de activităţi instituţionalizate, având ca scop asigurarea
celor mai bune condiţii desfăşurării procesului de muncă, apărare a vieţii, integrităţii
organismului şi sănătăţii personalului, prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor
profesionale în activitatea de serviciu. Normele de securitate şi sănătate în muncă sunt stipulate
în acte normative specifice şi trebuie respectate de întregul personal pe timpul instalării,
exploatării şi mentenanţei SCC.

38. Activitatea de informare si relatii publice in sistemul de comunicatii de campanie.

Activitatea de informare şi relaţii publice, se realizează la nivelul brigăzii, prin:
crearea şi menţinerea unei imagini favorabile forţelor proprii; informarea corectă asupra
misiunilor subunităţilor, deciziilor politice şi administrative referitoare la armată şi la
problemele de interes pentru acţiunea ce se desfăşoară;
creşterea responsabilităţii pentru îndeplinirea misiunilor;
formarea şi dezvoltarea conştiinţei civice;
realizarea unei comunicări biunivoce permanente şi reciproc avantajoase între armată şi
societatea civilă.

39. Asigurarea topogeodezica, hidrometeorologica si cu resurse umane a sistemului de

comunicatii de campanie.
Asigurarea topogeodezică a subunității este o activitate complexă, care se execută din timp într-
o concepţie unică, în cadrul brigăzii; aceasta se execută de către personalul care are în dotare
aparatură de orientare topografică.
Pregătirea topogeodezică cuprinde următoarele activităţi:
 determinarea coordonatelor punctului de comandă şi al locurilor de instalare a tehnicii de
comunicaţii;
 determinarea punctelor cardinale, azimuturilor şi orientarea antenelor;
 controlul legăturii topogeodezice. 
Asigurarea hidrometeorologică se desfăşoară pentru obţinerea, determinarea şi analiza datelor
şi informaţiilor referitoare la situaţia hidrologică şi meteorologică, prognoza hidrometeorologică,
fenomenele periculoase sau cu caracter de calamitate, influenţa fenomenelor hidrometeorologice,
precum şi stabilirea măsurilor de protecţie a subunităților de C.I. pentru pregătirea şi
desfăşurarea operaţiilor.
Subunitatea de C.I. utilizează datele şi informaţiile furnizate de către forţele specializate în
asigurarea hidrometeorologică pe toată perioada pregătirii şi desfăşurării operaţiei.
Asigurarea resurselor umane se desfăşoară pentru completarea necesarului de personal al
subunității de C.I. ca urmare a pierderilor suferite în timpul operaţiilor desfăşurate sau a
deficitelor apărute din alte cauze - înfiinţarea de noi subunităţi; aceasta se realizează la cerere,
prin eşalonul superior.
40. Principii generale a securitatii sistemului de comunicatii. Componentele securitatii
infomratiilor ( INFOSEC)
Securitatea informaţiilor (INFOSEC – Information security) - asigurarea protecţiei
informaţiilor şi a sistemelor informaţionale integrate împotriva accesului neautorizat la
informaţii în scopul citirii, copierii sau modificării, fie ele stocate, în procesare sau în tranzit
(circulante), precum şi împotriva repudierii serviciului faţă de utilizatorii autorizaţi dar şi
împotriva permiterii accesului utilizatorilor neautorizaţi, incluzând acele măsuri care sunt
necesare pentru a detecta, documenta şi a se opune unor astfel de ameninţări.
Componentele (domeniile ) INFOSEC sunt:
COMSEC - securitatea comunicaţiilor
COMPUSEC - securitatea echipamentelor de calcul 

41.Consideratii generale privind centrele de comunicatii ale punctului de comanda

(CC PC).
Definitie.Sarcinile,subordonarea si component CC PC.
 Subordonarea centrelor de transmisiuni se execută în corespundere cu subordonarea
punctelor de comandă în compunerea cărora aceste centre de transmisiuni au fost create, sau
destinaţia CT în sistemul de transmisiuni.
Astfel că CT superioare sunt:
• CT ale MSt.Maj. – pentru toate CT din AN;
• CT ale MU (marilor unităţi), U (unităţi) – pentru toate centrele de transmisiuni ale
subunităţilor lor şi acelor subunităţi ce se vor da ca întărire.
CTBz sunt superioare relativ centrelor de transmisiuni ale altor puncte de comandă, CTBz sau
CTAj ale eşalonului dat de conducere. La transferul conducerii de la PCBz la alt PC (PCRz),
ultimul va fi de bază şi totodată superior.
Elementele unui CT pot fi:
• centrul de comutare a canalelor (căilor) şi comunicaţiilor;
• grupul staţiilor radioreleu;
• grupul staţiilor troposferice;
• grupul staţiilor cosmice;
• centrul CROSS
• expediţia (punct de colectare, prelucrare şi expediere a informaţiei şi documentaţiei);
• centrul de alimentare electrică sau staţia de alimentare electrică;
• grupul maşinilor de comandament şi stat major;
• grupul de deservire tehnică;
• staţie de expediere a transmiterii poştei.

42. Definiti sistemul de comunicatii si informatica al armatei nationale (S.C.I.A.N).

Sarcinile, subordonarea si component CC PC.
Prin performanţele militare, funcţionale şi de exploatare, prin procedeele şi soluţiile
constructiv-tehnologice implementate în mijloacele tehnice, precum şi prin principiile structural-
organizatoric adoptate, Sistemul de Comunicaţii şi Informatică al Armatei Naţionale (SCIAN)
dispune de posibilităţi de interconectare şi interoperabilitate cu reţelele analogice şi digitale
publice, cu reţeaua naţională de fibră optică, cu reţelele de comunicaţii - bazate pe aceasta - ale
celorlalte forţe participante la apărarea ţării, precum şi cu Sistemele de comunicaţii ale armatelor
ţărilor cu care Republica Moldova colaborează.
Sistemul de Comunicaţii şi Informatică al Armatei Naţionale este constituit dintr-un ansamblu de
subsisteme / reţele interconectate, care permit realizarea fluxului şi managementului informaţiei
între centrele de conducere / punctele de comandă proprii, ale structurilor subordonate şi alte
entităţi, care au nevoie să se conecteze pentru îndeplinirea misiunii.
Componentele de bază ale Sistemului de Comunicaţii şi Informatică al Armatei Naţionale sînt:
- Componenta staţionară;
- Componenta mobilă.
43.Instalarea CC PC. Enumerati componentele si particularitatile componentei
organizarii S.C.I.A.N .
Instalarea cuprinde totalitatea activităţilor desfăşurate de subunităţile de comunicaţii şi
informatică (Cp./Pl.Trs.) pentru realizarea SCC.
În vederea dislocării forţelor şi mijloacelor Cp./Pl. C.I./Trs. în raioanele de instalare a
mijloacelor de comunicaţii şi informatică, comandantul subunităţii ia măsuri pentru formarea
coloanelor în vederea deplasării în zona ordonată şi dă ordinul de deplasare.
Ordinul de deplasare trebuie să conţină informaţii referitoare la:
- situaţia inamicului;
- condiţiile meteorologice;
- vizibilitate;
- restricţii ale itinerarului şi informaţii reieşite din cercetarea acestuia;
- operaţii la întâlnirea cu inamicul terestru sau aerian;
- activităţi pe timpul haltelor;
- activităţi în zona de dispunere;
- proceduri de completare, mentenanţă şi hrănire;
- locul comandanţilor;
- comunicaţiile pe timpul deplasării.
Instalarea CCPC se va face după următorul algoritm:
- se instalează autostaţiile radio în vederea stabilirii comunicaţiilor radio directe cu eşalonul
superior şi cu subordonaţii;
- se instalează punctele de acces radio/PAR locale şi distante, se stabilesc legăturile în reţelele
radio de campanie pe HF, VHF şi UHF;
- se instalează autostaţia de comutaţie din centrul de comunicaţii al punctului de comandă;
- se instalează şi se interconectează sistemul informatic pentru asistarea activităţilor unităţii;
- se realizează liniile interioare şi se conectează toate tipurile de abonaţi din punctul de comandă
la autostaţia de comutaţie;
- se instalează autostaţiile radioreleu;
- se interconectează autostaţiile radio şi radioreleu la autostaţia de comutaţie;
- se interconectează CCPC între ele prin legături radioreleu direct, dacă distanţa şi condiţiile de
vizibilitate o permit, sau prin intermediul CCS, după instalarea acestora.
44.Sarcinile centrului comunicatii si informatica.Clasificarea si subordonarea
centrelor (NOD) comunicatii si informatica.
Centrele (nod) comunicaţii şi informatică ale AN se clasifică:
a) după niveluri de conducere:
- centre comunicaţii şi informatică strategice;
- noduri comunicaţii şi informatică operativ-strategice;
- noduri comunicaţii şi informatică operative;
- noduri comunicaţii şi informatică tactice.
b) după apartenenţă:
- centre de comunicaţii şi informatică al Marelui Stat Major;
- noduri comunicaţii şi informatică al categoriilor de forţe, genuri de armă, forţe speciale;
- noduri comunicaţii şi informatică al grupărilor de forţă;
- noduri comunicaţii şi informatică al marilor unităţi şi unităţi militare.
c) după destinaţie în cadrul sistemului comunicaţii şi informatică:
- centre (noduri) comunicaţii şi informatică al punctelor de comandă (C.C.I.P.C.);
- centre (noduri) comunicaţii şi informatică de garnizoană;
- centre (noduri) comunicaţii şi informatică de sprijin;
- centre (noduri) comunicaţii şi informatică speciale.
d) după subordonare:
- superioare;
- subordonate;
- de cooperare.
În scopul utilizării efective a forţelor şi mijloacelor de comunicaţii şi informatică unele centre şi
noduri comunicaţii şi informatică ce îndeplinesc misiuni comune în interesul conducerii forţelor,
pot fi comasate sau unite într-un sistem de comunicaţii şi informatică unic al Armatei Naţionale
(SCIAN).
45.Misiunile centrelor (nodurilor) comunicatii si informatica.
Misiunile generale ale unui centru (nod) comunicaţii şi informatică sunt:
 asigurarea trecerii fluxului de informaţie în termenii stabiliţi;
 formarea canalelor (liniilor) de comunicaţii, racordarea şi măsurarea parametrilor lor;
 stabilirea legăturii calitative şi numărului de canale (linii) de comunicaţii în
conformitate cu cerinţele existente;
 asigurarea securităţii informaţionale cu scopul protecţiei informaţiei ce se transmite pe
canalele (căile) de comunicaţii;
 asigurarea legăturilor interioare în cadrul CCI şi punctelor de comandă (PC);
  executarea acordării (tranzitului) canalelor (căilor) de legătură;

La centrele (nodurile) comunicaţii şi informatică al punctelor de comandă (C.C.I.P.C.) se

atribuie următoarele misiuni:
- asigurarea tuturor tipurilor de legături şi servicii, atât pe verticală cât şi pe orizontală,
precum şi comutarea şi transmiterea informaţiei la alte centre (noduri) de comunicaţii şi
informatică;
- asigurarea transmiterii şi recepţionării dispoziţiunilor şi semnalelor centralizate de
conducere a trupelor, schimbul fluxului de informaţii în termenii de control stabiliţi şi de o
calitate superioară;
- asigurarea transmiterii imediate a semnalelor de înştiinţare despre pericole (armele de
nimicire în masă, situaţia aeriană, chimic, biologic, calamităţi naturale);
- menţinerea în stare de funcţionare a legăturilor stabilite, precum şi stabilirea în termeni
oportuni a altor tipuri de legături necesare asigurării conducerii neîntrerupte cu forţele;
- menţinerea funcţionării fără întreruperi a mijloacelor de comunicaţii şi informatică;
- realizarea canalelor, liniilor de comunicaţii, setarea şi măsurarea parametrilor acestora,
precum şi interconectarea planificată a conexiunilor tranzit;
- întreţinerea tehnică a liniilor comunicaţii şi informatică din gestiunea centrului
(nodului) comunicaţii şi informatică;
- asigurarea tehnică pentru conectarea mijloacelor şi dispozitivelor mobile în cadrul
centrului comunicaţii şi informatică;
- asigurarea legăturii comandanţilor cu punctele de comandă pe timpul deplasării lor în
afara acestora cu orice mijloc de transport (posibilitatea dotării mijloacelor de transport cu
tehnică de comunicaţii);
- asigurarea legăturii interioare din cadrul punctului de comandă;
- asigurarea protecţiei informaţiei prin canalele de comunicaţii şi informatică;
- asigurarea managementului frecvenţelor şi transmiterii orei exacte.

În cadrul SCIAN unele centre (noduri) de comunicaţii şi informatică ale punctelor de

comandă pot îndeplini rolul de centru (nod) de comunicaţii şi informatică de sprijin.
Centrelor (nodurilor) comunicaţii şi informatică de sprijin li se atribuie următoarele
misiuni:
 asigurarea tuturor tipurilor de legătură şi servicii, atât pe verticală cât şi pe orizontală,
în interesul punctelor de comandă pe care le deservesc;
 stabilirea, racordarea, măsurarea, comutarea canalelor de comunicaţii formate de
diverse mijloace de comunicaţii şi informatică;
 asigurarea retranslării şi retransmiterii comunicaţiilor în cazul întreruperii legăturii
directe între punctele de comandă sau măririi ariei de acoperire;
 conectarea şi exploatarea canalelor de comunicaţii pe traseele de linii indicate;
 asigurarea conectării subunităţilor şi structurilor dispuse în zona dispunerii centrului
de comunicaţii şi informatică de sprijin şi care nu dispun de mijloace de comunicaţii şi
informatică;
 întreţinerea tehnică a liniilor comunicaţii şi informatică ce sunt în subordinea centrului
(nodului) comunicaţii şi informatică de sprijin;

La centrele (nodurile) comunicaţii şi informatică de garnizoană se referă centrele care

asigură sprijinul de comunicaţii şi informatică în cadrul unei garnizoane din SCIAN.

La centrele (nodurile) comunicaţii şi informatică speciale se referă centrele care asigură

misiuni specifice (speciale) în cadrul SCIAN.
46. Pregatirea si admiterea personalului la executarea serviciului de sinestatatoare la
centrele nod comunicatii si informatika
Pentru numirea personalului la executarea serviciului pentru prima dată de sine stătător se
desfăşoară instruirea acestuia care cuprinde:
Perioada de instruire iniţială (instruirea teoretică) se efectuează conform programului
pregătirii de luptă (plan de pregătire separat în conformitate cu specificul instruirii) în
componenţa unei subunităţi (excepţie pot fi în cadrul schimbului de serviciu), durata şi
conţinutul se stabileşte de şeful CCI în corespundere cu nivelul de pregătire a personalului,
funcţionarului. Pregătirea de specialitate constă în instruirea specifică fiecărui element din cadrul
CCI cu o durată de minim 30 zile ()
Instruirea personalului în procesul de pregătire se va efectua de către specialiştii calificaţi
în domeniu, sub conducerea şefilor elementelor CCI, în subordinea cărora este personalul dat.
Planul de instruire trebuie să conţină întrebări specifice din domeniile respective:
 Asigurarea transmiterii şi recepţionării informaţiei în interesul eşalonului superior în
situaţii de dispariţie a legăturilor şi posibilele căi de ocolire;
 Asigurarea trecerii semnalelor şi fluxului de informaţie în termenii stabiliţi şi în
ordinea gradelor de urgenţă;
 Înştiinţarea la timp a elementelor CCI în cazul primirii semnalelor;
 Schimbările parvenite în schema-ordin de asigurare a legăturilor la CCI;
 Cerinţele documentelor de conducere existente şi cele noi parvenite la CCI;
 Obligaţiunile efectivului serviciului combativ la posturile combative a elementelor
CCI;
 Acţiunile efectivului serviciului combativ la ridicarea graduală prin treptele capacităţii
de luptă a CCI, situaţii excepţionale şi în situaţii de avarie;
 Modalitatea executării lucrărilor de întreţinere tehnică a echipamentului de
comunicaţii şi informatică;
 Cunoaşterea executării reglării, determinării şi înlăturării deranjamentelor
echipamentului de comunicaţii şi informatică;
Cunoaşterea regulilor de securitate energetică, antiincendiară şi exploatare a tehnicii de
comunicaţii şi informatică la elementele CCI
47. pregatirea personanlului schimbului de serviciu pentru executarea serviciului de
zi la centrele nod comunicatii si informatika

Pregătirea personalului schimbului de serviciu se desfăşoară în componenţa acestuia

stabilit de şeful CCI (elementului CCI), înainte de intrare în serviciu, cu o zi înainte de intrare în
serviciu după un plan de instruire elaborat de șeful compartimentului comunicaţii şi informatică
(șeful S3 serviciul planificare în CCI independente), în care se stabilesc persoanele responsabile,
locul, timpul, durata, şi modalitatea de efectuare a pregătirii, conţinutul întrebărilor de verificare
elaborate la CCI (element) (ANEXA M), aduse la cunoştinţa efectivului ce urmează să intre în
serviciul de zi.
Pregătirea personalului de serviciu se desfăşoară prin şedinţe în grup, antrenamente
individuale sau complexe în clase special amenajate cu utilizarea tehnicii de instrucţie, materiale
didactice, instrucţiuni. Lista întrebărilor sau secvenţele de studiu sunt elaborate de şeful
elementului CCI pentru fiecare categorie de specialişti (în funcţie de pregătirea şi specificul
serviciului acestora) cu întrebări concrete. În timpul pregătirii personalului de serviciu pentru
ducerea serviciului obligatoriu se verifică cunoaşterea obligaţiunilor funcţionale, cerinţele
instrucţiunilor, baremelor în vigoare pentru asigurarea legăturilor, asigurarea trecerii fluxului de
informaţii, parametrii caracteristici şi normele de exploatare ale mijloacelor CI, precum şi
măsurile tehnicii securităţii şi antiincendiare, şi securităţii informaţionale.
Responsabilitatea pentru pregătirea personalului schimbului de serviciu, precum şi asigurarea
prezenţei acestora la CCI se pune pe seama şefilor elementelor CCI (comandanţilor
subunităţilor), în subordinea cărora acestor persoane se află.
 48.Locul, conţinutul şi misiunile de bază ale serviciului operativ-tehnic

Serviciul operativ-tehnic la CCI reprezintă un complex de activităţi organizatorice şi

tehnice, îndreptate pentru asigurarea schimbului calitativ şi operativ a tuturor tipurilor de
informaţii necesar conducerii trupelor.
Serviciul operativ-tehnic (SOT) este un serviciu pentru conducerea CCI şi se organizează
în corespundere cu volumul şi complexitatea misiunilor acestuia, caracteristicile operativ-
tehnice, componenţă, personal şi nivelul de pregătire al acestuia.
Misiunile de bază ale serviciului operativ-tehnic constau în:
a) asigurarea trecerii fluxului informaţiei în termenii stabiliţi;
b) asigurarea stabilirii legăturilor calitative şi în termen conform schemelor-ordin
(dispoziţiunilor) ale CCI;
c) asigurarea în gătinţă permanentă de luptă a tehnicii de comunicaţii şi informatică
pentru asigurarea schimbului de informaţie;
d) organizarea şi asigurarea executării serviciului la CCI şi elementele acestuia în
conformitate cu cerinţele prezentului Regulament şi documentelor de directivă în vigoare;
La CCI pentru îndeplinirea acestor misiuni se desfăşoară următoarele măsuri operative şi
tehnice.
49.Executarea serviciului combativ la centrele (nod)
comunicaţii şi informatică
Din momentul primirii serviciului de zi personalul schimbului serviciului răspunde de asigurarea
calităţii canalelor (liniilor) de comunicaţii, asigurarea trecerii fluxului de informaţie în termenii
stabiliţi, prezenţa documentelor, integritatea şi gătinţa permanentă în stare de funcţionare a
armamentului şi tehnicii de comunicaţii şi informatică din dotare.
Personalul serviciului de zi la CCI răspunde de:
 Asigurarea trecerii fluxului de informaţie în termenii stabiliţi;
 Asigurarea continuă şi viabilă a lucrului tehnicii de comunicaţii şi informatică,
calitatea necesară a canalelor (liniilor) de comunicaţii;
 Luarea imediată a măsurilor necesare pentru restabilirea legăturilor întrerupte în
termenii stabiliţi, determinaţi de către baremele în vigoare;
 Menţinerea parametrilor necesari a tehnicii şi liniilor de comunicaţii şi informatică de
rezervă în limitele normelor de exploatare existente;
 Îndeplinirea la timp şi de înaltă calitate a întreţinerii tehnice a tehnicii de comunicaţii
şi informatică, conform documentelor de conducere;
 Asigurarea regimului necesar de lucru a sistemelor de alimentare cu energie electrică;
 Îndeplinirea strictă a cerinţelor de asigurare a protecţiei informației, regimului secret,
regulilor de conducere în secret cu trupele, regulilor tehnicii de securitate, măsurilor de protecţie
antiincendiară;
 Elaborarea şi ducerea evidenţei a documentaţiei existente, conform documentelor de
conducere;
 Întreţinerea ordinei şi curăţeniei la posturile combative.
Controlul îndeplinirii acestor cerinţe se pune pe seama ofiţerului de serviciu pe punctul de
comandă al CCI.
50.Cooperarea CCI cu sistemul de telecomunicaţii teritorial.
Cooperarea centrelor (nodurilor) comunicaţii şi informatică este organizată de şeful organului
superior pe linia comunicaţiilor şi informaticii (şeful Direcţiei comunicaţii şi sisteme
informaţionale) cu scopul rezolvării operative a misiunilor comune privind asigurarea trecerii
fluxului de informaţii în procesul de comandă şi control.
Cooperarea CCI cu sistemul de telecomunicaţii teritorial (STT) se organizează în scopul
întrebuinţării canalelor şi mijloacelor de comunicaţii din sistemul de telecomunicaţii teritorial
pentru asigurarea legăturilor necesare conducerii AN.
 Pentru asigurarea cooperării cu STT, şeful CCI al M.St.M şi şefii S6(A6) serviciul
comunicaţii şi informatică din cadrul marilor unităţi şi unităţi militare în colaborare cu organele
responsabile din STT organizează şi asigură încheierea contractelor de prestare a serviciilor de
telecomunicaţii necesare, elaborează planuri, instrucţiuni, scheme şi documente necesare CCI şi
STT.
Colaborarea în procesul exploatării canalelor, tehnicii de comunicaţii şi informatică din
STT vor fi reglementate de acordurile semnate de ambele părţi.
Convorbirile de serviciu dintre CCI militare şi oficiile teritoriale de telecomunicaţii, de
regulă, se organizează prin canale (linii) directe dintre acestea. Numărul canalelor de serviciu în
acest scop se stabilesc prin acorduri. Convorbirile de serviciu prin aceste canale se vor executa în
conformitate cu documentele de directivă în vigoare (codificări, reguli de ducere a convorbirilor,
etc.)

Pentru organizarea cooperării centrelor (nod) comunicaţii şi informatică se stabileşte:

- numărul şi tipul canalelor necesare;
- tipul şi numărul mijloacelor de comunicaţii şi informatică, destinate pentru preluarea
canalelor;
- ordinea conectării, multiplicării şi timpul de dare în exploatare a liniilor (canalelor)
pentru mijloacele destinate în acest scop;
Pentru preluarea canalelor (liniilor) este necesară rezervarea acestora şi a mijloacelor de
comunicaţii şi informatică, cu respectarea cerinţelor tehnice standard naţionale şi internaţionale
stabilite.

51.Documentele operativ-tehnice la centrul (nod) comunicatii si informatica.

Documente pentru organizarea exploatării centrelor (nod) comunicaţii şi informatică:
1. Plan ridicare graduală prin treptele capacităţii de luptă
2. Procedurile standard de operare (SOP) administrativ la centrul (nod) comunicaţii şi
informatică
3. Planul de menţinere a viabilităţii la centrul (nod) comunicaţii şi informatică
4. Planul de antrenamente pe comunicaţii şi informatică
5. Planul de organizare şi control a protecţiei informaţiei în cadrul sistemului de comunicaţii
a unităţii
6. Planul anual de exploatare şi reparaţie a tehnicii şi mijloacelor de comunicaţii şi
informatică
7. Planul anual de întreţinere tehnică şi asigurarea exploatării tehnice a tehnicii şi
mijloacelor de comunicaţii şi informatică
8. Planul de perspectivă de dezvoltare şi optimizare a centrului (nod) comunicaţii şi
informatică
9. Planul măsurilor tehnicii securităţii în diferite situaţii (protecţia muncii, serviciului,
incendiu, etc)
10. Plan de lichidare a neajunsurilor depistate în urma controlului (antrenamentului, etc)
11. Planul de amplasare a CCI (element, post) în teren
12. Alte documente specifice de planificare (CCI independent)
13. Documente pentru organizarea serviciului operativ-tehnic
generale
14. Procedurile standard de operare (SOP) tehnic la centrul (nod) comunicaţii şi informatică
15. Extras din ordinul şefului CCI despre executarea serviciului de zi la CCI
16. Schema organizării serviciului combativ
17. Schema-ordin de organizare a sistemului de comunicaţii şi informatică
 18. Graficul intrării în serviciul de zi la CCI (element, post) pe luna curentă
19. Graficul temporar de îndeplinire a măsurilor întreprinse la ridicarea graduală a capacităţii
de luptă a CCI (nod, element, post)
20. Tabelul rapoartelor a turelor de serviciu la CCI
21. Harta de lucru
22. Ordin de luptă
23. Planul pazei şi apărării centrului (nod) comunicaţii şi informatică
24. Schema liniilor de comunicaţii (legătură interioară) în cadrul CCI. (elementului CCI)
25. Schema legăturii reale a CC (nod, elementul CC, postului combativ)
26. Schema de rezervare a mijloacelor şi canalelor (liniilor) de comunicaţii şi informatică a
centrului (nod) comunicaţii şi informatică
27. Schema asigurării cu energie electrică a CCI (element, post)
28. Registrul de control al executării serviciului de zi la centrul (nod) comunicaţii şi
informatică
29. Registrul de evidenţă a stării legăturilor în vigoare
30. Registrul de evidenţă a semnalelor centralizate de conducere a trupelor (SCCT)
31. Registrul serviciului operativ-tehnic la CCI (element, post)
32. Registrul de primire-predare a serviciului operativ-tehnic la CCI
33. Registrul de ordine (dispoziţiuni) la CCI (element, post)
34. Registrul de evidenţă a antrenamentelor radio
35. Tabelul normativelor la CCI (element, post)
36. Lista persoanelor care au acces la CCI (element, post)
37. Registrul de instructaj a personalului schimbului de serviciu înainte de intrare în serviciu
38. Instrucţiunea privind instructajul personalului schimbului de serviciu înainte de intrare în
serviciu
39. Instrucţiunile personalului schimbului de serviciu la CCI (element, post)
40. Registrul de instructaj a personalului privind tehnica securităţii
41. Registrul de instructaj a personalului privind tehnica securităţii
42. Registrul de evidenţă şi îndeplinire a ÎT
43. Instrucţiunea măsurilor de siguranţă pe securitate electrică
44. Instrucţiunea măsurilor de siguranţă la tehnica securităţii

52.Organizarea exploatarii centrelor (nod) comunicatii si informatica

Exploatarea centrelor (nodurilor) comunicaţii şi informatică reprezintă un complex de
măsuri organizaţionale şi tehnice, îndreptate pentru asigurarea unui nivel înalt al pregătirii de
luptă a centrului (nodului) comunicaţii şi informatică, precum şi întrebuinţarea efectivă a
acestuia după destinaţie.
Exploatarea centrului (nodului) comunicaţii şi informatică include:
- organizarea conducerii centrului (nodului) comunicaţii şi informatică;
- organizarea serviciului operativ-tehnic la CCI;
- organizarea protecţiei informaţiei prin mijloacele de comunicaţii şi informatică,
conform documentelor de directivă stabilite;
- organizarea exploatării tehnice a mijloacelor de comunicaţii şi informatică, conform
documentelor de directivă stabilite.

53. Accesul la centrele (nod) comunicati si informatica si verificarea executarii serviciului

de zi la centrele (nod) comunicatii si informatica.
 În scopul organizării calitative a serviciului de zi la posturile din cadrul CCI ale punctelor
de comandă staţionare şi mobile, precum şi din consideraţii de protecţie a informaţiilor se
permite accesul la posturi numai persoanelor, după cum urmează:
 personalului serviciului de zi la CCI staţionare şi mobile;
 personalului tehnic implicat în menţinerea tehnicii de comunicaţii şi informatică în
stare de funcţionare;
 personalului tehnic implicat la întreţinerea tehnicii (pentru întreţinerea tehnicii şi
soluţionarea problemelor tehnice).
În afara personalului nominalizat acces la posturile din cadrul CCI mai au următoarele
persoane:
 şeful J6 Direcţie comunicaţii şi sisteme informaţionale sau persoanele numite de către
el;
 persoanele sosite în control cu drept de a verifica CCI, avînd în consideraţie forma-
acces corespunzătoare;
 şefii secţiilor/serviciilor comunicaţii şi informatică a unităţilor militare, comandanţii
subunităţilor de comunicaţii şi informatică în subordinea căruia este acel personal de serviciu;
 şeful statului major al unităţii militare;
 comandantul unităţii militare;
 accesul ofiţerului de serviciu pe unitate este determinat de către comandantul unităţii
prin ordin pe unitate, avînd în consideraţie forma-acces corespunzătoare.

54.Instructajul personalului schimbului de serviciu si ordinea intrarii in serviciul de zi la

centrele (nod)comunicatii si informatica
Instructajul personalului schimbului de serviciu înainte de intrarea de serviciu se
desfăşoară conform planului aprobat de şeful CCI, în care se stabileşte persoanele responsabile,
locul, timpul, durata şi ordinea desfăşurării instructajului, lista întrebărilor supuse verificării,
precizării şi necesar de adus la cunoştinţa personalului schimbului de serviciu.
Instructajul şi verificarea cunoştinţelor persoanei de serviciu (ofiţer sau subofiţer) se
execută de către şeful centrului (nod) comunicaţii şi informatică sau locţiitorul acestuia cu o zi
înainte de intrarea în serviciu, iar a personalului din cadrul elementelor CCI – şefii elementelor
sau locţiitorii acestora.
Pe parcursul efectuării instructajului persoanele responsabile vor acorda o atenţie
deosebită personalului serviciului de zi pe CCI privind asigurarea trecerii semnalelor de
conducere şi fluxului de informaţie în termenii stabiliţi, accesul la elementele CCI, organizarea
pazei şi apărării CCI şi de asemenea aducerea la cunoştinţă a schimbărilor parvenite în schema-
ordin a CCI, analizează neajunsurile depistate pe parcursul instructajului şi indică măsurile şi
termenul de înlăturare a lor.
Instructajul întregului personal pentru intrarea în serviciul de zi se execută nemijlocit
înainte de intrarea în serviciu, la apelul serviciului de zi, de către ofiţerul de serviciu. Ofiţerul de
serviciu la apelul serviciului verifică ajustarea ţinutei, cunoaşterea obligaţiunilor, dă indicaţii
privind organizarea serviciului, după care se aduce la cunoştinţă ordinul comandantului unității
(şefului CCI) privind întrarea în serviciu

55. Sistemul de asigurare cu energie electrica si particularitatile de utilizare a

acestuia in cadrul centrului (nod) CI
56. Tipurile de lectii. Metode si procedee didactice. Structura proiectului didactic.
Metoda- un mod specific de structurare şi organizare a informaţiilor oferite de lector studenţilor
militari, astfel încât aceştia din urmă să le poată prelucra, asimila şi aplica.
Actuala normativitate a procesului instrucţiei pentru luptă face distincţie, fără a preciza criteriul,
între metodele de predare-învăţare (expunerea, explicaţia, exersarea etc.), și metodele de
organizare a desfăşurării activităţii militarilor (frontală, pe grupuri, pe ateliere).
Procedeul (utilizat în instrucţie) este o parte a metodei, o particularizare a ei, adesea o metodă se
prezintă ca o succesiune de procedee.
Distincţia dintre metodă şi procedeu este relativă, într-un anumit context o metodă poate deveni
procedeu în cadrul altei metode (demonstrarea în cadrul exersării, explicaţia în cadrul expunerii
etc.) după cum, într-un alt context, demonstrarea sau explicaţia (ca să rămânem la exemplele de
mai înainte) pot fi metode de sinestătătoare. Conchidem însă că procedeul este o modalitate de
acţiune mai limitată, adesea un detaliu, o particularizare sau componentă a metodei.
Metodologia instrucţiei (potrivit documentelor normative a procesul instrucţiei pentru luptă)
desemnează ansamblul de metode utilizate în instrucţie.
Metodologia instrucţiei (în sens larg) se referă la teoria despre natura, funcţiile, locul şi
clasificarea tipurilor de metode aplicate în conducerea şi desfăşurarea procesului instrucţiei
pentru luptă.
Tactica instrucţiei reprezintă totalitatea metodelor/ procedeelor şi mijloacelor utilizate pe
parcursul desfăşurării unei teme (exerciţiu, şedinţă).
Metodele didactice - modalităţi de acţiune, cu ajutorul cărora studenţii sub îndrumarea
lectorului sau în mod independent însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi,
aptitudini.

EXPLICAŢIA
JOCUL DE ROL (ASUMAREA DE ROLURI)  
DEMONSTRAŢIA
CONVERSAŢIA
MUNCA CU MANUALUL ŞI ALTE CĂRŢI
LUCRĂRI PRACTICE ŞI APLICATIVE
LUCRUL ÎN GRUP

57. metodica desfasurarii sedintei la pregatirea de specialitate (introducere, incheiere)

Metodele şi procedeele folosite în procesul de învăţământ al studenţilor transmisionişti
urmăresc
• transmiterea unor convorbiri şi noţiuni, compunerea mijloacelor de transmisiuni,
principiilor de funcţionare, noţiunilor din electrotehnică şi radiotehnică,
• formarea deprinderilor practice la exploatarea, întreţinerea, repararea, evidenţa prestării
tactice de specialitate,
• dezvoltarea a unui spirit de independenţă în lucru, în condiţiile câmpului de luptă.
Metodele întrebuinţate în procesul de învăţământ al studenţilor transmisionişti pot fi:
- expunerea,
- explicaţia,
- conversaţia,
- problematizarea,
- descoperirea,
- demonstraţia,
- modelarea,
- lucrările practice,
- munca cu manualul şi altele.

58. Obiectivele si formele de desfasurare ale instructiei tactice de specialitate.

Particularităţi metodice:
• prezentarea caracteristicilor poate să fie făcută cu ajutorul unei planşe, dacă nu există
planşă se vor scrie obligatoriu pe tablă, la o staţie radio de exemplu, abrevierea staţiei,
gama de frecvenţă, ecartul, numărul de frecvenţe fixe, prescurtările (inscripţionarea)
modurilor de lucru, puterea, bătaia, antenele utilizate etc.;
• nu trebuie uitat un aspect foarte important: caracteristicile tehnico-tactice se explică, nu
doar se enumeră;
• după prezentarea caracteristicilor, se numesc 1-2 studenţi militari să repete;
• dacă este posibil, la fel se prezintă şi compunerea şi descrierea, dar la acestea, după
fiecare, se trece pe ateliere pentru repetare (se economiseşte timp şi se dă prilejul fiecărui
student militar să lucreze cu tehnica);
• când se trece efectiv la metoda de organizare a desfăşurării activităţii militarilor
(structura organizatorică) pe ateliere, se va preciza şeful, activitatea desfăşurată, ce are la
dispoziţie fiecare atelier (mijloacele şi asigurarea materială), locul de instrucţie, cum şi
când se vor roti atelierele;
• şedinţele propriu-zise de exploatare a tehnicii se vor desfăşura într-un minimum cadru
tactic;
• o mare atenţie se va acorda utilizării şi completării corecte a documentelor de evidenţă şi
exploatare (aprofundarea cunoaşterii tehnicii pe parcursul acestor exerciţii este implicită:
exploatarea tehnicii trebuie să fie însă explicită; de exemplu, instalarea, exploatarea şi
strângerea staţiei telefonice centrale, începând cu conectarea abonaţilor şi darea
legăturilor între aceştia, strângerea staţiei telefonice cadrul tactic este necesar, la fel şi
documentele anterior, documente de evidenţă şi exploatare deja cunoscute de studenţii
militarii în ceea ce priveşte denumirea, completarea şi utilizarea lor, respectând regulile
de efectuare a convorbirilor pe diferite tipuri de linii, deoarece s-au executat anterior
şedinţe la aceeaşi temă;